Melissa Miiller . Reinhard Piechocki

Alice Helz-Sommer

in miiloculiadului"

Un secol de viaql

,,Grildina Edenului

Traducere din limba german[de Alexandra-Catrina Ciornei

IhETEOR I--.81

pususHrr{cl4l

I.

II.

III

Cuprins

,,Exerseaz[ Studiile lui Chopin, asta te va salva!"

CuvAnt inainte la ediSia Taschenbuchde Alice Herz-Sommer .............. ....................... 9

,,Povestea unui miracol"de Raphael sommer ..................... 13

Gemenele - ,,Una bucuroasd, alta tristd,.."

Rld[cini -,,A mai rdmas doar seara de Seder..."

. R[zboiul Mondial - ,,FdcAndu-Si mai muhdecAt datoia..." ............. ........,......52

IV. Muzica - ,,La ora noud, mai era incd lucid... " ............. ...... 69

V. Nunta - ,,EtJ m-am mditat aJ el, eu!" .......'... 93

VI. Ocupaqia - ,,Au venit ca vulturii..." ...'.......... 123

VlL Theresienstadt- ,,Maminka, de ce

nu putem merge acasd?" ............147

Vlll. Fericire - ,,Doud linguri de supdpentru Partita de Bach" .... .......... 168

lX. lnainte de infern - ,,Cele mai nobile capodopere

ale artei degenerate....".............. .................... 186

X. Infernul - ,,Niciodatd de bundvoie!Indiferent ce ne vor promite!" ............ ..........216

15

33

Melissa Mtiiller . Reinhard Piechocki

XI. DupI infern -,,Pe ruinele ghetoului, vom rAde...".........235

)(II. Eliberarea - ,,CAt de repede m-au dus picioarele'...........251

XIII. intoarcerea acas[ - ,,Poate cd suntemprea mulgi ewei pe pdmAndil ac e sta?' ............................. 2Z O

XIV. Praga -,,De o mie de ori mai rdu decilt sub nazigti,,.......ZgT

XV. Zena- ,,Nu mai priuim inapoi, doar inainte-.................. 315

XVI. Ierusalim - ,Doar in Israelse simgea bine sufletulmeu".......... ................ 338

XVII. Epilog - ,,Muzica ne duce in paradis". .......... 357

MulEumiri. ................364

Note ......... ................365

Bibliografie ...............370

Index persoane ........175

I

Cremenele

,,[Jna bucuroasd, a]ta tristd..."

8"rr,""" iegit din biroul gefuIui, flnAnd in mAn[ un bon delivrare. inc[ o uangl de cdntare pentru farmacie mai trebuia dusdla gari, in cursul dup[-amiezii, 9i trimis[ la Viena. Pe drum, inspregrajdul cailor, vizitiul s-a oprit, trflgAnd cu urechea la sunetele cese auzeau din curte, dinspre salonul locuinqei directorului. Ca deatAtea ori dup[ masa de prAnz, Sofie Herz, care era insflrcinat[,foarte aproape de a nagte, cAnta la pian. Triste;ea gi speranqa vibrauin acordurile ei.

Franta s-a a$ezat pe banca din curte, privind in sus, spreferestre. De aproape treizeci de ani se afla in slujba ,,Fraqilor Herz".De cAte mii de ori, in ace$ti ani, inc{rcase carul, inh[mase caii gi

condusese poverile trecAnd Vltava, la gara Kaiser Franz-foseph?Treburi de rutini, in fiece zi posomorAt[ de noiembrie, in Pragaanului 1903.

Sofie Herz era o riguroasl interpretl a lui Bach. Micile Preludiigi Fantezii se numlrau printre piesele ei preferate. in ultimeles[pt[mAni de sarcin[, cflnta, totugi, Chopin - nocturnele poetice gi,

mai ales, valsurile melancolice. Melodia plin[ de tristefe li amintealui Franta de atmosfera deosebit[ de la nunta milostivului domn,din anul 1886. Directorul fabricii, Friedrich Herz, avea pe atuncitreizeci gi patru de ani - aproape dublu fa$ de vArsta so;iei sale,Sofie. Nimic din exuberanga tradiqional[ a nunlilor evreiegti nu s-asim;it la acea petrecere.

Nopqi de-a rflndul, tAnlra domnigoar[ gi-a deplins nenoroculde a nu fi putut s[ se c[sitoreascl cu cel c5ruia ii d[ruise inima.Purtase ln suflet, in oragul natal din Moravia de Sud, Iglau, o iubire

16 Melissa Miiller. Reinhard Piechocki

romantice gi infl[cdrat[ pentru un student de vflrsta ei, cu careimplrtigea gi pasiunea pentru muzic[ 9i literaturi. in cele din urmd,Sofie ascultase de sfatul pdringilor. Ignatz gi Fanny Schulz erau, inorag la ei, comercianti respectali, asigurAndu-qi, pentru ei gi copiii1or, un trai decent. Acesta avea sI le revin[ mai ales celor doi fragiai lui Sofie. Pe frumugica gi sensibila fiic[ au susfinut-o patru ani lagcoala popular[, trei ani la gcoala cetifeneasci* gi, in plus, i-au pl[titore de pian, dar incepAnd cu vArsta de paisprezece ani a trebuit sIajute gi ea la magazin. Acum urma s[-i fie g[sit[ o partidl bun[ gi, inacest scop, conform tradiliei evreilor agkenazi, trebuia gisit unpelitor. Averea gi proprietatea, statutul gi poziqia, cunogtinlele gi

inlelepciunea - se credea - erau temelia oricdrei clsitorii serioase

inue scfteTnen leit - intre cei avugi. Dar nici ace$tia nu trebuiau slducl lipsi de afecqiune. Iubirea - a$a se presupunea - va aplrea,oricum, dupl c[s[torie. ,,Ia privegte-i, bieqii de ei, care pretind cd se

cIs[toresc din dragoste. Sunt nestatornici, iar cisdtoriile lor se desfacmai des. E lucru dovedit", incerca mama si-gi linigteasci fiica.

La o sutd cincizeci de kilometri dep[rtare de Iglau, a fost gisitun oficiant pentru c[sitorie. Friedrich Herz locuia in Praga, era unblrbat arltos, destul de frumos, considerat un ins responsabil,binevoitor gi generos, care igi cAgtigase prin vrednicie o averedecent[. Afacerea sa producea, in primul rAnd, pe intreg cuprinsulmonarhiei habsburgice, cflntare de precizie de toate tipurile - de lacAntare pentru aurari gi pentru farmacii, cAntare pentru persoanegi pentru animale, pAni Ia cAntare puternice, industriale, suslinandgreute[i uriage: tone. Din fericire, domnului director de fabriii nu-imai lipsea - a$a $opteau ai s[i, cu respect - decAt o familie. O pliceape Sofie Schulz.

TAn[ra domnigoarl gi-a dat in vileag de indati inc[pipnarea gi

dezinteresul pentru tradigiile evreieqti. Nici badc,h en-uL, caregl[suia despre mireasi gi invitagi, fficAndu-i sI suspine pdni ceplAngeau cu to[ii, impreunX, nici muzica Hezmernrt-i erau pe placlui Sofie. A participat cu pasivitate la ceremonia de cisHtorie, igi

* Biirgerschule - clasele IX-XI pentru pXtura de mijloc (n.tr.).

nftCn fmnZ-SOtvtUnn.,

amintea Franta. S-a ginut mAndr[ gi dreapt[ in clipa cind a fost,,agezati" potrivit ceremoniei gi ,,acoperiti cu voalul". Degetele eifine s-au prins strAns de scaunul de mireasfl, in timp ce discursulunei rude, referitor la obligaqiile gi drepturile sale de soqie, cldeaasupra ei ca ploaia. Dar arlta aga de frumos in dantela aceea albi,neinchipuit de frumos!

Toqi ochii erau afinti[i asupra lui Sofie cAnd alaiul a condus-ope sub chupe-baldachinul din brocart auriu, predAnd-o viitoruluimire. Un prim cuvflnt de binecuvAntare al rabinului, o prim[ guride vin. ,,Iati, tu imi egti sfinqit[, imi egti sfingit[ mie, cu acest inel,dup[ religia lui Moise gi Israe1,", a rostit Friedrich, gi i-a pus pe

deget inelul. Ea nu i-a acordat nicio privire birbatului ei. Iarurmitoarele gapte cuvinte, de binecuvAntare, s-au'prelins pe lAng[ca ca piciturile de ploaie. Oaspegii au agteptat zadarnic lacrimilede emogie ale Iui Sofie, care, potrivit tradiliei din bltrini, ar fitrebuit sX se reverse.

inci o gur[ de vin, apoi mirele a zdrobit pocalul cu piciorul, inurale de mazekov. Cioburile aduc noroc - se spune in popor -,chiar dacfl obiceiul aminteqte, de fapt, de alungarea evreilor gi artrebui s[ simbolizeze fericirea spulberati in exil. Lui Sofie ii st[ruiaclar in urechi: fericirea vielii ei se splrsese odati cu cioburilepaharului.

Franta s-a lisat antrenat in jocul st[pinei casei. O adora pe

Sofie. Era o fiinq[ dreapt[, care igi exprima cu sinceritate senti-mentele. Pentru Franta avea mereu cuvinte amabile, binevoitoare,poate fiindc[ ea aprecia modul afectuos in care acesta se purta cucopiii, poate fiindc[ ea era singura care observase simtul siu pentrufrumos, ascuns de o masc[ mai degrabl aspr[. Se poate s[ fi fost oinqelegere taciti intre cei doi, astfel cd Franta i9i prelungea cucAteva minute pauza de prAnz gi se ageza pe banca din curte, pentrua trage cu rirechea la cAntecul lui Sofie, pentru ca apoi s[ se apuce

de treab[ cu qi mai mult elan.intr-o zi, Franta a simqit, deodat[, miros de ars. ,,Foc! Focl!!"

'[ip[tul s[u a trezit-o pe Sofie din ingflndurared in care se

cufundase: peste cateva zile, urma s[ nasc[ aI patrulea copil. Ea s-a

indepirtat de pian, alergflnd spre geam. Dintr-o clidire a fabricii se

18 Melisa Mtiiller. Reinhard Piechocki

ridicau flflciri. De pretutindeni veneau in fugi muncitori, adu-nAndu-se in fap halei ce luase foc. Nimeni n-avea curajul s[ intre.

Friedrich Herz tocmai voia sI se ridice de pe canapea, dup[mica siestH de prflnz, cAnd a auzit strig[tele de ajutor. Planul zileiera croit minugios: de la gase dimineaga pAnl la gase seara, Iucra -gase zile pe siptEmini. La ora 12:00, intrerupea lucrul pentruexact o ori. Urca atunci cele cAteva trepte, de la biroul s[u situatla parter, pAni sus, in locuinga sa privati, unde familia se afla dejain jurul mesei, attepdndu-l. El rimisese un om ftr[ maripretenlii, modest, in ciuda ascensiunii sale - de la un simpluucenic intr-un magazin de obiecte din metal, Ia un afacerist desucces, cu cAteva duzini de angajali. Despre originea sa nu se gtiauprea multe. Tat5l lui Friedrich era originar dintr-o mici localitatedin Boemia - Rischkau, situati la aproximativ cincizeci de kilo-metri spre nord de Praga, gi apa4inea comunit[qii de ewei oftodoc$ide acolo. Datoriti,,noii generozitdgi", oferit[ eweilor dup[ 1848,el se mutase, in speranqa de a munci, impreunl cu familia sa dinSchtetl*, la marginea capitalei. Cum igi hr[nea sotia $i cei gapte

copii, putem doar s[ binuim. in mod cert, pentru doi dintre fiii sli,Friedrich gi Karl, a gisit loc de munc[ lntr-un magazin cu obiectedin metal. Friedrich avea,.pe atunci, doisprezece ani gi absolvisegase ani de gcoal[ primar[.

F[r[ reformele impiratului Iosif al Il-lea, succesul lui Friedrichn-ar fi fost cu putin$. Imediat dupi ce a fost ridicat[ in rang,imp[r[teasa Maria Tereza, mama lui Iosif al Il-lea, ii ftcuser5spunz[tori pe ewei - lapi isplgitori - pentru dezastrul militar a]Austriei in lupta contra Prusiei, dispun6nd ca, ,,in viitor, niciuneweu sE nu mai fie tolerat in regatul Boemiei". Intr-adev5r, evreiidin Praga au fost nevoigi s[-gi piriseasc[ oragul in7745, in chipbarbar, gi sX tr[iasci in ghetouri. Nu puteau aspira la o educaliesuperioar[, accesul spre o mulgime de profesii le fusese interzis. incei peste patruzeci de ani de domnie, imp[rXteasa a rlmas fidelHpoliticii sale antisemite.

'schted - localitate cu popula;ie majoritar eweiascl (n.tr.).

Iosif al II lea a inaugurat secolul de emancipare a evreilor,

chiar dac[ n-a frcut-o in mod altruist. El a recunoscut poten[ia1ul

evreilor - ace$tia alc[tuiau o zecime din populaqie - de a-i consolida

monarhia qi a decis si-i reintegreze in societate, din punct de

vedere economic Ai cultural, pentru,,a-i face utili" siegi 9i qlrii sale.l

Sub influenla Iluminismului european, a emis in 1781 o aga-numitX

patent[ de toleranl[ - mai intAi, pentru Boemia gi, mai ales, pentru

Praga, oragul in care, se zicea, existau mai multe suluri ale Torei

decAt in lerusalim. ,,Eweii bogaqi", cum li se spunea, Puteau acum

s[ ia in arend[ plmAnt gi s[ se dedice, frri a fi controlagi, breslelorindustriei gi comeryrlui. Urmau si fie construite gcoli eweiegti cu

predare in limba german[, gi asta Pentru cd planurile de germa-

nizare ale imp[ratului previzuser[ crearea unei leg[turi strAnse a

elitei $rilor coroanei - din politic[, administrafie 9i economie - cu

Viena. Noua p[turi, superioar[, eweiasc[ a suslinut in mod decisiv

ascensiunea economic[ a Prag[i: de Ia un mic orag provincial, la o

metropol[ internaqionali' inc[ in 1825, din cinci sute cincizeci de

comercianqi qi vAnzfltori, dou[ sute Patruzeci erau de origine

evreiasc[. Treisprezece din cele cincizeci de fabrici, in total, aveau

proprietari ewei.Odati cu egalitatea in drepturi a evreilor, decretat[ in 1867,li

s-au schimbat din nou PersPectivele de viagfl. Friedrich Herz

tocmai implinise cincisprezece ani gi profitase de noile posibilitiqi,hotlrat qi consecvent. impreuni cu fratele slu Karl, care murise

tAndr, inc[ inainte de nunta lui Friedrich, 9i cu ajutorul unuiimprumut privat, a fondat, in anii 1870, firma ,,Fraqii Herz",

devenind cea mai mare de acest fel din cuprinsul monarhiei.

- Foc!ingrozit, Friedrich Heiz a 1f,gnit 9i se afla deja in drum, spre

curte, cAnd a observat c[ ii alunecau pantalonii. An dup[ an,

pintecul i se ingroga ugor, an de an - in chip previzltor - 19i mai

llrgea un pic pantalonii cei noi, purtAndu-i cu bretele.

Ceea ce a urrnat - tatil prezenta asta in felurite versiuni - iifdcea pe copii s[ ridi.

Afari, lipetele de ajutor deveneau tot mai sonore, iar iniuntruFriedrich Herz urla tot mai disperat:

VII

Iheresienstadt

,,Maminka, de ce nu putem merge acasd?"

,,Dr"grrt meu, iubitul meu rabin, ""re

faci minuni, te rog,ajutl-m[, s[ vinl mama acasX s[ptHmena asta gi s[ nu plece cutransportul. iqi mulgumesc! A ta, Dita."

Acest bilegel, scris de o minug[ de copil, a fost g[sit in 1946, ladeschiderea cutiei de colectare, la mormflntul renumitului rabinL<iw, ln vechiul cimitir evreiesc din Praga.55 El oglindegte teamafa$ de ordinul de deportare, care a insemnat - intre 6 octombrie1941 gi 16 martie 1945 -, pentru 46.067 de evrei din Praga, lnce-putul chinului lor'.56

,,Transportul" ii rHpea pe oameni din mediul lor familiarpentru a-i azvflrli intr-un viitor ameninq[tor - in ghetoul dinTheresienstadt sau in lag[rele de concentrare din Est. SimplulcuvAnt ,,transport" le inducea team[, deoarece - cei lovigi gtiaudeja - insemna distrugerea leg[turilor de familie gi pierdereatuturor bunurilor.

Cu un an inainte, cAnd incepuse s[ Iucreze in administralia,,Congregagiei eweiegti", lui Leopold ii devenise clar cI - dup[ ce-qiva duce sarcina la lndeplinire - gi el, gi familia lui vor fi deportalila Theresienstadt. Cu -cAteva s[ptlmAni inainte, Otto Zucker,membru aI conducerii administragiei eweiegti in Theresienstadt, aanuntat-o pe Alice c[, imediat dup[ sosirea in ghetou, va putea daprimul concert de pian.

- Dac[ acolo se organizeazd. chiar gi concerte, i-a spus Alicelui Leopold, inseamni c[ nu va fi chiar attt de r[u. Perspectiva

l

148 Mekssa Miiller . Reinhard Piechoc k i

aceasta i-a insuflat incredere in ultimele sipt[mAni dinaintede deportare.

in zorii zilei de 5 iulie 1943, familia Sommer trebuia s[ se

prezinte la Palatul Expozigiei. Pe cer, atarna o pitur[ groasl de nori.Burniqa. Stephan era prea obosit ca s[ pun[ intreblri. Adormit,mergea tArdindu-gi picioarele, lntre mama gi tata, de-a lungulstr[zii. incircaqi cu rucsacurile 1or mari, cu incllqlri groase gi hainecilduroase, cei trei arltau ca o mici familie in drum spre o vacanllla munte. Rucsacurile erau considerate ,,bagaj de mAn[". Bagajulprincipal fusese depus cu o sipt[mAni inainte. Fiecare persoanlavea voie si ia cu ea cincizeci de kilograme - cam dou[ valize de

mirime mefie, umplute p0ni la refuz.Congregagia evreiasci din Praga era fo4at[ s[ colaboreze strins

cu administragia din Theresienstadt. Prin urmare, Leopold era bineinformat in leg[tur5 cu ceea ce ii agtepta in ghetou pe el gi pe

familia lui. A rugat-o pe Alice si selecteze cu grij[ continutul,,bagajului de mflnI" gi s[ pun[ iniuntru tot ceea ce considera ea

vital pentru supraviequire. Aflase c[ SS-ul, de o bun[ bucat[ de

vreme, confisca bagajul transportat - separat - cdtre Theresienstadt,IlsAndu-Ie deginugilor doar,,bagajul de mAn[".s7 De aceea, cele treirucsacuri ale lui Leopold, Alice gi Stephan erau mai mari gi maigrele decit ,,bagajul de mAnI" al majorit[qii deqinugilor.

La,,punctul de adunare", Leopold a scos din geanta sa de um[rtrei cartonage, legat fiecare cu $nur. Scrisese pe ele num[ru] de

transport qi de deginut. Lui Stephan i-a atArnat de gAt cartonaqul cunum[ru] DE 164, iar lui insugi num5rul DE 162. Lui Alice i-arevenit numlrul DE 163.

Poliqigti cehi supravegheau zona. Privirea lui Alice a clzutasupra toaletelor din lemn. Trebuia s[-gi faci nevoile sub cerul liber,sub privirile celor prezenfi. ,,Nu poate fi adevirat", a murmuratAlice. ,,Vor si ne r[peasci demnitatea." A fost primul goc. CeI de-aldoilea a urmat imediat dupi ce-au intrat in clldire.

Palatul Expozigiei era o baracd dedicatd expoziqiilor, frcutldin lemn, sumbri, neingrijitd, frri incilzire. in multe locuri,

ALICE HERZ-SOMMER .,,GrIdina Edenului in miilocul iadului" 149

apa de ploaie picura prin tavan. Leopold, Alice gi Stephan s-au

a$ezat la coada, nesfArqit de lungi, ce se formase in fap ,,Birouluide prelu[ri". Acesta era compus din cinci mese, la care stflteau

colaboratori ai secqiei de transport din cadrul congregafiei gi care

trebuiau s[ rezolve formalitdflle birocratice, sub supravegherea

personalului de paz[ at SS. Birbagii il cunogteau pe Leopo]d,

deoarece lucraserl mult timp impreun[; $tiau cu tolii c[Leopold gi familia sa vor fi deportali Ia Theresienstadt. De aceea,

pesemne, erau atAt de prietenoqi cu Alice qi fiul lor. Dar Stephan

nu s-a lisat distras nici de gesturi, nici de glume: se holba ca

vr[jit la oamenii care gedeau agezafi ori intinqi, abituqi, pe saci de

paie. Mulqi dintre ei plAngeau. Bdiele1ul a tras-o Pe Elama

aproape de eI.

- Mama, i-a goptit Ia ureche, in german[. Hai s[ ne intoarcem'

Vreau s[ merg acas[.

- Stepanku, i-a rispunse Alice, in ceh[. Din plcate, n-avem

voie.Micutul de gase ani se descurca bine in ceh[:

- Maminka, da' cine ne interzice s[ mergem acas[?

Alice a ar[tat, cu Precau(ie, spre doi bdrbagi din SS, nu

departe de ei:

- Cei doi de-acolo, in uniforme negre.

Stephan insista:

- Te rog, intreab[-i de ce n-avem voie s[ mergem acasi. N-am

ftcut nirnic r[u...

- Stepanku, e interzis s[ punem intrebiri. Or s[ m[ pedep-

seasc[ imediat, dac[-i intreb.Stephan nu inqelegea ce era cu lumea asta. Alice a fost nevoitl

s[ accefte c[ Stephan fusese dezamlgit de rlspunsurile ei gi c[ se

resemnase. Cum ar fi putut, oare, s[ inqeleag[?

Ea l-a strAns, drig[stos, la PiePt'

- in cAteva s[pt[mAni, va trece totul, probabil, i-a spus ea' PAni

atunci, trebuie s[ fim atenqi, sd nu ne pierdem. $i nu mai vorbim

decAt in ceh5. Auzi, Stepanku? Aqa, cel pugin, nu vor inlelege ce

vorbim.