ADUNAREA DEPUTATILOR

SESIUNEA EXTRAORDINARA DIN 1891

RAPOB11

PRESENTAT IN NUMELE COMITETULUI DELEGATILOR

TARIFULUI GENERAL

ASUPRA

AL

DE

RE,PLRILCR VEA

ALEXANDRU G. DJUVARADeputat al colegialul 11 do Mile

BUCURESCI

IMPRIMERIA STATULUI1891

c

gal

ti.

1

Fir Iw

_1

"

7P .1'

f

a ,

t

'* aj2 %I

f1

,.

. ,

s

s

- "'s

5.. Ilk er

. . `:-.'

,

5.,

7-.wr-L4SNIN`4.41,16.VP

2

1 -, 'q

*ht.. , ; , '-'1'" - -

. ..

l '.t.T ti"

A

tir

I

t .tt.

AA

Sr

.

.wr w

k

'

7

O

ADUNAREA DEPUTATILOR

SESIUNEA EXTRAORDINARA DIN 1891

RAPORT

PRESENTAT IN NUMELE COMITETULUI DELEGATILOR

ASUPRA

TARIFULUI GENERAL AL DREPTURILOR DE VAYA

DE

ALEXANDRU G. DJUVARADeputat at colegiald 11 do 13dila

BUCURESGI

IMP RI M E RIA STATULUI1891

co14i,14i/ro z 3cf141 a0,

Sectiunile D-vOstre, Wand in cercetare proiectul tarifului general al drepturilor de vama, at de-legat ate un coleg al nostru pentru fie-care sectiune ?i in chipul urmator :

Sectiunea

7)

I pe D. Oroveanujosef,II Cesianu Const.,

Carp Petro,)7

7)

IVV "

VI"

Lahovari Alexandru,Djuvara Alexandru,Em. Protopopescu-Pake,Ressu Const.

Delegatii, formandu-se in comitet, at ales presedinte pe D. Em. Pake-Protopopescu, in urmapropunerel prealabile a D-lui P. Carp de a se desemna de indata raportorul general al tarifulul,pentru ca sa pOta se tiny sem& de modificarile ce comitetul ar introduce in economia general& aproiectului, au ales pe subsemnatul.

Am socotit ca ai lipsi de la o adeverata datorie daca o-data, cu schimbarile propuse de comitetuldelegatilor la proiectul presintat de onor. D. ministru de finance, nu gi cauta sa cercetez in acestraport atat situatiunea econoinica din trecut i chipul cum proiectul de tarif a fost elaborat, catobservatiunile de o ordine mai general& ce acesta important& lucrare face sa se nasca negre?it inspiritul fie-carui din noi.

In on -ce directiune de activitate va intOrce tine -va privirile, se va conviuge lesne ca viitorulnasce din trecut. Printeo seriatiune infinita de impregiurari, starea de astadi sta in legatura custarea din ajun , §i ar fi cu neputinta sti se is vre-e hotarire intelepta asupra directiunei ce trebuescedata unel activitati sociale, fart, o cunoginta seriosa a conditiunilor el de vista in trecut. Acest ade-v6r privitor la on -ce directiune de propa?ire se invedereza mai ales cand este vorba de starea econo-mica a until popor, stare de care stall legate tote interesele, tote nadejdiele, tot viitorul traiului sell.

0 ochire dar, fie cat de repede, asupra trecutului nostru economic, nu se pOte inlatura dintr'unstudio ca acela ce trebue sa intreprindem in momentul cand suntem chemati a hotari sistemul ge-neral economic al Romaniei.

Vechea organisare a regimului nostru economic, din punctul de vedere vamal, nu pOte avea altcaracter de cat pe acela al institutiunilor generale din acele vremurl, institutiuni cu totul incepetOre,isvorite din trecutul istoric al poporulul nostru ?i din obiceiurile orientale cars, incetul cu incetul,cotropisera traiul roman.

Pan& la regulamentul organic, aqa Visa vama" *) se lua de la vine rile facute inlauntrulprin terguri, balciurl, orate ci sate,---Lpercependu-se adesea chiar in profitul proprietarilor pefor in virtutea vechilor privilegiuri de earl se buturail multe familii boeresci.

Regulamentul organic, intemeind serviciul vamilor in Ora romanesda, arunca seminta nu numaia principiilor de fiscalitate propril acestel institutiuni, dar i (veVi art. 154, 160 4i 174-176) aceleaale unel pricepute economil de Stat, prev6Vend inca de atuncl casurl de prohibitiune i de scutire dedrepturl in scopul de a se ocroti incuragia industria nationals."

Ca in tote Wile catre inceputul evolutiunel for spre starea de State moderne, venitul vamilor afost in Romania arendat Intreprinderel private, sistem care negre?it a produs i la noI, ca pretutin-dein, uraciosele lul efecte. De la 1859 numai se cugeta serios la administrarea vamilor de catre Statci in contul set.

Ar fi cu totul obositor sa intru in amenuntele transformarilor treptate prin care regimulNomilwrowal

*) Ve41 Buletinul legiuirilor financiare, vol. 1, direetiunea vltmilor, timbruluI qi inregistrilre1,180.

,;

III . .

VIIsi,

si

,

Orel,moSiilo

si

va-

'§i

,

,

,

1

2

milor a trecut la nol, pentru ca sa ajunga de la tarifarea im pus& ad valorem la acea mixta, potrivittrebuintelor, iar de la taxa de import de 5 0/0 la acea de 71/2°/0 in 1866, de la taxa de export coboritaanteiii la 2 (10 la acea de 10/0 in 1868.

De la 1868, intr'adever, incepe o lucrare mai seriOsa in privinta tarifului vamal; se core colabo-rarea cator-va delegatl as camerilor de comercia, dar vicisitudinile acestel lucrari sent atat de nu-mer6se, ca regimul vamal, pan& la 1874, este schimbat aprOpe in fie-care an.

La 11 Main 1874 se presinta, in fine, anteiul proiect de reorganisare §i la 5 Iunie 1874 se §ipromulga Legea generald a vdmilor." Lista obiectelor scutite de taxe la importatiune, alcatuita la1866, fu revisuita cu o preocupare mai vedita a protectiunei produselor romanesci, prohibindu-seunele materil prime, precum sdrentele, pentru ca fabricatiunea hartiei s& is o desvoltare imbucura-tore in Lora.

Acosta lucrare fu ins& reluata in cercetare putin timp dupe acea numai la 1876 se putu pro-mulga tarifa generals. In Main 1876, consiliul de mini§tri insa luase deja hotarirea de a procede laschimbarea,ratificatiunilor conventinnei de comerciii incheiata de un an cu Austro-Ungaria, conven-tiune care la 19 Iunie si intr.& in vigOre.

Modfficarile adanci pe earl acesta conventiune le introduse in regimul nostru economic, facu petale -alto State s& doresca a trata cu guvernul roman care, pentru a nu supune provisoriii marfurilefor unul tratament relativemente grist, cern Camerilor sa le pOta acorda tarifa, conventiunel cu Aus-tria pentru un termen de 9 luni, prelungit in urma inch cu 9 §i apoi inch 3 luni, pans ce, neputen-du-se nici atunci ajunge la o incheiare, se aplica tariful conventional de la 8 Septembre 1877,majorat cu 15 Vo.

In anil urmatorl tusk treptat conventiunile comekciale cu cele-alte State furs incheiate §i in-trara in aplicatiune.

Din aceste cate-va observatiuni se pOte lesne pricepe situatiunea nostra tarifara catre anal 1875.Acosta situatiune era pe cat de nehotarita, pe atat §i de nesigura.

Momentul s'a parut priincios Omenilor politic' cari se afiaa atunci la carma Statulul, pentru cadea o dovada despre dreptul ce aveam de a statua asupra raporturilor nostre economice, dovedind

acest drept prin incheiaiea chiar a unei conventiunl comerciale cu unul din Statele tale mar! aleEurope!.

Acestel cugetari se atribue origina ideei de a trata cu Austro-Ungaria i, in tot casul, sub influ-enta determinant& a acestei cestiuni de ordine politica, s'a votat conventiunea de la 1875, conventiunecare a slujit de tip unel serif intregi de alto conventiuni.

Ar fi o erore insa sa se credit ca conventiunea de la 22 Iunie 1875 s'a votat numal §i mai alesnentru cugetarea politica buns sate rea de care am vorbit ; conventiunea acesta s'a votat maialei in urma concesiunel formals ce s'a facut Romanic! prin scutirea de on -ce taxe la intrare a produ-selor solului roman, a cerealelor §i a vitelor. Ast-fel, negre§it, Romania sperand ca cel putin exportulcerealelor §i vitelor nostre va spori intr'un mod simtitor, ast-fel, 4ic, numai Romania a prima conven-tiunea de la 22 Iunie 1875, care, de altmintrelea, prevedea taxe cat se pots de coborite la intrareamarfurilor austro-ungare atat ca fiscale, cat_ ica taxe aka Elise protectOre pentru vre-o decoarticole ce credem de nevoie atunci sa obladuim.

Ar fi de prises, cred, sa intru in cercetarea mai amenuntita a economies acestel conventiuni pecare tots o cunosc ; me marginesc a nota dintr'ensa numai acele trasaturi caracteristice car' aunt nea-parat trebuinciOse pentru priceperea intregulul nostru sistem conventional.

La 1875, cand nol am tratat cu monarchia vecina, neavend nici un sistem conventional intr'untrecut mai apropiat, nu putem da clausa natiunel celei mai favorisate ; a trebuit dar a& ata§amla conventiunea ce am facut un tarif coprin4end 600 de articole, tarif care devenea pentru no!obligatoriu timp de 10 ant, c in schimbul acordarei caruia no! am obtinut clausa natiunei celeimai favorisate, adica un regim variabil, fare temein statornic §i fare nici o garantie pentruviitor, afar& dor de cate-va articole acordate ca comercin de fruntarie, printre cari cerealele, fai-n6sele, vitele, etc. Ast-fel, pe and exportul austro-ungar era la no! asigurat printr'un anume tarif,exportul nostru in monarchia vecina remanea legat de tote schimbarile ce se faceati in regimul con-

, ventional al Austro- Ungariel. Acosta gre§ela original& §i capital& a acestel conventiuni tip, a produscele.mal funeste conseciute §i a fost, din nenorocire, perpetuate in tote conventiunile incheiate ulterior.

Cum ca consecintele economice ale conventiune! incheiata en Austro-Ungaria an fost funestepentru Romania, acesta ne-o dovedesce pe deplin cea ma! repede cercetare a datelor statistics. Pentruca ins& cifrele sa vorbesca, este neaperat trebuincios sa ne dam soma exact de epoca and fie-careeveniment s'a petrecut.

§i

sa

.r f

.

1

N

8

Conventiunea de comerciA cu Austro-Ungaria, de §i votata de Senat Inca de la 2 Iu lie 1875 nua vOut schimbarea ratificatiunilor el de cat la 20 Maid 1876, iar legea pentru aprobarea conven-tiunei fu promulgate la 26 Main. Potrivit dar conventiune, dispositiunile el intrar& in-vigOre o lung dupe schimbarea ratificarilor, adicd la 19 Iunie 1876. Este absolut trebuincios s& tinemsoma de acesta data, care dovedesce ca in anul 1876 convenhiunea nu a fost lucrettore de cdt qese luni§i jumetate §i nu putem, prin urmare, judeca adev6ratele el efecte de cat in anul 1877.

0 simpla inspectiune a diagramelor §i tablourilor grafice publicate de ministerul de finance, naconvinge de primejdia unel deschideri aprope complecta a granitelor dintr'o qi intr'alta.

Importul austro-ungar in Romania, care la 1875 nu trecea peste 40.500.000 lei, se indoiesce a'prOpein anul 1876 de qi in acest an conven ;iunea nu a fost aplicatd de cdt lose luni qi, in fine, se ridicdin 1877 la cifra inspaimdntdtdre de aprOpe 180.000.000 lei.

Urmarile acestei grown economice sunt cunoscute ; ale putead de altminteri sa fie prevNutepan& la un ore -care punct. Inundarea pietei nOstre de marfurile unel ten vecine, in conditiunl de in-lesnire ne mai pomenite, au surprins productiunea nostra nationala, red ptegatita pentru luptainsuficient inzestrata, §i intr'o scurgere de vreme, care pentru popOre insemneza o clips, '1-a taiatinca de la inceput puterile de vista.

Nu numal ca inceputul de industrie mai mare a fost desfiintat, dar §i meseriile an fost adanclovite §i nu ' §l -au putut urma tristul for train de cat vesjend cum scade din 4i in 4i energia for pro-ducet6re. Lovitura adusa meserimilor roman' prin conventiunea de la 1875 este, negre§it, una dinpaginele cele mai durerOse ale istoriel nOstre economice.

Aplicatiunea conventiunei de la 1875 a fost departe de a respunde literel el. MonarcKa-vere-iiia,la adapostul unel clause usitata in tote conventiunile, unel clause de politie sanitara devenita destil", a oprit mai anteit momentan §i in urma definitiv trecerea vitelor nOstre in imperiul austro-un-gar. Schimband sistemul de contumace sad carantina, in vigOre in momentul and nob am incheiat con-ventiunea de la 1875, intr'un sistem de oprire absolute, de prohibitiune, Austro-Ungaria, in dispretulstipulatiunilor conventiunei, a omorat cu incetul unul din isvOrele de capetenie ale bogatiei nostrenationals : crescerea vitelor.

Inteadever, de la 1880 chiar, Austro-Ungaria pune Romania pe neatest picior cu Rusia, consi-derand'o ca ter& in care bola de vita este endemic& ; iar do la 1882 include cu deseviqire granitavitelor-nostre. Contra acestei dispositiuni arbitrare a pro e----tt Ora intrega,-a-protestat chiar discur-sul Cordnei din sesiunea acelui an.

Urmarile acestei mesuri s'au simtit indata ; in Moldova de sus grajdurile §i velnitele ad inceputtreptat sa se desfiinteze; iar treptat in cea mai mare parte din judetele Olteniei s'a stins negotulatat de insemnat odiniOra al rimatorilor.

Din urmatorul tablod se pOte vedea cat de repede §i de insemnata a fost scaderea exportululvitelor in Austro-Ungaria de la 1881 pan& la 1890.

Anul 1876 Lei 24.843.1421877 23.640.6141878 12.335.5271879 15.734.7461880 10.109.2951881 7) 15.231.2291882 9.598.7351883 1) 10.315.0851884 )1 6.368.8511885. 2.987.428,1886 1) 3.129.1231887 1.696.1271888 1.462.9911889 1.199.975

Iar in ceea-ce privesce vitele marl §i porcil, avem :

Exportul vitelor marl18811889

Exportul porcilor18811889

Aceste cifre vorbesc mai lamurit de cat on -ce alts explicatiuni.

capete 17.601157

capete 176.69110.794

qi

.

_ .

,

' ---- .

1

,

-

,'

11 .. ,,

,,

,,

,,

-

1)

..,--. 1)

,

n , ,,

n ,,

)1 , 11

.

1)

,

i ,,

[

n

n

17

17

n

17

I)

4

Nu am nevoe sa insist aci asupra nedreptatei cu care mesura de politie sanitara a fost luata cuprivire la tera nOstra ; acesta cestiune este indestul de cunoscuta tutulor §i opiniunea publics a ju-decat'o de mult.

fe tale economice generale ale unel schimbari de regim atat de nea§tep tate, pot fi lesne pa-trunse ; o tera agricola ca a nOstra, care '§I vede dintr'o 4i intealta desfacerea vitelor sale oprita,nu note de cause simta adanc o asemenea piedica; atat eel ce se indeletnicead cu crescerea vitelor,cat §i negustoril exportatori ad facut tot ce le-ad stat prin putinta ca sa cover§esca greutatile ; elan mers nana a tramite pe cal dificile §i in departari marl vitele for ; dar in tale din urma el au fostsilitl sa se marturisesca invin§i. Inteadever, de §i in anil 1886 §i 1887 s'a incercat export de vita inItalia, §i s'a tramis in cel d'anteiii an 9.000 capete, iar in cel d'al duoilea 9.944 capete, aceste in-cercari, din nenorocire, nu at avut urmari.

Impregiurarile Carl ad intovara§it aplicatiunea conventiunei de la 1875 ad avut o mare inriu-rire asupra directiunei spiritului public in Romania ; conventiunea de comercin incheiata cu Austria,prin urmarile el, a desfiin on -ce incredere a opiniunel in regimul conventional §i a dat nascereone reactiunl puternice. e §i guvernele romane au incheiat §i dupe 1875 conventiuni comercialecu t8rile straine, eparte de a vedea iu ale un omagiu adus spiritulul care a .dictat conventiunea dela 22 Iunie 1875, nu trebue sa", privim incheiarea for de cat ca un midloc de aparare, bine sail redchibzuit, in potriva efectelor desastrOse ce aplicatiunea mai ales a conventiunei cu Austro-Ungariaa avut asupra desvoltarel economice a Orel nostre.

Tote conventiunile ce s'aii semnat de la 1875 an fost mai cu soma, alcatuite pentru a' desfiinta'monopolul ce marfurile au.stro,ungare_aveakde facet_ pe pietele romane. Aceste conventiuni se potcoprinde in tret-grUpari deosebite, ast-fel clasate chronologicesce : grupul conventiunilor cu clausanatiunel celei mai favorisate; grupul conventiunilor cu clausa natiunel celei mai favorisate limitata,§i iara§1 grupul conventiunilor cu clausa natiunel celei mai favorisate in de ob§te usitata.

I. Grupul conventiunilor cu clausa natiunel celei mai favorisate

Acest grup coprinde urmatorele 6 conventiuni :1. Conventiunea de la 15 Martie 1876, cu Busia, expirata la 21 Octombre 1886, fara tarif

special anexat.2. Conventiunea de la 14 Noembre 1877, cu Germania, care va expira la 28 Iunie 1891; acesta

conventiune, inaintea revisuirel sale, avea un tarif de 81 articole.3. Couventiunea de la 5 Aprilie 1880, cu Anglia, care -va expira la 28 Iunie 1891 ; acesta con-

ventiune, inaintea revisuirel sale, avea un tarif special coprindend 26 articole;4. Conventiunea de la 23 Martie 1878, cu Italia, expirand la 28. Iunie 1891, §i avend un tarif

special de duos articole ;5. Conventiunea de la 14 August 1880, cu Belgia, expirand la 28 Iunie 1891, ci avend un tarif

special de duo8 articole ;6. Conventiunea de la 17 Iunie 1881, cu Olanda, expirand la 28 August 1892, fare tarif special.

II. Grupul conventiunilor cu clausa natiunei cold mai" favorisateAcest sistem de conventiuni a luat nascere in urmatorele impregiurari :Termenul expirarei conventiunei austro-ungare find la 1.88.6, §i Romania avend incheiate con-

ventiuni cu Anglia §i cu Germania inca pans la 28 Iunie 1891, s'a, incercat ca, pe cale de non! ne-gociari, sa se obtina de la aceste puteri de a renunta la taxele de cart se bucurad in ceea-ce se atin-gea de veri-o 20 articole cars interesau mai de aprOpe productiunea Ore' nostre.

Conventiunea care a servit.de tip acestui al duoilea grup, este :1. Conventiunea de la 26 Main 1886, incheiata cu Elvetia, ci care va expira.la 28 Iunie 1891,

Pe langa densa se afla anexat tabloul A, in care sunt coprinse articolele reservate, articole ce rema-neat supuse general din 1886 si al carer beneficid conventional nu se acorda, prin urmare,Elvetiel *) ; ast-fel, aci, clausa natiunel celei mai favorisate se afla limitata.

Cum ins& conventiunea singura cu Elvetia ar fi fost cu totul insuficienta pentru a garanta in-teresele productiunei nostre, de ore-ce Romania era legato atatea alts State cart obtinusera avan-

*) Dail la vale nomenclature aoestor articole, pentru a nate ce anUme industriY tineam noY atunol sit protegiam: fling de graftsi de secari, legume Wedge, paste f&indse, Oise de Italia, cent brnta, cent lucre* Apnea", afar de eels parfumate, lumanitrY destearin& si de spermantet, piel tablcite ordinare, luorarY de piele ordinare, tesilturY de Unit ordinare, luorArY de pasla ordinare, panelordinarli nein/UW.1i, hartie ordinarlt si nedenamitit, Lenin° de constructiune, Nodal de lemn cu totul ordinare, luorArY de lemn ordi-nare, luorArl de lemn fine, petrolifi qi Odd

,

.

.

limitata

tagii asupra articolelor reservate in tariful elvetian, guvernul a trebuit sa se gandesca, la mi4loculprin care ar putea sa, face s& inceteze efectul conventiunilor din trecut, cu privire la articolele cevoiam sa, protegiam, inainte chiar de expirarea acelor conventiuni.

Nu este red s& ne amintim, mai ales acum, ca silintele guvernului roman au gasit un bine-voi-tor concurs in guvernul Marei-Britanii, care a gi sfersit, cel d'anteia, prin a consimti s& revisuiasca,tariful conventiunei anglo-romane de la 5 Aprilie 1880. Ast-fel, Anglia renunta la tarificarea con-ventionala a petrolului brut si rafinat, a uleiului de gist, a sticlei, a cuielor de fer §i sirma, a talpi-lor de piele, a §o§onilor, a palarielor de pasla ordinara, primind in schimb avantagiele date de notasupra unor articole de importatiune far& mare interes pentru producetoril romans.

2. Conventiunea, incheiata la 5 Decembre 1886, cu Rusia, pentru a inlocui conventiunea ruso-roman& expirat& la 21 Octombre 1886 ; in acesta conventiune obtinem avantagii pentru o serie dearticole, dintre cars amintesc : fainele gi derivatele lor, lemnele §i industriele derivate, pieile, vitele, etc.

3. Arangiamentul provisoria incheiat cu Francia la 17 Iunie 1886, prin care Romania obtinedesfiintarea taxes diferentiale de 50% ad valorem asupra tutulor marfurilor nostre; in schimbul acesteldesfiintari se da, Franciel clausa natiunel celel mai favorisate, cu reserva ins& a articolelor coprinsein tabloul A din conventiunea romano-elvetiana, minus, cu tote acestea, luminarile de stearin& gispermantet, la care Republica francesa se interesa intr'un mod particular.

Acest arangiament provisorin nu s'a schimbat nici o-data in conventiune; el a fost succesivprorogat de mai multe on gi relatiunile nOstre de negot cu Republica stint chiar ast&4I carmuitein virtutea prelungirel acestei invoiri, pe basa clause' natiunei celel mai favorisate, adica Francia sebucura absolut de acela§i regim vamal ca §i cele-alte State cart an conventiuni comerciale.

III. Grupul conventiunilor cu clausa natiunei celel mai favorisate nelimitata,

Guvernul roman s'a reintors la sistemul conventiunilor cu clausa natiunel celel mai favorisatein deobste intrebuintat, in urma revisuirei conventiunel de comerciu cu Germania de la 14 Noembre1877, prin

1. Conventiunea comerciala de la 17 Februaria 1887. Iata cum se pot resuma schimbarile in-troduse in regimul nostru conventional cu Germania.

In schimbul unel serif de concesiuni facute de Romania marfurilor ce o interesaiKmai putin, Ger-mania ne-a acordat inscrierea in tariful conventional a articolelor reservate, coprinse in tabloul Adin conventiunea romano-elvetiana. Aceste articole fiind inscrise in corpul unel conventiuni, se inte-lege de la sine ca, urma sa se aplice tutulor Statelor cu cart aveam conventiuni comerciale. Ast-felclausa natiunel celel mai favorisate limitata nu mai avu nici un sens, romanend in conventiuni in-trega clausa natiunel celel mai favorisate fara nici o rostrictiune.

Tot prin conventiunea de la 17 Februarie 1887 s'a acordat Romaniel dreptul de a mai infiinta§i alte monopolurl, drept care nu se intindea anterior de cat asupra sarel, tutunulul §1 pulberei ;acesta dupe cererea guvernului roman, care cugeta atunci la infiintarea monopolulul spirtoselor.

2. Tractatul de la 10 Noembre 1887, incheiat cu Turcia, §i prin care Romania obtine iutrareamarfurilor sale cu 80/0 ad valorem, adica sub regimul tratamentului celui mai favorabil ce'l are im-periul otoman, caruia acordam si not tratament mai favorabil pentru o serie de articole anexatatratatulul §i privitOre la marfuri la earl Turcia se intereseza mai osebit.

3. Tractatul de la 19 Februarie (3 Martie) 1890, incheiat cu Serbia, coprinynd clausa natiuneicelel mai favorisate, dar far& tarif anexat §i expirand la 25 Iunie 1891.

Acesta a fost gi este regimul nostru conventional de la 1875. Din tale ce preced este lesne deobservat ca la 28 Iunie (10 Iulie) 1891, adica peste cite -va Mile, sistemul nostru conventional ince-tent de a mai produce vre-un efect vamal.

Inteadever, de gi conventiunea cu Tkile-de-Jos, incheiata la 17 Iunie 1881, nu expire de cat la28 August 1892, cum ins& acesta conventiune nu are de cat clausa natiunei celel mai favorisate,far& nici un tarif special, de fapt devine un act international far& nici o putere de vama.

La 28 Iuiohanle

sistemul conventional inceteza dar, §i. Romania intra intr'o epoca noua de desvoltareioeconomics.

Apropiindu-se ceasul expirarei conventiunel comerciale cu Austria, era neaparat trebuincios cas& se pun& in lucrare un tarif general care sa inlocuiasca regimul conventional al terilor cu cart ra-porturile nOstre remaneaknehotarite.

Yo

-

:

,

.

,

.

I

De aceea, la 20 Noembre 1885, D. ministru de finance a gi .depus pe biuroul onor. AdunariMesagiului regal pe Tanga care era alaturat proiectul tarifulul vamal general care, in urma unuistadia prealabil al comisiunilor compuse ad-hoc gi a desbaterilor ce ail urmat in sinul Adunarei, agi fost votat de Camera in §edinta de la 14 Maid 1886, remanend s& se aplice, conform art. 3 dinproiectul de lege, a in Mete. Mile de la promulgarea ei..

Ori-care ar fi reserva ce se impune fat& cu o lucrare alc'atuitA in urma unor cercetari ce se afirmatatat de amenuntite, on -care ar fi deferenta ce am avea pentru votul unanim ce Adunarea deputatilora dat acestul tarif, tocmai pote pentru ca sA petrundem intelesul acestul vot §i sa ne explicam tari-ful de la 1886, este necesar s& cercetam incongiurul de impregiurari in mi4locul carora acel tarif s'anascut.

Cu tote ca sunt multi Omen' politic' earl sustin gi asta41 c& tariful de la 1886 a fost o lucraredefinitive, menita sa statornicesca un regim vamal normal, general §i permanent, putem afirmafar& a ne teme de vre-o desmintire din partea faptelor ca acel tarif a fost o arms de resbel, prinmi4locirea careia natiunea nostra a volt s& afirme in chip netagaduit c& este hotarita s& pagesca peterenul unel aperari vigilente a intereselor sale economice.

Tariful general vamal de la 1886 a fost dar, dupe a nOstra parere afirmatiunea puternicaa unel hotariri ; el nu a fost ins& nici o-data un tarif cu pretentiune de aplicare general& §i in timpnormal de raporturi cu cele-alte State.

De altminteri, or' -care ar fi opiniunea ce V-ar face tine -va a priori asupra acestei cestiuni, in-data ce intl.& in cercetarea tarifulul, induoiala nu mai pote fi, gi vede deslugit ca tariful de la 1886,bun pentru resbelul vamal ce Austro-Ungaria provocase, ar fi avut consecinte daunatOre pentru Ora,dace ar fi fost aplicat la tote Statele. Acest tarif sat ne-ar fi isolat cu desavergire, sat ne-ar fi con-dus intr'un timp forte scurt la incheieri de nuol conveniiuni.

Inteadever, nu numal c& cercul industriilor posibile la no' gi, prin urmare, meritand o protegiarevamala, este intins peste m6sura gi fare nici un soit de norm& temeinica, dar chiar acele articole pecart Ora nu le va produce multa vreme, gi unele pe car' nu le va putea produce nici o-data, suntsupuse, la intrare, unor taxe cu totul exagerate gi car' nu ar avea intr'un tarif normal nici un rost.

Ast-fel vedem aplicandu-se taxele urmatore :

Safranul gi vanilia . 26 0/0Piper negru, ienibahar, etc. 40 0/0Cuig6re, cassia lignea, scortigOra nucgora, etc. 20 0/0Masline in sticle gi tinichia 20 0/0

f16.66 0/0Capere, etc:121.50 0/0

ad valorem7) 7)

,, )7

,, ,,

)) 7)

77 ))

Trufe 12 0/0 7)

Smirna 14 0/0 ,, ,,

Goma adraganta, assa feetida, goma de Basora, copal, damar,elmi, gaiac, goma-guta, jalap 22 0/0

Saruri de or' -ce fel pentru baI 20 0/0 )) 1)

Florl, seminte, fructe gi ierburi medicinale 14 0/0 ), 7)

Ape minerale. 17 0/0 ,, ,,

Vinuri medicinale. 30 0/0 )1 71

Cerneala de desemn in table (tug) 14 0/0 ,, ,,

Batista gi linoil. 14 0/0 )) )7

Hartie de desemn, hartie marmorata, marochinata, de asbest. 15 0/0 77 1)

Piatra poncie, piatra de incercat aurul 20 0/0 77 ,,.

Bijuterie de imitatie find gi bijuterie de aluminium. . . . 15 0/0 ,, 7)

Obiecte de metal englezesc 17 0/0 ,, ,,

Ceasornice 15 0/0 7) ))

Obiecte de pakfong sat alte aliagiurl albe, aurite sat nu, ar-gintate sat nu 15 o/0 ,, ,,

Case gi casete de for 20 0/0 7) ))

Velocipede, bicycle, tricycle, fotoliurl gi aparate pentru bolnavi 20 0/0 ,, p

Bard de lux, de lemn, de metal 18 V° 1)

Obiecte de baga, sidef, fildeg, de jais adeverat, spurn& de mare,lucrate cu sapaturi, gravuri, incrustari ...... . . 25 0/0 1) t7

Nine catranite pentru invelitul marfurilor, mugamale de totfelul . 16 0/0 )1 )1

Piane cu coda 28 0/0 ,, 4

.,, ,,

p .

---- .

,

__

)7

C

. . ....... .

,,

1

cu tote acestea, de gi sunt in tariful de la 1886 peste 260 de articole protegiate, nu s'a ga-sit cu cale de a se acorda fabricatiunei caldarariei de cat 16 0/0 din valOre, pe cand impunandu-segreet hartias'a lasat imprimatele aprope scutite, negre§it pOte, pentru a incuragia imprimareacartilor romane in Ungaria, in dauna tipografilor de la noi.

Nu mai vorbesc de ciudatul sistem de a incuragia teseturile nationals, ridicand pentru torturi,fire de bumbac vopsite, taxele de la 45 lel la 60 lei, (taxa specifics); pentru cele nevopsite de la 15 la 20lei; iar pentru bumbcicel sub on -ce forma (ata de bumbac do cusut) de la 20 §i 45 lei, la 60 lei (taxaspecifics).

Ast-fel alcatuit, far& o matura gi sal:Otos& clasare de o parte a articolelor cart formeza grupulinteresant al industriilor ce merits protectiune, iar de alts parte a articolelor ce nu pot suporta decat o taxa fiscala, tariful de la 1886 nu ar fi putut presida ca norms salutary la desfagurarea pate-rilor nostre producetore §i la propagirea industrial ce nadajduim sä, avem.

Inteadever, data descompunem acest tarif §i cercetam articolele earl '1 compun, dupe seriatiu-nea for tarifara ad valorem, avem :

53 articole cu o taxa ad valorem variind de la 10-20 0/0113 20-3043 30-4031 40-5022 50 in sus Vo

Ceea-ce face un total de 262 articole de tarif, in care intl.& un num& de felurl de obiecte de con-sumatiune de patru §i cinci on mai mare *)

Tariful de la 1.886, largind ast-fel peste m6sura campul produselor ocrotite, nu a putut insemnaalt-ceva, nici urmari alt tel de cat manifestarea unor sentiments firegti de ostilitate fata cu aceeacare a lovit pe nedrept interesele nOstre economice.

De altminteri, in fapt, tariful general de la 1886 nici nu a fost aplicat de cat monarhiei Ansitro-Ungare gi putinelor teri cu care nu avem conventiuni.

Efectele practice ale acestui tarif, data as fost pans la un pund ore -care salutaril, impedicandintrarea in fora a unor marfuri mai grele §i ordinare care loveau direct in productiunea mica §i mirl-locie a Romanies, nu s'a putut afirma in ceea-ce privesce industria mai mare §i mai desvoltata la carenadajduim. Inteadever , pe Tanga faptul ca in fata tarifulul nostru protectionist a remas in picioreintrega concurenta a marelor State industriale, multe chiar din produsele lovite de noi a> luat o calepiezi§e pentru ca sa se pOta introduce in Romania§i a trebuit tots vigilenta §i tots energia guver-nulul roman §i in deosebl a departamentului afacerilor straine, pentru ca cestiunea marfurilor natu-ralisate §i a certificatelor de origins sa, fie trangata in favorea nostra, atat in relatiunile ce aveamcu Elvetia cat §i in acele ce aveam cu Olanda. **)

In resumat, data pe de o-parte tariful general vamal din 1886 a putut afirma hotarirea unelviitore emanciparl economice, de alts parte el a contribuit a respandi in spiritul public notiuneaunel gre§ite tarificarl, §i a dat nascere la formularea, din partea cator-va din industria§ii romani, unorpretentiuni nejustificate §i pline de primejdil atat pentru Ora, cat §i pentru propria for industrie.

Nu trebue sa uitam, inteadever, ca data protectiunea vamala pots inteo anumita mesura sasprijine productiunea unei teri, acesta protectiune impinsa prea departe face productiunea sa adorma laadapostul unor beneficii nelegitime §i a unei sigurante netulburata , intelenind'o ast-fel incetul cuincetul in amortirea rutinel feritt, de boldul, tot-d'a-una necesar al unei concurente bine echilibrate.Cad, data este adeverat ca excesul de griji gi de nevoi descuragiaza §i impedica progresul, lipsa dose-vir§ita de grip, face mintea trandava, enerveza energia de munca gi tot cu atata siguranta oprescepropaOrea unei natiuni.

Pentru a se feri de asemenea pericole, aceea carora incumba sarcina pregatirei unul noil tarifgeneral vamal au luat osebite §i insemnate mesuri de informatiune gi garantie, pentru ca lucrareace trebuia sa fie infati§ata Corpurilor legiuitore sit fie adeverata expresiune a nevoilor §i a aspiratiu-nilor acestel tern. Departe de a lua asupra-§i sarcina unei luerari atat de gingage §i atat de insem-nata, guvernul a Mout apel la mai multi barbati politici §i inalti functionari earl pareail firesce in-

*) Vedl disoursul D-1n! E. Costinesen in rail+ Chimera V de tali Aprilie 1886.") V41 Cartes Verde presentata. de D. ministru Alexandru Lahovari Corpurilor legiuitOre In sesiunea 1[89o-1119i.

OP-

e

7,

7

Si,

ct4

8

dicati sa is o parte active la intocmirea tarifulul general. In acest sons s'a intocmit o comisiunespecials.

Inca din prima sa gedinta, comisiunea a despartit in principid activitatea economic& a tare"nostre in activitate productiva industrial& gi activitate de schimb, intocmindu-se in duo sub-co-misiuni cu insarcinarea sä cerceteze : una, articolele privitOre la industria nationala, articole reser-vate ci pe car.' tariful trebuia sa le proteguiasca, §i cea-alta articolele tarifulul ce trebuiat sä fiesupuse numai unor taxe curat fiscale. Apol, in cate-va prime gedinte, s'a ci facut despartirile din-tre articolele protegiate gi articolele curat fiscale, ast-fel ca sub-comisiunile au putut proceda fie-carein parte la lucrarile ce '1 incumbat.

Inainte ins& de a se pune la lucru, sub-comisiunile au cautat sa centraliseze tote informatiunilece erat propril, sa, puna intr'o lumina mai vine subiectele supuse discutiunei tor, pentru ca sa. 'cipot& da soma intr'un chip amenuntit de adeverata stare economic& a Orel.

Pentru acest sfergit, onor. D. P. Carp, pregedintele comisiunel, a dispus sa se dreseze un tablodcu rubric" imprimate ci o circulars explicative ce s'a trimis D-lor prefect' §i camerilor de comerciddin Ora, cu rugaminte sa, bine-voiasca a inscrie in tablou tote sciintele cerute de rubric', cu privirela tote meseriile ci industriile aflatore in judetul sad in circumscriptiunea tor.

In timp de none luni, de la Februarie 1890 pan& la Octombre 18Q0, dupe repetite gi staruitOrecorer", nu at respuns de cat numai D-nil prefect', comunicand mai malt sad mai putin exactelesciinte pe cari le putuse aduna prin perceptorl, controlori, sub-prefecti, politai ci primarl de sate;nici o camera de comercid insa nu a respuns intrebarilor ce le fusese transmise.

Membril sub-comisiunilor, cu tote acestea, nu ad marginit aci informatiunile lor el ad cautatsa adune prin el ins* materialul de care avead nevoie. Au consultat tarifele strains, aU. examinatpublicatiunilefie oficiale, fie private---cari putead sa 'I lumineze ; au visitat, in sfer§it, pe cat le-astat in puteri ci pe cat vremea 'i-au ingaduit, fabricele din Bucuresci ci acelea din judete, cerend

ci lamuriri tutulor industriagilor ci comerciantilor atat asupra valorilor marfurilor, a conditiu-nilor de producere, cat ci a nevoilor ce aft.

In resumat, textul articolelor din tarif a fost alcatuit in urma cercetarei ci combinarei atat atarifelor nOstre anterior° conventionale sail generale cat ci a tarifelor terilor strain°. Valorileat fost de asemenea stabilite pentru fie-care articol printr o comparatiune facut& intro valorile ofi-ciale francese, germane, austriace ci italiane. Media obtinuta ins& nu s'a tinut drept definitive, ci afost rectificata prin apropiere cu media dintre valorile luate dupe facturile originate ce s'ad procuratde la diferiti comercianti marl ci industriagi gi; mai ales, prin apropiere cu media valorilor ce re-sultail dupe registrul de valor' aflat la directiunea vamilor gi in care se inscrie fie-care fel de marface se import& cu cantitatea §i pretul facture' originale acesta pentru marfurile de on -ce prove-ninta. Cu chipul acesta, pe periodul 1887-1890, de cand se tine intr'un mod regulat acest regis-tru, s'a putut avea media Valorei a sutimi de marfuri de diferite calitati din diferiti- ani ci dindiferite ter', pentru fie-care articol in parte, ceea-ce a permis comisiunel sa hotarasca valorile nunumai dupe media cifrelor de pret a fie -carol .marfa, ci sa tins mal ales socotela ci de cantitatea demarfa ce se consuma in Ora, potrivit fie-careia din cifrele intrand ca factor hotaritor in media cese cauta.

Preturile au fost calculate pe valorea ce are 100 kgr. din fie-care marfa pan& la fruntaril.Adauganduse mediel obtinute ast-fel 150/0 considerate ca cifra de transport, s'a obtinut in fine

definitive care s'a inscris de sub-comisiuni in fata fie-carui articol din tarif.Nu am nevoe, cred, sa insist asupra greutatilor de tot felul ce o asemenea cercetare a intempinat

la fie-care pas ; data le aci este numai pentru ca sa atrag bagarea de soma a acelora earl arfi ispititi sa conteste valorile unor articole din proiect pe termini doveqii numal a cator-va elementscar" intra in fixarea acestor valor!. Acosta, bine inteles, nu pentru ca sa afirm ca lucrarea comisiunela fost ferita de orl-ce fel de gregela, dar pentru ca sa constat sfortarile comisiunei pentru a miccora,pe cat a fost cu putinta, partea imperfect& in tot-d'a-una neinlaturabila intr'o asemenea lucrare.

Ast-fel au urmat sub-comisiunile pan& la terminarea tor, cand pregedintele comisiunel le-aintrunit in gedinta plenara, uncle s'a discutat fie-care articol in parte din punctul de vedere atat altextulul cat ci al valorei; fie-care propunere punandu-se la vot §i hotaririle Rind luate in tot-d'a-una cu majoritatea de voturl a membrilor present'.

Lucrarea total& a tarifulul general, o-data sfergita, s'a depus D -lul ministru de finance, care atramis'o de indata tutulor camerilor de comercid din Ora, pentru ca salta dea parerea asupra ei.

Lucrarile camerilor de comercid, centralisate la ministerul de finance, ad fost ci ele supuse cer-cetarei amenuntite a unei comisiuni, card, in acelagi timp, a ci revisuit lucrarea anterior& a comisiu-nel tarifulul general, articol Cu articol fara de altminteri sa introduce modificari radicals sail in-semnate in acesta lucrare.

Sa'mi fie ertat, cu acest prilegia, sa ara,t parerea de red ce o simt multi din eel ce se intereseza

des-lusiri

.

miOlocia

-

§i

9

lucrarilor tarifului, ca nu au avut prilegiul sa vada camerile de comercid lucrand impreuna, intr'uncongres general, pentru expunerea mai limpede a vederilor for privitore la tarif.

Inteadev6r, memoriile tramise nainisterului de finance gi pe cari comisiunea le-a cercetat, sunt,trebue sa o marturisim afara de cite -va exceptiuni facute cu multi pripa, cu paging, ingrijire.

Faptul ca Camerile de comerciii as lucrat isolat unele de altele produs efectul ce lesne seputea prevedea : Parte din cererile camerilor sunt atat de deosebite unele de altele, in cat este cuneputinta sa atribuim acesta deosebire, asupra taxelor propuse, numai diversitatei intereselor regio-nale din care Camerile s'ati putut inspira.

Proiectul de tarif egind din studiul sectiunilor Adunarei, comitetul de delegati a gasit de cu-viin a, pentru a nu incarca prea mult lucrarea gi a nu ineca in multimea amendamentelor respinsegi propunerilor ce s'ati primit, ca subsemnatul sa nu consemneze in raportul sea de cat acele propu-neri numal carI as fost primite gi as modificat, prin urmare, proiectul depus de D. ministru de finance.

Pentru o mai deslugita expunere a schimbarilor propuse, imi yeti permite sa urmez economiachiar a proiectulul de tarif, grupand modificarile ce s'aii introdus dupe categoriile admise :

Categoria

S'a admis fara nici o modificare.

Categoria IILa art. 26 . . s'a admis taxa spec. 8 lei ad val. 14 0/0.

art. 27 . 8 n n 9n n

Categoria IIILa art. 53 . valorea 60 s'a admis taxa spec. 30 lei ad val. 50 0/0

Categoria IV

S'a admis fara nici o modificare.

Categoria VLa art. 65, 66, 67 Comitetul delegatilor mentine taxele propuse ;

dar, avend in vedere enormul import al acestui ar-ticol si productiunea cantitativa atat de mica fallcu trebuintele de consumatiune, exprima dorinta caD. ministru de finance sA transforme taxa vamalaintro prima de productiune, care, ast-fel, nu ar maiimpune consumatorilor un imposit maT mare de catnecesiteza in realitate protectiunea acestel industriT.

La art. 71 .

La art. 74 .

La art.75 .

. . s'a admis taxa spec. 30 lei15

fl 1) 50

ad val. 8.60 o h10 0/0

5, 7, 10 0/o

La art. 143 .

Categoria VI

S'a admis fara nici o modificare.

Categoria VII

S'a admis fara nici o modificare.

Categoria VIII

s'a admis taxa spec. 2.40 lei

Categoria IXS'a admis fara nici o modificare.

Categoria XS'a admis fara nici o modificare.

ad val. 8 0/

Categoria XI0/0La art. 199 . s'a admis taxa spec. 30 lei ad val. 5

La art. 200.ft 60 2.72 "/o

'§l-a

I

, 97

V'

,, 79 ft

41.

. .

. .

ft ff 77 " r te

n n

7,

. . . .......

.

.

. .

. .

.

.

.

10

Categoria XIILa art. 204 . . . valOrea 80 lei, s'a admis taxa spec. 6 leT ad val. 7.50%La art. 208 s'a admis taxa spec. 30 lei ad val. 30 °h.

art. 210. Comitetul exprima D-luT ministru de finance do-rinta ca sit se revisuiasca legea vamilor, care, Inmulte disposifiuni ale sale, desfiinteza efectele tari-

fului ; ast-fel, cu privire la art. 210, stearina inmasa, art. 8 din legea vAmilor scutesce stearina deorl-ce taxa la intrare.

La art. 211... valOrea 160, s'a admis taxa spec. 40 lei. ad val. tot 25 °h.

Categoria XIIIS'a admis fara, modificare.

Categoria XIVLa art. 231. s'a admis taxa spec. 120 lei . ad val. 12 0/0.

Categoria XVS'a admis lard modificare.

La art. 250Categoria XVI

s'a admis taxa spec. 60 lei ad val. 10 0/0.art. 253 . . . . . . » 120 . 8 0/0.

" art. .254 » » 150 . . 6 0%.

» art. 258. » » 200 . 8 Vo.. art. .269 a . valOrea 100 . . 6 . 6 Oh-

" art. 270 » » 8 . so Voart. 271 » ,, 35 . 7 0/0.

art. 272 If ff 35 . 7 vo." art. 274 » . 45 " 10 0/0.

art. .275 » ,, 60 . 6 0/0." art. 276 s'a admis taxa propusa, dar s'a adaugat un nod articol :

Art. 276a Berhentul, Calmuk gi tote _teseturile fabricate din vechiturl, valOrea

f

ff

art. 282, valOrea 80 lei, s'aart. 328art. 332 §i 336 . .

art. 333, 334 §i 335 .

ff

ft

ff

1.00.0 lei, taxa spec. 200 leiadmis taxa spec. 5 lei

100 ...intreita a tesetureiincincita a teseturei

ff ff

Categoria XVII

ad val. 20 0/0.ad val. 6.230/0..... . . . ad val. 11 76°/.

din care este confectionat obiectul.din care este confectionat obiectul.

La art. 342 s'a admis taxa spec. 28 lei ad val. S 0/0.» art. 345 la acest articol pasta de hartie se proibesce.'I art. 355a Comitetul delegatilor a admis proibitiunea tutu-

lor fotografiilor, gravurilor, fotogravurelor, elioti-piilor, litografiilor, chromolitografiilor bleografiiilor,represintand subiecte religiose (icon& sail portretesi scene din istoria strain&

Categoria X VIIILa art. 358 s'a admis taxa spec. 2 leia art. 359 se adauga:

art. 359'

La art. 369 s'a admis taxa spec. 60 lei

Categoria XIX

La art. 374 s'a admis taxa spec. 20 leiart. 376 20

Categoria XX

La art. 3,s9art. 3: 0art. 394

ad val. 13

Pentru lemnele de abanos, ceu, cimisir, gaiac,iasomie, lama!, mahon, maslin, pabsandru, portocalafi alte asemenea lemne exotice, s'a admis taxaspec. 1.50 leT, ad valorem 15D/s ; scaclendu-se, bininteles, aceste lemne de la articolul precedent 359.

ad val. 8 0/0.

ad val. 200 °h.20

se adaugA la acest articol ,,condeiele de ardesie ", earl ses'a admis taxa spec. 0.50 bans

4 lei.

scot de la art. 199.ad val. 10 °h.

26 °Atf

. -

.

.77

,,

"

,-

t

. .

. . .. . . . , . .

"

i, ,, . '.

. ," ,,

..

'

77

., .

,

" ,

M

,

,

.

. ..... . ....

La art. 400art. 401art. 402

. art. 403

s'a admis taxa spec. 5 lel,, ,, 24 ,,

,, ,, 48,, ,, 64 ,

Categoria XXI

11

ad val. 8 0/0.,, ,, 8 0/0.,, ,,

8 0/ /0.

0 0/n n ° to

La art. 424, valOrea 200 let, s'a admis taxa spec. 6 lei ad val. 3 0 /0.art. 463 5 " n n

, art. 467

art. 473 s'a admis taxa spec. 28 lei

Categoria XXII

S'a, admis far& nici o modificare.

Categoria XXIII

S'a admis far& nici o modificare.

Categoria XXIV

S'a admis far& nici o modificare.

Categoria XXV

La art. 543 s'a admis taxa spec. 2 lei544

La acest arlicol se adauga in notit: Aci se co-prind gi 9tifturT pentru cisme, plate cu florl saticrestate, cue pentru oglindI, galeril, etc.' S'a ad-mis taxa spec. 6 leT, ad val.8.57 04... . ad val. 37 Vo.

ad val. 13.33 0/0.20 0/.

Cele duce categorii XIII §i XXV, privitore la exportatiune, se admit far& nicl o modificare.

'MI -ar fi fost cu neputinta, D-lor deputati, ca a& intru in amenunte explicative, putend sa arateonor. Adunari motivele cart at5 facut pe cdmitetul delegatilor de sectiuni as adua proiectului de ta-rif general modificarile notate mai sus.

Cele mai multe din aceste motive apar, ca sa, 4ic ast-fel, la prima inspectiune ce se face textulularticolulul chiar; pentru cele-alte voiu cauta, and mi se vor cere deslusiri, s& expun, pe cat voiu pu-tea mai fidel, opiniunea majority el comitetului. Sa 'ml fie permis, cu tote acestea, pentru cele ducecategoril in cart s'ai1 introdus modificari mai importante, sa presint Adunarei cate-va observatiuni :

I Categoria XVI, care coprinde materiile textile §i industriile derivate, este cu deosebire impor-tanta. In prima linie acesta categoric intereseza industria nOstra nationals; de aceea am si cautat,in a§eclarea taxelor, pe de o parte sa scadem taxele de intrare pentru materiile prime de cart produ-cetoril roman! at nevoe, iar pe de alts parte am ridicat taxele produselor ce se pot fabrica la noi.

Categoria XVI mai este iari§i interesanta din punctul de vedere curat fiscal. Multe din artico-lele acestei categoril sunt inscrise la import cu sume trecend peste 20.000.000 lei.

Iar importul total al acestei categoril se insuma, pentru anul 1889, la cifra important& de169.467.939 lei.

Iata cum se repartisez& pe teri acest important total :

Importul materiilor textile in 1889

Total general . . . 169.467.939 fr.Anglia. 76 369 313 din 102.261.117 nGermania. 47 956.128 n 108.245.586Elvetia 13 867 020 n 22.007.998Francia 11 483 374 n 32.810.094Austro-Ungaria 11 148 504 n 49.370.518Italia 1 457 844 n 4.320.942Olanda 1 639 978 n 3.288.369Turcia 1.457.021 n 12.713.812Rusia 956.445 n 9.829.508

. 7/

. ,,

a,, 8,330/0,,, )) ),

.. . ... . . .

» n n 1 . .. ... . 7,

.

-

.

. : .. .

)1

. .. . //

fl "

.

PP ,, ?I

n

,

. ss

.

.

s

12

Pentru un import atat de considerabil, se intelege de la sine c& fiscul beneficia de o sums in-semnata. Inteadever, produsul vamal pentru categoria XVI in 1889 a fost de lei 8.255.582, cu toteca taxele conventionale erad forte scii4ute.

De aceea, and s'a pus in vederea comitetului delegatilor D-v6stre ca taxele, ast-fel cum suntin proiect data de altminterl s'ar admite pe viitor aceleagi intrari ca in anul 1889 ar producefiscului 14.297.238 lei, adica un spor de 6.041.656, scaderea taxelor fiscale prea urcate s'a incuvi-intat fart impotrivire.

Taxele fiscale, inteadev6r, nu pot fi nici ele reformats de o-data ci printr'o brusca majorare cares'ar traduce in tot-d'a-una printr'o suferinta prea intend', pentru consumatori. 0 transitiune maiputin brusca se impune ci aci ca pests tot unde fie -cares cifra corespunde o nevoe ate o-dat& osuferinta.

Acelemi consideratiuni pot fi aplicate gi categoriei XXI, metal° fabricatiuni metalice" ; m6void margini dar sa notez aci importatiunea privitOre acestei productiuni :

Importul metalelor in 1889

Total general .

Germania 24 507 236 fr.

Au s tro-Unga ria 12 077 983

Anglia 11 912 952

Belgia 7 317 212

Fraucia 3 015 828

Rusia 124.651

Putem constata Cu bucurie ca, in decursul ultimilor ani, ore -cars intreprinderi industriale auluat un avent imbucurator. Comisiunea 'care a alcatuit proiectul de tarif a fost in mesura de a apre-cia sfortarile intreprinytorilor roman!, gi de a judeca incuragiarea ci protectiunea ce se pot acordafie-carui, pe de o parte pentru a imboldi spiritul de initiative privata, iar pe de alta pentru a impe-dica ca densul s& nu se aventureze in incercari zadarnice. Negregit c& nu e nimic mai gred de cat dea tine drepta cumpena intro aceste duo curente contraril. Am socotit ca nu pot mal bine respunded'inainte criticelor acelor cart sunt gata a da intregile resurse ale Statulul exclusivamente pentru aatiuge idealul nerealisabil al unel industril nationals care sa satisfaca singura consumatiunel interne,de cat intocmind c presintand un tablod complect al tutulor articolelor pe cari comisiunea §i comi-tetul delegatilor le-a judecat ca merit& o protectiune vamala variand de la 11 la 200%, tare cal-culate ad valorem. Comparand acest tablod cu industriile ce negociatoril diferitelor nostre conven-tiuni comerciale ad ocrotit de la 1875 pana asta4i, se va vedea numal de cat in ce proportiuneconsiderabila s'a urcat numerul lor, atat de restrins odiniOra.

Pentru a pune gi mai bine in evident& importanta fie-carui articol, am insemnat in fat& valereaimportulul in cursul color duo! an! din urma: 1889 gi 1890. Tata acest pe care 'I recomandmai cu deosebire atentiunei D-vOstre.

=

gi

*i

. r

tablod,

n

n

13

CLASIFICAREA PROTECTIUNEI ACORDATA INDUSTRIELORCALCULATA AD VALOREM

(Articolele cu italice fac parte din tarifele conventionale; cele cu asteric au taxe mai urcate de cat in tariful general de la 1886)

Taxe de la 51 0/0 in sus

Art. dupetariful general

din 1886DENUMIREA MARFURILOR

Taxala 0/ dinproiect

Importul In 1889in leT

Importul in 1890in leT

21 a §i b *22 Unt prOspot, margarine, grasimi 53'84 119.083 106.85962 65 Zahcir rafinat (tar. cu Austria 20 0/0) . . . 58 10.739.869 12.026.38263 66 Zandr brut 62.50 12.364 11.41964 *67 Melase 80 87.965 112.57079 82 Vinurl, surogate de yin in vase 100'. 85.540 82.53380 83 ,, ,, ,, ,, ,, butelil 55 255.730 258.776

177{1V *175 Alcool amilic, metilic §i alte alcooluri . . . 100 91.484 39.598(imprenni ca eta, glycerini)

228 201 Nisipurl pentru biurou 80 57 67384 374 Petroliti brut §i uleiuri de schist 200 2.924 2.226387 378 Ozoherita, parafina, ceresina 100 22.214 11.755390 381 Luminari de parafina, ceresina gi ozocherita. 100 608 1.472

11.418.828 12.654.657

Taxe de la 41 la 50 0/

17 18 Carnuri prOspete §i sarate 41 12.364 8.48450 53 Scrobela alba 50 288.402 249.82983 § 1 a 86 Bere in vase. 5083 § 1 b 87 Bere in butelii 50

§2a,b 36.330 52.96783 §a a, b 88 Cidru, idromel gi alte b6uturi fermentate. 42

§ i84 89 SpirtOse distilate in vase 50 l 388.032 572.66484 90 , ,s in sticle 50

223 195 Vacs 50 5.609 9.274239 *212 Luminari de cora curate 50 13.350 7.842

3736 *359 Lemne de constructiune 1.004.394 1.252.610385 1 0 ii 375 Petroliti rafinat 50 894.232 769.187

Omni ca deka si uncurl minerals)

523 506 Trasuri fard, arcurr, care 50 65.400 81.600524 507 Parti din trasurile fare arcurl, §i care. . . 1.902 609

2.720.015 3.002.866

ft

it4 '.-.,'

.2

$z .

..

.

. ._

..

-

.

. .

.....

,

,

.

.

'

,

.

'

.

.

I

..

.

J

,.

,

-

. . . . .

,;.=*

I

Art

. dup

epr

oiec

t

44

Art. dupetariful general

din 1886

a.4`?" DENUMIREA MARFURILOR

Taxala % dinproiect

Importul in 1889In lel

Importul In 1890In id

224248 a5466818296

23445057698485

101

Taxe de la 31 40 0/

Branzeturi, ca§cavaluriFainurl (afara de cea de grail)Paste fainose Elise de ItaliaLegume uscateCafea prijitaOteturi de vin sat de lemn in but6e.Oteturl in buteliiFructe conservate

3733333340403538

280.914248

40.33021.093

240.0129.678

38765.707

271.764244

36.73729.54539.24410.421

487121.893

101 106 Cofeturl 32 52.445 63.495230 a *202 Uleiuri vegetale 33 33 1.287.403 1.678.206

323,1, II, III 287 &Ora de in, de canepa, de jut& 36 524.556 550.625324 288 Fringhii de in, de cdnepd, de jutd. 33 695.513 770.739352 338 Palaril de pae 187.161 73.267367 a *351 Calif §i publicatiuni iii romanesce . 35.7,, 1.695 3.525376 *364 Lucrari de lemn ordinaro 34 711.431 706.492356 365 Obiecte comune impletite 40 44.962 38.706403 393 Nisip, petri0, argiluri 32 18.252 22.888487 473 Paturi de fer ordinare 37 86.274 52.256491 477 Obiecte de tinichea 0 de tabla de fer . . 33 594.235 201.540579 548 Obiecte de piele fink, ornate 19.634 19.010580 549 Obiecte de lemn, ornate.. . . . . . 35 30.849 32.305581 * 550 Obiecte de mercerie, cu materii commie 40 1.8.71.784 1.734.318

7.174.563 7.957.697

Taxe de la 21-300/0

18 19 Carnuri a fumate, carnatarii 26.40 87.999 130.53920 21 Lapte 24 11.114 1.75823 24 Oue de pasari 25 1.643 3.02524 25 Miere fara albine 25 2:303 1.39541 43 Fain& de gran 30 1.073 1.42144 46 Paine, pesmeti, covrigi 24 3.535 3.29894 99 Mu§taruri, muraturi 25 56.586 59.32297 102 Magiunuri- 25 33.317 41.867

235 208 Sdpunuri, afara de cele parfumate. 30 42.930 32 072236 209 LumInari de set 95 20 287238 211 Lumindri de steal 25 543.378 316.360

268 a 0 b 230 Piet tebecite de vile marl 25 1.868.272 1.926.948289 *252 Teseturi de lana pest°. 700 gr. . . . 22.42 1.292.704 977.608298 264 Pdsld grind ordinard, manoine de pdsld 25 33.969 19.464342 332 Confectiuni. de lank 45.018 62.352

333 Confectiuni de bumbac o

350 334335

de juta, de abaca, etcde in sat canepa, 111 3.585.293 2.877.692

336 de matase eaP. "CI

10

358 340 Hdrtie de paie sad de lemn 332. 332 235.422359,1,:i11P 341 Hdrtie de scris, de imprimat Om etc. 25 3.110.904 3.437.268

(Inpretai as hirtia d Wu, maid, etc.)

366 350 Obiecte de papier-mache 25 186.680 207.280381 371 Lignitd, autrautd, turbe 135.556 53.090404 *394 Materials de pament ars fara smalt 26 61.275 47.599405 395 (Marie de pament sat gresie. 30 65.739 45.317413 405 Obiecte de sticla in culere natural& . 25 1.432.630 1.266.271445 *434 Caldararie §i ustensile de menagifi . 25 798.805 716.935

_ .

:

,

.s

:

,

,

,

,

..

,.

s

,,.

-,

.

. .

. . . . , ........ .

. .. ,

.

1 ..

'i

. ..... .,

. . .

--

. . .. . , _

.'',.. .... .. .. :

. ;

. .

. .

. .. . . s . . . .

1 -. .. . . ; ... .

.... .

. . . , . .

: ,.. .

.

. . . .-..

. .

.. .

. .

.

.

.

.

,

..

.

'.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

,

,

31'25 '

83.. 33;

,

S

:

",

-

..

.

.

s,,..71 ---cl,=,

27.67

25-

'.-

:

.

,

-

,

-

. .

..

,.

.'

.

. .

,

. .

.

. . . .... .

.

. . . . . . . .

.

-.

,

proi

ect

'

15

Art. dupetariful general

din 18863 DENUMIREA MARFURILOR

Taxala ° dupeA

proiect

Importul In 1889In leY

Imp )rtul to 1890to leY

484 470 Grilagiuri §i mobile de fer 28 4.573 2.004485. *471 Obiecte de tabla de fer 28 219.566 148.823489 475 Obiecte de fer sad de otel simple 30 173.194 98.953492 u 479 Obiecte de tablet de fer smdlluite 25 719.664 1.240.200

(impreinta ni old ripsde)

520 503 Calesci, landouri, carete, faetOne . . . 24 39.000 55.500522 505 Parti din trasurI 23.33 588 1.059

14.389.660 14.341.074

Taxe de la 11-20V07 8 Berbeci, oi, capre, miei . . . . 15 103.140 79.7289 10 Purcel 11 200 336

19 20 Venat §i pas6r1 de curte omorite 16 4.835 . 2.38525 a 26 Paste prOspet 0 sdrat 14 2.215.304 2.638.40143 46 Terate 16 207 1.78046 48 Cartofl - 19 - 3786 92 Bulion i extracte de came 15 27.300 31.41093 98 . Mu§tar in praf 15 3.003 4.15298 103 Halve §i turte dulci 13.; 77.855 79.29099 104 Patiserie fin& 16.70 67.890 74.753

144 138 Ape distilate 16 28.026 36.174147 141 Vinuri medicinale 13 35 17.778 31.494150 144 Apa de Colonia, §i parfumuri 16 66 232.236 268.770151 §1151§2-6

145 Sapunuri parfumate146 Paste, pomade, prafuri de dintl, etc. . . . .

1520

221.286 239.412

207 191 Lacurl, verniuri, uleiuri sicative . . . . . 12.5 300.308 439.392222 194 Cernela 20 41.918 41.804234 207 Spermaceti 11.50 5.152 4.221237 210 Stearina in masa 12.50 . 1.993.666 2.022.55655 ci 256 219 Pene de gatela 17., 4.411 4.960259 222 Puf 16 475 900269 a,0 b 231 Piet tabacite de vile mici 12 1.548.500 2.302.970271 233 Petice de piel 15 1.301 6.123272 234 Hamuri, sele, frdne 13.33 374.580 166.110273 235 Obiecte diverse de piele . . . . 13.33 591.100 1.592.260274 236 Obiecte de piele flub ...... . . . . . 11 . 1.966.140 1.711.680275 237 Obiecte diverse de caletorie 15 40 32.154 , 31.758276 238 Manus' de piele de tot felul 12 428.878 445.583

278 § 1 1

1

240 Incdlidminte pe deplin confectionatd . . .

241 de on -ce alte pia2014.70 7.942.625 7.354.075

278 242 ,, E ».71 fel de stold . . . . 15.62281 244 Lucrari de blab& 12 49.920 43.230282 245 ,, ,, ,, combinate cu alte materii. 13.33 49.095 49.861296 259 Dantele, tulurl §i broderil de lina . . . . 14 23.184 7.237

305 si 306 263 Impletituri, ceaprAzarie de per 16 30.117 26.098299 265 Lucrdri de pdsld grOsd 15 233.016 191.562300 266 Pds'd pentru covOre 11.,E 79.242 76.056301 267 Pdsld de on -ce culOre 16 4, 258.770 247.110302 268 Lucrari de peel& -. 12 3.986.760 2.768.720315 273 Te'seturi de bumbae neindlbite 16.00 4.636.365 3.013.878334 283 psOturI de textile vegetale 20 359.384 307.302325 289 Panza de canepa, sail de in neinalbita. . . . 20 925.830 1.138.518326 290 Driluri. 14 393.942 226.476331 294 Impletituri de ata 19 8.035 10.920332 10 ii 295 Ceaprazarie §i panglicarie de ata 13.33 16.603 13.354

. ':

.

-... .4.

.,

;

.

.

.,

.

.. .

,

.

- . . .

_ .

. . . ,

.

---

. .

.

.

. .. .. . . . .. . .

. .

2 : , -

...... .. .

. .

,i .....

7

.

.- ,

..'.. . . ., . : .

.'.,.1

. . . . ... .

.

.

. . ..

. . . .

,

.

_.

44

.,f,,

. . ... . .... . .

l 1

.

.

16

Art. dupetariful general

din 1886

VO.

"cl DENUMIREA MARFURILORTaxa

la % dupeproject

Importul In 1889In leT

Importul In 1890In leT

336 328 CovOre. 11.76 809.081 1.174.249351 337 Palarii barbatescl de metase 20 27.382 20.216353 339 Coafiure militaresci. 20 17.076 123362 345 Carton ordinar catretnit 20 767.871 607.677363 346 CartOne altele de cat cele ordinare 13.33 860.538 825.876364 347 Plicuri, sac pi pungi de hdrtie 20 397.940 524.720371 356 Lemne de foc 16 59.725 75.183372 357 Carbuni de lemn 20 161.136 104.785373 a 358 Trunchiurl de brad 13.33 263.790 195.075357 366 Obiecte impletite din trestie 12.50 37.136 21.144377 367 Foi de lemn pentru placagia 20 152.254 141.590378 368 Mobile, scule de menagid, parchete 20 1.714.152 1.619.994385 Hi *376 Uleiurl §i unsorl minerale 20 894.232 769.187401 391 Creta, ipsos, var, ocruri 20 2.711.986 2.724.234

(Impreuni ca dank!)

406 396 Faientcl 15 926.306 946.494415

414 si 415*404406

Butelil ordinareObiecte de sticla ... ... 15

20 1.336.134 1.269.244

474 464 Obiecte de tuciit polite 12.60 393.794 445.151488 474 Paturi de fer cuornamente 15 711.158 832.6064901 476 Obiecte de fer sazi de °lel spode 15 1.569.320 1.637.394492 1 478 Obiecte de tinichea de tablet de fer vopsite . 16 .719.664 1.240.200

(Impreuni GI obiertolo de table de for smaltnite)

521 504 Trasuri ugOre de lux 20 14.400 14.400525 508 Care gi can* teranesci 13 31.800 21.800541,542 *522 Cleiti de muiat cu gura 17 12.173 20.660558 525 Facie reginOse 20 6.558 6.267560 527 Gera de pecetluit 16.66 54.663 42.091546,547 *529 Drojdil de bore 20 5.405 5.519548,549 *530 Remagite de la poverne 12.50 31552 *533 Maculatura remagite de hartie 20 1 18254,572 536 Per de om si lucrari de per 15 3.959 3.772571 543 Umbrele umbra* de metase 13.33 30.300 30.045570 544 de od-ce fel de stofe 20 1.145 335573 545 Articole de moll 15 932.838 950.036589 563 Flasnete 20 6.720 4.480

44.911.199 44.007.401

t. a.

Si

si

si,

si7/

"C:

1

j

.

.

.

17

Din acest tablon reiese ea, din totalul general de 564 articole, coprinse in proiectul de tarif §iinsuniand universalitatea produselor de consumatiune ale Romaniel, sunt

11 articole cu13223379

1)

taxe protectOre de la 51 0/0 in sus, ad val. .

41-50 Vo31 4.0 0/0 .

21-30 7011-20 0/0

)1 )1 1) 1)

1) 1)

)7 1)

2) )1 )1

)1

1) )1

158 articole represintand un import de

Import in 1889 Import In 1890

. 11.418.8282 720 0157.174.563

14 389 66044 911 19980 614 265

12.654.6573.002.8667.957.697

14.341.07444.007.40181.963.695

Ceea-ce insemneza, luand drept bass impOrtul nostru total din anul 1889 (ultimul publicat deministerul de finance), import care a fost de lei 367.944 099, ca proiectul de tarif a protegiat in-dustria nationala intr'o proportie de A-6 , cu alte cuvinte ca Romaniii§1 propun de a satisface singuriun sfert aprOpe din intregile trebuinte ce productiunea strains le oferea pans acum *). Daca acestenazuinte, pe carl Statul le incuragiaza intr'o proportiune atat de insemnata, se vor realisa, de sigurca Romania se pate considera ca intrata de mult pe calea unei emancipari economice definitive.

§i ca sa dovedim cat de mare este sacrificiul pe care Ora '1 face prin presentul proiect de tarif,pentru a incuragia productiunea nOstra industrials, ne va fi de ajuns, pe langa cifrele de mai sus, saadaugam ca suma total a articolelor de import, a caror taxd a fost urcatd corespuncletor cu taxele arti-colelor similare ale' regimului tarifar actual, se ridica la 227.636.342 lei.

Acest total se pate descompune ast-fel :

a) Articole a caror taxa s'a urcat corespuncletor cu articolele similare din ta-rifele conventionale

b) Articole a caror taxa s'a, urcat corespunytor cu articolele similare din ta-riful general din 1886

Import in 1889

206.385.185

21.251.157lei 227.636.342

Dovada afirmatiunilor nOstre nu ar fi insa complecta daca, pe langa urcarile de taxafacut, nu am avea in vedere §i scaderile.

Aceste scaderi se ridica la 80.313.486 lei, cifra care se pate descompune ast-fel :

ce s'au

Import In 1889

a) Articole a caror taxa s'a sca4ut corespunytor cu articolele similare dintarifele conventionale 18.028.627

b) Articole a caror taxa s'a scaqut corespunytor cu articolele similare dintariful general de la 1886 62.284.859

lei 80.313.486Insumand aceste duoe totaluri :

227.636.343 + 80.313.486nu obtinem insa de cat suma de let 307.949.829 ; restul, pana la importul total de 367.944.099,compune suma total& a importului articolelor, a caror taxa a remas, in proiectul de tarif, egala cuaceea a articolelor similare din tarifele conventionale §i din tariful general de la 1886.

Tabloul descompunOtor al proiectului de tarif, precum si consideratiunile desvoltatore earlpreced, au aruncat, nadajduesc, o lumina mai intense asupra lucrarei atat a comisiunilor de elabo-rare cat §i a comitetulul delegatilor de sectiuni, precisand partea exacta de protectiune ce s'a acordatindustries nOstre nationale §i aratand, in acela§i timp, limita de aparare a intereselor producetoriloragricoli Si a consumatorilor, limit& ce nu s'a gasit legitim §i prudent sa o depa§im.

Inteadever, productiunea agricola a Ceres nOstre trebue sa ne ingrijesca in prima linie, atat prinimportanta rolulul ce jots in economia nostra nationals, cat §i prin situatiunea exceptionala in carese gasesce acum.

*) VesIT Tablourile I, II III anexate la sfIrOtul raportulu!.

'

,

.

.

.,,

» 9

,, ,,

,, 7)

,

,

I

5

)7

. .

"

i

18

Suntem in stare de transitiune, de prefacere. Intinsele spatiuri de teren pe carl populatiuneanostra rural& le avea la dispositiune in trecut, au fost, incetul en incetul, cucerite de plug §i de saps.Cultura extensive, dupe a nOstra, parere, a ajuns la limita el extrema : ast-fel ingrijite cum ad fostpans acum, pamenturile ostenite §1 secate nu vor mai putea produce de cat putin cantitativ §i fende calitate.

De alts parte crescerea vitelor, ramura ce nu putem desparti de agriculture, a fost §i ea inetr-rupta, §i aprOpe desflintata, pe de o parte, prin resboiul vamal ce monarchia Austro-Ungara a declaratStatului nostru; iar pe de alta parte prin imputinarea locurilor de pa§une §i restringerea din ce ince mai simtita a islazelor.

Ureiitatile agriculture!, insa, nu decurg numal din situatiunea el interiors, ci mal ales din po-sitiunea acestel ramurl de productiune fata cu productiunile agricole ale celor-alte State §i continente.

Campil intinse §i fertile, a§e4ate in regiuni cu clime fericita, avend la indemana instrumentede productiune netntrecute, varsa in lumea intrega recoltele lor; §i aceste recolte sporesc din an inan, in proportiuni ne mai pomenite pana acum ! Statele-Unite, Indiile, Republica Argentina §i Au-straliacare nu este Inca de cat la inceputul desvoltarei sale agricole, fara a mai vorbi de poporeleEurope!, fac o concurenta neadormita pentru a'§i asigura conditiuni mal favorabile pe pietele deschimb.

Aceste impregiurari ati §i facut ca preturile cerealelor sa scada in vremile din urma cu o ingri-jitore repOiciune. Este destul sa '§i arunce cine-va ochil asupra mercurialelor din teal -va an!, pentruca sa se petrunda de greutatile ce poporele agricole au sa strabata in viitor. Iata, spre pilda, pretulgraului la Viena §i la Londra in eel din urma cati-va an!:

1880

Preturile graului la bursa din Viena

= 14 fl. 88 kr. pe quintal.1881 = 13 10 ft PI t)

1882 = 13 30 tt

1883 = 10 75 'I 71 ft

1884 = 10 20 .11 ft

1885 = 9 021886 = 8 641887 = 10 10 "1888 = 7 971/2

Pretul grdului la Londra

1881 = 45 sh. 04 pen. pe quarter (2 hectolitri, 90 litri).1882 = 41 01 tt ft

1883 = 41 071884 = 35 08 , ft It

1885 = 32 10 fl

1886 = 31 00 ff

18871888

= 3231

06 " "

101889 = 29 09 ft ft ft

'tg

n n »

" »

»

**.

,n

," »= , »

A ft

"

A )7 II

,

" If

" ft

"

ff

ff

19

lata acum §i preturile cerealelor in portul Braila :

TABLOUHe prep]] cerealelor in portul Braila de la 1865 Omit la 1890, pe hectolitru i in lei *)

ANUL GRAU PORUMB SECARA. ORZ

1865 8.35 10.48

1866 8.65 13.90 6.50 8.20 9.76 9.80 5.19 - 6.-1867 13.61 17.56 10.49 12.83 9.70 9.70 7.20 - 7.611868 9.12- 14.38 8.99 11.75 9.53 11.30 6.43 8.42

1869 8.68 - 13.59 7.35 8.56 7.35 7.94 4.45 5.45

1870 10.10 14.08 7.88 8.68 7.83 8.05 5.40 - 6.141871 10.48 16.36 7.14 9.58 7.56 8.57 5.43 - 6.-1872 10.- 16.50 7.04 9.20 6.93 8.04 5.- - 6.1873 10.69 18.15 7.46 - 9.32 8.36 - 8.62 6.19 7.-1874 11.10 11.40 10.03 11.75 9.05 9.30 8.25 9.26

1875 9.07 13.86 9.68 11.50 8.25 8.70 6.13 - 7.511876 8.25 12.86 6.66 8.47 7.59 8.47 5.04 6.56

1877ValOre variabila §i greil de constatat din causa resbelului cu Turcia.

1878

1879 10.- 13.49 6.66 8.15 6.19 6.72 4.39 5.95

1880 11.50 18.50 7.50 11.50 8.- 13.70 5.70 - 8.701881 11.80 17.50 7.30 9.70 8.70 14.- 5.30 8.50

1882 11.25 17.- 8.30 12.30 7.60 10.40 5.10 8.20

1883 10.- 15.50 7.95 10.60 7.15 9.60 5.30 8.30

1884 8.- 14.25 7.30 9.50 6.85 9.25 4.60 8.-1885 7.50 13.- 6.60 8.95 6.10 9.80 3.90 7.35

1886 8.35 - 13.60 5.65 8.40 5.40 7.40 3.70 6.70

1887 7.50 14.- 6.10 8.30 4.70 7.55 3.65 6.25

1888 7.05 13.75 7.05 9.25 7.95 3.45 -- 7.50

1889 8.65 - 13.- 5.75 -- 8.15 5.20 8. 3.35 7.20

1890 9.70 - 13.85 5.90 8.95 6.40 9.70 5.05 7.90

*) Aceste valorY sunt fixate, pentru anil 1565-1880, dupe informatiunile personale ale raportoruluY hate din portul Braila ; iar pen-tnt auiY 188o-189o, dupe publicatiunea ministeruluT afacerilor allure lifitfloce de ajutare pentru industrie

,

---

- -

--

.- -- -

---

'- -- -

-- -

--

-

--

-

--

-conterciti...."

-

--

-

-

-

- ' ---

- ----- -

- --

- --- --

-- 5.7

-

20

Aceste tablouri, interpretate ast-fel cum se cuvine, vorbesc plugarului un putin incura-giator ; este, inteadever, grew de admis ca preturile ridicate de odiniera s& mai revina pentru agri-cultori. Negregit scaderea preturilor pentru cereale este o bine-facere pentru omenire, cad ea procureo satisfacere mai mare pentru nn sacrificit mai mic i eftinesce traiul ; producetorul insa, surprinsde o coborire atat de repede ci de nea0epta.ta a valorel produsulul set, nu sufera mai putin.

Dace vom adauga acum acestor cause naturale de depraciere a productiunei agricole, scadereapentru poporele exportatore de cereale provenita artificial din causa resbelelor vamale gi a ta-

xelor ridicate de import, ce unele State mentin cu atata persistenta, vom intelege cat de dificil, catde nesigur se anunta viitorul on -carui plugar.

Pentru ca agriculture nostra sa se pot& dar mentine in viitor, o schimbare aprOpe radicala achipulul actual de producere se impune. Sunt convins ca imi este destul sa enunt numai acest adever,pentru ca greutatile problemului sa resara intregi in spiritul fie-caruia din nol;

0 indrumare pe cal sanetese a agriculturei nostre, fiind data mai ales starea in care se afla te-ranul roman, va necesita insemnate sacrificil materiale, la cari omul de Stat trebue sa cugete neincetat.

Trebuintele Statulul roman sunt ci vor deveni din ce in ce mai grele. Populatiunea rural& are a-tatea nevoi prin urmare, atatea drepturl la solicitudinea nOstra, in cat sacrificiile materiale la cariOra consimte, trebuesc intrebuintate ast-fel in cat sa dea tote rodele ce natiunea este in drept s& ac-tepte de la ele.

Scit ca mersul nostru trebue s& fie mai repede, i ca vremea ne impinge tot mai cu putere catreformele industriale ale Occident ului ; de aceea, departe de a care o intardiere a indrumarei nOstreigrabite catre progres, suntem gata sa armain Inca de la ineput sa sprijinim de la eel d'anteit padsintreprinderile incepetere sfiose ale productiunel nestre industriale.

Acosta mi4locire,insa a Puterei Sociale intro deosebitele forte productive ale unul popor care, inaplicatiune, o prudent& deosebita, urmarile el fiind adesea supuse unor primejdii ce cu gred se potcalcula.

In mi4locul unei lupte pentru train atat de incordata ca acea pe care sfergitul veaculuinostru o desfagura , chemarea capitalelor la benficil insemnate ci sigure ar putea avea o in-riurire fatal& asupra progresului general. Pe de o parte, inteadever, acele capitaluri ar fi distrasede la intrebuintarea firesca, undo erau folositOre gi productive fara nici o intervenire a Statulul, iarde alts parte, on undo acele capitaluri ar merge sa creeze intreprinderi artificiale gi factice, ele arslabi sau omori alaturi alto intreprinderi naturale ce prosperad.

Nu este indiferent unul Stat ca la temelia sa sa aiba o populatiune independents printr'untrait asigurat in libertate sat o populatiune despartita in grupurl, dupe felul muncel tor, popula-tiune al carol train s& urmeze vicisitudinile unei legislatiuni economice care, rend pe rend, 'i-ar asiguraun prisos de cagtig in dauna altora sat ar arunca-o sub apasarea color spoliati in ajun.

Terile, cari sunt ast-fel coprinse intro duos clase producetOre, cari amenduoe stall in suferintagi reclama sprijinul Statulul, cunosc greutatile aprOpe cu neputinta de invins ale unei asemenea situa-tiuni ; Francia, unde se desbate astql, cu atata desfasurare de sciinta elocinta, regimul econo-mic viitor, pOte sa ne slujesca de pilda pentru urmarile ce decurg din suscitarea antagonismuluidintre productiunea agricola ci cea industriala.

Legislatiunea economics a unei ter) are o legatur& atata de intim& cu universalitatea intere-selor materiale ale acelei ter', in cat on -ce schimbare gregita in lege se,- traduce: intr'o adanca su-ferinta.

Gregelile economice ar avea la noi ci mai triste urmari.Suntem, inteadever, o Lora mica cu o piata de desfacere ci de consumatiune cu totul restrinsa;

strabatem o eposa de transitiune gi de reinouire a factorilor noctri productivi.; suntem In neputintade a indura urmarile unor experiente economics pe cari Statele cele marl le pot plati. Incercarile per-mise republicel Statelor-Unite a care' putere economics, fara precedent in istonia lumei, ulmescepe cugetator at ajuns de pe acum sa fie cu grew suportate de Francia ; ci au impins Germania, invremile din urma, pan& la pragul unel insuficiente alimentare care se traduce prin revendicari violentedin partea acelora earl cer pcline in schimbul muncei.

Potrivit ins& reinouirei de favOre exceptionala, care a reinviat atat de puternic doctrine interve-nirel din ce in ce mai accentuate a puterel social° in lupta pentru existenta, carul Statulul, din ce

liinbagin,

si,

.

,si

'

p

,

si

.

---

21

in ce mai impunetor §i mai incarcat, simte nevoe din di in 4i sa largesca cercul rotelor sale earl stri-vesc in mersul for pe suprafete tot mai intinse.

In fata unor probleme atat de amenintatOre §i a caror solutiuni se solicit& cu atata impacienta§i adesea-ori se cer cu atata violentatote ingrijirile sunt firesci, §i fie-care, in numele unui pa-triotismcare este patrimoniul comun al tutulor cetatenilor aceleia§i natiuni propune §i sprijinalecul pe care '1 crede mai bun.

Opiniunile generale ale comitetului delegatilor D-vOstre sunt coprinsenu indrasnesc s& clic inpresentul raportdar negre§it in proiectul de tarif modificat, supus desbaterilor Adun&rei tarif acarui definitive fixare este a§teptata de Ora cu atata nerabdare.

Raportor, ALEXANDRU G. DJUVARA.

,

ti

I

22

TABELE STA TISTICE

I. Exportul general din Romania 1880-18S9

IN 1880 1881 1882 1883 1884 1885 1886 1887 1888 1889

Germania . . 722.912 1.584.420 5.506 937 4.560.118 833.463 2.859.502 2.618.003 8.763.636 6.515.142 15.517.656

Austro-Ungaria 82.958.681 72.131.702 74.706.217 71.478.385 70.391.918 83.783.118 34,677.718 21.229.030 13.545.164 16.858.784

Anglia. . . . 56.415.987 82.227.074 97.669.276 88.648.637 61.782.574 85.046.660 116.627.134 154.243.067 143.854.789 140.551.045

Elvecia 24.870 418.151 602.114 934 107.631 68.262 179.354 273.863 2.964.530

Turoia . . . 23.090.837 11.344.377 12.559.971 8.555.302 7.224.331 17.326.308 11.622.657 6.668.404 9.550.855 9.018.928

Rusia . . . . 4.864.322 4.485.949 7.744.318 8.180.931 £.126.363 12.889.347 12.897.407 7.895.785 4.840.419 4.736.076

Francis . . . 27.758.406 19.270.948 26.744.978 19.088.446 17.416.870 11.617.590 29.134.135 19.751.011 18.561.272 13.106 062

Belgia. . . . 2.550 559.000 593.000 1.831.655 2.250.666 9.885.485 15.240.368 15.701.989 31.651.868 37.541.899

Italia . . . 2,918.779 4.628.738 4.560.218 2.218.977 3.431.768 12.908.679 16.663.133 17.224.893 10.402.638 22.604.193

Greoia. . . . 4.145.198 2.416.638 1.913.817 2.009 998 1.009.847 1.442.432 2.713.400 4.146.443 727.710 758.415

Bulgaria . . . 12.380.754 5.064.528 4.619.786 6.035.397 5.501.788 5.475.739 5.349.060 4.199.723 5 625.416 4.095.674

Olanda . . . 2.033.916 1.421.482 4.918 523 4.111.617 4.141.769 2.860.848 5.508.374 3.805.841 8.418.574 5.073.666

Serbia . . . . 1.616.154 1.192.641 1.619.457 2.482.049 598.940 583.483 862.834 647.943 635.149 743.127

(Urmeza alte State cu exportul neinsemnat).

II. Importul general in Romania 1880-1889

DIN 1880 1881 1882 1883 1884 1885 1886 1887 1888 1889

Germania. . . 23.930.235 31.775.936 30.291.315 43.886.724 43.384.145 41.484.325 73.339.859 90.053.488 82.224.501 108.245.586

Austro-Ungaria 126 401.465 134.963.201 134.514.529 153.972.506 128 867.298 120.683.924 93.518.187 53.455.220 50.858.862 49.376.518

Anglia . . . . 57.359.889 50.508.269 45.430.204 78.743.251 58.223.472 51.818.536 71.407.229 86.786.839 84.775.349 102.261.117

Elvetia . . . - 1.157.828 1.388.578 2.474.034 2.306.306 4.133.109 2.559.412 15.631.886 19 206.507 22.007.998

Turoia . . . . 8.517.708 12.372.172 10.352.425 13.640.157 13.468.277 9.708 488 5.660.826 8.258.800 10.515 212 12.713.812

Rusia , . . . 5.912.300 5.688.243 8.969.133 9.216.511 10.107.380 8.981.104 9.644.514 8.775.683 7.380.107 9.829.508

Franoia. . . . 18.378.851 22.670.917 23.089.684 36 491.244 23 804.081 14.273.155 14.494.550 25 017.317 28.078.984 32.810.094

Belgia . . . . 3.331.310 3.600.887 2.726.728 5.670.053 3.801.160 6.671.132 14.495.507 16.615.772 16 373.436 19.316.558

Italia 1.529.911 1.885.245 1.781.946 3.108.477 2.726.442 2.606.620 3.152.883 3.664.018 3.867.623 4.320.942

Grecia . . . 3.607.046 4.525.719 4.721.549 6.316.164 2.426.268 2.836.499 3.399.862 1.979.321 881.590 1.231.605

Bulgaria. . . . 4.193.604 4.071.847 4.033.429 5.056.281 3.748.510 4.477.399 3.324.185 2 030.833 1.725.322 1.819.265

Olanda . . . . 38.054 63.590 43.515 169.253 67.079 281.284 871.207 2.087.989 2.967.234 3.228.369

Import total . .

Export total .

255.336.415

218.918.878

(Urmeza alte State cu importul neinsemnat)274.757.458

206.518.317

268.851.921

244.730.199

359.907.178

220.650.279

294.986.273

184.115.542

268.539.150

247.968.201

296.497.362

255.547.263

314.680.752

265.726.613

310.378.320

256.788.642

387.944.099

274.167.146

Total general . 1474.255.293 481.276.775 513.582.120 570.557.457 479.101.815 516.507.351 552.044.625 580.407.365 567.186.9621642.111.245

.

. .

.

. . . - -

.

.

-

'

I

1

28

HI. Excedentul iinportului asupra exportului 1880-1889.Anal Excedent

36.417.5371880 .

1881 68.239.1411882 24.121.7221883 139.256.8991884 . 110.870.3711885 20.57079491786 40.950.0991887 48.954.1391888 53.589.6781889 93.777.953

4

,

6

.

.. .,

.

,