alexandru vakulovski - pizdet

8/7/2019 Alexandru Vakulovski - Pizdet

1/45

PIZDETr o m a n

Se dedica tuturor prietenilor mei, tuturor celor care au trecut peste aceasta

realitate (unii nu s-au mai intors) - din disperare, din sila, din nemultumire, de

asemenea tuturor celor care vor citi aceasta carte pana la capat.

1. Exit

Cum dupa primavara vine iarna cum iarba incepe sa inghete vrabiile sa cada dincopaci ca merele rascoapte cum eu m-am saturat de toate astea si am hotarat safug sa fug pana cand transpiratia ma va slefui din nou pana cand rosiile se vorcoace si viermisorii se vor satura. Mai incearca o data baiete mai incearca cinestie.

1. de cumparat bilet pentru Cluj - Bucuresti. De facut 1 litru de cafea sau de ceai

negru. Cand nimeni nu-i acasa de strans lucrurile care vor trebui sigur, nimic inplus.2. de iesit in coridor, luat liftul, coborat parter, trecut pe langa cinematografulMarasti, urcat in troleul nr.4.. coborat la gara, urcat in tren.4. pa si pusi oras minunat si imputit.

!sa se fuge de undeva, asa am fugit eu din orasul de care nu credeam ca voi maiputea scapa. "n oras cu amintirile mele bolnave, cu multa mi#erie si aer statut.Ca ultima dorinta, la plecare, as arunca o bomba atomica, asa, ca sa fie, lapoalele rochitei tarfei acesteia care se incadrea#a integral ca o papusa ruseascain alta tarfa s.a.m.d.

"ite-asa. !fara e noapte, se vad ceva umbre, nu stiu daca sunt munti sau nori.Dimineata un soare ca un ochi rosu obosit ne va saluta cu scarba. $ cel maiminunat moment al #ilei. Dup%aia poti sa dormi, cu siguranta va fi mai interesantdecat in realitate. Chiar daca nu vei visa nimic.

Ma ase# pe locul meu desi nu am bilet cu loc, beau o gura de ceai si mi se facegreata. $ prea tare. Din coridor se aud baietii cantand& 'a (amilia, Metadon,Mafia. !sculta, astea-s versuri adevarate - #ice unu%, poe#ia care e)primarealitatea.

*nchid ochii. +tiu ca nu voi putea adormi. $ greu sa nu faci nimic, sa fugi si sadormi. +tarea de oboseala imi trimite visuri. iste pete rosii care se tot misca,mai pierd din culoare, incepe sa apara de sub ele un alb, dup%aia albul ocupa totspatiul. $ un alb auriu si are o vite#a e)traordinara. *ncep sa ametesc dar nudeschid ochii. +imt ca albul e in stare sa ma orbeasca. Brusc se loveste de cevasi se opreste. Mii de ganganii negre se misca in toate directiile. *ncerc sa maconcentre# asupra uneia. otul devine limpede. 'e descopar ordinea, le urmaresccum curg incet mai departe, cum litera se lipeste de litera formand un cuvant ce


2/45

se uneste cu alt cuvant permitand te)tului sa traiasca, sa-si simta puterea insangele care circula. Ma las in voia lui. Citesc in adormire. Doamne, numai sa nuuit, numai sa nu uit atunci cand ma tre#esc.

2. Trip

Daca stau si ma gandesc bine, altfel nici nu putea fi. M-am nascut intr-o familiede genii& tata poponar betiv si mama curva. *deal pentru un fiu narcoman.+cenele din copilarie pe care mi le amintesc sunt pitoresti& mama facand se) inbucatarie cu dracu% stie cine - vecini, turisti, instalatori, profesori, colegi deserviciu etc. si tata in alta camera cu prieteni homalai band tuica si lingandu-se.robabil aveau mustrari de constiinta si de-aia incercau sa ma educe bine, ca sali se ierte scarnavia lor de viata. ata ma lua in brate si imi vorbea rar sie)plicandu-mi ca trebuie sa fiu bun, sa le sparg moacele colegilor daca nu sepoarta frumos si ma-ta-i curva, scarba dracului, tampenia etc. Mama mamangaia pe cap si imi #icea sa nu supar fetitele sa-mi fac temele sa nu beauniciodata ca tat-to betivanu% dracului, pidarul, umflatura, cretinu%, idiotu% etc. /

copilarie de vis. +eara se termina intotdeauna cu o mica cearta intre parinti.umni in bot, geamuri, farfurii sparte, tigai in cap si la urma tranta libera. !mavut gratis #ilnic un program intreg de divertisment. *n felul lor, babacii erausimpatici, isi vedeau de treaba lor, ma mai bateau pe mine la cap un pic, porneauremuscarile si treaba asta se termina cu o lupta fara reguli de toata frumusetea.*nainte de a fi bote#at de strada am fost bote#at ca orice copil intr-o atmosferade caldura familiala.

De fiecare data cand imi amintesc de copilarie ma induiose#. $ ca si cum mi-asaminti un film vechi care m-a impresionat. Memoria falsifica, dar oricum suntsigur ca atmosfera familiei acesteia, a familiei mele, imi va ramane intiparita incap pentru totdeauna, pana am sa innebunesc sau poate si dupa, ma intelegi0

ici pe departe nu vreau sa-i condamn, nu, sunt parintii mei si nu ca i-as iubi,era prea multa iubire oricum, dar mi se rupe, intelegi, mi se rupe de tot ce s-aintamplat si se intampla.

u pot sa #ic ca nu mi-a placut, eu eram regele casei aleia plina de poponari sibetivi de pe alea Dicescu, langa 'acul omsomolist. !veam libertatea sacutreier dintr-o camera in alta invaluit si pa#it de fum si de alcoolul ce le tulburaprivirea la toti cretinii care veneau pe acolo. Daca atunci as fi avut putere, iiomoram pe toti dracului, dar a fost bine ca nu aveam, numai asa am fost in staresa vad si pe cat e posibil sa inteleg o astfel de viata de cacat careia parca ii erampredestinat, daca boala mea nu ma salva, daca nervii mei slabiti nu ma fac defiecare data sa cede#, sa incep sa turb, sa stric totul, nu, nu, nu suport oamenii,

mi-e sila sa-i ating, doar obiecte, tre% sa simti ceva fata de obiectul pe care ilspargi si care te eliberea#a, e un fel de jertfa pentru linistea ta, tu ar trebui sastii mai bine, nu0 !i citit rahaturi de carti despre.

Carti prafuite aruncate peste tot, #iare, paianjeni, chiloti, sutiene, lucrurile celemai neasteptate te puteau impiedica in casa copilariei mele. rintre aceste lucrurimama si tata. +i eu - cel mai lucid personaj din toata povestea asta. 3estul -amortiti de bautura, de inchiderea fortata a ochilor si a mintii. !m sa-i ucid odata


3/45

pe toti, imi repetam #ilnic inainte de somn. "rmau visuri frumoase cu crime, cumimi impuscam, otraveam, taiam victimele. artea cea mai frumoasa a vietii melee atunci cand dorm. (iindca am urat intotdeauna, visele mele sunt pline de sangesi crime. *ata un vis din copilarie in care eu eram spectator& ma intorc acasa dela scoala, intru si intr-o camera ii gasesc pe toti span#urati. +au personaj activ&ma tre#esc din somn noaptea, ies din casa, ud cu ben#ina usile, ferestrele si le

dau foc. Chiar daca iti povestesc acum toate astea, nu cred ca iti pot transmiteceea ce am simtit si simt. rebuie sa ve#i flacarile alea nebune, jucause, mainilesi hainele imbibate cu ben#ina si apoi tipete si o mie de oameni, de fapt creaturiale iadului, iesind din casa, fiind in flacari, alergand si apoi ca#and, #batandu-sela pamant si e)plodand. +i eu dintr-un unghi potrivit privind toate astea cu guradeschisa si asteptand sa mai cada unul si inca unul. / armonie a focului. *n vis,cu cat ardea mai mult, cu atat simteam ca ma elibere#, ma purific, as fi ars totpamantul. "ram tot. / ura care era normala, era prisma prin care simteam eu sitrebuie sa-ti spun ca simteam foarte bine.

rei sa stii cu ce s-a terminat0 Cu cel mai simplu lucru si cel mai nevinovat& amdat foc la casa. Dracului. +a se stearga tot. !sa ca-n visele mele. Cat e ceasul,

mai am0/.. rec peste vreo saptamana, mai repede nu pot. a. Chisinau

$ducatia propriu-#isa mi-a adus-o strada. Ca si prietenilor mei si generatiei mele.Ceea ce ne trebuia, nu ni se dadea. +i atunci ne luam singuri. ipi, +obo, ( cativa prieteni de-ai mei. $sti sigura ca vrei sa ma asculti0 Bine.

entru a avea bani de o cola, apoi o bere, tigari, vodca, eram nevoiti sa facemtot felul de rahaturi. Descarcat masini, furt, batut, menti. oate astea au fostbratele deschise ale vietii ce ne #icea printre dintii ei stirbi si murdari& ghini atvinit, blea.

! trecut destul de repede. Cu cateva fracturi, cu ura partial transformata inscarba. Chiar te interesea#a cum0 +implu. Cumparat foarte ieftin de prin sateautomate alasni5ov si apoi vandut baietilor care le duceau in 3omania saualtundeva. "ite e)emplu. Cacat.Ceea ce a fost misto a fost prietenia. / prietenie de multe ori dubioasa, darprietenii adevarati fac sa se uite toate ca#urile cand prietenia cu cineva te ducedirect cu capul in gard. $ interesant ca pe majoritatea prietenilor mi i-am facut launiversitate. Cursurile plictisitoare, profesorii imbecili de la 'itere, te trimiteaudirect la Decanat beraria un pic mai jos de sediul facultatii, pe strada us5in,chiar langa statia lui 16 si . Bere ieftina si taranca. Cu incetul ne-am mutat simai la vale Casa resei cu scarile ei laturalnice, numai bune sa te faci var#a, saborasti, sa dormi, la urma urmei, daca nu te mai poti cara. !ici am inceput sa

fume# travca. $ram de fiecare data atat de crita de bautura, incat vreun an, totcurnind aproape regulat, mi se parea ca nu are nici un efect asupra mea.

(emeile de atunci cum ma suportau0 $rau cam toate curve. imi placeau curvele.otul frumos, fara complicatii. De obicei. ici o vorba de rautate cand esti clei, casi cum totul este normal. entru baietii si fetele din generatia mea, generatia /,foarte multe lucruri par normale. !ltfel te rupi in doua si te duci la fund. (oamea,durerea, umilinta, crima ne definesc pe toti. umai crima poate sterge deseurile


4/45

ramase mostenire de la utopia "3++. +tii ce-i "3++0 $ ursul de pe sticla "rsus,de altfel e rosu, la fel de utopic, frumos ca o utopie. aie un " de pe "rsus.

+carba si ura. !vem sadite in noi scarba si ura. oi nu mai vrem sa fim ratati caparintii nostri, nu vrem sa #ambim frumos cand cineva ne fute. rebuie sastarpim odata pentru totdeauna resturile mucegaite cu viata lunga. 3ahaturi

mobile. este tot. in scaunele presedintilor de tara, la catedra, in trolee.////////// sasi hui, sau pre romaneste sugi pula, #icem noi scumpilornostri din secolul 17 i.d.8. care au uitat sa moara. Mori odata ca pute a hoit9(uc5 off9

"ite ca e 2 si 74. +omnul a fugit de aici. u ti-e somn0 Bine, daca vrei. !, erapi#dos. rima oara cand mi-am dat seama de efect, tocmai fumasem pe scariledin Casa resei si mergeam la mine cu +obo si i. !m ras bine pe drum, apoipicioarele mi s-au inmuiat, capul mi s-a facut greu si fara ganduri, cand amajuns acasa nu mai eram in stare sa vorbesc si aproape nu ma mai puteammisca, asa ca +obo si i au fost nevoiti sa ma care si sa ma lase in pat. in timpce creierasul meu se rotea printre galactici indepartate. rin creieras se plimba

un greieras. ! doua #i m-am gandit un pic cat a fost din cau#a vodcii si cat dincau#a stricaciunii.

/ tigara buna costa cinci lei, tot atata cat o vodca. Minimum cinci persoaneevadau din realitate cu o tigara. ! fost o vreme cand ipi, eu si +obo nuramaneam nici o #i cu capul limpede. u ai capu: ca curu, da: tu ai nasu: ca pula se amu#a atunci +obo hli#indu-se. / parafra#are dupa o piesa din 3uts de+epultura. ;ilnic, apro)imativ pe la ora cinci, ieseam din sediul firmei la carelucram toti, cu sticle in bu#unarele scurtelor, uneori si cu cate o tigara, simergeam in blocul de vi#avi unde ne faceam var#a. $ra momentul cel mai fericital #ilei. ineri, frumosi si voiosi. rimitand realitatea in pula. Dup:aia neintorceam deseori la birou, spre e)asperarea colegilor. !devarul e ca ipi lucra

mai bine la computer cand era muci. ;iceai ca mainile lui sunt prelungiri aletastaturii. in timp ce capul ca o carpa se balambanea dintr-o parte in altaranjind. in fiecare dimineata +obo scotea un pistol dintr-un sertar de la serviciusi si-l ducea la cap. Chiar daca #ambea, nu arata tocmai vesel. intr-o #i asa amsa-mi scot chefirul din cap, #icea. Cred ca asa si ar fi facut daca sefu: nu era maipreva#ator si nu ascundea pistolul. Cel mai nasol era din cau#a politailor care betivafli cutreierau si mai cutreiera si acum Chisinaul, impartind bastoane in stangasi-n dreapta. Criminalii cei mai periculosi din Chis sunt gaborii.

Cacat. i#da ma-sii. Cum de-a e)plodat odata tot cacatul asta istoric0 +au va fi simai mult cacat de la imprastierea lui0 u sunt decat niste intrebari retorice. usunt decat niste furnici pe spinarea mea si incerc sa scad efectul mancarimii.

"nde este ura0 "nde este salvatoarea ura0 De ce am obosit sa urasc, sa fiucrud0 Mi-e sila, o ingro#itoare sila de tot. / scarba ce imi leaga mainile, maneutrali#ea#a. u mai sunt bun de nimic. ime-out. +unt un cretin in stare deamorteala. +tiu ca trebuie sa fac sau sa nu fac ceva. De fapt nu stiu nimic. ustiu daca trebuie sa ma sinucid sau nu. in adolescenta am incercat de cateva orisi acum mi s-a facut sila si de sinucigasi, si de sinucidere. Daca am sa masinucid, data viitoare va fi sigur. u ma voi tre#i cu mainile amortite de lataieturi. Dar mi-e sila. Cum #icea (ane Babanu& sunt plictisit, sunt #aibit de


5/45


6/45

frumos si destept. $ra blond, tuns scurt, tanar. +traniu, nu0 i-l imaginamintotdeauna pe Dumne#eu batran, pletos si barbos. / imagine a cuiva obosit,imbatranit, niciodata vesel sau macar #ambitor. $ o ere#ie sa ti-l imagine#i peDomnul Dumne#eu repre#entat prin atal, +fantul Duh si (iul, #ambind. inchidochii si-mi imagine#. Misto. incearca si tu. +au in pantaloni largi, tuns scurt, cusapca, cu >al5man. Cu tricou cu po#a lui Maril?n Manson. Da, si cu un telefon

mobil la care discuta cu @im Morrison. !propie-te de telefonul lui sa-i ve#inumarul. '-ai va#ut0 $ un tip tare, nu0 "n Dumne#eu de care ai nevoie. +una apublicitate pentru campania pre#identiala. !sta e. !vem nevoie de un Dumne#eu."n Dumne#eu pentru generatia irvana, generatia 6. Aeneratia 'imp Bi#5it,+epultura, C?press 8ill, !uarium, Maril?n Manson, ;dob si ;dub, $minem,3adiohead, +alman 3ushdie, Dostoievs5i, @ean Michel Bosuait, 8agi, (ederman,Maradona, 8enr? Miller, abo5ov, ionesco, #ara, "rmu#, Bitov= +unt de-ainostri, pe-ai vostri tineti-vi-i voua, ca noua nu ne trebuie9 Cu Dumne#eu inainte9Dumne#eul nostru in tricou, nu ala din injuraturi. !la e al vostru.

Da, #iceam de visul meu. +atana era e)traordinar de destept. !m discutatdespre ceva, de fapt el ma acu#a de ceva si eu incercam sa-l contra#ic. +tiu ca a

vrut sa ma ia. u mai tin minte cuvintele, am ramas numai cu impresia din acelvis. / impresie de cosmar, de durere cruda. !vea niste ochi albi, intelegi, ochialbi dar cu multe linioare, de asemenea albe-transparente. /chi e)act ca aioamenilor, pupila, tot, numai ca albi-transparenti. (umasem un joint inainte desomn. M-am tre#it speriat, apoi fericit ca sunt viu, aici. Dar stiu ca am un timplimita. u stiu, nu tin minte sa ma fi iertat in vis. insa stiu ca ceva se vaschimba, ori se va intampla un miracol, ori ma voi duce la fund. !sta am simtitdimineata. !sta simt si acum. +tiu ca in vis +atana mi s-a parut corect, desicrud. u stiu daca ma intelegi. $ greu de transmis ceea ce am simtit. De-aia nicinu am memori#at cuvintele, ele erau o punte doar, o arunci in aer dupa ce aitrecut-o. !sa, sa fie mai vesel. Mai pricolino.

rei un ceai sau o cafea0 (aine ceaiuri fac acuma in pub. +tii, si eu am avut #ileleastea un vis asemanator. Cu dracu:, numai ca nu e chiar asa simpatic ca in visultau. isul meu a fost groa#nic. !m fost vanat de dracu:. De fapt, cand m-amtre#it eram sigur ca nu am visat, daca e sa fiu sincer, nici acum nu stiu ce-a fost.+tiu ca mergeam pe strada si trebuia sa salve# un batran care se scufunda intr-un butoi. Dar nu stiu de ce nu puteam face treaba asta singur. $ram sigur deasta. rebuia sa conving un baietel de pe strada sa ma ajute, altfel nu reuseam.Dar baietelul nu vroia sa mearga, era foarte urat si imi #icea ca nu poate nimic,dar eu eram sigur ca ma minte, ca-i smecher. !poi stiu ca eram in camera mea.Baietelul se transformase in fetita. / fetita foarte urata, apoi doua, trei, patrucinci sase sapte= toate m-au inconjurat si hohoteau. innebuneam. u maiputeam sa mai aud hohotele lor si sa le mai vad. +tateam cu capul intre picioare,

cu palmele la urechi, dar degeaba. !poi au aparut multi draci ce roiau in jurulmeu si vroiau sa ma minta. +e transformau continuu in baietei, fetite, obiecte,numai sa ma insele. Dupa asta m-am tre#it. imi era frica, desi parca stiam ca afost doar un vis. Cand am adormit din nou, stiu ca cineva sunase la usa mea, ammers si am deschis, era o femeie foarte frumoasa, am lasat-o sa intre. $a s-ade#bracat si m-a tras in pat. 'a sfarsit, dupa ce facusem se), cand eram obosit simultumit, un ras ingro#itor m-a tre#it. (emeia se transformase intr-o babahidoasa care imi #icea tot timpul& te-am futut, te-am prins pana la urma, te-am


7/45

futut, te-am prins, te-am futut, te-am prins pana la urma, te-am futut, te-amprins= Ma simteam terminat, de nimic, roiuri de draci-hidosi-parosi-copii-foarte-urati-babe-carboni#ate-puturoase-fetite-si-obiecte, toate sau totul roia in jurulmeu. Dracul castigase partida, eram prins, nu mai puteam face nimic.

his is the end, beautiful friend.

his is the end, m? onl? friend, the endof our elaborate plans, the endof ever?thing that stands, the end,no safet? or surprise, the end. suna in capul meu.

=cand m-am tre#it nu eram sigur daca chiar s-a intamplat sau nu, din cau#aceasului. *n vis el ticaia foarte tare. *l duceam la bucatarie, dar el aparea inapoi.Cand m-am tre#it, ceasul ma privea si facea un #gomot de parca ma scuipa. ustiu ce se intampla cu mine, cred ca innebunesc, cred ca ma las de fumat iarba,ma doare ingro#itor capul. Music ub-ul se umple de fum. e acopera si nouacapetele. !bia imi vad prietenul. +coate un joint si il aprinde. $ bun. iarbanoastra cea de toate #ilele. Mu#ica buna ne duce in starea de euforie. Buru #ice

ca se simte foarte bine. +i eu. ii #ic bancul cu e)po#itia de pictura candvi#itatorilor li se spune ca tabloul in care se fut doi poponari, pidari - ca suna maibine - are ca denumire orice titlu de #iar. +cot o revista si ii citesc titlurile& setoarna ciment, curatenia continua, singurul #iar gratuit pentru capitala, Mitreaprotestea#a in varful macaralei, festivalul trabucurilor, suspendarea vi#elordepinde de guvernul roman, cea mai moderna parcare din tara, bomba lajustitie, vrei sa fii model0, invatati limbi straine9, pretul unei cafele pentru om8an5s, ce drepturi au consumatorii0, loteria romana te saluta, eu am construitroata mare9 etc., etc. Moare de ras. otul se sterge de pe creier. orii de fum nefac sa ne simtim sus-sus. Bem cola si simtim fiecare ga# al sucului. e #garaieusor gaturile.

*n ochi culorile sunt foarte vii, mu#ica trece prin urechile noastre. Buru incepe sadesene#e. 3upe desen dupa desen, desi mie mi-au placut toate. +a cante ri5?,#ice el, si canta ri5?. / bere, strig eu, si chelnerita imi aduce o bere.5. Stele pe cerul rosu

Draga ipi, nu ti-am mai scris demult si ma bucur ca tu ti-ai amintit de mine.!ceste #ile se aseamana mult cu cerul rosu cu stele albe din terasa de la Casaresei. M-am bucurat ca +obo a iesit bine din povestea aia murdara. Maipictea#a, scrie sau canta0 !rta si drogurile sunt intotdeauna o alternativa. inainteas fi adaugat crima si alcoolul, dar acum mi se face sila de chestiile alea si credca sunt o alegere cam proasta, te ridica, iti dau impresia de eliberare si apoi tefut in cur. +au in gura. !rta si drogurile, da, e alta treaba, e pentru aristocrati,

cum #icea un prieten, nu stiu daca la conclu#ia asta a ajuns singur sau cuajutorul mult stimatului domn Boris Arebensci5ov.

!m au#it ca te-ai mai casatorit de cateva ori, ca mai ai cativa copii. Bravo,domnule. umai sa-i poti numara. +au sa le poti numara. De fapt, ce contea#a0$ si asta ceva. +a te imbraci si sa te de#braci de o femeie. in ultima vreme eusunt ala care sunt imbracat si de#bracat de femeie. (emei. +unt tot timpul


8/45


9/45

ma bag in oala lui si nici el in a mea. De-aia am venit in Cuba. 8ai sa intram inmare, dar inainte de asta, hai sa mai tragem un fum pentru !rgentina, 3epublicaMoldova si 3omania.*mi amintesc, draga i, de discutiile noastre vechi despre Dumne#eu. imi spuneaica Dumne#eu nu poate sa nu e)iste, iar eu iti spuneam ca Dumne#eu nu poatesa e)iste in aceasta lume. !cum cred ca avem ambii dreptate& Dumne#eu e)ista

si nu e)ista in aceasta lume. +unt cateva lumi suprapuse si nu fiecare il poatesimti pe Dumne#eu. $l e)ista si nu e)ista. u trebuie sa-l cautam, Dumne#eu nupoate fi vanat. u e o pasare, desi ni-l imaginam in ceruri, nu e nici unpensionar, asa cum si-l imaginea#a pensionarii din cau#a pacatelor, a fricii, siatunci cum poate aparea mai potrivit pentru mintile lor incetosate, opace, decatca un mos suparat in asteptarea pensiei0 u, Dumne#eu nu asteapta pensia, nu,Dumne#eu nu e suparat, nu e vesel si nu e trist. e poti gandi la el cu frica, cubucurie, cu tristete, cu scarba, te poti gandi la el oricum, dar ce treaba areDumne#eu cu tine, cu gandurile tale, cu cacatul tau si cu menstruatia ta0 $l nuvine cu foamea, cu frica, cu injuraturile tale. $l nu vine. $l nu traieste pentrutine, cum cre#i tu. $l nu traieste. Draga ipi, eu l-am simtit pe Dumne#eu, nustiu cum ti-as putea e)plica cu niste simple cuvinte. +unt multe incercari de a-l

gasi pe Dumne#eu cu ajutorul cuvintelor si uneori ai sen#atia ca l-ai prins, dartotusi scapa, de-aia ard cartile. $ mai degraba in fum, in fumul unei carti arsesau in fumul de marijuana. Care ne ajuta sa simtim dumne#eirea, frumosul,jocul, dar pana la urma oricum cobori in glod, te innamolesti si poate de la aceacadere nu te vei mai vindeca niciodata. $ usor sa spui ca l-ai gasit pe Dumne#eu,il poti gasi oriunde, cu orice, cu stupefiante, cu durere, in clipe de fericire sibucurie. in moarte. +au in viata. il poti vedea in lumina, in mu#ica, literatura,contrabas, boscheti, lege, in orice, absolut orice. Dar in acelasi timp il pierdemmereu. (iindca nu-l putem identifica cu nimic, cu absolut nimic, nici macar cu osuprado#a. (ericit e ala care crede ca va muri si va ajunge in rai sa povesteascacu bunul nostru Dumne#eu. Care jertfeste tot cre#and ca l-a prins, ca fericirea ea lui, sfintenia e a lui. De ce sa-ti dea Dumne#eu pensia, ba0 Ce, el te-a angajat,

ai facut contract cu el0 i-e nevasta pe care o poti obliga sa se culce cu tine, sa obati si sa stai la povesti cu ea0 Dumne#eu ti-a dat multe, e treaba ta daca ilrefu#i, si esti un cretin daca te cre#i mare ascet. Daca privesti la ceilalti cu scarbadin cau#a ca tu esti popa, te cre#i ales, inseamna ca nu esti decat un cretin si unidiot. u stiu ipi, cred ca vor mai trece ani buni pana cand am sa cred sau nuam sa cred in Dumne#eu. entru mine el este absenta sa. Dumne#eu e cu noi vorba cantecului.

Mai tii minte cum m-am drogat prima oara0 De fapt, cum am recunoscut ca da, afost altceva decat alcoolul, da, am fost drogat. Cum am stat la un suc pe terasade la Casa resei, cum a inceput sa ploua, toti au intrat in bar, noi am ramas peterasa, am tras doar umbrela mai jos, apoi a aparut Mandarin, a scos o tigara

lunga de hasis si am tras toti in afara de gagici. Cand din tigara nu a ramas decatscrum m-am ridicat sa plec. +tai sa culegem roada, ai #is, si eu ti-am raspunscare roada, ba, ca doar stii ca pe mine nu ma ia. u nu vroiai sa plec, dar m-amridicat, am privit palarioara rosie de Coca-Cola si am va#ut stelute pe ea. i, ti-am #is atunci, uite, parca e cerul cu stele, iar tu te tineai de burta de ras. !miesit cu Drama, pe drum am mai intalnit pe cineva si mi-am dat seama ca-svar#a, ca-s rupt, ca de-abia ma misc, fiecare privire mi se parea ingro#itor degrea, ma simteam robot, in fine, am mai stat la o cafea. !la cu care ne-am


10/45


11/45

!fara e un soare nebun. +obo isi ridica palmele la ochi. isi simte pachetul destulde voluminos in bu#unar. Maine va fi si mai soare, gandeste.

oti asteapta langa autobu#, +obo se tine de burta de atata ras. atani, #ice, sanu spuneti atatea glume la vama ca am belit-o, ne ia mentura pe toti, si rade simai tare. in sfarsit autobu#ul porneste. /chii rosii ai lui +obo privesc pe geam. ii

place. inchide ochii& mama, eu am plecat in cosmos, ma intorc maine. +oarele iitrece prin pleoape, ochii lui vad niste imagini pe care ar da orice ca sa le poatainregistra. "n rosu intens, un galben ce apare si dispare, verdele ce alearga. +elasa purtat de culori. intr-o #i poate am sa reusesc, da: nu contea#a, acum nimicnu mai contea#a. +e simte alergand printre aceste culori care sunt vii, dar carenu se misca, are sen#atia ca el se plimba printre ele si nu ele se plimba pe ochiilui. $mana o mu#ica pe care niciodata nu ai putea-o inregistra pe hartie,niciodata nu o vei putea canta de doua ori, +obo simte asta, nu mai gandeste, arfi prea stresant si obositor sa gandesti cand simti dintr-odata atatea. +oarele seface mai palid, dar nu mai contea#a. Culorile se transforma si ele. !cum suntcalme, lente. Mu#ica e si ea mai domoala. +obo se visea#a plimbandu-se cubicicleta pe stra#ile Chisului. Cu o vite#a ma)ima. !junge o masina, o depaseste,

o motocicleta, un camion= ha, ha, ha, face +obo simtind ca incepe sa se ridiceusor de la pamant. ;bor, #bor, tipa el, pana ajunge in nori, simte racoarea lor,frumusetea culorii lor vii, dar #boara mai departe, #boara, ochii incep sa-l doarade atata lumina si +obo trece prin soare ca printr-o oglinda si se tre#este&regatiti-va actele si bagajele pentru control. $ noapte. Cineva a aprins lumina inautobu#. e +obo il ustura ochii. isi scoate buletinul si desface geanta. "n vamestrece si le controlea#a buletinele. riveste pe +o, apoi po#a. +o ii #ambeste. Ce-sastea, intreaba al doilea vames simtind ceva la fundul gentii lui +obo, bombe, iiraspunde el, a, am cre#ut ca-s pachete de tigari, da: nu mai glumi cu mine, ilaverti#ea#a vamesul si trece la urmatorul. idara#ul, gandeste +o. Fe-n chi#dama-tii, gavniucule mai gandeste. +e amu#a singur de gandurile lui si se simtepe deplin multumit. !utobu#ul porneste cu lumina aprinsa inauntru caci imediat e

vama republicii surori.

Coborati toti din autobu# cu actele si bagajele pregatite. Cate unul trece prin fatavamesilor care ii controlea#a. !junge si +obo. amesul se uita banuitor la el, apoila buletin, ce ai in geanta0 Chiloti si ciorapi murdari si cateva #iare porno, iiraspunde +o si ii #ambeste. in bu#unare0 igari, capici, pistol. amesul ii intoarcebu#unarele din care cad un pachet de tigari, bilete de troleu compostate, obatista, un pi), o po#a, un bisturiu si o pungulita in care-i un pachet cu cevainvelit in #iar. $sti medic deci0 Da, in timpul liber. Ce ai in punga0 Ceai. !ha, ceai,ia sa vada si tata ce fel de ceai bea fiul9 De ment, suca reuseste sa gandeasca+o inainte de a-si simti mainile intoarse la spate, si un bulan pe ceafa. 8ai ca osa-ti iei ceaiul la noi mai aude.

+obo in camera umeda incercand sa faca ceva ca sa nu innebuneasca. /rainterogatoriului se apropie. Mi-a trebuit bicicleta gandeste. idarii. *l dor talpile,coastele, ceafa. $ ca-n filme gandeste. +i-s prosti, mai ceva ca-n filme, ca#iolii,o sa ma termine. +e gandeste la sotie, copii, parinti. u, mai bine ma gandesc laprieteni. Ce o sa se mai amu#e si ce o sa se mai sperie. Cred ca acum, candcurnesc, daca au aflat, se gru#esc. +i eu ma gru#esc, patani, numai ca mie nu-mida nimeni de curnit si chiar daca mi-ar da, cred ca nu prea as avea cu ce ma


12/45

pricali. u chiar pricalisti mentii, blea. +obo, +o unde ai ajuns, daca estitormo#, pe bicicleta, blea.8ai, ridica-te. e asteapta. Daca nu vorbesti ca lumea te pi#dim de nu mai cantiin viata asta la chitara. '-am adus. !sa#a-te. Deci unde am ramas ieri, il intrebaanchetatorul. u mai tin minte, ca ma cam doare bostanul. Mi-ar trebui otableta. iti dam noi imediat una daca nu vorbesti. Deci de unde ai iarba0 De la un

tigan, care mi-a vandut-o in Chisinau. il cunosti0 u, v-am mai spus. +i atuncicum ti-a vandut-o0 Ma plimbam prin parc, m-a intrebat daca vreau, i-am #is cada si vseo. Cum vseo, bai cacatule, cum vseo, bai gadina0

+o simti latul palmei unui politai peste fata sa. ii i#bucni sangele pe nas. +i acumpovesteste mai departe, da: nu spune povesti, ca ai belit-o. Cui o duceai0 Mie. $uo fume#. !tata, ba0 Da, ca-mi place. Mai simti un bulan in ceafa, apoi inca unul,apoi podeaua.

+farsit fericit& peste vreo doua luni +obo a fost eliberat cu ajutorul unui certificat,care demonstra ca e narcoman, ca are nevoie de droguri pentru psihicul lui, fiindfoarte nesanatos la cap. +e mai spunea acolo ca acum e bine fata de inainte,

cand se injecta #ilnic si era terminat, ca a stat in cateva clinici vestite dede#into)icare si ca trecerea la marijuana este o etapa buna pentru el, dar faramarijuana ar fi in stare sa innebuneasca cu totul.

idarii, mi-au luat bicicleta, gandi +o iesind. *mi iau eu una noua. Da: acum maduc la contart, blea.

. perspecti!a "in parcul Cetatuia

rof ne-a tre#it chiar de dimineata. !dica pe la 16. 8aideti sa facem ceva, hai sane miscam cururile din acest camin jegos. !fara e foarte pi#dos, a venitprimavara9 rof parea fericit, pletele i se urcau si coborau dupa rasul si gesturile

lui, gesticulatia unui om care simte ca imediat va face un lucru mare. u stiu dece am inceput sa-ti povestesc de aici, in fine, nu are nici o importanta pentrupoporul roman, vorba lui p. $u si !llbe ne-am imbracat injurandu-l pe rof, amdeschis fereastra si da, ba pula, chiar a venit primavara. !m baut un ceai negruGca aristocratiiH si am inceput sa coboram alene scarile caminului Ii, comple)ulstudentesc 8asdeu, care prin #ona se mai scrie si 8asdeu sau 8ajdeu, plus omultime de variante a diverselor nationalitati ga#ate aici, plus variantele deoca#ie. !s putea sa-ti povestesc o gramada de intamplari despre traseul de 16etaje al acestui scump camin. *mi amintesc acum fata mirata a administratoareicand imi predam prin noiembrie lenjeria si ii spuneam ca n-o sa mai stau acolo.De ce plecati, bai baieti, de aici, nu va place ceva0 !cest traseu era imposibil deefectuat fara sa intalnesti un om beat in cale. ;ic un om asa ca sa nu para ca

e)agere#, nu #ic de anumite #ile Gale saptamaniiH cand toti, absolut toti eraucrita, vafli sau var#a - #iceti-i cum vreti, ca mie mi-i pohui. !cest camin cu peretiicrapati, daca iesi in coridor la fumat tot fumul intra in camera, daca ascultiradioul sau casetofonul inseamna ca inca vreo cateva camere asculta din cau#ata, daca te basesti la 16, te vor au#i portarul si administratoarea de la parter.!cest camin cu budele tot timpul infundate, cu baltoace preistorice de pisat, cuapa pana la genunchi la dusuri, cu o gramada de doi metri de gunoi, cu liftulstricat blocat la J, unde amicii mei obisnuiau sa se pise, cu sticle sparte peste


13/45

tot, cu peretii tot timpul murdari Ginclusiv de cacat omenescH, oricat de recent arfi fost #ugraviti, cu tot felul de inscriptii G muie rapid, muie steaua, muieportarului, muie ceahlau, muie rocar, administratoarea ia muie, administratoareaia mita, loc de dat cu capul, dan suge pula, hai rapid, Basarabia go home, haisteaua, hai ceahlau, hai dinamo, gagicile-s curve, mafia, familia, para#itii, 8agipresedinte, afara cu ungurii, romanii sunt cretini fraiere, o fut pe ma-ta cretin de

ungur, sa-mi sugi pula tiganule, profesorii sunt cufuriti, etc., etcH si desene, acestcamin te facea sa vrei sa iesi la plimbare, la o bere jos pe ie#isa unde tot timpulera plin, oriunde altundeva decat in maruntaiele lui de cacat.

"nde mergem rofule0 ai nu vreti sa mergem pana la Cetatuia, la Belvedere,merita sa fim deasupra Clujului in aceasta #i plina de soare. /.. "n drum plin debancuri, de glume mai mult sau mai putin stupide. "rcam scarile. +oarele nebate in ochi, dar radiem de bucurie, lumina ne da o sen#atie de fericire. re: safim a#i la inaltime, spune rofu. ihi, confirmam si noi. icioarele incep sa nedoara, dar nu mai avem mult, deja vedem Marastiul, Centrul, Manasturul,8asdeul= am ajuns sus. +untem la inaltime. e oprim, fumam incet cate otigara. (umul mangaie plamanii obositi. $ mai cald decat ne asteptam. /

scoatem acum sau mai asteptam0 / intrebare la care toti #ambim. +coatem otigara de hasis si cu picioarele atarnand in aer o inspiram pe rand. (ericirea intrain piept. (acem o po#a. oti trei imbratisati. Cuprinsi de soare. u ne deosebimdeloc de ceilalti urcati aici, toti radia#a de bucurie si fericire. oate toata lumea s-a drogat si a urcat aici, primavara vine-n cap, vorba poetului de la ;dob si ;dub.oate ca noi suntem ca toata lumea. Drogati. 'a picioarele noastre se intindeClujul. rofu #ice sa mai tragem una si sa #buram. /..

. Doar aia #i-a $is

/aia mi-a #is ca istvan si ion o sa ma toarne. Mi-a #is ea ca sunt turnatori, canumai se fac ca sunt baieti de treaba, fumea#a, beau, se distrea#a cu noi, da: de

fapt sunt niste turnatori ordinari, ca imediat ce vom face un pas gresit vom fipierduti. u se poate, ii spuneam eu /ii si imi mai faceam o tigara. rei un fum08ai, unu.

Cand ma simteam nasol veneam la /aia unde mai mancam ceva, ea imi spuneacat de destept sunt eu, cat de cultivat, frumos si asa mai departe. rebuie sarecunosc ca imi ridica moralul. *eseam de la ea alt om. Doar cu putine remuscari,de ce n-o las odata pe /aie, de ce n-o ascult niciodata. /aia imi era draga. $radesteapta parca, dar nu pun mana in foc, ca o ascultam doar rupt, atunci candea imi spunea povesti. +punea ca ma iubeste si ca nu-i trebuie altcineva si caspera ca odata si-odata am sa ies din drumul asta gresit al meu si poate ca o sa-ifiu recunoscator. Cateodata ma simteam prost in fata /ii. $ra de treaba /aia,

degeaba n-o ascultam. Cine stie cate sfaturi bune mi-a dat, da: parca vorbea olimba minunata, asa ca eu ii ascultam doar melodia. +cumpa a fost /aia, trebuias-o ascult.

/aia mi-a #is ca istvan si ion o sa ma toarne, dar a trebuit sa repete de multe oripana sa inteleg ce vrea sa spuna. $ram la buda si boram, ma simteam tarenaspa, /aia ma tinea de umeri si atunci mi-a mai spus inca o data& istvan si ionau sa te toarne. ! mai iesit din mine un val de boratura si am inteles. /aia, i-am


14/45

#is, nu vorbi asa despre prietenii mei, ca ma supar si nu mai vin pe la tine. u fiprost, ba, mi-a #is, o sa te futa astia de n-o sa fii bucuros dup:-aia. iti #ic ca stiu,stiu sigur ca astia-s turnatori si dupa cum i-au turnat pe altii, asa au sa te toarnesi pe tine. /aia, calmea#a-te, ce tot vorbesti0 Ma faci prost, fraier. $u stiu cu cinece fac, cu cine fume# nu ma toarna. Ba o sa te toarne, cand ai fost ultima oarain stare normala0 *ti mai dai seama ce se intampla in jurul tau, stii cum ma

cheama0 /aia te cheama si asta e realitatea mea, alta nu-mi trebuie, sa stii, nufi proasta.

M-a dus in camera si s-a culcat alaturi de mine. u /aia ma chema, tu esti oaie,daca nu o sa ma asculti pe mine. M-a de#bracat, s-a de#bracat si ea si s-acatarat pe mine. !sa sa fii totdeauna, daca ai fi asa nu s-ar intampla cu tineatatea tampenii. +i-a dat capul pe spate si eu am inotat undeva departe, undenu calcase picior de om, unde nu trebuia sa gandesti si sa actione#i.

! doua #i m-am intalnit cu *stvan si *on. 8ai sa tragem ceva, mi-au #is. !m intratintr-un bar, au scos un pachet de tigari din care au luat una de hasis si amfumat-o. ii cu noi sa aducem niste iarba de la tara0 /.., am #is. in. 8ai ca

peste cateva #ile trecem pe la tine si mergem. Mu#ica era prea tare si proasta,asa cum numai in ico poate fi, am baut pe ascultate cateva beri, am ras si amplecat. ineam minte de data aceasta ce mi-a #is /aia, asa ca am mers la ea.

/aie, m-am intalnit cu *stvan si *on, m-au chemat sa mergem in munti dupaiarba. !m #is ca ma duc. M-am gandit la ce mi-ai #is, nu stiu ce sa spun. +untprietenii mei. rieteni o pula, imi raspunde suparata /aia. !i sa ve#i, daca ai saramai asa prost. Du-te dupa iarba, nimeni nu o sa poata sa te mai scoata dinrahat. Bine. (ume#i0 !m sa fiu mai atent. Daca se intampla cu mine ceva, suna-lpe ash si spune-i ca m-am casatorit, iar istvan cu ion vor fi vornicei. Bine0

este cateva #ile am fost cu *stvan si *on dupa iarba. otul a fost bine, dar la

intoarcere *on mi-a #is sa tin iarba la mine un timp. !m luat-o, m-am dus incaminul I*, era vineri, deci pana luni nici vorba de curatenie, asa ca amaruncat-o la marginea grame#ii de gunoi de langa baie. ici dracu: nu s-ar fibagat acolo. !m mers in camera si am curatat tot ce ar avea vreo legatura cudrogurile& pipe, bulibuleatore, ramasite de travca, chistoace ramase dupa fumatetc. Dupa care o curatenie obisnuita. !m mers la /aia si ea, desi ingrijorata, afost foarte bucuroasa sa ma vada. *nca nimic, totul e in regula0 Da, scumpa/aie, Fn-regula.

8ai sa bem undeva, i-am #is. !, esti mai preva#ator, totusi0 Bine, daca vrei tu.!m mers pana in ub, unde era concert cu Celelalte cuvinte. M-am intalnit acolocu !llbe si rofu, asa ca, cu toata frica= !m fumat ceva, combinand cu vodca si

bere. Dupa ce ne-am luat do#a, concertul ni s-a parut e)traordinar, am inceputsa sarim, sa dansam, chiar alaturi de noi incepuse o bataie, picioare, pumni inbot, dupa ritmul mu#icii, pe noi ne durea in cot, noi eram cu problemele noastre,de fapt fara, eram in mu#ica, in halucinatiile noastre frumoase din care nimic nune-ar fi putut scoate. Cand am obosit un pic, am mai fumat o data, cred cafumasem nu mai putin de vreo patru ori atunci, asa ca eram absolut toti var#a,de abia mergeam, semanand probabil cu niste fantome. Mai luasem si niste beresi ni se facuse foame - prabila na havcu, cum spun baietii, asa ca am mancat


15/45

pana ni s-a facut rau paine cu untura si ceapa. !llbe a iesit fara sa ne previna,am iesit si noi, era afara, ii era rau, vroia sa borasca, asa ca am plecat.

Cand am ajuns in camin era spre dimineata si incepuse sa ma lase. !m adormitsi m-am tre#it de lovituri de bulan in usa. !sa deci. *mediat. M-am spalat pefata, apoi le-am deschis. !ctele. !poi controlul. +e vedea ca se asteptau sa

gaseasca ceva, erau de#amagiti. +i-au cerut scu#e de deranj si au plecat, eu ammers la baie, am luat pachetul cu travca de la gramada de gunoi, mi-am facut otigara si apoi m-am culcat sa privesc filme cu desene animate. !u fost faine,foarte vesele, eu eram in rolul unui ciobanas pe care doi pidari au vrut sa-l futa,sa-i ia oile, da: ciobanasu: chema pe baietii sai si le lua iarba pidarilor, plus opi#deala buna, ca sa stie.

Cand m-am tre#it, am baut o cafea, fumat tigara, imbracat si coborat. "ntelefon. ashului. !sa ca nu i-am mai va#ut niciodata pe *on si *stvan. u stiuunde sunt, daca mai sunt. ici nu ma interesea#a. !m incredere in ash. Moartesi pi#deala pidarilor si gavniucilor, muie.

%. Calu&arul si #oartea

+a-ti povestesc despre moarte, despre sinucidere. Despre viata pana la K6 deani. Despre prietenie. Despre lasitate. Despre nebunie. Despre...

eneam de la scoala, stateam atunci in caminele liceului de transporturi dincartierul Aheorghieni. $ram plictisit, satural de locul asta scarbos, plin cu mecleimbecile Gintr-o dimineata !llbe mi-a #is cand treceam pe langa liceul ala detransporturi cu curtea plina de liceeni& uite, cata lume si toti sunt cretiniH. Dinfata veneau doi tipi obisnuiti, in sensul ca obisnuiti pentru acele locuri, fluturanddin maini si cu sepci. "nu% era in blugi maro si camasa 5a5i de militar, cu sapcarosie, iar celalalt se misca lent, radea cu glas de rusoi. M-au strigat. M-am mirat,

i-am privit mai atent in timp ce se apropiau de mine. arca imi era ceva cunoscutin figura aluia cu camasa 5a5i.

Ce faci, bai


16/45

sters-o repede.

! doua #i aceeasi poveste. ! treia aflasem ca niste pi#diuci se vaibesc tot timpulde niste patani de-ai nostri, asa ca Baston si-a luat un instrument si am mers laaia. $rau numai cativa, doar unul din aia pe care ii cautam. !u fost repedelinistiti, desi la inceput erau dispusi sa jongle#e cu limbajul ala al lor de cacat. !u

spus poe#ii baietii, le-am facut niste po#e, tare misto a fost. / po#a era cu aiamimand o echipa de fotbal. Baston a cantat, apoi i-a pus ca cante si pe aia in cor.Chiar le-a oferit si bere. !poi a inceput interogatoriul. Dupa cateva palme Bastoni-a aratat inculpatului aparatul de tortura, daca nu va raspunde si nu va fi baiatcuminte& un fel de ciocanas Gasta-i de dat in capH care avea incluse un fel decutit brut Gasta-i pentru maseleH si unul mai subtire Gasta-i pentru ochiH. u-lstiusem in iposta#a asta pe Baston, asa ca am ramas cu gura cascata. u a fostnevoie sa mai rugam o data inculpatul, isi facuse efect instrumentul si privireacalma, anormal de calma si sadica a lui Baston. e-am inteles perfect. ! doua #iurma sa mai facem o vi#ita, sa ne aduca cate o bere.Dar a doua #i nu mai era nimeni, apoi am gasit pe cineva, faceam ancheta canda aparut o echipa care nu incapea in camera. 'a inceput am dat si noi in stanga

si-n dreapta, dar pana la urma ne-au imobili#at ca nu ne mai puteam nici macarmisca, atatia erau. /chi umflati, bu#e sparte etc. asol. / echipa din 8asdeu a#is ca vine sa facem un sho>, dar era prea tar#iu. Arasii Gcaci erau majoritateaanormal de grasiH au disparut.

este inca vreo cateva luni Baston iarasi m-a vi#itat. De data asta era si mai rau.u-l mai va#usem niciodata inainte asa de deca#ut moral. u stia ce sa faca cuel. enise cu i5, care semana cu un 5iller, cred ca si era. ! stat cateva #ile si ammai baut, vorbea tot timpul asa, ca unul care isi iese din minti.

'-am mai intalnit o data, arata foarte bine, am cre#ut ca i-a trecut, dar mai tar#iuam au#it ca s-a calugarit. '-am va#ut si asa, adica in haine de alea, negre, de

calugar, ii sta bine. +-a mai linistit. $ acelasi. Baston e numai unul. Desi i seschimba numele. $ absolut acelasi, doar ca si-a gasit linistea pe care toti o cauta,dar pe care de obicei o gasim la capat de drum, asta poate e lasitate, poate nu,e greu sa te gandesti la asa ceva, mai ales cand ti-a fost sau iti este prieten.Cred ca initial a vrut sa se sinucida, o sinucidere lenta in manastire. !poi insinguratatea si nebunia lui l-a gasit pe Dumne#eu. Cine vorbeste acum cu el ca sicu un calugar din filme primeste raspunsuri corespun#atoare. Dar e acelasi.Bateti si vi se va deschide - Baston a batut cu capul in masa pana i s-a deschis.

1'. Sa #oara Dana

+a moara Dana - vorba preferata a lui Bobd?lLn. +a moara Dana, daca a#i nu ma

fac muci, sa moara Dana, daca a#i nu ma fut, etc., etc. 8ai sa-ti povestescdespre el. !m trecut prin multe cu el - stii ca-mi esti cel mai bun prieten, mi-a#is odata dupa o cearta stupida, puteam sa-ti trag un scaun in cap, puteam samerg la gabori, nu te inteleg, #au ca nu te inteleg.

Bobd?lLn ma surprindea uneori cu fra#e ciudate, foarte ciudate, ii cereame)plicatii si el ma intreba, de ce, ba, nu mai tii minte ce #ici0 - e vorba ta.!devarul e ca mi-a fost un prieten bun, stiam ca oricand pot merge la el la o


17/45

cafea, asa cand eram distrus, Bobd?lLn putea sa ma amu#e, inseamna foartemult acest lucru, era uneori cam cretin, dar la urma urmei cine nu este. $urecunosc intotdeauna ca sunt cretin si imbecil. Dar nu oricine poate sa-mi spunaacest lucru, nu. Bobd?lLn putea sa fie foarte cretin uneori, ceea ce putea sa-miplaca sau sa ma enerve#e, dar uneori era singurul care ma intelegea cuadevarat, de-aia mi-e dor de el, da, de ce sa nu recunosc0 Ma intelegeam adesea

stand de vorba cu el, nu, nu asa cum credeti, am vorbit cu el foarte rar serios,cand era sa ne batem, pur si simplu vorbeam aiurea impreuna, dar aveam un felde alfabet al nostru, uneori cand eram mai multi la vreo gluma de-a noastraradeam doar noi, ceilalti uitandu-se la noi ca la idioti.

Bobd?lLn ma si stresa uneori, fiindca venea si el la mine distrus, trebuia sa stamde vorba, sa-l linistesc si uneori dupa ce-l linisteam, treceam eu in starea lui destres. !sa am intrat odata intr-un geam de doi metri dupa o discutie cu el. !saam mai picat cateva e)amene, dar nu ma supar, desi e un cretin si cum am maispus-o, mi-e dor de el. Bobd?lLn fuma mult, dar nu-si lua tigari niciodata. Ca unsemn al respectului, Bobd?lLn imi cumpara uneori tigari, fie si la bucata, pluscateva beri cand eram lefter. ;icea ca ar fi misto sa stam intr-o camera si eu

eram de acord cu el. !r fi fost haios. +a moara Dana daca nu. Dana e fostacolega de banca de la scoala a lui Bobd?lLn. +a moara9

*ntr-o seara in camera de la camin am organi#at, de fapt nu am organi#at, asa afost sa fie, fumasem cateva tigari de hasis, am vrut sa mai continuam si am mailuat niste vodca si bere. Chef. umai ca eu nu mai tin minte cum imi pierdusemcheful. orbeam cu Bobd?lLn, ii spuneam ca toti sunt ratati, indiferent ce aufacut, ce vor face si ce au vrut sa faca. (iindca tot timpul pierdem, pierdemprieteni, iubite, din greutate, din minte, pierdem viata, moartea, timpul, si chiardaca am castigat ceva ce ne-am dorit foarte mult, ni se rupe, fiindca pierderilelasa locuri goale, care mai tar#iu nu se vor mai acoperi niciodata, niciodata, A,ma intelegi0 +untem niste locuri goale, suntem o gaura din tricolor, o gaura

adanca in piept, nu avem macar curajul sa ne sinucidem, suntem nimicuri, toti,ceea ce facem nu este niciodata de-ajuns, de ce nu terminam odata, de ce nu nesinucidem0 De ce continuam sa mergem dintr-un cacat in altul nerecunoscandmiile, miliardele noastre de esecuri, de ce bagam in fata lucrusoarele, micilucrusoare care nici macar nu se pot tine in golurile noastre, suntem toti nisteratati, niste cacaturi, Bobd?lLne, nu stiu cum putem fi asa, dar altceva nu putemfi, asa ca intr-un fel nu avem dreptul sa ne batem joc de sinucigasi, ei s-au golitdintr-odata, nu au asteptat sa li se mareasca gaura din piept pana sa le ia locul,pana cad ca niste carami#i, asta suntem toti, Bobd?lLne, niste carami#i de cacat,cadem la rand, nu facem nimic, doar ilu#ii, stii ca nu sunt romantic, da% tot cefacem e cacat, mai bine e sa nu faci nimic, dar absolut nimic, ce vei pierde0 Ceeace n-ai avut niciodata, ceea ce n-o sa ai, hai #i lucruri, Bobd?lLne, pe care merita

sa le faci, nu cred ca imi vei #ice politician, nu, profesor0 +a te transformi in ceeade ce radeai odata tu, sa moara de ras elevii, studentii, de ramasitele talemintale, dar sa taca in pre#enta ta ca nu cumva sa-i pici, sa te salute, dar insinea lor sa te dispretuiasca, sa #ica in sinea lor dupa ce te-au salutat cretinbatran, sau cacat de caine, sau clasicul %#da ma-tii, asta0 *n fine, poti deveni unprofesor bun, nu neg asta, dar niciodata nu stim ce se intampla in sufleteleacestor oameni, care de obicei sunt neglijati total in universitati, cuvantul loreste 6, fiindca toti pierd, absolut toti pierd, chiar acum cand iti vorbesc si tu si eu


18/45

pierdem ceva, crede-ma, Bobd?lLne, m-am #aibit, nu mai vreau sa pierd nimic,asa ca nu mai vreau in viata mea sa fac ceva, de aia mi-e simpatic Maradona, si-a bagat pula in tot si a plecat in Cuba si se droghea#a, ce contea#a ca a fost celmai mare fotbalist, intelegi, ce folos daca nu vrea, n-are el chef sa dea interviuri,vrea liniste ca fiecare, dar nimeni nu intelege acest lucru, toti il fut ca nu vrea sadea interviuri ca... pula mea... si dus a fost Maradona in insula irvanei, Cuba,

cine n-are frica de (idel Castro sa mearga si sa-i ceara un interviu, sau +alinger,sau... sunt mii de e)emple, Bobd?lLne, doar singur stii, ceea ce facem noi enimic, de-aia ma duc eu regulat in nirvana, de aia ma droghe# ca porcu%, de-aiami se rupe, nu invinuiesc pe nimeni de nimic, chiar daca sunt toti un cacat, unmare cacat, Bobd?lLne, nu merita de facut nimic, nu merita sa fii nimic, poate sate sinuci#i, dar si asta e un rahat, desi poate e mai bine decat sa traiesti ca pula,sa imbatranesti, sa-ti puna capacul, sa te arunce intr-o groapa si sa te mananceviermii, Bobd?lLne, poate e mai bine sa te sinuci#i, poate da.

$ram intr-un soi de transa in care intru de altfel destul de des, dar ilhipnoti#asem pe Bobd?lLn, care de data aceasta era serios, il gru#isem, magru#isem si eu, Bobd?lLn nu mai facea glume, era serios. !m mai baut ceva si

am iesit din camera, nu mai puteam suporta atmosfera, am luat-o aiurea peie#isa, apoi prin arcul Central, pe langa lac, apoi spre +omes, am ajuns pepod, am stat asa fara nici un gand, eram gol, absolut gol, fara nici un gand,priveam doar apa e)traordinara care imi parea vie, bestiala, vroiam sa ma aruncin rau, simteam nevoia, un fel de eliberare, desi nu gandeam, mai mult simteamfrumusetea apei si dorinta de a ma uita in ea. $ram aplecat deasupra raului,cuprins de mu#ica lui, cand Bobd?lLn a pus mana pe umarul meu, m-am intors,mi-a #ambit, ce faci0 iata, vroiam sa ma arunc. u0 $u ma plimbam. 8ai, tearunci0 Dupa care am i#bucnit ambii in ras, am mers la gara, era spre dimineata,toate barurile inchise, asa ca am mers la gara, am mancat cate un hot-dog, ambaut cateva beri si ne-am intors in camin. +a moara Dana, daca nu a fost asa9

+au cum se imbata Bobd?lLn si nu se obosea sa articule#e nici un cuvant, darurland tot timpul aaaaaa!!!!!!!!!!!!!!!!9 !!!!!!!9 Ceea ce te facea samori de ras sau te irita la un moment dat. "ite-asa era Bobd?lLn, prietenul meu.Caine, imi #icea el adesea, ne facem a#i var#a0 il luam si pe (ane Babanu, pe+orel, pe Brand? si ne facem var#a, ce #ici0 /.., #iceam si ne faceam var#a. +aune matoleam asa amandoi in ico pana dimineata cand oamenii normali suntmahmuri si vin la prima bere. !tunci noi mergeam la bancomate sa mai scoatemceva bani sa-i mai bem. Cretin a fost Bobd?lLn asta. ! fost fiindca intr-o #i s-aevaporat. ! disparut. Ca si cum nici nu ar fi e)istat. e unde-o fi acum, prin+icilia0 Daca ar trebui sa ucid pentru cineva, as ucide, #icea Bobd?lLn. Daca artrebui sa vand droguri, as vinde. umai nu in 3omania. +i dus a fost. Cretinuldracului. +a moara Dana daca nu ne intalnim prin Columbia sau Cuba9 u ce #ici0

"nde ai disparut0

11. (n san")ich

e poti droga cu absolut orice. rietenul meu erouac se droghea#a cusand>ichuri, cu placinte, pateuri, hot-doguri, hamburgeri etc. oti il considera unnebun, sau cel putin dus de pe fi). Ce face erouac ca toti sa-l priveasca cususpiciune0


19/45

Mie mi-e mila de erouac. $ste atat de timid, saracul. +i foarte singur. +eamanacu un gandac de bucatarie salvat prin minune dupa ce semenii lui au fostspra?ati. De-aia incearca sa manance tot, toate placintele si sand>ichurile. $ ochestie de timp. +pra?ul pana la urma il va prinde si pe el, va manca si el dinacele seminte otravite, de-aia e foarte singur si trist. $ste atat de bun erouac si

atat de deplasat. Mi se pare ciudat ca cineva sa fie suparat pe el.

+i totusi sunt atatia suparati pe el, ca nu le-a intors cartile, datoriile, atateaaltele. Dar erouac, cred, nu face lucrurile astea intentionat, pur si simplu efoarte singur, ii trebuie un sand>ich si nimic altceva. oate o bere. Dar se lasa deatatea ori de baut. Caci prietenia, galagia de la betie e falsa, totul e e)trem defals in capul lui erouac, de-aia vrea sa scape. Dar falsitatea il cauta, il loveste,se vede pe el fals si vrea sa se sinucida, nu mai stie unde sa fuga, peste tot afost, nicaieri nu a scapat de sine, peste tot a dat de obsesiile sale, peste totgandaci, sobolani, fluturi, flori galbene.

orbesti despre el ca si cum i-ai cunoaste toate gandurile si simturile. "n drogat,

am in vedere unul care stie sa se droghe#e, simte durerea, bucuria, simteatmosfera care macina. Cu erouac te gru#esti daca nu-l prin#i in jocul tau, sastii ca poate fi foarte vesel si asta e cel mai amu#ant, cel mai haios si mai sincerras. Mi-a placut intotdeauna de el, desi uneori fluturii lui ma intristau.

+i erouac nu se droghea#a0

Ba da. Cu sand>ichuri.

Cum asa0

ai, nu l-ai va#ut cum mananca un sand>ich, #ici ca a uitat tot, de e)istenta lui,

de lume. $l e sand>ich atunci. raieste gustul, timpul in care mananca. !ceastauitare mi se pare un drog. Daca l-ai droga pa bune pe erouac, cred ca n-ar aveanimic. oate ti-ar cere un sand>ich.

"nde e el acum0 u #icea ca mai trece pe aici0

Ba da, dar e bine daca el ar sti unde e. $l urmareste doar jocul gandacilor lui dinpiept, la altceva nu e atent, nu ca nu ar vrea, dar nu poate, uneori am impresiaca daca i-as rupe un deget Gsunt des tentatH i-ar curge toti gandacii, fluturii sisobolanii afara.

Dar ce-ar ramane atunci din el0 *l stiu dintotdeauna cu ganganiile astea. Ce-ar

ramane0

"n sand>ich.

12. *&ain in s+,

8ai sa tragem un fum, mi-a #is Bobd?lLn. !re Buru ceva. u-l cunosteam atuncipe Buru. *l mai va#usem de cateva ori, dar abia daca schimbasem cateva


20/45

cuvinte. Cand am aparut cu Bobd?lLn langa orarul studentilor straini din anulpregatitor - arabi, greci, albane#i si basarabeni - langa Buru era si (ane Babanu.(ume#i, m-a intrebat Buru. Da. !m mers dupa facultate, alaturi de foisorul dinspate si am fumat doua tigari. Deja incepusem sa ne intelegem bine. !ltfel ne-am fi gru#it si ar fi iesit un rahat din toata treaba asta. Mergem la cursuri,Bobd?lLne0 +igur, in ub.

e drum discutam cu Buru despre palma imaginara ce urca pe ceafa, parca temangaie, desi e rece. Cum culorile incep sa fie vii, cum o parte a creieruluiamorteste si alta prinde viata. i-a placut, m-a intrebat Buru, nu a fost asa deslaba0 ! fost misto, i-am raspuns. *n Music ub am comandat toti cola, doar(ane Babanu bere, parca, #icea ca nu da bani el pe tot felul de sucuri. istestudenti obositi de scoala care au terminat orele. !sa trebuie sa fi aratat.riveam fascinati po#ele de pe #idurile pubului, desi le mai va#usem de atateaori& ja##isti negri, tarani, case, castele, figuri ciudate. incepusem sa descoperimin po#e alte po#e, fiecare cu versiunea sa, de #iceai ca acele po#e sunt o imensapapusa ruseasca in care incap o gramada de papusi.

(ane Babanu era tacut, asculta mu#ica si privea peretii. Bobd?lLn #icea ca nu arenimic si incerca sa-l gru#easca pe (ane. 'asa-ma in pace, ba, asa imi place miecand fume#, nu am halucinatii, nu rad prea mult, dar mi-e bine, foarte bine, e unfel de moleseala foarte placuta, prind gustul starii. !m pus brusc mana pepiciorul lui Bobd?lLn si el a sarit ca ars, nu te-a luat0 - de ce sari atunci0 otiradeam, chiar si Bobd?lLn, care continua sa se jure ca nu are nimic si sapriveasca banuitor la toti care treceau pe langa noi.

Buru isi puse casca si asculta o caseta de-a lui. area dus departe, fara nici odorinta de intoarcere. Din cand in cand ridica capul si ne #ambea. *l mai speriamdin cand in cand pe Bobd?lLn, spre ha#ul tuturor.

$u ma gandeam la dragostea mea, la literatura, de fapt in capul meu atunci eraliteratura, la mu#ica foarte faina din pub. u vroiam sa plec nicaieri, nu vroiamsa ma intorc nicaieri. !celasi lucru probabil simteau si baietii, fiecare cufundat inlinistea, in visele lui. +imteam cum o rana mare incurabila s-a cicatri#at, a trecut,a amortit, dar mai simteam acum cicatricea si stiam ca nu poate dura mult, caimediat pielea va plesni, va aparea iarasi sange, durere. !tat.

$ram fiecare in gaoacea lui. "n inceput. Mai tar#iu aveam sa ne largim gaoacele,sa incapem toti, dar deocamdata asa a fost. u ne cunosteam suficient de binepentru a lasa halucinatiile sa circule libere. Chelneritele treceau pe langa noi caprin filmele lui arantino. letosi, concerte, fum de tigara fac din acest ub unrefugiu ideal, un loc unde te doare in cot de toate si de toti, un paradis al

ingerilor ca#uti, ce tot spun0 "n loc ideal pentru narcomani. !sta am vrut saspun. u pot suporta alcoolicii, dar aici, desi sunt multi beti, e bine. e simti caacasa, drogat in ultimul hal, la televi#or. incepe atru camere. Mai tragi un fum,te simti /.., mori de ras, desi, sinceri sa fim, nu-ti vei aminti maine nimic,absolut nimic. Dar asa e mai bine . *l vei mai privi o data, apoi inca o data, inca=inca= inca= Memoria e un starv, o vaca nebuna in agonie ce te scutura, teloveste de pereti. Mori, vaca9 +a facem acelasi lucru de o mie, un miliard de ori,daca ne place. Mai trag un fum si o iau de la capat. "n tunel intunecos, eu circul


21/45

cu masina prin el. Din tunel vad doar peretii luminati de aproape de farurilemasinii mele. ite#a, bucurie, culoare.Ce-mi trebuie altceva0 Doar masina sa nu se opreasca niciodata. +a intru si iarsa intru in acest tunel intunecat al mintii mele cu masina si sa fac lumina. *n acata #i a fost lumina0 u contea#a.

Bobd?lLn, Buru, (ane Babanu si eu la aceeasi masa. +e apropie ed si neintreaba& ce doriti, domnilor0

oftim0

Ce doriti, domnilor0

oftim0


oftim0


oftim0


oftim0


oftim0


===========================

1. Du-te "racului

Ca m-am saturat de tine, esti intr-adevar un cretin, mama dracului de drogatimputit, un porc, un nesimtit, un badaran, o conserva careia i-a trecut termenul,un blea, un vagabond, un shit, un fuc5ing shit, ce faci tu de fapt, ce faci, ba, itibati joc, te amu#i, lucre#i, i0 (uc5 ?ou9

$sti trist, esti gru#it, ce-i cu tine de fapt0 Mai fumea#a o tigara de travca, mai iaun pumn de pastile si tai-o9 +a-ti fie bine, sa-ti fie haios9

aie-ti capacul craniului si fa-ti scrumiera, bate-ti cuie in picioare, scoate-ti ochiisi visea#a mai colorat, fa din degetele tale chiftele si din ficat pateu, creierul da-lla porci ca nu e bun de nimic, e to)ic, ba, pula, ma au#i, in pi#da ma-tii, cu tinevorbesc, ma au#i0 Cacat ce esti tu, curva ordinara9Baga-ti limba in pri#a, fa din matele tale imputite span#uratoare, carnea ta da-o


22/45

la fotbal, sa fie ucisa pana va ramane doar gunoi, praf de cacat, iar scalpul cosde mi#erie.

*ar gandurile tale idioate, sentimentele tale pe care singur nu dai un parai, ce safaci cu ele, ba, pula0 ;i tu, ba. Ce sa faci0 e#i cumva pe cineva care sa aibanevoie de ele0 u esti bun nici macar de mu#eu, esti total e)pirat, esti mai putin

decat un avort, mai putin decat sperma imprastiata pe podea. Ce sentimente aitu, #i, ti-e cumva foame puisor, ti-a caca0 +au ganduri0 e tre#esti, bei cafeaua,fume#i tigara si ce gandesti, cacatule0 Aandesti cleiul imputit din gura, de-aia beicafea, ca sa nu-ti simti gustul tau personal de imputitura. !poi ce mai gandesti0+a tragi un joint ca e greu asa, nu0 +i apoi, a, da, apoi pa ganduri, ca incepearta, nu0 !rta de cacat, ba, drogatule, lada de gunoi ce esti, du-te dracului9

!cum lasa-ma pe mine sa vorbesc, uita-te la mine si asculta, fantoma pi#dii ma-tii. i se opreste, ba, odata moara sau iti fut o bara in cap si te arunc pefereastra, asculta aici alcoolic cretin, vrei sa dai lectii acum, vrei sa ma educi0$duc-o pe ma-ta, ba, sa faca avort cand te simte, de fapt, da, e prea tar#iu, te-acacat, e tar#iu, e prea tar#iu, trage apa la buda. Ce alegi& 1H te impusc in cap, 2H

mori singur, H te sinuci#i, te ajut eu, daca vrei, iti spun cateva metode sigure.Cam atat am avut de spus, de fapt, de raspuns, daca te bagi in seama, #irepede, n-am timp de pierdut cu pensionarii, tre: sa-mi iau do#a, da: pe tine astanu te interesea#a, deci #i 1H, 2H sau H, hai repede, sa terminam odata daca totinsisti, castrat fraier, hai sa-ti arat eu arta9

1/. 0o#ania

+oare, nisip, coca-cola, plictiseala dulceaga, asta era imaginea mea despre3omania cand in sfarsit visul meu se implinea& 3omania9 lecam prin transfer lafacultate in 3omania9 !h, ce imagini de vis aveam atunci despre 3omania9 ara avisurilor mele. (usesem numai o data in $forie, la mare, cand terminam 11 clase,

si imaginea 3omaniei se infrumuseta din ce in ce mai tare& literatura, libertate,fericire, nu mint, asa vedeam eu 3omania atunci. Mai au#isem si de tigani care itiintorc bu#unarele daca nu in tren, atunci sigur pe peron, de procentul destul demare al celor infectati de sida, despre atatea altele care mi se pareau totalaberante.

*ata-ma in trenul ce ma ducea impreuna cu cea mai mare parte a studentilorbasarabeni din acel an care veneau in 3omania. Cateva ore lungi in "ngheni,apoi iasi, iata-ma facand cunostinta cu simpaticul meu prieten Cipi, care aterminat aici liceul. 'a Cluj0 Ce bine, si eu9 rebuia sa asteptam vreo sapte-#eceore, tocmai scapasem trenul. 8ai sa-ti arat orasul9 8ai9

*ata-ne langa universitate, iata-ne pe langa parcul ala lung caruia nu-i mai tinminte numele, iata-ne intr-un bar band cate o cola, cafea, apoi mai departeaiurea pe stra#i, numai nu in acea gara, care nu mi s-a parut a avea o imagineestetica, o imagine a unui loc unde poti astepta cateva ore.

*ncercam sa compar acest oras cu Chisinaul, nu stiam ce sa cred, comparamparcul cu parcul +tefan cel Mare, sediile universitatii pe care le vedeam aici cucele de acasa. u mi se parea urat, din contra, fain, dar incepeam sa simt un dor


23/45

de orasul meu, de prietenii veniti in ultima #i sa ma vada, numai ca eu nu maieram acolo, de stra#ile abia luminate ale Chisinaului, dor de verdele halucinantde peste tot, orasul meu e)trem de verde ramanea in urma, simteam cum maindeparte# si de prietenii mei, acele ore din iasi parca incercau sa ma faca sa mamai gandesc, dar nu, vreau in 3omania, in aceasta tara minunata a visurilormele. Chiar in Cluj, cu cat mai departe de acasa cu atat mai bine, cu atat mai

usor de suportat lipsa celor dragi, daca stii ca sunt departe, prea departe,imposibil sa reactione#e cand te gandesti la ei.

*ata-ne cu Cipi mancand pe strada sand>ichuri si cautand alt bar pentru a maibea o cafea ca sa nu adormim. !m gasit. *ar pe drumuri. !poi la gara. !poi intren. !poi Cipi imi #ice sa ne cautam un compartiment gol, gasim, adormim,peste vreo patru ore intra in compartiment niste personaje nu tocmai frumosmirositoare, ni se face rau la stomac, iesim, mergem in compartimentul nostruunde viitorii colegi de la Cluj dorm, dar pe noi nu prea ne interesea#a, ii tre#im,ne fac loc si noua si adormim. !ici e Clujul0

Coboram repede, neavand habar ca trenul sta mai mult aici. u ne asteapta

nimeni, spre deosebire de colegii care au ramas in iasi. incepe panica, spreamu#amentul lui Cipi si al meu. !learga speriati, iau ta)iuri, unii mergand lafacultate Ge sambataH, altii la camine.

Mergem si noi la camine, nu ne asteapta nimeni aici, in sfarsit o administratoaremai inimoasa ne da cateva camere pana luni. $u cu Cipi mergem sa cautamfacultatile noastre. "n oras vechi, impresie de film sa ve#i prima oara Clujul. Maiales daca vii din 3M. Din orasul viu, energicul si raul Chisinau, fata de dulcelemosnegel romano-maghiar. Da, cre#usem ca va trebui sa invat maghiara pentrua ma descurca in acest oras cu toate bancile vopsite in tricolor. 'a gara, au#eamnumai vorba maghiara, probabil din cau#a ca pleca un tren spre Budapesta, darnu m-am gandit la asta.

/ fata plangea nestiind ce sa faca, am dus-o la camin. Cipi isi va#use numele pelista de ca#are. !m gasit niste studenti basarabeni in caminul facultatii de drept.!u #is ca putem sta pana ne descurcam cu toate actele, cu ca#area. $rausimpatici, 5aratisti sau asa ceva, dar ne-au aratat o perspectiva a Clujului la carenu ne asteptasem.

Ce cautati, bai baieti, in orasul asta0 'a litere, drept, sunteti nebuni9 / sa vastrice #ilele profii astia, stiti cat iubesc basarabenii0 *-ar pica pe toti. Mai ales ladrept si la litere. $u sa fiu in locul vostru m-as transfera acum in alt oras, numainu aici.

rimele #ile in Cluj. Dupa vreo saptamana reusisem sa ma ca#e#. +a ma ga#e#.+ingur, deocamdata, intr-o camera. 'a liceul de transporturi. Miros de cacat,presimtiri de cacat. $ra doar inceputul drumului. / poveste urmu#iana. ovesteasilei si a renuntarii. ovestea atrofierii simturilor, a deceptiilor. / poveste despredegradare si presimtirea mortii la numai un pas. ! insuficientei aerului infacultatea de litere, a naduselii din unele sali de curs. ! te simti o vita proasta infata geniului de profesor. Cultivarea sentimentului de inferioritate& 1H student in


24/45


25/45

doare capul0 +au0 !m au#it ca ai o gagica misto cu cercel in nas si cu blugiivar#a. robabil ti-i dor totusi de 3omania9 De aia ti-ai gasit asa gagica misto9

Bobd?lLne, nu fi rau cu italienii. Ca-s neam de latini si ei. *mi cam pute a mu#icalatino toata treaba asta. Mai tragi din cand in cand cate un fum pentru 3omania0+a stii, nu-i frumos sa-ti uiti patria. Mai faci cate un aaaaaaa!!!!!!!!! de ala

frumos cand te imbeti0 (rumos mai cantai Bobd?lLne9

lecarea ta imi aminteste de #iua aia cand am fumat la tine cu (ane Babanu unjoint, apoi am urcat cu inca o tigara in Ii, ca aveam cas acolo. Cum pe drumam va#ut cativa gabori cu un prieten de-al nostru intre ei. Chiar ne-am salutat.!poi am intrat in camera, tu te gru#isesi rau de tot, cand am vrut sa fumam te-aisperiat si mai tare si ai fugit acasa. !tunci eu cu Babanu am pus o caseta cuC?press 8ill si am dansat si am ras pana spre dimineata. +tii, atunci mai radeamsi de tine, ca ce pierdusesi, nu ai putut sa astepti un pic. Mi-am amintit astanumai asa, ca sa te necajesc un pic.

Bobd?lLne, ai grija de tine si mai scrie-i lui


26/45

+i eu eram de acord cu ei, da, viata e un cacat. oate sa tragi un fum e misto. +isa danse#i cu /edip si +5i si dupa asta sa mananci, sa bei Geu un suc mai bineHsi sa dormi. Da, cred ca asta e cel mai misto.

Comunicarea este caracteristica progresului motiva /edip lungile lui convorbiri

telefonice. +incer sa spun, mie nu-mi prea place sa vorbesc, sa discut, mai binebeau o bere, dar la telefon e alta treaba, nu se compara. De pilda, poti sa ra#i intimp ce vorbesti cu cineva serios. +au sa #ici du-te-n pula dupa ce inchi#i. $super. +au sa-l suni la cinci dimineata pe Cartarescu Gdaca ai reusit sa-i gasestinumarulH si sa-l intrebi& ba, Mircea, ba, ce e cu /rbitorul asta al tau0 Ce tot scriiacolo, te-ai dilit, nu e serios, Mircea, nu e serios9 iata, asta e progresul stiintei,asta postmodernitate9

+5i& nu, progresul stiintei e computerul, ba, internetul, vorbesti cu cine vrei,citesti ce vrei, ce intelegi tu0 u sa te joci la acolade, sau cum ii mai #ice si carti,habar nu ai, ba9 iti radie#i doar creierul cu celularul tau.!poi faceau niste cartofi prajiti, sau sand>ichuri cu pari#er si pace.

Dupa care +5i la computer, /edip la celular, eu in buda sa trag un fum pentruDumne#eu, ca le-a facut pe toate simple si frumoase.

+i femeile, mai intrebam eu, da, cu femeile e frumos, #icea /edip, dar transpiri,nu prea ai cu cine vorbi, mai bine e totusi cu telefonul. Ba cu femeile e asa cumspunea !l acino, #icea +5i, e ca ciocolata, satisfactia mancarii, ai mancat si aiuitat.

/rdine, postmodernitate& /edip vorbeste, +5i scrie, eu fume# la buda. !poi netransformam toti trei in pasari si #buram deasupra unui cacat rotitor.

13. pi4a#a #ur"ara "e san&e

!tunci l-am va#ut pe +obo mai trist ca niciodata. $ra dimineata, dar noi nesimteam deja foarte naspa. 8ai la o bere, a #is ipi. !m mers in crasma cea maiapropiata. e simteam foarte prost in dimineata aia luminoasa, calda, verde dincartierul 3ascani, alaturi de sectia de politie.

e-am luat bere si ne-am ase#at jos pe ciment. !m inceput sa tremur si +obomi-a propus scurta lui. !m refu#at tinand cont ca lui +obo totdeauna i-e frig, ca,desi se imbraca cu o suta de tricouri, pulovere, scurte, oricum i-e frig. +i ipitremura si spunea ca simte ca se sufoca. e-am ridicat si ne-am ase#at pe scarilanga iesire.

+obo ne-a spus ca s-a terminat cu prietenul lui care luase o suprado#a si de vreosaptamana sta la reanimare. e tot ruga sa-i aducem ceva pastile macar, orice,ca nu mai poate. Cineva i-a dus o punga si un clei Moment. 'a autopsie plamaniiii erau intariti de la cleiul uscat. Creierul i se desfacuse, se faramitase, asa ca i-au pus in loc, in craniul gol, o pijama murdara de sange. 8ai sa mergem undevasa fumam, le-am #is si am luat-o pe stra#ile ver#i, frumoase ale Chisinaului. Cefain e, a #is +obo chiar cand traversam podul. $u tineam in mana stanga din


27/45

bu#unarul scurtei o tigara de marijuana. iitorul e in mainile tale, ba. ;iuaincepuse prost, dar se va termina bine, se pare.

1. S+i

Cred ca ai dreptate, toti sunt tampiti, cum ti-ai facut tu geanta si ai plecat lara#boi, asa imi vine si mie acum, +5i, sa fac ceva numai sa uit de mine si de tot.+au ca si erouac sa sar dintr-un tren in altul, poate, poate mi-oi gasi linistea."nul vorbeste numai in versuri, altul in pro#a, altul se teme sa stea in casa, altulafara, altul de parinti, unuia ii plac filmele indiene, altuia telenovelele, altuia sotiaceluilalt, altuia ii place ma-sa, altuia tat-su, toti sunt tampiti si nu am simtitniciodata mai bine asta ca acum.

!m iesit din troleu mort, am mers la Buru, nu l-am gasit acasa. !m mers la (aneBabanu nici el. !llbe era plecat, am mers la un film si cand m-am intors acasaBob isi facea programul pentru a doua #i& ora sase tre#irea, sase si cinci spalatul

dintilor etc., etc.

*n fiecare #i Bob isi face programul pentru a doua #i, durea#a cateva ore, dar nucontea#a, oricum nu il respecta, principalul e sa fie facut. !poi meditatia, iarasicateva ore cu intrebari fundamentale& merita sa traiesti, merita sa te sinuci#i,merita sa te futi, daca da, atunci cum0 +i dupa asta vreo trei ore plimbarea si cenu scrie in program& pe drum toate placintariile si chioscurile ce au ciocolata suntvi#itate. Copil ce nu a stat in camin, care crede ca totul trebuie sa fie gandit,totul trebuie sa fie ordonat, chiar daca nu-i prea place sa faca ordine. !r trebuica toti sa stea macar un pic in caminul Ii, sa le stea in gat orice gand in stilulcum sa-mi inving timiditatea sau de cate ori trebuie sa te futi pe saptamana.

Cacat timiditate, cacat program, in Ii e un adevarat cartier, nu dupa blocuriunde stau fraierii si o bat in cap. ie#isa e cartier, domnule, o strada de vreo sutade metri plina cu baruri si internet caf-uri. $ o adevarata e)perienta sa treci peacolo& unul boraste, altul se pisa, alti doua#eci se bat, basarabenii cu regbistii,apoi fac alianta si-i fut pe ceilalti, curve, de fapt tot studente flamande, jegosi siindurerati. +puma societatii studentii viitorul tarii, treci pe aici si vei vedeacum arata.

De /limp nu mai vorbesc caminul Ii, cu #eul, portarul ala gras, se #ice ca epuscarias, care se plimba cu un cutit de taiat porci noaptea pe coridoare.Dragoste0 (a pe cineva sa te iubeasca. invit-o in Ii, daca chiar te va iubi GcamgreuH vei vedea pe fata ei tristetea, de#nadejdea, lehamitea, decaderea. iata

e)periente. ici un program nu-ti va da ceea ce vei simti aici.

+i decaderea, Doamne, decaderea, sa privesti cum cel mai bun prieten al tau isipierde #ambetul, apoi coboara tot mai jos, pe ie#isa in baruri, cum sta mai multacolo, cum incepe sa i se rupa de toate. Daca ii vei #ice sa se opreasca, vei primiun ranjet batjocoritor si o intrebare& ce drept ai tu, ba, sa-mi spui mie ce sa fac0

8otarat lucru, toti sunt tampiti, narcomani, alcoolici, gurman#i, psihopati,


28/45


29/45

iti da voie sa te misti cum vrei tu. 3ahat internetul si jocurile. Dar in starea aianu poti citi carti proaste. ampite, da, e ceva genial si in tampenie, dar cartiproaste nu poti pur si simplu citi cartea risca sa fie trantita de perete, risca safie aruncata pe fereastra. Cartile care au fost scrise pentru ca autorul vroia sa ofaca si el pe scriitorul se recunosc foarte usor, ii recunosti lecturile, obsesiile decacat si atat. rei sa dai foc atunci la toate cartile si sa bati autorul.

Dupa o discutie de cateva ore reusisem sa cadem de acord cu !llbe asupra cartii.e simteam ambii multumiti, asa ca am pus niste mu#ica. e ferestre #burausticle, era in sesiune, toti arunca sticle, borcane, cursuri, tot ce-ti cade in manain Ii in timpul sesiunii. Cand intri in camin in perioada asta trebuie sa fii atent,altfel risti sa te duca "rgenta, risti ca greierasul sa se dileasca.

enise si +crof si 8ipp. -am prins9 a #is 8ipp, din prag. arcomanii si alcooliciidracului, a mai remarcat +crof. Ce intelegeti voi din medicina0 a facut !llbedispretuitor cu mana spre ei. De#infectarea, ba, scopuri terapeutice9

8ai sa ne de#infectam si noi un pic atunci, a propus 8ipp si toti am ca#ut de

acord. rebuie sa avem grija de sanatatea noastra, ce dracu:. +crof a scos si el ovodca, asa ca de#infectarea a fost ideala. *i urmaream cum incep sa #ambeascadupa primul fum, in timp ce !llbe serios, apoi tinandu-se de burta, schimba ocaseta. (umul din bulibuleator parca era ceva viu, la inspiratie se umplea sticlaapoi ce mai ramanea se ridica usor spre capac. 8asisul amestecat cu tutunmocnea. /chii incepeau sa straluceasca. Cerul era tot mai aproape. +carile panala parter pareau o adevarata prapastie de aici de la etajul #ece. orii de fum dela "rsus intrau pe fereastra in camera si ne umpleau narile cu gust de bere,drojdie de bere.

!m inceput sa jucam carti, apoi prabilo na havcu - adica ni se tre#ise o foame denarcomani adevarati. ! mai durat cateva ore pana cand +crof a pierdut partida si

a trebuit sa coboare dupa paine si inghetata.

*ntre timp noi repede i-am gasit caietul lui +crof si am inceput sa-i citimcompunerile. $ra un adevarat sho>, nimic nu ne putea mai bine amu#a decatcompunerile lui +crof. / compunere stiu ca se intitula inerii din 3epublicaMoldova. inceputul era cam asa& toti tinerii din 3epublica Moldova suntnarcomani, iar fetele sunt curve. entru a-si face rost de bani pentru droguri,tinerii fura si fac trafic de arme si droguri. Banditismul e foarte mare in 3epublicaMoldova. (etele nu vad in fata nici un viitor, din cau#a asta toate sunt curve,toate se prostituea#a pentru cat de putini bani. !s fi vrut sa fi pastrat acel caiet,dar +crof s-a prins de ce radeam noi si l-a rupt. !sa ca acum radem doar candne amintim de compunerile lui haioase, sumbre si vesele.

*nainte de a se intoarce +crof au mai venit si (ane Babanu si eoctist. +pre ha#ulnostru, eoctist a facut o tumba si apoi sfoara, iar Babanu a scos de la spate unborcan de gem, asa ca noi ca vampirii am sarit la dulce in timp ce (ane sieoctist la bulibuleator. +-a intors si +crof cu painea si inghetata, asa ca masa amai continuat un pic. !poi am ascultat mu#ica tinandu-ne de burti, ca de fiecaredata e)agerasem cu mancarea, ne era acum tare huiovo.


30/45


31/45

Cu capul amortit, plin de nori, esti numai bun de mers la pescuit. u asa, inoras, ci undeva departe, de unde nu se aud masinile si #gomotul civili#atiei."ndeva departe, cum ar fi la vreo doua ore de Cluj spre /radea. 'a +omes. /apa curata, doar golul tau si #gomotul apei. +i nici un peste. Dar cine are nevoiede peste0 "na e sa vii la pescuit si alta e sa prin#i peste.

Buru mai incerca, poate prinde ceva in timp ce eu cu Bobd?lLn alergam pepietre. ;iceam ca suntem in preistorie, alaturi nici un om, nici o schimbare cedovedeste ca suntem *n secolul II sau II*. !m gasit un peste mort si i l-am duslui Buru. *nseamna ca e totusi ceva peste aici si a mai incercat. Bobd?lLnpovestea ceva despre gagici, ca una tare il mai vrea, da: pe el il doare-n paispesi tot asa ca sa nu taca, linistea sa nu ne frustre#e prea tare. Alasurile ne erauduse de ape cat mai departe, ca o demonstratie ca nu suntem stapani pe vorbelenoastre, ca aici suntem doar niste furnici, poate mai putin si ca nimeni si nimicnu are nevoie de civili#atia noastra.

e simteam toti foarte bine, aici, departe chiar de soarele ce incerca sa ajungaprintre crengi. Civili#atie cacat, ce inseamna fata de o ora aici, cand cu

picioarele goale sau in ghete alergi pe pietrele slefuite de rau. / singuratatebuna, vindecatoare te apara din toate partile. oti sa tipi cat de tare vrei, linisteaoricum va fi mai puternica. oti sa urci in cel mai *nalt copac sa citesti poe#ii de-ale lui $minescu, sau (ratii @deri, degeaba, murmurul apei, mirosul de crengi sifrun#e uscate va fi mai puternic. oti sa citesti pasteluri de-ale lui !lecsandri, nufaci decat sa pier#i timpul.

Mai bine sa sari pe pietre, sa nu gandesti nimic, iar daca gandesti ceva, gandurilesunt ca vantul, nu te opresti asupra lor, ci mergi mai departe, mai departe, saride pe o piatra pe alta, te ajuta si crengile ce se lasa deasupra raului. Mu#ica opoti lasa acasa, nu ai nevoie, aici nu e)ista nimic *nregistrat, nimeni niciodata nusi-a scris nici macar numele cu cutitul pe vreun copac, nu a avut putere.

Buru s-a plimbat si el pe pietre si cand a obosit s-a catarat pe un pietroi mare deunde se juca cu undita, desi ne declarase ca sigur nu e nici un peste, ca am venitprea tar#iu.Bobd?lLn sarea intr-o directie, eu in alta. !veam noroc de rau, ca altfel cred cane-am fi ratacit. Daca as fi putut mi-as fi luat un pietroi de asta mare slefuit deapa. !r fi stat *n casa mai bine decat orice opera de arta. Decat un tablou cu unpeisaj, mai bine o frun#a de acolo, o frun#a reala.

+i cum alergam asa brusc piciorul mi-a alunecat de pe un pietroi si am ca#ut inapa. $ra rece. Baietii m-au ajutat sa ies, dardaiam cu hainele ude pe mine, m-am de#bracat si asa gol am mers pana la cabana, peste vreo trei-patru 5ilometri.

Bobd?lLn a deschis o vodca si asa am alungat raceala. $ram toti foarte obositi,nu ne mai lua ameteala vodcii, dar nici nu aveam nevoie, eram rupti deoboseala, cu un sentiment d:-ala straniu de tacere benefica.

Cand ne-a tre#it soarele, ne-am simtit asa ca si cum am fi noi-nouti.

22. Spre 9er#ania sau altun"e!a


32/45

op5il ia un scaun, sare pe el si cauta pe dulap. Aaseste o bancnota de o suta dedolari americani, o baga in bu#unar, sare jos, isi ia rucsacul si iese din casa.

*si schimba banii si ia un autobu# spre Budapesta. oate ca reusesc, cine stie,poate ca tot ce fac acum e corect, e mai bine asa. Cine stie la ce se vor gandi ei.ana vor observa si disparitia banilor. !tunci vor pricepe. +coala cacat, tata

crede ca daca termin scoala va fi ca-n filme, timp pierdut, labareala.

rece granita fara mari probleme, #ice ca merge la un prieten, vreo saptamanava sta, nu, nu stie maghiara, dar prietenul lui e originar din !rdeal, stie elromana, asa ca nici o problema. Coboara in Budapesta. ici un cuvant pe caresa-l inteleaga. imic. +e descurca prin semne ca sa-si cumpere niste sand>ichurisi porneste aiurea pe stra#i, nu, e prea aproape, trebuie mai departe. /rasul nuse mai termina, desi e seara, ce dracu: ma fac acum, gandeste. Mai merge panagaseste un parculet. +e culca acolo pe niste frun#e.

+e tre#este dimineata cu dureri de cap si spinare. +e ridica si merge maideparte. 8ainele i se lipesc de transpiratie, il dor picioarele. u, nu ma intorc.

iese din oras si merge pe o autostrada. oate ca il ia vreun camion. Dar nu il ianimeni. Merge, merge mai departe, ce bine ca mi-am luat mai multe sand>ichurigandeste si isi scoate unul.

u mai gandeste, e prea obosit, ceea ce stie el ca trebuie sa faca e sa mearga,sa mearga cat mai departe, odata tot va ajunge. -are cum sa nu ajunga.rebuie sa ajunga doar.

!poi se face iar noapte, i se face somn. +e culca pe iarba si adoarme. 'a inceputdoarme mort, apoi visea#a. isea#a ca a ajuns, ca gata, e la capatul drumului.+ta intr-un bar cu niste prieteni si vorbeste despre casa. !r fi timpul sa neintoarcem poate, #ice unul, da, cred ca da, #ice altul. !poi se visea#a intr-un

tren. Dormind.

Controlorul ii cere biletul. !poi il intreaba de unde e. $l povesteste. 3omania9 !,8agi, Dracula, e adevarat cu Dracula asta0

!poi pe vapor, unde e0 u prea isi da seama, simte doar ca ii este frig, ca vantulumed il #garaie. !ude cum cineva susoteste. riveste in jur. intuneric. oti dorm.+i totusi se aude ceva, e sigur ca aude ceva. +i imediat simte cum e lovit incoaste, cum cineva il musca de gat. Ce dracu: sa fie, reuseste sa se intrebe si-sipierde cunostinta. +e tre#este. "n politai il loveste dragastos cu bulanul incoaste. !ltul rade alaturi. *i #ic ceva, dar el nu intelege nimic, a, sunt in "ngaria,isi aminteste in timp ce politistii il imping in masina. Da, 3omania, raspunde cand

e intrebat de unul ceva. Da.

2. Totul #er&e ca pe roate

Cand se termina hasisul, travca, totul merge ca pe roate. Caleosa sau rotile -le sunt un inlocuitor bun. 3otile sunt tablete. Doamne, ce te mai poti trata, ce


33/45


34/45

si capul refu#a sa gandeasca. !m mai incercat atunci sa scriu, dar degeaba,faceam doar linioare, dupa care mi-am lasat un pic capul pe banca, m-am ridicatsi am iesit.

Cel mai bine e in tren. Cand trebuie sa mergi undeva, sa faci un lung drum,unica salvare sunt rotile. ici nu simti cum trece timpul. inca o tigara, un gat de

apa si iarasi esti pe spate. iata ce inseamna fericirea. +i daca aici ea nu e)ista inmod normal, eu mi-am adus-o artificial. Dar artificialitatea noastra e mainormala decat toate rahaturile care se intampla in jur. De-aia, revenirea larealitate este din ce in ce mai grea. e tre#esti ca nu vrei sa mai fii cu picioarelepe pamant, nu mai vrei sa faci parte din aceasta societate de cacat. Mai tragi unfum sau iei un pumn de pastile si pa. Ceea ce se intampla in interiorul meuschimba si e)teriorul. Cel putin pentru mine. !sa, ma simt ca-n filme.

+tau intins in pat, nu mai sunt in stare sa privesc ceva, culorile de pe pleoapesunt prea puternice, halucinatiile m-au cotropit, si aud parca o bataie in usa.


35/45

efectul, as vrea sa-mi amintesc, nu pot, stiu ca da, de mai multe ori fumasemcand luasem si tablete, dar nu tin minte nimic. robabil a fost bine. intotdeaunatoate se termina cu bine.iata asta imi aminteste de o barca ce pluteste pe un rau in care cativa indivi#istau lesinati. !cesti indivi#i suntem noi. Cu totii. iar deasupra raului, deasupracampiilor si padurilor cu iarba ce veghea#a acest rau, soarele si luna ca o

combinatie perfecta de tablete.

+au ca o bicicleta, doar totul merge ca pe roate, nu0

2/. Dra&ostea #ea

;ilele astea mi-am amintit de tine. De tine cea reala. (iindca oricum erai cumine, in halucinatiile mele. Cand imi reveneam un pic si imi aminteam de tine,mi se facea rau. (iindca atunci reali#am ca tu, cea reala, nu esti aici langa mine.Ca ai ramas doar in visele mele. !tunci repede ma *ntorceam la starea aia caremi te aducea. $rai frumoasa, foarte frumoasa. oate culorile se roteau in jurul

tau, dorind parca sa fie cat mai aproape de tine.

Dar #ilele astea am incercat sa raman in realitatea asta, a voastra. Mi-a foste)trem de rau, nu mai intelegeam nimic, tremuram, creierul meu parca nu maivroia sa gandeasca si sa-mi lamureasca ceva. !m simtit atunci, acum, nevoia dea te vedea. Chiar daca inchid ochii si te vad in realitatea asta a mea. +imt ca imilipsesti mult, dar incerc sa ma adapte# noilor reguli ale jocului. oate ca as fide#amagit daca ai fi acum alaturi, poate ca ti-as spune ca esti mai frumoasa invisele mele, dar asta nu contea#a acum, simt ca *nnebunesc cand e)istenta ta enumai *n mine, nu si in realitatea asta, a voastra.

ocmai ascultam un album de autilus ompilius. !" cum li se mai #ice. 'a

sfarsitul albumului era o piesa care nu aparea si pe coperta. u stiu ce cauta inalbum, probabil ca e o completare a casetei. u-i stiu nici macar denumirea. 8aica ti-o traduc, daca tot e vorba de ea&

daca tu vrei sa ma iubestiiubeste si umbra meadeschide-i usa talas-o in casasubtirea lunga neagra creaturas-a lipit de picioarele meleea uraste luminadar fara ea nu poate e)ista

daca vrei fa-mi alba umbra meadaca poti fa-mi alba umbra meaoare cine0 cine *n afara de tine0oare cine0 cine daca nu tu0

daca vrei sa ma iubestipregateste pentru ea sangetoate cuvintele ei sunt minciuni


36/45


37/45


38/45

tre#it la intrarea unui bloc. Baietii au scos o tigara. *ncercam atunci sa ma las.entru intalnire, ba, pentru prieteni. rietenia s-a dovedit a fi destul de tare.3adeam clatinandu-ne si tinandu-ne de burti.

"itasem sa luam suc.

!m mai stat de povesti in compartiment, ra#and tot timpul, apoi cand fumam cu!llbe in coridor, am hotarat ca lui +crof nu i-ar strica o mica gru#eala. !sa ca le-am spus lui +crof si gagicii ca mergem dupa suc, +crof a vrut sa vina si el, darnoi, nu, nu, nu, coboram noi, venim imediat, luam chiar de aici de pe peron.

Mai era inca vreo ora pana la pornirea trenului, asa ca am mers cu !llbe directintr-un bar. !m baut cate o halba amu#andu-ne de +crof, care ne injura probabil*n gand si care se gru#ea, sigur, *n compartiment.

$ra foarte cald. *arba facea raceala berii si mai savuroasa. !m mai spus bancuri,ni l-am imaginat pe +crof acolo in compartiment mare si trist. i l-am imaginattot iesind din compartiment, uitandu-se pe geam daca venim sau nu.

orbeste politicos cu gagica aia acum, ea e vorbareata, +crof probabil deja sebalbaie, nu mai stie cum sa lege cuvintele. *i transpira curu: si se gandeste la sucsi la suca de alaturi, la cat de cretini suntem noi ca l-am lasat asa pe mititelu:, inasa primejdie de a se gru#i definitiv.

e-am uitat la ceas, era timpul, asa ca am luat repede un suc si am alergat latren. ocmai pornea. idarilor ne-a #is +crof, ceea ce ne-a amu#at si mai rau.ormo# i-am raspuns noi, la care s-a amu#at si el un pic.

+eara numai incepea narcomanilor ne-a #is tipa. Dupa care in plina vite#a atrenului am iesit in coridor si toti patru am fumat pentru prietenie. Deodata v-am

prins, a #is gagica dupa ce a tras un fum. Da: noi ne gru#eam, a mai #is +crof.Blea9

este cateva #ile, intr-un apartament, descoperisem un nou tip de bulibuleator. /sticla de plastic cu fundul taiat, bagat in apa si deasupra, la capac, iarba.!prindeai un chibrit, ridicai sticla in sus, pana ramanea doar un pic in apa siastfel intra fumul in ea. !poi scoteai capacul si puneai gura. *nspirai tot fumul.!poi iarasi si iarasi. ana te tre#eai in ceruri. +au in cercuri. !ura de fum aingerilor.

$u deja le combinam bine cu pastilele. Ma tre#eam prin baruri rupt, inconjurat degagici si prieteni care la intrebari le e)plicau ca sunt foarte, foarte obosit, ca nu

am dormit cateva #ile din cau#a e)amenelor s.a.m.d. Ma simteam ca o reptilaiarna, cu creierul amortit, cu mici blituri, incercari de a constienti#a ceva, apoicaderea. / cadere lunga in vis, in sunete, in culori. "neori incercam sa maconcentre# asupra vreunui banc, dar degeaba, imediat, imediat mi se parea mieca ridicam capul de pe masa, priveam ceasul, uneori trecuse doar vreun minut,alteori vreo ora. u stiu de unde apareau atunci tot felu: de tipe, probabil nevedeau asa rupti si se simteau in siguranta. *ncercau chiar sentimente maternefata de noi, *ncercau sa aiba grija. oi ne sorbeam sucul, berea, mai fumam,


39/45

pana ne tre#eam dracu: stie unde. ebanuite sunt caile tale, Doamne9 !cele #ilecand ma tre#eam cu vreo una peste mine, fete de-alea care daca vorbesti normaliti spun ca doar dupa casatorie, ca tu vei fi primul, apoi, hai o data, bine, da, nuprea stiu ca n-am mai luat-o pana acum in gura.

Care apoi vor sa te apere intotdeauna de ceva, nu-i bai daca nu au de ce. Care

se folosesc de tine ca de un obiect, un vibrator, apoi vor sa te *nsufleteasca, sate faca cel mai bun, cel mai elegant etc., sa te casatoreasca cu ele, sa-ti facacopii s.a. Cacat. Curvele dracului. Daca-ti trebuie s-o sugi, suge-mi-o, dar nuincerca sa ma umani#e#i dupa aia. u incerca sa transformi broasca in printesa.robabil ca tipul asta de femei vi#ionea#a multe seriale si cred ca viata are multeintorsaturi spectaculoase, ca cel rau va fi pedepsit iar binele va invinge, ce pulamea9

Mi-au provocat intotdeauna o mare scarba, mi-au amintit de cacat amestecat cuciocolata. 'ibertatea m

alexandru vakulovski - pizdet

Documents