ION AGARBICEANU

PAGINIALESE

CUPRINS

FILE DIN CARIEANATURIICiocArlia.

Bunica Safta

Nicu

Tirrturele. ..............45

Poginiciul.............. ..............56

Nepoata lui Mos Mitrug

La coas5...

Roitul stupilor ......87

La'secere

Mog Ionigi............. ............... ............II2

La f|ln

Tilharul.. ............133

La pidure

Culesul porumbului .............;.. :........ ...............1 52

Presura....

Strijerul......:.......... ............I73'Ciorile

398

CIOCARLh

Zipada, subliati mereu citre sfrrgitul lui februa-

rie, la inceputul lui martie se topi sub adierile vi.ntuluidin sud. Pe costigele unde bitea soarele, iarba se gribisi-gi arate acele verzi gi fragede. Fierarii satului nu mairlzbeau cu asculitul fiarelor de plug. Prin curti, pringridini, pe lingi cipigele de paie, giinile cotcodiceaurisunitor ca gi cind le-ar fi zburht|cit cineva. CocogiitrAmbigau a fall, de pe garduri. Purceii mici, ca nigte

gobolani, guigau prin curti, alergind dupi mamele lor,

care nu i-au lisat s5. suga indeajuns, gribindu-se sirlme in gelina dezghegati din gridini. Pe drumuri,dupi dezgheg, noroiul se strAnse, gi se vedeau c5.ri.ri

bitucite.O siptimAni. de primivari invie lumea. Dar

iarna, inveninata rdu, se hotari si se intoarca, parAn-

dui-se c5. prca repede a plecat.

$i intr-o seari. didu drumul vAnturilor dinmiazilnoapte gi dimineaga era alb cAt vedeai cu ochii.

Nu mai ningea, dar vizduhul era cenugiu gi greu,

coborit pe umerii dealurilor din jurul satului, gi

vAntul, degi se mai potolise, tiia ca briciul.Cotcodicitul glinilor inceti., purcelugii cei

virgagi cu dungi negre se ingrimidiseri iarigi in paiele

din cotege, gbrg|rigele care incepuseri si se iveasci. inpimintul de sub streagina gardului, unde bitea

soarele, se ftcuri, nevS.zute.

Numai oamenii nu se inspiirnAntari" de toaneleiernii. Ei incepuri si iasi cu plugurile gi cu legiturilede frn legate deasupra.

PimAntul nu ingetase, iar stratul de zilpadd" ensubgire de tot. Daci nu mai ninge pAni la amiazd. se

poate gi topi, mai ales pe dealurile care trebuiausemS.nate. anul acesta sJ otz gi cu ov5.z

La inceput mai purine, apoi, dupi ce se ascunse

zlpada, tot mai multe pluguri brilzdau pimAntul inlocurile de ari.tur5.. Vremea mirosea inci. a iarnd., vdz-duhul pLrea imbAcsit cu praf de cenug5.. Oameniipurtau ciciuli gi cojoace, pogi"nicii - biiegii caremAnau vitele pebrazdi" - aveau buzele cripate gi mAi-nile ingrogate, rogii ca racul, dar tot aveau inimi sipocneasci. din bici gi si le strige vitelor pe nume.

Vh.ntul pi.rea c5. nu mai bate, nu mai migca nicioburuiani. uscat;., dar era inc5. viu gi ardeaobrajii tineri,ca o flaciri. nevizut de subgire.

CAteva zile soarele nu se aratd. din bolta cenqgiegi neclintiti. in lumeaacee rrtohorAti, nu-i venea niciunui fecior de la coarnele plugului si. cAnte; intinderile- lanurile, luncile, dealurile , pS.reau nu $tiu cum, ca

de fier. Parci. toate ri"suflau inci. a iarni..Seara, cAnd se intorceau plugarii in sat, vorbeau

pe drum:

- Blestemata vreme!

- O mai fi asta primivarS.!

4

- Ne-a zilpicitsiptimAna aceea caIdl". Poate am

icq;it gi noi prea devreme cu plugul.

- Dd de unde! Ca in toti anii, nu mai devreme.

- N-am apucat si ar de primiveri fhri si aud

r:iocArlia.

- O vom auzi n-avea griilt Si se iveasci soarele.

lia ce agteaptS.?

Poginicii, cAnd intrau in cildura din casi, cu

clegetele cirlig, cu buzele crilpate, cu obrajii argi de

foc, cu lacrimi in gene, de care ei nu gtiau nimic, ince-

lreau si. spuni cu glas tare, aproape zbierind, cAt de

rnult au arat ei astezi.

O vreme a stat incordati lupta intre iarni 9i

primivari. - cdteva zile. Poate deasupra vizduhului de

cenugi s-au tiiat in sibii, Pentru ca intr-o bunidimineagi sabia primiverii a despicat plumbul de sus,

qi vint cald din miazlzi, cu mireasmi de verdeati a

umplut lumea, fugirind norii cei incremenigi parciintr-unul singur.

Soarele s-a ivit strilucitor de prospetime, de ti-nerele gi se inilga biruitor in senini.tatea cerului.

Un biiegag care se gribi si iasi cu oile la piscutciuli deodati. urechile, se rezemi in bAta, igi lisi pe

spate capul infundat in ciciuli, deslugi mai intAi

cintecul mS"runt ciripitor, apoi v\zu gi rotirea ce se

inalga in vizduh, drept in sus, gi care pirea ci ea cAnti,

gi un zimbet larg ii inundi inueaga fa15'.

- Ciocirlia! strigi el nemaiputAnd de bucurie.

.^{

f;:

- CiocArlia! Ia ascultati gi uitagi-vi in soare!

( lAnti ciocirlia!Privi imprejur; nu era nimeni in apropiere care

si-l audi. Cunogtea zborul gi cAntecul ciocArliei inciclin primivara trecuti.

CAnd ingelese c5. nu-i nimeni in apropiere si-ispun5. vestea cea mare, lisi oile in lunci. gi alergi la cel

mai apropiat plug:

- Bidigl , ai auzir ciocArlia? Eu am auzit-o 9i am

vazut-o!

Omul cuno$tea biie;agul.

- Unde, mii lonag?

- Acolo unde-s oile mele.

- Nu mai spune!

Plugarul ara cu boii, fbri poginici. Opri boii.

- N-am vizulo cind s-a ridicat in aer, ci am

auzit numai cum ciripegte ceva mirunt deasupra mea.

- Tu cuno$ti cintecul ciocArliei?

. Cum si nu-l cunoscl $i m-am uitat la cercu-

rile pe care se inilga spre soare, pini s-a pierdut in cer.

- Daci-i aga, a sosit de-acum gi primivara, mii

biiete. Era chiar vremea.

PAni sL-gi r5.suceasci omul o ligari, din impre-" -'tari citeva ciocirlii in vizduh.JUnml se mal lnal,

- Auzi? Auzitu-le-ai? Uite-o pe una! Uite inci

una! Ba-s trei! Ba-s patru! Yezl.le, bidigi?ls

Ionag nu $tia dupi care si priveasci. Igi intorcea

capul mereu de la una la alta.

- fing-1e numai dupi una, bi.iete, daci. vrei si.

o vezi pAni o inghite vlzduhul. Altfel le pierzipe toatepi rlmii numai cu cAntecul.

Se mai oprira gi alti plugari, gi capete lisate pespate de oameni mari gi de poginici scrutau iniltimile.CAtiva biietagi de pe lAngi pluguri igi smulsericiciulile gi le azvArliri in vizduh. '

- A venit ciocirlia!

- CAnta ciocirlia!

- De acum primavara rimAne!

Linigtea a stipinit gi pdna acum peste hotar, dardupi ce au inceput si. c6.nte ciocirliile, pdrea gi maiadAnci. Din iniltimi pi.trundea clar gi mi.runtciripitul, tot mai imaterial, cu cAt se iniltau in cerpisi.ruicile cele cenugii.

DupI un timp, cele fulgerate de lumini si de vl . . e Iiniltimi cideau ca gloantele, unde gi unde, pe pajigtearar inverziri sau pe ari.turi.

Plugurile incepuri. si umble iar.Ionag se intoarse la oile lui, care aveau miei

m5.rigori, pe care soarele totugi inci nu rbzbeasi-i in-cdlzeascl., gi urnblau strAmb gi zgribuligi dupi mamelelor, incercAnd sa sugi.

igi aduni turmulita gi o mAni intr-o pane aluncii, unde mai erau gi ald copii cu oile.cu miei. Uniierau copii de gcoali., mai mari ca Ionag.

-AF auzit? $ivizut?

- Ciocirliile?

- Da!

- $i acum sunt vreo cinci in vizduh. Nu ie mai

aud qi nu se mai vi.d. Poate o si" le vedem cind vorcadea.

- De unde si cadi?

- Din cer, vezi bine!

- Zboari pAni in cer?

- Tu nu ai vdzut?

- lJi1s, una a c|zut!

- Unde?

- Acolo! Dar nu se vede!

- Cum o si se vadl,ci-i o pasire mici!

- Nu-i apa de mic5", zise lonag. Eu le-am vhzutde aproape ast;.-iarni la noi in hambar, in jurul cipigei

de paie. $i ciocArlie gi ciocirlan! Cel cu mot!Un biiat din clasa a treia, vecin cu lonag, zise:

- ls-arn vizut gi eu asti-iarni. Dar acelea nu

sunt ciocArliile care cd.nti".

Cum si nu! Nu sunt ciocirlii?

- A$a le zicem gi lor, dar ele nu cint5" in aer.

Aceastea care se inalgi in vizduh gi cAnti sunt maimici gi sunt pisiri ci"litoare. Nu rimin iarna la noi,ci se duc in girile calde.

Nici Ionag, nici algi copii de seama lui nu voiau

si creadi. CiocArlia e numai una: gi cea care vine iarna

prin curti gi pe drumuri, gi cea cafe cinti primivara.

- Nu, sunt doui feluri de ciocArlii, spuse

gcolarul. Aga ne-a invi;at domnul invilitor, aga scrie

gi in carte. Ba ne-a aritat gi chipurile lor pe nigtetabele. CAntiregele sunt mai mici gi nu sunr morare.Sunt pisiri cilitoare gi numai primivara se intorc lanoi.

Ciobinagii r5.maseri nedumerigi. Niciunul nu$tiuse ci. sunt doui feluri de ciocArlii.

in timp ce ei vorbeau, se mai iniltara multeciocirlii, oprindu-le vorbele gi poruncindu-le si leurmireasci gi sI le asculte.

Pe nesimtite, veni intre ei gi un biiegag de vreopaisprezece ani, care pizea oile primarului. Era un felde slug5.la primr, gi-l chema Vasilici. il ..rnogt.au roficopiii care erau aici cu oile.

Vasilici era orfan gi nu fusese la gcoali, nu $tiacarte, il crescuseri. nigte rude indepdrtate pAni [a vArstade gapte ani, apoi il didurila stipin. Erau in sat multi'copii si.raci, care au gustat devreme pAinea amard_ astriinului gi care Ru au purut si. invete carte. Dupi ceii ascult5., cerrandu-se din cauza celor doui feluri deciocArlii, Vasilici zise:

- Nu gtiu daci. sunt mai multe feluri de cio-cirlii, dar asta nici nu e important. CAnti una oricAnt5. cealaltS., tgt aia e. Dar care dintre voi gtie de ceciocArlia e singura pasire cAnti.toare care nu se ageazi"

pe o ramuri, s5" cAnte, sau pe pi.mdnt, printre grdne'ca pitpalacul, ci cA.nti numai in vizduh, inllgAndu-sespre soare? Asta v-a spus-o invi.li.torul la gcoali? Nu-iaga ci nu v-a spus? Si vi spun eu, vad ca niciunul nu

10

$t1e.

Erau tofi cam opt copii, trei care mergeau laq;coali, ceilalgi inci nu aveau vArsta ceruti".

\/asilici gtia multe povegti gi le mai spusese gi altidati. Dupi ce igi aruncarS. ochii dupi oigele lor, se

adunari. ln jurul lui Vasilici,, iar el, dregindu-gi glasul,

incepu:'A fost odati un impirat gi o impirS.teasi, pu-

ternici gi bogagi, gi aveau un palat din aur pe care-l

aprindea in fiecare zi senin5. soarele, incAt de departe

p5.rea cd. a rnai risirit un soare gi pe pimAnt. Nu aveau

decAt o fati., dar ce mai fati., rupta din soare, nu alta!

Pe vremea aceea erau zmei pe pimint care vri-jeau fetele frumoase de impiragi gi le duceau pe caii

lor inaripagi prin vlzduh, pe tS.rAmul celilalt.Dupi ce crescu fata, impiratul a incuiat-o in

partea de sus a palatului, unde erau ugi de fier, $i la

fiecare ug5" paznici cu arma la picior. Toati partea de

sus era a ei, unde triia gi se juca cu prietenele gi servi-

toarele, gi avea toate bunitlgile la mas5.. Avea gi juciriifrumoase. Nu i-a fost ur6.t in prir,nii ani cAt a stat

incuiatS..

Spre r5.sarit gi miazi zi, palatul. in partea de sus,

avea un singur geam din aur subtire, prin care se vedea

soarele de dimineagi pAni seara, dar nu te orbea cu

lumina lui, aga cS.fatade impirat putea s5.-l priveasci

mereu.

Dar, la inceput Lia - cici Lia o chema pe fata

11

impirattrlui - nu prea avea grija soarelui pentru ci, se

juca cu prietenele sale.

Dupi trecerea anilor, tnsl, fata se juca tot maipugin gi ri.minea deseori pe ginduri. Era acum fati.mare.

- Nu-gi mai plce jocul? o intrebari. prietenele.Ba-mi place.

- Nu-gi mai place de noi?

- $i de voi imi place.

- Si invent5.m jocuri noi, poate ti s-a urAt decele vechi.

- Nu mi s-a uri"t!

- Pii, daci e aga, cum pogi si taci cu orele gi si.

nu te uiti la noi?

- Nu tac.

- Dar ce faci?

- Vorbesc!

- Nu auzim nimic!

- Vorbesc Farl. cuvinte._ cu cine?

- $tiu gi eu? Poate cu inima mea.

CAnd auzi doica fetei - cici era gi ea cu Lia-ultimul r5.spuns, s-a dus imediat la impiriteasi..

- A venit vremea, stipinl!

- De buna seam5.?

' - A venit. Domniga nu se mai joaci gi e mereu

tacuta gr gdndrtoare.

- ii voi spune impiratului si dea sfoari-n tari.

12

;i sir vini pegitorii.impiratul se bucuri foarte tare. De"cAnd agtepta

cl vestea asta. imbitrAnea gi ii trebuia un ginere care

si-l ajute in implragie. $i daca se mi"rita fata, scipa gi

cl cle grija gi de teama lui df zi gi noapte: zmeii nu mai r

;rvcau putere si. i-o ripeascS.!

Au pornit crainicii si. strige vestea cea mare gi in

lrrri gi in impirigiile vecine.

in timpul acesta, prietenele Liei au auzit ci, fata

irrcepuse si cinte, singura, abia goptit, un cAntec care

lc flcea si le tremure inimile gise mirau ci fata de

irrrpi.rat nu se mai depirteazd. de geamul prin carb

soarele privea in palat.

Sauita la soare pi cAnta. Uneori glasul i se ridica

;i prietenele sirnleau o dulceagi nemaigustatl, careleimbolnivea gi le faceavisitoare.

Thecuri siptimAni gi luni, pegitori din lumea

intreagi incepuri si vinS.la palat:

Fii de imparagi,

irr rcu-p.turi imbri.cagi,

Pe cai negri incS"lecati,

De rizboi inarmati.Crai voinici gi tinerei,ToEi inalti gi subgirei,Se lipesc ochii de ei.

$i mulgi feciori de plugari,

$i de gazde picurari,' Parc5,-s nigte ghinerari

13