De aceeasi autoare la Editura Nemira:

,Atlantida

Marte de foc

ANronrrrTu \(ronNrr (pseudonim literar pentru Roxana Antoinette Vornic,n. 1965) a absolvit Facultatea de Filologie a Universitltrii Bucuregti.Este nepoata scriitorului, eseistului 9i criticului literar Ion Biberi.ia anul 2004 i se conferi Ordinul

"Meritul peorru tnvdq{mAnr" in grad de

Cavaler. Este coautor al suportului de curs "Limbi, culturi qi civilizalie romi-neascd' (2008), destinat elevilor romAni cate stadiazt in gri din UniuneaEuropeani. A publicat articole 9i auxiliare didactice vizAnd metodica gi didacticadisciplinei limba romAni.

NOAPTEA ECLIPSEI

ANTOINETTE WORNIK

NEMIRA

Coperta: Cristian FLORESCU, Ana NICOLAUllustratia copertei: Tudor POPA

Descrierea CIP a Bibliotecii Nalionale a RomdnieiWORNIK, ANTOINETTE

Noaptea eclipsei / Antoinette Wornik. - Bucure5ti:Nemira Publishing House, 2017

tsBN 978-605-758-92 1 -4

421.135.1

Antoinette WornikNOAPTEA ECLIPSEI

@ Nemira, 2017

Tehnoredactor: Alexandru CSUKORLector: Ecaterina DERZSI

Tiparul executat de TIPOGRAFIA NET PRINT

Orice reproducere, total; sau parlial5, a acestei lucriri,firS acordul scris al editorului, este strict interzisi5i se pedepse5te conform Legii dreptului de autor.

tsBN 978-606-758-921 -4

ECHIPAIUL

- Trebuie sA afldm odati ce se ascunde acolo, in adincuri,igi spune David.

TAnarul se aflein turnul Observatorului, colosul de metalqi sticle dinZanaterestri de rang I.

Clidirea se inalle trufaq, in suprapuneri de paliere enormetnvelite in panouri solare, peste care se incoldcesc relele tu-bulare, purtAnd apa, $treangurile argintii ale conductorilorde energie qi rampele cu ascensoare transparente. tnsi uld-mele doui paliere ale Observatorului alcdtuiesc ,turnul*,cdtre carc modulele standard de transport nu au acces.

$i puqini oameni cunosc chipul sau identitatea Cupolei,puterca absoluti a Federaliei Terra, care ia de aici deciziilepentru destinul acestei lumi. Iar deasupra turnului, ?rr vArfuiObservatorului, se rote$te Sanctuarul - globul uriag de sticlialbastri, de unde o alti putere ascunse, creierul bionic alAthenei, absoarbe gindirea tntregii omeniri tn gerpuirearelelelor ei de cristale luminoase. l

Prin geamurile groase ale incdperii, Davidvede sus iuregulautostrezilor, care se intretaie lntr-o complicati lesdturl ae-riand.. Sunt intrepdtrunse de giruri de eoliene pentru captarca.

vAnturilor de altitudine qi au, deasupra 1or, sferele-seri de unverde-intens, parci agdlate de cer. Acolo, plantele modificategenetic iEi rdsfiri cilii vibratili, fosforescenli in noapte, 9i nascneincetat aerul atit de prelios pentru o lume sufocatd inperimetrul tot mai neincipitor al,Zonelor.

,Planeta asta efectiv nu ne mai e de ajuns, gAndeqte David.Suntem constrAnqi si devenim civilizagie stelari." $i tAnnrulComandor iEi aduce aminte cum urmdrise cAndva din turnulObservatorului decolarea spre Marte. Apoi, tot de aici, el giceilalgi doi membri ai Cupolei interziseserd divulgarea vreu-nui detaliu despre forma de viali inteligenti descoperitd peplaneta cu nisipuri de foc.

Iar dupd ci.tiva ani tAnerul privise din rurn gi urmitoareadecolare spre o altd planetd": Europa. PnmAntenii aflaseri ci subcrusta ei groasi de gheag se ascund pinze de ape limpezi givisaseri ca satelitul acesta al lui Jupiter s[ devinl o noui Terra.

Apa fusese visul, insd realirateatl spulberase, fiindci globulenorm al Europei refuzase si-i fie pitruns misterul. $i din in-tregul echipaj de astronauli plecat intr-acolo, planeta ingheptiii ingdduise doar unuia singur si se mai intoarci din misiune.

- E chiar incredibil! roste$te David pronunland apisatfiecare cuvAnt. Avem acces la misterele lJniversului, zburd.mnestingherili prin galaxii, dar n-am reugit inci si ingelegemtotul din propria planeti.

TAnnrul Comandor se indepirteazdde geamul gros 9i ipiintoarce f.ajacdtre ceilalli doi membri ai Cupolei, afla1i qi eiin camera vasti de la ultimul palier al turnului.

- Tocmai de aceea, cred ci prioritatea noastrd este siaflam gi ce se ascunde acolo, in Ocean, reia David ideea carenu-i dddea pace de citeva luni bune. Nu putem nega ci

acolo, in adAncuri, chiar se petrec fenomene stranii, care purqi simplu sfideazi raliunea.

Generalul inainteazd,spre David, iar privirea babatuluicu constituqie vinjoasdl-ar fi descumpinit pe un striin.Parcd,totul era aspru la el: qi pielea tuciurie, gi pirul de-unnegru puternic, gi culoarea tntunecati a ochilor ce par si-iafle interlocutorului pAni qi intimitatea gAndurilor.

Iar Generalul iI naliznazi tndelung pe tAndrul Cornandor.il vede la fel de firav cain prima zi a intAlnirii 1or, petrecut€in urmi cu cinci ani, cAnd, intr-o ceremonie scurt5, dar in-tensi tn emo{ie gi gravitate, ace$ti trei barbali juraseri sd apere

idealurile Noii Ere a umanitilii. Observi ci David are aceeaqilumind vie gi cercetitoare a ochilor ciprui, care-i sugeraseGeneralului inci de atunci ci timiditatea gi expresia ugor stAn-gace a tAnirului cu fruntea inaltd erau doar nigte aparenge.

- Vezi tu, David, ti rispunde Generalul, adevirul e cisuntem tentafi uneori sd creditim tocmai ipotezele fanteziste.

$i apoi descoperim ci, sub aparenla fenomenelor ,,stranii",se ascund de fapt tot explicalii ralionale. Doar gtii bine ciacolo n-a rimas nicio palmd de loc necercetate.

Aga era, Generalul e indreptllit se aibe ezitdri, fiindcdlocul acela din Ocean, de unde izvorau energii puterniceqi frecvenge ciudate ale cAmpului magnetic, fusese riscolitindelung in fel qi chip.

- gtii bine cd Federalia a activat to,1i sateligii 9i reliefulsubmarin a fost cartografiat pAni in cele mai fine detalii, igicontinuf Generalul argumentarea. O atmarti de specialigtiaanalizattoatd,wabnfa aceea de date, apoi am trimis roboliisi scormoneasci prin kilometri de sedimente. $i da, chiar audescoperit lucruri senzationale! tn schimb, nimic ,straniu"n-a ieqit la iveald.

tntr-adevAr, lqi sptrne D"ntd, necunoscurul incita imaginalia.Pe cAnd ragtunealasi pulin locf.anteziei, fiindci demonteazd"inexplicabilul, il reduce la argumente clare, logice. Iar Davidinlelege pe deplin fo4a gAndirii umane.

Insi nu inlelege de ce uneod parcd" aude o chemare as-cunsi venittr ca din adAncul Oceanului indeplrtat, nu ln-lelege de ce nu-i de pace gAndul ci trebuie neapirat siajungd acolo. De ce simte ci, pentru planeta asta, se apro-pie un moment grav, ca o rdspAntie. Iar el e alesul, pentrua-i fi impnrtlgit secretul acelor abisuri, de unde sufletulP5mAntului pare si intre in conexiune cu necuprinsul con-stelaliilor.

Dar bitrAnul Amiral, care ascultase totul ticut pAnI acum,se ridicd. din scaunul larg, ca un fel de jill cu speteazatrans-parenti, pe care sunt lncrustate cu auriu gi verde puternictrei tnsemne repetate ale Cupolei. Sub uniforma strAnsi pecorpul inalt se ghiceqte forma prelungi a mupchilor tari gi,in aferapirului cirunt, ce contrasteazd,puternic cu sprAnce-nele negre, groase, nimic nu-i trddeazd.virsta.

tnsa in ochii de-un albastru puternic se vede clar nelinigtea"pentru ci gi el implrtipegte benuielile lui David.

- Al" e, nimic straniu n-a iegit la iveald din locul acela,pare si confirme qi Amiralul. Dar am recunoscut atunci ciau rimas multe semne de intrebar.. tntr-"devir, tn apeleOceanului se intAmpln ceva gi lucrurile nu sunr chiar firegti.De-aceea, acum a venit timpul si ne limurim odati ce seascunde acolo, tn adAncuri!

Iannis ar fi putut si facd totul chiar gi cu ochii inchigi.Somnul ii fusese intrerupt brusc, dispozitivul minuscul

plantat in lobul urechii drepre pAlpiise imperceptibil,

transmitrAnd informaliile: e convocat pentru o noud misi-une, dispune de un sfert de o,rdpdndla sosirea transPortato-

rului aerian, care-lva prelua.Are lucrurile necesare pozilionate la tndemAn{ (eficienia

miqcirilor trebuie si fie maximi). NuJ miri consemnul,intotdeauna convocarea sosea in cele mai nepotrivite mo-mente, insn il nedumereqte faptul ci, de data asta, permisiafusese atit descufte. oLace ne-or mai fi ldsat se plecim, dacioricum aveau de gAnd si ne cheme inapoi imediat?"

Un dug ctr unde sonice, un shot de concentratenergizant,imbricimintea tras[ pe trup cu migciri rapide - totul ficutaproape fira niciun sunet, ca si nu tulbure somnul linigtital trarinei. Totul incadrat perfect in sfertul illa de ori.

Brusc, luminile rogii ale transportatodui aerianse zirescprin geamuri. Bralul lui metalic cu articulatii elastice se in-dreapti spre iocuinla lui Iannis, aflatd,la ultimul palier alunui zgArie-nori, dupi care lgi ancoreaz\, acolo ventuza decontact. TAndrul o privegte scurt pe Iafina(Iarina in somnul

ei linigtit, cu palma stAngi sub obraz qi pnrul lung, negru,acoperindu-i spatele phnil aproape de talie), apoi pitrundeprin coridorul aerian direct in aparatul de zbor.

tn interiorul lui nu-i aprinsi nicio lumin d,, pdnL,9i marca-toarele din podeaua metalici sunt dezactivate.

Iannis li recunoa;te pe ceilalli trei chiar qi aqa, transformatiin umbre. Blondul voinic cu ochi albaqtri qi privirea aclrmtncruntati e Max. Alituri de el distinge chipul negricios allui Mehdi gi, prin obiqnuinla migcirilor ficute de atAtea ori,Iannis tgi regisegte locul lAngn Nicolas, un tAnir slab, cu falacolproasd. Salunrl celor trei e scurt, fere cuvinte, doar printr-ostrAngere fermd a mAinii.

Modulul iqi reia zborul de pasire albastri a noplii, eirimAn ln tlcere, fiecare cu gAndurile gi intrebdrile sale.

E frig, frigul acela din miezde noapre. Uniformele lor ausenzori pentru autoreglarea nivelului termic, dar Iannis;tieci ugoara cilduri, care-icuprinde trupul, e de fapt acel,dejador de Iarina". tncearci sd-i alunge, .on.entrirrdu-qi privireaasupra unui punct luminos profilat fn depirtiri ce indici direc[ia zborului.

Din ce tn ce mai apropiati,lumina Observatorului i9i mi-re$te contunrl gi vede acurn clar silueta lui de colos, purtAndin vArful turnului rotirea unui ochi de ciclop - Sancruarul. Deacolo, din singuritatea ind.llimii trufage, Athena, infdgurati tninelele ei de senzori lucitori, absoarbe gAndurile Ei trdirile uneicivilizagii. Jese destinul unei lumi lntr-o Noui Erd.

Modulul se apropie, din corpul Observatorului deja ti iesetnainte o extensie metalici alcituitd din lamele suprapuse.Rapid, ele se desf4oari-n evanrai, igi tncastreazi lateralele mo-bile: heliporrul suspendat e acum pregitit. Aparatul aterizeazd,exad fn centrul perimetrului semnalizar cu lumini roqii pAI-pAind slab.Iar ei coboari, simqind aerul rece gi vAntul tdios.

Uniformele lor albe contrasteazi cu negrul nopfii, ln carese amestecdnigte luciri verzui,ciudate. Sunt intAmpinali ime-diat de un necunoscut cu pirul scurt, alb, care-i inspecteazipe fiecare indelung cu o privire de-un albasrru puternic. Pareci le cAntireqte fiecare detaliu al corpului, evaluAndu-i ca tnpregitirea unei confruntdri cu un inamic de temut.

$i Amiralul e mulpmit de ce vede. $tie cA, penrru ope-ratiunea,,AdAncurile", au nevoie de cei mai buni.

Iar acum tinerii sosiserd - sunr cei patru scafandri de pesubmarinul Krotal.

ALLIGATOR

- Chiar n-arn mai vhztrt aga ceva, probabil ci futa e unmodul de tip F{ymera, spuse MaxanalizAnd scurt interiorulcelui de-al doilea

^parart de zbar ln care fuseseri tmbarcali in

grabi din Observator.Hymera! Lui Iannis ti pare incredibil. Auzise *iteadespre

supermodelul acesta, lncAt la un rnoment dat chiar crezuse cisunt simple scorneli. $i, tntrucAt circula zvonul cx au fostreaJizate doar doui exemplare Hymera (pentru cI nu ficeauparte din flotila standard a Federaliei), prezentalor tocmaiintr-unul dintre ele il cam punea pe ginduri.

- tnseamni ci o si se intAmple lucruri importante, il aude

9i pe Mehdi rostind incet, de parcd.n-ar vrea si i se confirmepreviziunea. Nu cred cd ne intoarcem pe Krotal. De dataasta, procedura-i diferiti qi cam ciudati.

$oaptele celor de-al5turi continuard, dar Iannis r[masetecut, analizdnd intimplerile acelei dimineli.

De altfel, torul fusese diferit qi ciudat.Mai tndi, permisia astaatitde scurt* pirisiseri nava 1or,

submarinul Krotal, in urmi cu doar trei zile, deci s-ar fi

11

a$teptat la o vacanli ceva mai lungi. Dar au fost convocalidin nou, in mare secret, cu interdicgia de-a comunica vreundetaliu (de parci ei ar fi avut habar de ceva).

Apoi urmase zborul ln noapte la turnul Observatorului,direcAionarea lor precipitatd citre o sali mare, ingesatd cuaparaturd. medicah 9i topi tipii aia serioqi, in salopete albe,sterile, foindu-se pe lAngd ei. ,,E clar, iariqi incep cu tesrele",goptise Iannis printre din1i. ,A$tia verifici daci nu curnvane-orn fi ramolit", venise rlspunsul lui Max.

Dupi aceea,patru soldaf i-au dus in grabl prin coridoarelntortocheate, pAni lntr-un tunel intunecat din interiorulcladirii. Acolo ti agtepta deja alt aparat de zbor, un modelcurn nu mai intAlniserd. Se imbarcaseri rapid. Apoi o fAgiegroasi de metal coborAse la mijlocul tunelului cu viteza uneighilotine, dar cu amoftizilride sunet gi greutate impecabile,izolAndu-i de cei patru.

$i aeronava necunoscutd nrlase mai intAi silenlios, cu vitezimoderati, prin tunelul lung, ca o pisti. tns5, pe urmi, totuls-a petrecut aproape tn fracliuni de secundi: in fagi zidul s-adespicat tn doui trape imense (umina bruscd le-a fulgerat re'tina) 9i modulul de zbor a lAqnit eliberat spre inalt. A sfAqiatnorii lxAnd totul tn urmd.

Iar acum - sunt doar ei, goaptele lor gi cerul.

A

Insi nu pentru mult timp.Interiorul fuzelajului, tapisat cu ecrane care preiau imagi-

nile diminelii cu cer in culori inci nedefinite, igi stinge brusclumina. Deodatd sunt izolaji lntr-un intuneric dens gi se audeun sunet sec, indicAnd cuplajul sistemului antihacker.

- Ceva-mi spune ci-i un zbor secret. De-asta au activatimediat sistemul de prevenire a piratdrii informatice.

12 13

E vocea lui Max, veteranul echipajului, Ei replica lui tistArnegte lui Iannis o uEoari nelinigte. Max nu s-ar fi miratdin orice 9i nici nu s-ar fi tngrijorat firi rost.

- Corect, vocea iui Nicolas se aude de undeva de lAngdcarlingi. Hackerii ilqtia igi bagi nasul peste tot, e bine si lelnrrri retezi din avAnt.

- Da, dar nu-nleleg de ce ne consideri gi pe noi intruqi.Mehdi giseqte indreptiqiti tntrebarea lui Max. De ce le

fusese obturat* legitura de imagini cu exteriorul, de ce zburau

aga, in necunoscut?Totugi atmosfera nu era incordati. Iannis asculti alte re-

plici, le asociazl.pe fiecare cAte unui chip. "De altfel, vocea

ne diferengiazd, noi am ajuns si seminim unul cu altul." Auaceeagi tunsoare scufie dezgolind ceafla, au gitul puternic,umeri cu rnugchii tari gi torsul sublire, de oameni at apelor.PAnd qi gesturile lor sunt asemenea: clare, sigure, prin putereapalmelor deprinse cu miqcdri rapide, fa,re ezfue,ri.

Sunt tmpreuni de peste cinci ani, asta a fost practic po-vestea adolescenlei lui Iannis. Petrecute acolo, pe submarinul

Krotal, in scuruele ridicnri la suprafale, camuflate prin scuturide refraclie a luminii, qi-apoi cu timpul iariqi transformatlntr-o tndelungatd,noapte, tn lumea addncd., ticuti a apelor.

- E clar, nu ne intoarcem pe Krotal (Nicolas ti curmigAndurile). N-ar fi avut rost toatlvlrLzoleala de dimineaggi nici bezna asta de acum.

- E-un cAmp mcdc nou, rur vor si-i aflem coordonatele.De-asta zburim aga, ,,in orb", hmuregte Max. Nu-i exclussi fie vorba gi de-un alt submarin.

- Altul? N-aq crede. Sau poate vreunul de rang inferior.Nimic nu-l egala pe Krotal. Cu migcd'rile lui agile de garpe

lunecAnd tn abisuri, cu veninul verde-tntunecat al lansatoarelor

Rucleare din fagi, penrru str[pungerea stAncilor care-i oprescinaintarea. Cu solzii din falii mobile de metal, permilAndu-isi-qi reuneascl trupul in cerc, cind se ancoreazd,stabil tn ni-sipuri. Nimic n-ar fi purut semdna cu Krotal.

Dar scuturile de ecranare se ridici fara veste, modulul igiopre$te zborul, ca intr-o stalionare aeriand,, cu leginiriaproape insesizabile ale fuzelajului.

$i camerele iqi reiau proieclia, preluAnd imaginile dinexterior. Sunt la altitudine medie, lumina zilei e clard acum.Pot vedea Oceanul, aflat intr-o liniqte nefireasci, lucind cao nesfArgiti lentile metalici de-un albastru tntunecat.

Iannis zimbegte destins: ,Bun, acum totul reintrd. innormal", tnsi zimbetul ti tnghe

^\epe buze. Fiindci vede jos,

pe oglinda apei, nava militari ce pare ci. aqtepti nemigcatisosirea Hymerei.

Privita de la inalfrne, nava asta necunoscutd., cu punteade peste 300 de metri, seamini cu un animal feroce, pregititsi porneasci in ciutarea prizii.Iannis intuieEte ci in botulei scurt, lat, cu extremitigi ca nigte filci,.se afll dispozitivelede propulsie nucleari, iar corpul negru, masiv, adipostegteviscerele sistemelor de inginerie qi atac.

rA-lAl.I iindrul nu se ihdoiegte ci nava se transformi in submarincAnd cele patruextensii latera),e,ce-i sunt ca nigte labe puter-nice, se retrag lAngd corpul ei tntunecat. El lqi imagineazd,cum, lnainte de scufundare, periscopul cu laser se lnal1l deundeva din zonaprorei. Iar apoi colosul acesra intri in imer-siune, dislocAnd cu vuiet inibuqit falii grele de apd, care sereunesc apoi deasupra gi gterg orice amintire aprezenlei salepe intinderea Oceanului.

14 15

-Lanaiba! (Max e uluit.) Nava asrazicici-i un animalde pradi!

- A$a e, are ceva furios, agresiv.Mehdi nu este un novice, dar simte cI acum se anunti o

misiune cu grad mare de risc.

- Se vid gi insemnele Cupolei, observ5 Nicolas. E clar,asta-ibazalor secreti de cercetiri marine. Deci noi o si fimsub o altd. comandi.

A;a 9i este. Hymera coboari vertical pe platforma port-avion amplasati intr-un perimetru al babordului, urmeazipagii rapizi, alinierea in formagie. gi ochii lor tnlepenili spre

chipul nou care-i tndmpini.E un tAndr inalt cu pdrul ro$cat, lepos, fala pulin arsd de

soare (pirerea lui Nicolas: ,,Mda, dgtia stau cam mult pe lasuprafald"), a clrui privire sugereazd" o atitudine distantd.Iannis gtie ci senzatia lui de respingere e tmpirtdpitd de cei-lal1i, dar cu tolii atpoziliaregulamentard, cutrupurile imo-bile. ,Nu-i neapdrat si ne fie gi drag", gAndegte, in timp ceCilpitanul le inspecte azd, wrf.ormele, postur a, le cerceteazd,felele, cAntirindu-i pe fiecare (cu o undi de nelncredere, i separe lui Nicolas).

- Bun venit pe submarinul Alligator!Vorbele capitanului ar fi trebuit sI le insufle entuziasm,

dar ei simt ci sunt spuse flrd.tragere de inimi, simt ci esteun om distant gi lucrurile vor sta altfel de acum incolo. $i,ciudat, parcl,le e un fel de dor de ,,Cipitanul 1or", rimas,probabil, pe Krotal, instruind un alt echipaj, cu vorbele luipufine, dar intotdeauna incurajatoare, cu sclipirea aceeascurtd de afecgiune in privire.