Brian Ruckley

NA$TEREAIERNII

LUMEA PANA ZET

cARTEA iNrAt

r6

editurarao

CAPITOLUL 1

JVa;terea iernii

Al TreileaEv: Anul 1102

Exi"ttd rihffi $ rinalwi atdt de addnc hcastrate tn esmla unei rase, tncdt

Cdhinik lor aaj'ort dz *ok uinte. In Witoriib nordice, wdt cblul trfi.ordtor al

notirnptnilor stapdnegtu aiala hthror cu un pann tnghelat, Huanin:ii au marcat

Whea isnii htcd hainte dt a exisn mijl.oacel,e dt a truegistra osta tn scris. De-a

htgul nmumd.ratel,or secol,e, cu$non'iil'e s-au schimbat, reinuentAndu-se tnftnc=

ft fu tanpermnentulpopoarelor care ln practitau, imfirul cme ln lega de cek ak

itnr afost dat uitdrii Dar tema anoestrali ndit;u tn ek

Inainte de a deami regate, triburile crude ale Tan Dihrin practicau rituri

ca sd cdqtige proteclia aeil'or tmpotriua gheyti gifurnmii. Cdnd au

Qdrut regatele tn Dun Algtl au pdstrat uechile obiceiuri tn castelelt lor din

*rd, degi uitaserd ce repregintd' acestea ;i niciun zeu nu mai era rnartor la

dtuafuAU br Regatul s-a prdbugit, ca toate cele clddite fu muritori, dar, cu

fil haosul care a urmat naqterii turbulente a neamwrilor Blood, qnotimpurile

t.au schimbat ca de obicei s,i oamenii din nord ;i-au amintit cd schimbarea

hbuin sdfie marcatd.

Astfel, pentru neamurile Blood lGlkrl gi I'anis, precum s,i pentru neamttrilt

Elaod de la Dntmul NegTu din nordul tndepdrtat existd o naapte spre sfLrt'rhrl

6ului cdnd, mai mult ca orirdnd', e marcatd trecerea timpatui. In acea noapte,

lnnea trece sprefig fi tntmerir pdnd ln tre<irea din primfuata urmdtoare. E o

Napte de dolha dm gt o sdrbdtome, cd'ci tn adormirea lumii, care este imnq se

$l promisiunea reasnirii la lumin:d {i ninld".

Din $ederea lui HallantYr

28 BRIANRUCKLEY

I

IJn corn suni limpede si ascutit in vizduhul albastru de toamni.Litratul c6inilor se incolicea in jurul acestuia ca iedera pe un copac.Orisian nan Lannis-Haig intoarse capul incolo si incoace, incercAndsi stabileasci sursa chemirii. Virul siu, Naradin, ii stitea inainte.

tntr-acolo, spuse Naradin, rS.sucindu-se in ;a Ei aritAnd spreest. Au g5"sit ei ceva.

- E ceva distanti pAni acolo, spuse Orisian.Calul lui Naradin fremita sub el, piqind in lateral si intinzAnd

gAtul. Stia ce inseamni sunetul acela. Era invilat cu vAni.toarea, si

cornul \a a;a ceva se folosea. Naradin trAnti sulita pentru mistreti,din cauzafrustririi.

- Unde sunt blestemalii de cAini dupd care trebuie si. ne tinem?intrebi el. Fiarele astea inutile nu ne-au condus niciieri.

- Au luat ei vreo urmi de ne-au adus aici, spuse Rothe placid.Doar cel mai virstnic dintre cei doi scutieri ai lui Orisian linuse

pasul cu el si cu virul siu pe ultima mili gi ceva.

Pidurea Anlane era deschisd. in aceste pirti un bun domeniude vAnd.toare -, insi tot impristia o ceati odati ce incepea goana.

De-ar fi rd.mas laolalti cAinii, ar fi fost altceva, reflecti Orisian.Dar s-au impr{tiat. Fusese un ghinion ci el si Naradin nu urma-seri cAinii potrivili. Orisian nu pirea si regrete prea mult. Totugi,stia ci virul lui simte altceva. Cu patru zile in urm5., Naradin deve-nise tati si traditia spunea ci trebuie si puni pe masa primei sir-bitori de Nastere a iernii a copilului sdu carne de animal ucis cupropria rndnd. Pentru un fermier sau un pistor, asta ar fi insemnatsacrificarea unuia din gospodiria lui. Naradin, mostenitorul conte-lui de Lannis-Haig Blood, era chemat sdfacd, ceva mai mult.

- Pdi, hai s5. rispundem chemirii, spuse Naradin, strAngAnd hd-turile calului. S-ar putea si pistreze prada pentru mine, daci ajun-gem acolo repede.

Orisian intoarse calul, luptAndu-se cu suliga uriasi care-i fusese

dati pentru vAnS.toare.

NA$TEREAIERNII 29

Sulila pentru misteji a unui Lannis era o arrnd, pentru oamenirrr.rri si, de;i el fbcuse 16 ani, inci nu avea destuli putere s-o manu-i,rsr:ir la fel de abil ca Rothe sau ca virul lui.

Un moment, spuse Rothe.Naradin privi aproape cu iritare citre mai virstnicul rizboinic.

Nu trebuie si zibovim, insisti el.

Mi s-a pirut ci am auzit ceva, Domnia Voastri, zise scutierul.Mostenitorul Blood nu pi.rea dispus si-l asculte, dar, inainte de

.r l)ulea ri.spunde, dinspre sud veni un scheliliit distinct de cAine.

l',r':r un sunet de reperare, nu unul care si sugereze ci ar fi prinsr r,,r urmd.

E mai aproape decAt ceilalti, observi Orisian.Naradin se uiti la el o clipi, luptAndu-se si-;i controleze calul.

\lroi inclind. capul scurt ;i didu pinteni animalului. Orisian ;iliotlrc se luari dupi el.

(lazonul sirea sub ei. Covorul de frunze tremura. Pisdri zbu-r . r lri rlin copaci: ciori croncinind riguqit spre cer. Orisian avea in-, r, r k:re in calul siu ci va gisi drumul prin labirintul de copaci. Erar rrr vi.n5"tor adevirat, instruit in grajdurile unchiului siu, contele, qi

'.ti:r rlespre asta mai multe decAt qtia el. Printre trosniturile produse,1. irraintarea lor puteau auzi copoii, dar de-acum nu doar unul, cirrrrri r-nulti.

( )isiri ciinii intr-un desi; de aluni ;i stejari. Animalele se adu-r'.rst'ri" in tufisuri unde vegetalia crescuse deas5., inghesuindu-se ;irrrrrs<:lnd cu un entuziasm febril. tnconjuraseri locul, adulmecAnd,rrr,'rrri spre tufi;uri rfrrd,a se aventura prea aproape. Naradin dldurrn t hiot de bucurie.

Au gisit ceva, asta e sigur, strigi el.

Sunali din corn, ii ceru Rothe. Avem nevoie de mal multil.rrricri.

Au rispuns celuilalt apel. Dacd aqteptim, am putea pierder r' t' iliCi.

Itothe se scdrpini in barba intunecati si-i aruncd o privire luit )risinn, carqla rAndul lui, simli un fior de nelinigte.

re38 G-

30 BRIANRUCKLEY

Entuziasmul ii putea umbri uneori judecata lui Naradin. Nuexistau mistreti mici ;i bldnzi la Anlane.

- Tu aline-te aici, spuse Naradin. Di-mi doud minute se cerce-

tez imprejurimile ;i apoi asmute cAinii. Dacd iese ceva, nu-l ucide.E al meu azi!

lsi indemni calul inainte, firi si aqtepte rispuns.Mistretul trecu printre cAini ca un soim printr-un stol de po-

rumbei. ii impristie, unii sS"rind si risucindu-se in calea lui, alliidAndu-se brusc intr-o parte. Fiara era imens5, cu partea anterioariformatS" din pldci uria;e de mu;chi, cu colti ingilbeniti de lungimeamAinii unui om. Se repezi la unul dintre copoi, in timp ce altii ilmuscau de coapse.

Naradin isi inghionti calul.Al meu e! strigi el.

Varfu sulitei pivoti spre mistrelul care se scuturase de cAini qi

venea spre el. Era o bitrdni intele apti fiari a pidurii si se risuci inultimul minut, indreptAndu-se spre burta calului. Larna sulitei iistripunse umirul, alunecAnd pdnd, la os. Calul lui Naradin sdripeste capul mistrelului.

Aproape incheiase saltul. Un colt ii zgArie insi piciorul si-l ficusi se clatine pe pimAntul moale. Se tinu pe picioare, dar il zgAlpi pe

Naradin. El isi pierdu scara stAngi si fu azvArlit pe grumazul calu-lui. Se agdii de hipri, puternica lui armi fiind singura care-l impie-dica si cadi. Cu toati greutatea sa, rdsuci capul calului, ;i acesta

incepu si se clatine intr-o parte: Ajunse la pimAnt intr-o clipi. Mis-tretul se apropie din nou. CAinii veniri Ei ei, furiogi ;i insetagi de

sAnge. dar prea ldrziu.Orisian si Rothe se nipustiri intr-un suflet. Fu imposibil de spus

care din sulitele lor lovi pirna, a lui Orisian, in soldul fiarei, sau a

lui Rothe, intre spete. Impactul fu nepldcut pentru sulita neexpe-rimentati a lui Orisian. Rothe era mai bine pregatit. Dupi ce re-spiri de cAteva ori, i;i trase lancea, cu grimase de efort, ;i se trezic5" ri"mase cu mAnerul in mAni.

Naradin aluneci din sa. Trase un culit lung de la cingitoare.

NA$TEREAIERNII 31

Repede, zise Rothe printre dinti.Mostenitorul Blood nu ezitd^ Mistretul se intinse spre el. Filci

rrr.rri, aproape disperate, erau aproape si-i prindi bragul cAnd isi,lrrst'cutitul spre pieptul lui. Ciuti;i gisi inima.

Mai apoi, cum gedea pe pimAnt lAngi hoitul imens, cu copoii,.rr irrrl in jurul lor, Naradin rAse. Orisian putea vedea bucuria din,,, lrii vi-rul siu si asta il fdcu si pe el si rAdi.

Asta-i de linut minte, spuse Naradin. Ia uite ce colli are! E un., rri, rl vechi. Un rege al pidurii.

f )cntru o clipi, arn crezut cil arn ciat de bucluc, spuse Orisian.

A; fi dat eu, daci n-a!i fi fost aici voi doi.N:rradin biu din ploscd putini apd, apoi isi virsi un strop si pe

r,r,rirri, ca si se spele de sAngele mistreplui. ii intinse plosca;i luit )r isirLn. Apa era rece ;i proaspiti, luatd de Ia un izvor din pidure, r { l( )rrr o ori sau doui in urmi". Avea in eatoald limpezimea rece a'rlri rlc toamni.

Norocul a fost cu noi toti astdzi, spuse Rothe.( )risian iqi ;tia destul de bine scutierul erau impreunS. de sase

r rr i r:a s5. audi gi cuvintele pe care Rothe nu le rostea. $tia ci riz-L, 'rrricul n-o si-i spund moqtenitorului Blood ci el credea c5" nu ter, r , I r r ;

rii un mistre! bitrAn cu doar cAfva cAini si numai trei sulite.

Ar trebui si-i chemS.m si pe ceilalti, spuse Orisian. Vor vrea sir ,r, l, r :lsta.

irrtr-o clip5., intr-o clipi, zise Naradin ridicAndu-se in pi-. r( ,. r r ('. CAinii se gudurari" pe lAngi el. Ajunse in dreptul mistreplui, r,,,,t'nunch.. ii p,.tr., aproape cu respect, o mAni pe ;old. Atunci

, , r'.r ii atrase privirea.l:r uite aici! Mai e o rani. N-a ficut-o niciunul dintre noi, nu?

lirrthe si Orisian ingenuncheard.ldng| el. Era o plagi intepatir r l,:u'(ca din spate a umirului mistrelului.

Sinsele se prinsese pe firele de pir rigide din jur. Rothe didu, .rtr'\,rr deoparte cu degetele.

l'l veche de o zi sau doui, aq spune.

'rc[-ElBfa-.r,.

32 BRIANRUCKLEY

- Mi se pirea mie ci e ciudat si stea;i si lupte in felul ista, me-diti Naradin.

Orisian se apleci mai aproape. Putea vedea ceva infipt acolo,in carne. VAri un cutit in rani ;i rd.suci, simgind rezistenta a cevamai dur decAt muschii. O alti risucire de culit aduse aproape desuprafap ceva pe care el il putu trage afard. si il puse in palmi: unvArf de s5.geati, plat ;i elegant.

- Era infipt addnc, spuse el.

Pot si vdd? intrebi Rothe si, cAnd Orisian aprobi din cap,lui bucitica de metal si o ridici, incruntAndu-se in timp ce o risu-cea pe toate pirtile. Liniile de pe dosul mAjnii scutierului erau unprim indiciu al vArstei lui inaintate, dar el fnea capul de sigeati cuprecizie, delicat.

Naradin arita usor dezamdgit.

- Nu e chiar acelasi lucru, daci qtii ci deja avea astain el, zise el.

Rothe i-o d5.du inapoi lui Orisian.

- A*ta, spuse el, e fdcuti de Kyrinin. E o sigeatd de om ai pidurii.- Oamenii piduriil? exclami Naradin. Lavdndtoare aici?Rothe aprobi numai din cap. Privi in jur copacii ticuli, inci

listari. Starea lui de spirit se schimbi. Se ridici in picioare.

- Bufnilele Albe au tot creat probleme in ultimul an, nu? il in-trebi Orisian pe virul lui.

- Da, dar suntem la nicio zi de mers de Anduran. N-ar indriznisi vini atAt de aproape.

Examini el insusi vArful de sdgeati.

- Are dreptate, totu;i. E de Bufnili Albi.Orisian n-avea nicio indoiali in aceasti privinli. Rothe se lup-

tase cu Kyrininii in Anlane suficient de des pentru a le cunoaqtearmele.

Se uiti la scutierul lui. Uriasul era cuprins de o tensiunenefireasc6.

- Cred ci e timpul pentru corn, spuse Rothe, Iiri a-;i lua ochiide la pidure.

* N-ar trebui si stim aici mai mult decAt trebuie.

NA$TEREAIERNII 33

Naradin nu eziti. Puse cornul labuze Ei trimise un apel lung o, lrcrrrare joasd, invitAndu-i pe vAnitori la pradi.

in dimineala urmitoare, Orisian privea fix dintre crenelurile, .rstt'lului Anduran norii cenqii care se adunau injurul Car Criagar,

rrr rrorcl-vest. Creasta marelui munte se contura dincolo de valea rA-

r r lr ri ( ilas. De;i nu erau decAt dealuri pAni la vastele ginuturi inalte,

.r( ( sloa rimAneau invizibile dincolo de ele. Erau rimi;i1e ale unor,,r.ry' antice pAni acolo, de mult abandonate de uitalii lor locuitori.

Ar:um nimeni nu mai triia printre stAnci qi nori.l')ra aici, la castelul unchiului siu, de doui siptimAni, iar vre-

" :r se schimbase vizibil chiar Ei in acest scurt timp. Cerul deve-

,,r,;,' rnai greu. PimAntul, cAmpurile;i pidurile se intunecaseri sub

,rl ('st:r. PimAntul ;i cerul ;tiau ce avea si vini ;i se pregiteau pentru.r',t;r^. implrtigind sentimente blAnde de toamnS.

lrr cAteva siptimAni va ninge, chiar si aici sus. Sirbitoarea de

,\,rstt'rea iernii era aproape. Nu era momentul de cel mai bun au-

1,rrr pcntru o na;tere, dar asta nu diminuase sirbitoarea venirii pe

Irrrut' ir primului nepot al contelui. Durase zile, culminAnd cu vAni-rr r,rr('ir la care Naradin iqi g[sise mistrepl. Acum, ci totul se inche-

r.r,,r'1 un aer de epuizare mulpmiti se lisase peste castel ;i peste

,,r.rsrrl din vecinitate. Era o perioadi de acalmie intre furtuni, p6niLr irrrinentele delectiri ale zilei de Na;terea iernii, comparabile ca

r r r I t'r r sitate qi chiar ca durati cu cele care tocmai trecuseri.( )dati cu apropierea festivalului, venise timpul pentru Orisian

'.,r pk'ce acasi, la Kolglas, la castelul de pe api. Un stol de gAgte

rr ('( rrr5. in zbor, fpAnd una la alta ca qi cAnd i-ar fi trasat drumul'.1,r. va.lea dinspre mare, precedAndul pe Orisian in cilitoria lui.I', r r I ru un timp, le urmiri cu privirea. Se urcase aici pentru o ul-trrrr;i privire asupra amplei intinderi, cu valea unchiului siu des-

Lr;rrlitndu-i-se sub ochi. Kolglas avea orizonturi mult mai limitate,,lrrr rrrai multe privinle.

I In sunet de paqi ii atrase atenlia. Rothe ieqi din scara ingusti,1,

(laii sunt gata) spuse scutierul cu o voce mereu morocinoasa'

rer f*:r

34 BRIANRUCKLEY

Asta il ficea intotdeauna pe Orisian si-qi imagin eze cd aveapietre pe undeva pe gat.

- Unchiul Domniei Voastre e in curte, ca sd-ti ia la revedere.Atunci e timpul de plecare, spuse Orisian. Va fi o plimbare fri-

guroasd pdni la Kolglas.Rothe zdrnbi.

- La fel de bine, focul si merindele ne asteapti pe drum.CoborAri sci.rile in spirali si ajunseri intr-o curte largi., pietru-

iti. De partea cealaltd a portii, rAndasii tineau trei cai, care slobo-zeaunort de abur de respiragie in aerul diminetii.

Kylane, cel de-al doilea scutier al lui Orisian, verifici. meticuloscopitele cailoq incercAnd si descopere orice nereguli. in munca rAn-dasilor. Unchiul lui Orisian, contele Croesan oc Lannis-Haig, sti-tea in apropiere.

Croesan ii lui mAna in Orisian. Era cu mai bine de un cap maiinalt decit tAnirul si ii zAmbi privind in.jos la el.

Doui siptimAni e prea putin pentru o .virzitd., Orisian.- As mai r5.mAne bucuros, dar trebuie si fiu inapoi la Kolglas

pentru Na;terea iernii. Probabil cd, tatdl meu va cobori in curAndde pe patul lui de suferinti.

Zirnhetul lui Croesan se stinse o clipd. si el didu din cap.

- intunecata soartd. si amarul sunt aJAnc inridicinate in mi.run-taiele fratelui meu. Totqi, si.rbitoarea de Nasterea iernii ii poate ri-dica moralul. in orice caz) nul5sa bolile lui Kennet sd.-1i umbreascifestivalul, Orisian!

- Nu le voi lisa, spuse Orisian, stiind cd" era o promisiune pecare nu putea s-o tin5..

Croesan il bitu pe spate.

Bine. Si spune-i si ne viziteze cAt de curAnd. S-ar putea si.-iplacd,vdzttnd cum s-au schimbat lucrurile aici.

Am sd-i spun. Unde-i Naradin?Intrebarea ii readuse intr-o clipi un zAmbet larg pe fap lui

Croesan, iar marele si gravul conte Blood deveni deodati un mAn-dru tati gi bunic.

NA$TEREAIERNII 35

Vine intr-o clipi. Mi-a spus si te tin aici pAni ajunge, ca sd fie'.rlrrl c5. nepotul meu are gansa de a-!i spune la revedere.

lii bine, mi bucur ci i-am gdsit mistregul, zAmbi Orisian.lilrcl ei bebelu;ul apreciazd. asta.

Intr-adevir. Sunt sigur cd Naradin il va plictisi pe biiat cu po-r , ,.ti r lc la uciderea acestuia clnd va fi destul de mare pentru a inte-l, 1,, . Va cre;te gAndindu-se la tine si la Naradin ca la niqte mari eroi,, , i r r r:ri buni vAnitori din va.lea rAului Glas care s-au vizut vreodati.

( lindul il fdcu pe Orisian si rAdi.Yafi dezamigit apoi, dacd,md. va vedea vreodatS. vAnAnd.

( lroesan ridici din umeri.Nu {i atAt de sigur. CAnd va fi destul de mare ca si facd dife-

rr rrlrr, vei fi o provocare pentru cei mai mul,ti dintre vAnitorii mei.{ )ri( uln) te intorci pentru Numirea copilului, din moment ce ai fost,rr, r l:r nastere, nu?

l)aci pot, spuse Orisian.Si cra sincer.

Nrrrnirea unui copil sortit si fie conte intr-o zi fusese un eveni-n rnt care putea intruchipa intreaga istorie, toate legiturile care iil.rr rrst'ri pe Lannis Blood ceea ce erau.

Nirnic nu putea avea o semnificatie mai puternici decAt o isto-rr, lrrrrrri;i un viitor plin de speranli, iaq dupi prdpddul provocat,l, l'i'lrra Inimii ;i suferinlele tatilui siu, Orisian le invilase valoa-r, .r ;rrrrAndurora.

N:Lradin ;i solia lui, Eilan, se iviri din castel. Mostenitorul Bloodr r ; rr r lta fiul in brale qi mergea cu o grijd si o precizie aproape co-,,rr, t. Nu invigase inci si se relaxeze in preajma acelei vieli care

1 ,, r r , :r lrtAt de fragili.

( lrrresan se apleci spre Orisian si murmuri. conspirativ:Itrti sd crezi cd, m-au ficut bunic, Orisian? Bunic!l,lu abia pot si cred ci" Naradin e tata, ce si mai vorbim de

l,rrrir', zAmbi Orisian. Asta, reflecti el, e doar pe jumitate adevi-r .rt. r k'si intr-un fel nevinovat. Naradin a fost, de cind il ;tia, gata si

r h rr rriti si devini tati.. Nimic neobisnuit pentru unul care purta pe,rnr,'r'i viitorul celor din neamul Blood.

"rcE&

36 BRIANRUCKLEY

Eilan il imbrigi;n pe Orisian. Era o femeie frumoasi", dar de iu-bit o iubea pentru felul ei blAnd si generos de a fi si pentru ci acestecalititi ii aminteau de mama lui.

- Sd ai o cilS.torie plicuti, Orisian, ii murmuri ea la ureche.tansmite-i dragostea mea surorii tale.

Naradin inclini copilul spre Orisian.

- Acum, cel mic, spuse mo;tenitorul Blood. Spune-i la revederelui Orisian.

Fetisoara se uiti in gol din cuibul de pituri groase, cu buze bi-loase si firi si scoatd vreun sunet. O limbi roz iesi vag spre Orisian.

- Aqu, zise Naradin cu satisfactie. Nici eu n-as fi putut s-o spunmai bine.

Cred ci nu, cizu de acord Orisian. Ai grij; de el ;i pune la sara-mur5. o parte din mistretul lui si pentru mine. Ne vedem la Numire.

Orisian sdri in sa, mAngAind gAtul musculos al calului in semnde salut. Rothe si Kylane il flancari in timp ce treceau prin poartamasivi. CAnd Orisian se uitd inapoi peste um5.q Croesan, Naradinsi Eilan inci. stS.teau impreuni, fiecare avAnd ridicati o mAni insemn de r5.mas-bun. Cu un ultimul gest, Orisian qi scutierii sii o lu-ari spre sud, pe strizile aglomerate din Anduran ) cdtre drumul careii ducea in vale ;i la Kolglas, apoi acas5..

in timpul cAt cei trei ciliregi au ajuns dincolo de marginea ora-

;ului, aproape nevizuti dincauzadistantei, Croesan oc Lannis-Haigi-a privit de la una dintre cele mai mari ferestre ale donjonuluicastelului Anduran. Cum i se intAmpla adesea, simtea un junghi detristete cAnd se gAndea la Orisian, si asta aducea un amestec desentimente familiare pentru tatil biiatului, Kennet: o dragoste fra-terni, umbriti insi de frustrare ;i durere.

Tristetea din inima lui Kennet pirea si se fi adAncit qi si fi deve-nit din ce in ce mai neagrS" in cei cinci ani de la cumplitele morti alelui Lairis ;i Fariel, sotia si fiul lui mai mare. Kolglas si toti cei carelocuiau acolo tri.iau sub povara acestor pierderi. Croesan isi pier-duse sotia cu multi ani in urmi., astfel ci qtia ce simte Kennet, dar el

NA$TEREAIERNII 37

r.rrrrntase la orice speranfi ci fratele lui va uita durerea si suferea cirr.r:utul ii apasi atat de greu pe cei pe care ii iubea. Orisian ;i sora

lui, Anyara, pierduseri, la urma urmelor, la fel de mult ca qi Kennet

,r rlisiseri puterea si suporte pierderea pe umerii mult mai tineri ;irrr;ri putin robu;ti decAt ai stipAnului castelului Kolglas. Contele, ,li ;i si l5"si gindurile deoparte cAnd se intoarse de la fereastri.

Un servitor a;tepta in usi. Croesan se uiti la el.

GdseqteJ pe ambasador, spuse el, incapabil, ,l roscala din glas. Spune-i sd r,eni arcr.

Scrvitorul didu din cap si ie;i din incipere. Croesan igi trecur r r, r r r..r prin pirul gros. Se uitd prin camerl. O masi uria;i, ficuti,l, rrna dintre cele mai bune tAmplirii din Anduran cu cincizeci,1, ;rni in urmi, la ordinul striunchiului siu Gahan, se intindea

l)'' ;rl)roape toati lungimea acesteia. Pe perefi erau trei tapiseriirrri;rst.'. Trecerea timpului gi lumina soarelui le decoloraseri oare-

, r r r r r, dar inci erau delicate la atingere, aqa cum le ficuseri meqte;u-

1,.,r ii de la Kolkyre. Fuseseri comandate de insuqi Sirian cel Mare,

1rr irrrrl conte Lannis, si in{bgi;au scene din lupta care pusese ba-

.','lt' neamului Blood. Croesan privi imaginile o vreme.

lbate ci nu erau potrivite ca fundal pentru disculia pe care era

1rl r'ltlc s-o poarte.

Zorindu-se in urma servitorului care incerca si-i anunge sosirea,

. r r r r I rasadorul intri in incipere: Behomun Tole dar Haig, emisar al( l,,rrtclui Congilor pe mo;iile lui Croesan. Ficu reverenga cuveniti,r.rr ( lroesan arlti spre un scaun. concediinduJ in acela;i timp pe

',, r vitor cu un gest al capului.'l'rislturile aspre ;i inteligente qi aroganla prost ascunsi ale lui

ll,'lrornun nu incetau s[-l exasperezepe Croesan. Omul avea aerul

r',r rl( rrmit al unuia care ;tia lucruri pe care altii nu le ;tiau. Un surAs

,lr';lrrr:tuitor ii atdrna in colpl gurii, a;teptAnd cu neribdare orice

..rnsi de a se strecura afari din ascunzd.toare ;i a i se liffii pe buze.

l ,r;r ins5. ochii ;i urechile Marelui Conte Gryvan oc Haig, ciruia( irr rcsiilr ii jurase credinli si, ca atare, trebuia si-l trateze cu o anumiti

ascundS"