Alecu Cantacuzino Serile de toamna la tara Alexandru (Alecu) Cantacuzino prozator, fiul lui Alexandru Cantacuzino i al Elisabetei,descendent dintr-o familie boiereasc atestat n Moldova pe timpul domnitoruluiVasile Lupu. Singura sa opera este inceputul de roman Serile de toamna la tara, aparuta in Romania literara in 1855. Se crede ca tot lui Alecu Cantacuzino ii apartine si culegerea de versuri Erotikon Hartafilakion, aparuta in Atena in 1877, sub semnatura Alexandru Cantacuzino. Prozator inzestrat cu darul evocarii pitoresti, cu indemanarea construirii unei povestiri si stiinta frazei poetice si invaluitoare, Alecu Cantacuzino a lasat unul dintre textele de referinta ale inceputului romanului romanesc. Serile de toamna la tara lasa sa se intrevada procesul de separare a romanului din matca mai larga a povestirii, aratand inrudirea sa cu memorialistica si ilustrand cateva dintre temele predilecte ale primilor nostri romancieri. Romanul fixeaza pt generatiile viitoare cateva din trasaturile caracteristice ale imprejurarilor si modul de viata din Moldova de la sfarsitul secolului XVIII, cu lupta razesilor pt apararea pamanturilor, cu suferinte, oameni curajosi, muncitori, capabili sa suporte toate greutatile si sa ia mereu viata de la capat. *Eroul Serilor de toamna lauda intelepciunea oamenilor vechi, viata lor curata, echilibrata, curajul, ratiunea si barbatia. Momentele de tensiune epica favorizeaza trecerea spre registrul liric, deviind naratiunea spre descriptie si reflectie. Spectacolul noptii cu luna in preajma Bahluiului il indeamna pe tanarul taran la o profunda meditatie romantica.* (Prefata, Livia Gramada) * Repetitia unor cuvinte precum toamna, melancolie, dulce tristeta, adevar, dreptate, cuget, principii, armonie, societate, propasire sunt definitorii pt sensibilitatea personajelor lui Cantacuzino, indicand o anumita atmosfera, mentalitate si stare de spirit.* (Prefata, Livia Gramada) Aciunea principal a romanului se desfoar n ara de Jos, mai precis ntr-o regiune aflat n unghiul Prutului cu Dunrea, pe malurile lacului Brate; ea are drept eroi dou generaii de rzei din familia Cri, muncitori aprigi, dar care nu dispreuiesc nici posibilitile de progres economic oferite de schimbul de mrfuri. Fiecare din istoriile celor dou personaje principale, Ion i Petre Cri, este povestea unei iniieri n brbie, prin proba rzboinic i erotic, pentru cel mai n vrst, prin cea a contactului cu forfota aiuritoare, luxul i corupia moral ale Capitalei pentru cel mai tnr. Separate de un interval de aproximativ 20 de ani, cele dou istorii ilustreaz n acelai timp procesul de prefacere prin care trecuse ara i raporturile de for care influenau destinele oamenilor: dac la mijlocul veacului al XVIII-lea soarta individului era nrurit mai ales de capriciile elementelor i periclitat de dumanii din afar, n ultimul sfert al lui ea depinde n primul rnd de bunul plac al stpnirii i de uneltirile ciocoilor pui pe mbogire. Virtuile datorit crora se supravieuiete sunt ns, n linii mari, aceleai: hrnicia, strnsa unitate a clanului familial i a obtii steti, bazat pe respect i supunere fa de cei mai n vrst, ntrajutorare i capacitate de sacrificiu, cinste i rectitudine moral, nencovoiat nici de ispite, nici de primejdii. Trecutul apare deci ca trmul de manifestare a unei umaniti eroice, depozitar a unor valori morale, capabil n acelai timp de a se bucura de via i cu un fond indestructibil de buntate i gingie, dincolo de aparenele de asprime i nenduplecare. Ca structur epic, romanul se desparte cu oarecare dificultate de cadrele povestirii, pe care o transgreseaz ns prin mpletirea mai multor intrigi, prin introduce a dialogului i prin timide ncercri de dislocare temporal. n cuprinsul fiecrei povestiri ns, anumite fragmente sunt nscenate prin dialoguri de o mare autenticitate, iar planurile narative care evolueaz ndeobte succesiv, printr-o micare circular, cunosc i cteva puncte de intersecie, unde perspectiva auctorial se schimb pentru moment, realiznd astfel sudura mai intim a prilor. ndemnarea construciei, ca i talentul creionrii portretelor, frumuseea insinuant a unor descrieri, pitorescul i truculena scenelor de gloat i ceremoniilor oficiale, ca i, pe de alt parte, savoarea arhaic i moderat dialectal a limbii fac din nceputul de roman al lui Cantacuzino unul din cele mai interesante texte ale prozei noastre de la mijlocul veacului trecut.