alaiba ruxandra complexul cultural cucuteni tripolie mestesugul olaritului 2007

8/9/2019 Alaiba Ruxandra Complexul Cultural Cucuteni Tripolie Mestesugul Olaritului 2007

1/200

www cimec ro


2/200

RUXANDA LAIBA

Editura Junimea,Iaşi


3/200

Copera V V cu supot, pictat tcom pe fond alb. Cucuteni Rcipient uppo peinte de fwn trchrome u ond blnc

Edura Junea aş - ROMÂ

NB Cao n 35 co 7506e/ax 0341047mal [email protected]

S.C. "RMEX" SRL BâradSt C-tin Hamanu 1 5el/ 4035 45669

al cm@ ahoo cm

iua sune la coenzi n imia tajului oni.

rre C a Bboe Naţonae a omânLB UXN ELENCompxu ura Cuen rpoe: mşşgoăr RXARA AABA a: unimea 007

SB 7-9733797

04 Cucuteni)90303364 49 Cucuteni)

© Reouceea n oc om, nclusi in oocoiee acoul scs a eiii in suncena leg euilo e auooue eoucion mme a coie ate sans le conenemen c e la Maison iion es i lici eCoe e a ot neectuele)


4/200


5/200

Tehredactareaast prramatr aayse prramateur

Vasie V Alaa

Rezumat RsumOeia Muteau

Frai Phtraphiesi iu Preuu-Grire Mihai Viriuc, Ruxadra Alaia

Desee DessisGereta Vrâceau iiaa Aei Felica Griruă, lea PuauMihaea Tudse şi Ruxadra Aaa

Paşe PlachesRuxadra Alaia

dice dice:Ruxadra Aaaredaa AaiaBda Aee

Volu editat cu sprijinu profesorului oan Mancairectorul Muzeuui Judeean "efan cel MareVasui


6/200

După rmnara sudor suproa la Unvrsaa Axandru oan Cua dn aş

aculaa d so-Foof scţa sor 19711975 ş după o scură proadă drofsora în uma un rcomandăr adrsa d no căr drcorul Muu udţan Şfanc Mar aslu p aunc nografu Consann Popscu în 1976, la 16 apr DnaRuxandra Alaa a fos angajaă ca arolog. În acasă rcn înnţaă nsuţ d culurăş-a dsfăşura acvaa ma n d 15 an mp în car a ucra ma mul şanr npar fnanţa dn propr proc d crcar. Înr un loc apar a avu şanrulDumş puncu Între pâraie und a rala săpăur înr 1982- 1991 , saţun dn proadacuur Cucun faa A ş Crş Pe Deal cu ocur dn fa A ş A-B

În 1992 s-a ransfra la nsuu Român d Tracolog Bucurş coordona onorfc

d no în cadul fl al d a aş ar dn 2004 la nsuu d aroog as Pâvan Bucurş A connua raara unor şanr pnru cunoaşra cuur Cucun ş aroad d ranţ la poca ronuu la nord d aş a Cârncn - Pe Coastă 1994-1996ş în Ruca Modova în cadu un colaorăr cu nsuul d Aroog ş sor cdn Cşnău a Tăărăuca Nouă Piscul Gol raonu Donduşn înr 993-1994rsponsal şanr E Sava apo a Trnca Iorul lui Luca ş Şanţuri raonul Ednţînr 1994-2002 rsponsal şanr O vţk

oar dvrm în carra sa Dna Ruxandra Alaa a dovd că nu s muţumş cusmpa dscorir ş nvnarr a ca c găsa p şanr Ea a încrca mru să

rconsu corn conxl d culură marală ş spruaă dn prioad rprna dacl saţun După cum rs dn lsa d lucrăr drcţa rncpală p car a mrsvdnţaă complxu nolc Cucun Trpo ş grupurl culural forma sprsfârşu acsa ş în proada mda urmăoar

În volumu d faţă Complexul cultural Cucuteni Tripolie Meşteşuul olăritului, apulca prma ar dn ucraa d docora al căr conducăor am fos (2000) ş prmurfra rala nu oţnra acsua Pornnd d a ropr dscoprr cu dosr da alrul d olăr d a Dumş Între pâraie unul dnr cl ma n consrvaamnaăr d acs f a încrca să ral o rconsur gnraă a mşşugulu Acasămodala d xpunr ofră corulu car pacurg rândurl scrs ş urmărş usraţaposlaa să-ş îndr prvl spr o um înorioa d mul dspăruă dar dn a cărxsnţă s-au păsra aâa ş aâa mărur

aş 2 augus 2007

'

Prof dr. doc. Mrca Prscu-Dîmovţamru a Acad Roân


7/200

În proada în car Dna Ruxandra Alaa lucra p şanru aroogc d a Dumş Între pârie, în dcnu nouă a scoluu rcu, ram colg a Muu udţan Şfan clMar - asu Dn ac an îm aduc amn cum a prucra o nvnaru adus d p şanrÎn nşa ş condţl ofr d noua ş moda noasră nsuţ sau spăa, rsaura,dsna c d sa d cramcă pcaă ş npcaă, plască, unl Rvara uurormnor ofr d compx dscopr n saţuna aroogcă Dumş, ocunţ,grop, alru d oăr, -au prms să surprndă un crâmp dn vaţa aşări, xsnnana oprr mrsuu frsc, poa daoă un calamăţ naural

După 1990 dscoprrl d a Dumş au ncpu să f cunoscu a congrslnaţona d a Cşnău, Kv, Braslava sau la colocvl nrnaţona d a Iaş, Cluş dn a cnr. O par dn dscoprr d a Dumş au parcpa la xpoţ naţonal aSucava, Bârlad, Bacău, Cu dar ş naţonal, înr car ma mporană s xpoţaCucun. T as Gra Cacoc Cvlaon of Europ, c a avu loc a Salonc, Grca,nr 2 1 spmr ş 3 1 dcmr 1997.

Aparţa acsu volum poa f ş un ndmn spr vara Muul udţan Şfan cMar aslu în car s afă mar par dnr dscoprrl prna, vasl pca

rcrom, pasca anropomorfă, cu dosr ansamu forma dn 12 sau, şas fmnnş şas mascun, saua fmnnă pcaă, uncă prn modaaa d raar a dcorulu, oadvăraă Venus de la Dumeşti prn raporara a smosca fmnnă a cunoscu nusdn Mo, unll d slx, grs, lu, os, corn sau pgmnţ folosţ pnru pcură

Profsor Ioan Mancaş

Drcoru Muulu Judţan "Şfan c Mar"

asu


8/200

C g ş mţmm m.


9/200


10/200

Mşşugu oăruu 9

Cuprins ContentsCuâ îae 15

Aaprps 15

Meşeşuu ăruu î areau cmpexuu cuura Cucue Trpeooooooo

9'ar de a pere das ae du cmpexe cuure Cucue Trpe o o o o o o 9Sauea Dumeş Înt âa oooo oo o oooooo oooooo 0

a sa Dumeş Înt âa 0000000000 00000 ooooooooooooooooooo 0000 00 00 0Aeeru de ăr de a Dumeş Înt âa 0 0 000000 00 00 00000 00 00 00 000 00 0

'aeer de pere de Dumeş Înt âa oooooooooo o 0cua aeer ş ameajăre d exerr 000 00000000 000000000 000 000 00 00 00 0

a demeure aeer e es amaemes exreurs 0000000000000 000 0000000 0 camera aexă penru păsra rezea de ase a rd o o 0 0 0 0 0 0

a chambre aexe, pur csere a rsere de rcpes au rd 0 0 0 0 0

spau peru mdearea uuu a sudes ooooooooooo 0espace pur e mdeae de are, au sudues 0 ooooo oo 0spau peru depza asee mar a sudes 0 · 00000 00 0

espace pur cserer de rad rcpes au sudes O o 0 0apă peru ars ceramca a es o . o o o o o o o o . o . o o 0

u ss pur a cuss de a cramque es 00000000 o. 0 000 00 000 0u rup de paru cupare de ars ceamca a nrdd es 0 0 0 0 0 0 0 0 0 00 000 • 0 0

u rupe de quare urs dess a cuss de a cramque au rdrdes 00 00000 0000 00 0 00 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 oooo 0

cbă crcuară, a es 000 0 0 o 00 00 000 0000 00 000 00 •oooooooooo 0chaumre crcuare es o o • o o o o o 0

spau cu păc de u perrae paa a es 0 0000 00 000000000o 0des espaces paques semperes es o o o o o 0

u a rup de re cupae de ars ceramca a perera de rdes 0000 00 0u aure rupe de rs urs pur a cuss de a cramque, exm nod-esique o o 0

cua aeer ş ameaăre d err • o • o o o o o o a demeure aeer e es amaemes reurs o o o o o o o

arşce oo oo o ooo

des ssees o o o o o oo o o o o o o o

o

cur maurae de u o o o o o o o o o

des ces de pees dmess e are o . 0 00 00 00 00 oooooo •o 0 00 îrădur sunde o o o o o o o o o o o o o

des cures basses 0 0 0 • 0000 00 o o o rapa ruaă, depuere a duă sauee emă ş mascuă . o 3

e ss rue, e dp de deux sauees ue me e 'auremascue o · o o o o 3

Tusa aruu . . . . . o o o o o 9a russe du per . . . o o . 9

> ase o o o o o o o o 9des rcpes . 000 • o o o o • • 9

> pensae . . o . o o o o o 9des pceaux o o o o o o o o o o o o 9

> usrur o o o oo o o o o o o 9e psseur o . o · 9

> pme cra . o . • • . . . . 9 pmns o . . . . . . . . 9


11/200

Meeugu olărulu

Analze ale oloranlo neral eopeţ în louna - aeler e la Dumeş Într pâra ........... 3

Anale e oloan mnaux ouve an la emeure - aeler e Dumeş Într pâra ......... .............................. 37

Pgmen ulza în pură agla .. ............ 4De pgmen ul an la penure arge ..................... . 4

) roşu ............. .................................. ...... 4ouge ......... ............................... 4) negru ............................................ ..... 4

no ....... ........... ...................... 4) al .......... . .. ................................... 4

an ...................... ..................... 4) argla .................. ....................................4

arg ......................................................... . 4oul une pouau ooanţ ................... ...... . . 46

Le eu o aen prou l oloran........

............

...

46Dfăşura meşeşugulu oăruu la Dumeş Într pâra ........................... 4e rouemen e lar la poer Dumş - Într pâra .. . ................. 4

• Exrageea ş peparaea uuu .................. ................ .. 4Lexraon a prpaaon e arge ............................ 4

Inluzun ... ..... ...... ...... ... ...... . ... 49Inluon ........................... ................................ 49

oelea vaelo ............. ................... 50Le moeage e pen ...... ........................ 50

Fnara am - pu e un ............................. 5

Le fnage e a amu - ype oul..... ............... 5• Oamene n reef ş an ....................................... 53De ornemen en ef e eu ........................ 53

Uaea ş poa o prmă aere .. . ... 54e hage e pn e poamen une prmre uon ........ 54

Plă e argă aă empfoa ...................................... 54D plaue arge em-perfo ............... 54

Plă e agă aă eopere a ăăşeş - Holm . .............. . 5De paue arge rQ ouve ăăşeş - Holm . 57

Pă argă ară eopere a ruşşt Ţuguta .. ... 59De plaue arge Q ouver ruşşt Ţuguta ................ 59 Unee pnru pa ......................... ............................... 6 De oul pou a penue ...................... 6

• Peparea vopelelo .... ........................................... 6La ppaaon e enue .... .. ......... 6

• Aopeea u angoă - fonul e puă ..................... 63La ouverure en engoe le fon e peure ........... .. 63

• Ţnerea vopelelor penru pa ............ . ....................... 64Le manen e enu pou a penue .. ............. 64

Paea eoarea - împooea vaeo ................................ ......... 64La penue a oaon - l emmen e rpn . 64Lururea meană............. .............. .. 65

Le poage manue .. ........ ... .... 65hn d d 6

ehnue e uon . ............................... ....... .. 67upoae... .... ....................................... ... .............. . . . . 67

fou ............................................ .......... .. 67ul ..... ... ....... 6


12/200

Mşşugul olăuu 1 1

Al oea gp e e poae 68Le exme gope e os fos . 68

foae. 68anne e vee. 68

Tempeaa e aee 7 1La empae e sson 7 1

Ampasea poaelo 74Lempaemen es fos 74apaaea poaelo 76

La apa es fos 76ne eaza eama ? oza olal în vaa soal . 77

asa a ame? La poson poe ans a ve soae 77spn ea poselo eazae e olar 79

La ffson es pos s pa es poes hange 79Dmeş În a aegoia eam pae, fnonal fome eo 8Dmeş În a la agoe e a ame pene, les fonons, les formes,

e o 8 1aee anopomorfe 105Les saees anhopomohes 05Ansaml saa e a Dmeş În 0

L'ensemes saae e Dmeş În a Il OAeee e ol ş poae e as eama esopee în areal omplex laen Tpoe 6

Les aees e poere e es fos po la ame ove ans 'ae omplexe lel en Tipole 116

Tpologa poelo e ars eama 16La pologe es fos po la ame 16

Tp 1 poae o ame . 17Des fos ne hame 17

1 a V arane e anze 17Les vanes e anson 17apoare ma me amee spse pe ozonal 7Des fos pses hames sposes hozonalemen 7 poae onse pe sol 8Des fos onss s e so 8

. poae onse easpa ne gop goapa e fo . 18Des fos onss aesss 'n fosse le fosse fe 18Tp poae o amee 18

Des fos ex hames 18Gop e ars eama 18

Les fosss po a sson e a ame 18epeo sanlo n areal omplexl en Tpoe în ae sa esopepoae e as eama . . 119

Le peoe es saons e ae ompexe le en Tpoe o on aove es fos po a ame 19

Faza een Tpoe A . . . 20La phase en Tpoe A . 201 La Vevezaa po o amee apopae sp N Bov 120

La Vevezaja fo ex hames appohes foes pa N. Bov 20

Faza en A Tpoe B 120La phase e A Tpoe


13/200

1 2 Meeugu olărulu

2. Arş - Dalul noă cpoare n re nl ctre camere spsepe orzontaă săpăr F. sz E Zaara Z Szkly, B Bk 120Aş Dalul ne ors o n tros cambressposes ozonalement, oles pa F zl E Zaa Szkly B . Bak 20

3 . Bereşt - Bâanu săpăr I T Dragomr 21

Bereş - Bâanu oles a T. Drago 24 Hang - hn săpăr cooonae e C. S Ncoăesc-Popşor,M Petesc-Dîmbova . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 121

Hang - hn oles cooonne p C. S Ncoăesc-Popşor,M Peesc-Dîmbova 21

5 Igeş - ânun săpă G. Coman. 21Igeşt - ânun oles pa G Coman . 21

6 Flgerş - Dalul ulg săpă . E. sna 21Fgerş - Dalul ulg oes pa E sna 21

Dmeşt - În âa săpă R Ala ba 2

Dmeş - În âa oes p R Aba 218 Dăgşen - n al la luă săpă A. Crîşmar . 2Drăgşen În al la luă ol les par A Crîşmar 121

Faza Ccen A-B Tpole B ş B 123a pase Ccen A-B Tpoe B et B 123

9. Ta - ool săpăr S Antonesc 123Tarna - oola oles pa S Anonesc 12

10. Dăgşen - Dalul oana săpăt A. Cîşma 123Dăgşen - Dalul oana oles pa A Crşm 123

. Skaovka n cpo c o cameă ş atl c oă camere spsepe orzonală, săpă E. B. Tsvek 123

Skarovka n or avec n cambes et are avec excambre sposes ozontalemen, olles pa E B Tsvek 23

2 Myropolye săpătr E. V. Tsvek 23Myropolye oles pa E V Tsvek 123

13 Uanovka săpăr B. S. akovsk 23Ulanovka, oles pa B. S akovs . 23

Cptoe e p anyr 23es os e ype tany 23

14 Po - Dalul hnau săpă cooonae e D Mona 23Por - Dalul hnau oes cooronne pa D. Mona 1231 5 Habzyn 123

Harbzyn 1236 Trosjanyk, săpă E. V Tsvek 123

Trostank oes pa E V. Tsvek 23Faza Ccten B Trpoe B -C ş C 24

a pase Ccen B Tpoe B C e C 241 . Kolovtze Obo n grp e 18 cpoe, săpătr K Haaczek 24

Koovze - Obo n gope e 8 os oes par K Haaczek 2418 Sosav săpă V. Kavetz 124

Sosav olles pa V. . Kavez 12419 Vărvăeca VIII, săpă V. I Makev 124

Vărvăeca VIII olles p V. I Mkev 2420. Peen, Rep. Molova săpăt E. von Se 126

Peen, Rep. Molova olles par E. von Ste . . 1262. Vorolovka - oo 2 săpă G A Paskevtc 26

Vooo 2 olles G aevc 26


14/200

Mşşugul oluu 1 3

poae necae·············································· 27Des os netans 27

22 Klce săpă 1. 1 Zaetz S. N yov . . . . . . . . . . . . . 27Kcev oles pa 1 1 Zaez S. N. Ryov 27

23. Şpen săpă O Kanba . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 27Şpen oles pa O Kanba . . . . . . . . . . . . . . . 27

24. Geben săpă S N Bbko ş M M m glij . . . . . . . . . . . . . . 27Geben oles p S N Bbkov et M M m glij . . . 27Cpoae e as ceamca pevăze c oă camee spapse Ccen A-B B /Tpole B C ş C 27

Des os po c la camqe pvs e ex cambes speposes Ccten A-Be B / poe B C e C 27

25 Vesely K săpă E. V. Tsvek ... . . . . . . . . . . . . . . . . . . 27Vesely K olles pa E V. Tsvek . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 27

2. Boeşt tăuia umuşica săpăt C Maasă . . . . . . . . . . . . . . 29Boeşt - tăuia umuşica oes p C Matasă . .. . .. . . . . . 29

27 Glăvăneşt Vec oila săpă cooonae e 1 Nesto 29Găvăneşt Vec - oila olles cooonne pa 1 Nesto 2928 Valea pl - abica chimică săpăt cooonate e 1 Neso ş

M. Dn . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 30Valea pl abica chimică olles cooonne pa 1 Nestoet M. Dn . . . . . . . . . . . . . . . . . 30

29. vanetz - ob săpă T G Mova . . . . . . 3vanez - ob oles pa T. G. Mova . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 3

Cptoe e a ceamca pevăze c oă camee spapse. Peoaa e tanze e a

eneolc la epoca bonz gp Hooşea Ebcen - Goenşt Kaspeovka . . 3Des os po c la camqe pvs e ex cambes speposes a poe eanston e nolqe lpoqe bonze e gope Hooştea EbcenGoneş Kaspeovka . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 3

30 Ebcen Dalul ăătuilo ş Dalul ănătia săpă M. Dn 3Ebcen oes pa M Dn . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 3

3 Coseş IV săpă V 1. Makev . . . . . .. . . . . . . . . . . 3Costeş IV oes pa V Mkev . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .. . 3

32 Hăncă I săpă V M. Bkbaev ......... . ... . . ... . . . ... . . . . . . 32Hăncă I oes pa V M Bkbaev 32

33 Tzvkovtz săpă T. G Mova . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 32Tzvkovtz olles pa T. G Mova . . . . . . . . . . . . . . . . . . 3234. Tnca - oul lui uca - oă cptoe săpă cooonate e

O evk R Aaba . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 32Tnca - oul lui uca - ex os oles cooonne paO evk R. Aaba . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 32

Cpoae amenaae easpa ne gop sa pe sol.. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 39Des os amnags a-esss n osse o s le sol 39

Tşeş Ţuguita săpă cooonate e M. Petesc Dmbova . 39

Tşeşt Ţuguita

oles cooonne pa M. Peesc-Dmbova39

Hăbăşeşt - Holm săpă cooonae e V Dmesc . . . . . . . . . . 42Hăbăşeş Holm oles cooonne pa V Dmesc . . . . . . . 42

Cptoae e as ceamca amenaate n goapă .... . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 43Des os po a csson e a camqe amnae ans le oss . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 43

Dmeş Înt âai 43Dăgşen - În al la lutăi săpăt A szl A Cşm . . . . . 43

Dăgşen - În al la lutăi olles p A szl A. Cşma . . . . 43Coae gospoăeşt . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 4


15/200

14 Meteugu olrtulu

Tâpeş Râa lu Boda săpă ManescBîc 145Tâpeşt Râa lu Boda, oes pa MnescBîc 145

Tşeşt Ţuguta 145Hăbăşeş Holm . 146Coseş IV săpăt V. 1 Maev . . 146

Costeş IV oe V. 1. Mkev .. ....... .. . . ... .. ....... 146

Măgnen tăua săpă D Mona........ . . . . . . . . . .. . . 146Măgnen tăua oes p D Mona ................... 146Meşteşg oă consea . . . . .. . .. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .. .. . . . . . .. ... . . . .. 148

a e a potee es consaons .......................................... 148

Rema 157Rsm 157

Abeve................... . .... . . ........ . . . . . . ................................. 174Abvatons.................. . . . .... . . .... . . .... . . ............................... 174

Bbogae........................................................ 175

Bbogape ... ...... ....... .. ... ... .. . . . .. . . . . . ... . ...... .. .. .. ...... .... 175Ince e ct 190Ince 190

Ince onomastc.. ... .. ........ ..... .. . ... ..... .. .... ..... . .. . . . . . . . . . . . ... .. 191Ince onomastqe .... ...... . .. .. .. ... .. . .... ...... .... . .. . . ... 191

Ince oponm............ ...... ..... ....... . . ...... .. .. .. . . . . . .. .. . . . . . . . . . 194Ince toponmqe 194


16/200

Meşteşugu oituui 15

Cuvânt înainte

Întinsu aea a compexuui Cucuteni Tripoie a fost structurat de istoriografiacontemporan pentu toat durata, 3800/3750 - 2700/2600 bc sau 4650 3500 BC , în dou

ma zone cuturae, Cucuteni care cuprinde descoperire heoogice din România şiRepubica Modova, sudestu Transivaniei, cu aspectu Aiuşd, coţu de nordest aMunteniei, spaţiu dintre Carpaţi şi Nstru (Monah 1987, p 75 şi urm PetrescuDîmboviţa1993 p 548 Mantu 1999, p 193), şi Tipolie, care cuprnde descopeirie arheoogice dinUraina, dintre Bug şi Nistru, respectiv Bug şi Nipru, incusiv mau stâng şi din nordestuCarpaţior - Gaiţia, regiunea cursurior superioare ae râuior Nistru, Put şi Siret, ar norduMrii Negre (Sorokin 1993, p 85 Niţu 1977 p 208)

Cutua Cucuteni, cunoscut mai aes din rezutatee cercetrior heoogice întreprnse în secou trecut, cum se ştie, este renumit nu numai prin spendida pastic

antropoor (Monah 1997) şi zoomorf (Aaiba 2000, p 295 şi urm), dar mai aes prinformee ceramicii ne sau foate fine, ai cei perei au fost transformai în suportuineperisabie pentru pctarea, cu pigmenţi minerai ce au rezistat tipuui, a modeuui orcosogonic de caracter mitoogic şi reigios Deşi, în oamentarea ceramicii tripoienepredoin decoru gravat cu motive geometrice, mai ra zoomofe sau antropomofe,aspetee decorative sunt apropiate de ee obţinute în tehnia picturii

Constanta reuare a compoziţiior decorative, pe parcursu îndeungatei evouţii, subforma unor aspecte ornamentae mereu reînnoite, ca o permanent încercare de restabiire aegturior cu strmoşii, cu un timp primordia exempa, cu divinitatea, a îngduit deimitareaunor secvene cronoogice în cadru unui vechi sti de art (Schdt 1932) Acestei diversitţisimboice de ornamentare a ceramicii se asocaz câteva ipostaze de reprezentae pastic aMari Mame, statuetee mascuine - angrogini şi zoomorfe

Scuptura în ut, mai aes statuetee antropomorfe sau zooorfe şi ceramica pictat saugravat, vasee antropomorfe şi zoomorfe sau cu astfe de atribute, au permis fiinţareacompexuui în registru sacru, favorizat şi de permanenta deschidere spre marie civiizaţiieneitice dn sia Anterioar, Anatoia, Mesopotamia sau Siria - Paestina Ca utim verga Vehii Cviizaţii Europene, în acord cu vecinii din Europa de est şi centra, cu deosebire

cuturie Petreşti din Transivania şi Gumena Kodjadermen Karanovo VI - Vna, dinCapaţii Meridionai a Marea Egee, compexu Cucuteni Tripoie a cunoscut o existenţpropie şi îndeungat. O pate din ceraica ce a supravieţuit tmpuui, se poate admira înmuzeee afate în vechiu ei area, strbtut de cursurie mijocii şi superioare ae vior Ot şiTrotuş, Siret, Bâad şi Prut, Rut şi Nistru, Bug şi Nipu, pentru a sta mturie asuprafruuseţii şi ogţiei aesteia,

Cercetrie arheoogice sistematice au priejuit dezveirea urmeor unui mare numr deaşezi, cu ocuinţee onstruite a suprafaţa souui, pe structuri de emn montate cu tpi, decee ai mute ori prevzute cu podini, patforme de ut ars a baz cu bârne groase, în interior

cu vetre sau cuptoare Mai rar au dus a dezveirea ateiereor de orit, deşi, cu siguranţ,acestea au cunoscut în epoc o arg rspândire şi constant utiizare Studiu or formeazsubiectu voumuui de faţ E poeşte de a dou descopei aheoogice reaizate de noi,pria, în satu Dueşti, judeţu Vasui, unde s-au spat şapte cuptoae cu o singur camer,

Rapoul conologic în cl două cuui sa alia în funci d cospondn sabili d D. Iaghin cucuni II Tipoli A Cucuni A• Tipoli AB şi B Cucuni AB• Tpol B şi BCucuni B ipoi BC şi C şi omplul oodişa Folşi Tipoli C şi C (98 p ) T l f ili i d ă d ă i ă d i i i ă M Gi 9


17/200

16 Metegl olituli

dn faza Ccten A înte anii 1987 ş 1990 ş a doa în satul Tnca aon EdneţRepublca Moldova nde s-a spat do cuptoae da c încpele spapse Pimlcpto a fost investgat de d. Oleg Levţk cecetto la Instittu de Aheologie şi Etnogafeal Academiei de Ştnţe a Repblic Moldova în 1990 cae c amabiltate ne-a pus ladspozţie toate infomaţie ia al doilea de o echip din cae am fcut şi noi pe în 1995Cptoaee a fost datate în gp cta Hoodştea Ebicen Godneşti Kaspeovkafomat în peoada imediat umtoe compexu cltal Ccten poie pinptundeea din stepele stene din nod-est sa din egini n totdeana localizate deaiea a uno gup cae ducea o viaţ semistabi Zbenovi 1 972 p 1 1 ş m)

Staţiunea Dumeşti, sitat în sdu Podişlu Centa Moldovenesc în cae sadezveit în pate inee unei bogate aşez cucenene datat în etapele A_ a fostampasat în imtee ofeite de inteflv fomat de pââiaş Sheţ aent de stânga alâuli Bâlad şi n alt mic pââiaş cae datoit ntaţio vaa seac Punctl a fost nmtde locanic c n toponim semnficatv nte pâaie, pac pentu a xa în eal magneaatempoal a ni model ahetipal un model exempla univesal Eade 1991 p 33)

Fiecae dn cee 2 locinţe descopete pân acm avea n inventa apate dat despecficu îndeletniciilo ce se pactca în cad acestoa în ocinţa 6 se afla in situ mamute geţ de la n zbo de ţest vetical în ocinţa 10 ea topoae pefoate paţaneteminate şi în compexee macate c nmeee 3 7 şi 13 atelieu de olit camenaile din inteioul şi din peama acestua înte cae şi do gp de cuptoae.Pma constcţie spat se poate considea a fi fost n sancta dsts de lcile deîmbuntţi fnciae în cae ea deps cnosctu g fomat din 12 statete antopomofeşase femnne ş şase mascline ş ate elemente de clt

Ş a Dmeşt se poate vedea o anmit ceştee demogafc Monah cf dem Ccoş1985 p. 48-49 183-184). Pobabi ac a fost apoximativ 25 de ocnţe Comntatea n s-aextns ma mult decât -a peis spaţl geogac Estimatv în aşezae a veţut confomcteo de evaae fooste şi pent ate staţuni apoximativ 200 - 250 de ocitoi dacînt-o locnţ ea în mede 8 10 pesoane din toate geneaţie 8 pesoane x 25 locnţe = 200ocutoi sa 0 pesoane x 25 ocnţe = 250 ocitoi) S eamntm estmie fcte pentustaţnle spate în întegme a Tâpeşt s-a pesps o poplaţe de apoximativ 70 pesoanea la Hbşeşt şi şeşt 440 espectv 700-800 PetescDîmbovţa 1999 p. 97)

Staţiunea Tinca, stat în zona geogafc a Podşl Modovei de Nod

sbntatea Deallo Tnci Repblca Modova a fost cecetat înte ani 994 - 2002 şdn nou în 2004 2005 Pnctl numt de ocalnc Ivoul lui Luca, de mae nteesaheologc ae foma une cetăţui înconjate dn tei pţi de n meand a pââaşuDaghişte c mai înate stâncoase ş împdute pl. 56/) Cecete a fost iniţate învedeea investgii ozontulo cultale hastatiene. Piml a aşezi c ceamccanelat de tip Chşn Colten mocu secoul a XI-ea - seco al X-lea a H. adoea a celi c ceamic ncizat ş mpmat dnte secoee X/IX - VII a H HaA -HaB • Ultiml stat se leag de etapa tâze a cltii enoles - gup Podoian de vest

n chul l l coplxulu Cucun po n cn csu su o gupu culul,nu up cl pon sţun n c u os cc n Roân Rpublc Molo Ucnn zon Pouu olân oosk s pu n âz ok Dg Mnzu 99 p b 2) l su hnţ n zon slosp, oo Ebcn - on Kspok Dg93 p ) cu spcul poogon Kln; l su olok Pnko 1994 p ) Usoo ol n nosul M g Dn os Dnu 98 p u nţon o R clu cch culu olo sc Ron9


18/200

Meşteşugul olritulu 1

secolele VIII/VII VI a Hr (eviki 1995 p 248-249 253 Idem Alaiba Bubulici 1 999 p1 şi urm.).

aea cetăJuiei a dus şi a descoperirea unei aşezri de mic întindere secificegrupului cutural Horodiştea Erbiceni Kasperovka de aspect Gordineşti caracteristicareaului pruto nistrian (Dergaev 193 p 100) Din aşezae pân în prezent s-auinvestigat patru locuine şi dou cuptoare din tipul celor cu dou camere suprapuse Conform

intepretrlor realizate de D Monah (Idem Cucoş 1985 p 4849 183184) şi pentu Tinca sepoate mca o anumit creştere demograc. Estimativ în aşeze au ocuit probabil conformaceoraşi criteii de evauare aproximatv 40 de ocuitori dac într-o locuin erau în medie 8-10locuitori din toate generaiile (8 persoane x 4 = 32 locuitor sau 1 0 persoane x 4 40 ocuitori)

La începutul ioadei de tranziie sre eoca bronzului ortul cucutenian sau tipolians-a transfomat treptat pentru a se stinge odat cu ptrunderea unor noi comuniti umane.

Metodologia şi categoriile de izvoe utlizate au fost cee specifice arheologiei înraort cu datele oferte de sistemu de sptur stratigrafia staiunilor tipurile de aşezrispecifcul gosodriior locuinelor gropilor şi cuptoaelor de sistemul de apae saubogatul inventar În primu rând am avut în vedere diversitatea fomelor de manifestae cudeosebire frumuseea şi varietatea ceramicii sau pasticii studiate de mai mult de un secol dindiferiteuncte de vedere de aheologi de cercettor ai artei sau de istorici

In erioada pregtiii tezei de doctorat coordonat de prof dr doc M PetrescuDîmbovia membru al Academie Române în urma vizitrii muzeului vasluan entu acunoaşte materialele de la Dumeşti aflate în depozite şi în expoziia emanent ne-a sugeratpublicarea spturilor fapt pentru care îi adresm respectuoase mulumiri

Iustraia a fost reaizat în timp de noi şi cu deosebire de G Vrânceanu Aniei F

Grigoru E Plugariu M Tudose fotografii de . Preutu-Grigore M Vitriuc iar restaurareaceramicii de C Hobincu C Pânte şi C. Aghion crora e muumim şi pe aceast caeRedactarea volumului nu ar fi fost posbi ar substanialele contibuii realizate de

cercettoii perioadei ae cor studii au fost citate în text şi menionate în bibliograe Deasemenea mulumim prof Ioan Mancaş şi d aureniu Chiriac pentru sprijinul acordat dinpartea Muzeuui Ştefan cel Mare Vasui Editurii Junimea Iaşi şi C. IRIMPEX R.LBârad care au înlesnit publicarea


19/200

P. 1 Dumeş - Înt pâae. Veee generală P 1 Dumeş, le pon Înt âai ue gnrae

--§2

www.cimec.ro


20/200

eşeşugu oăruu

Meşteşugul olăritului încultural Cucuteni - Tripolie

arealul

19

complexului

Arga maera eucă muă dn pu zeţe Pămân ş făna pu grâuu eberade ue au reprezena penu comunăţe de agcuo neoeneoc îne care ş acvzaţe Cucuen Trpoe cum afrma Ion Ghnou pncpaee maer pme upueranformăor n umea ceor vech nu exă decopere ehnoogcă ma mporană ară ăae urme în vaţa regoaă. De aceea cee două nvenţ neoce pregărea pân dn auaş a oae dn u e defăşoaă după aceaş pan ehnoogc ş expmă aceeaş deooge:nemurrea ueuu Ameecae cu apă ţăâna devne u ş na aua Dumnezeu[dvnaea] şa înufeţ crea a uând vaţă aupra e omu a înufeţ chpure dn u şaua azându-e în cupor Inre ehnca ceramcă ş cea a panfcaţe un evdene

paraeme ehnce ş pruae" (1999 p 4 50) Dacă penr foorea făn de cărerbue cereaere ae aşezror cucuenene ş rpoene doveze areoogce un mapuţne prepararea ş conumarea e fnd ugeraă cu deoebre pn ae decoper (onah1996 p. 8188), penru pregărea modearea ş aderea uuu nformaţe un mu manumeroae. Invegaţe arheoogce înreprne până a începuu ecouu XXI în vauarea ocupa în eneoc de comunăţe compexuu cuura Cucuen - Trpoe au adu auprafaţă dn raure de cuură ae peroade ucene dovez prvnd praccareaoăruu de căre meşer pecazaţ aeere prevăzue cu naaţ de a ceramca şnumeroae produe fne vae înreg înregbe au doar fragmenare

După V arkev vaee bne ucrae au fo reazae de meşer oa în aeere arcee de uz gopodec oamenae ma puţn îngj au fo ucrae în gopodă ş ae încupoaree dn nero aceora (1981, p 1 ş urm) Veree ş cupoaree dn neroruocunţeor au fo fooe nu numa penr preparaea ane încăz au ca ură de umnă daş penru uca ş ar ceramca

Penru reconurea moduu de organzare a meşeşuguu oăuu a prncpaeoreape de producţe am parcur drumu cunoaşer ş dn prezen pre recu foondanaloiile etnorfice (Dumrecu 1979 p 15). C. Ncoecu ş P Perecu în încercăre orde a-ş îndrepa pvre pre recu remarcau aceaş ucr "ue fape documene ş dn

raure uprapue ae pămânuu nu po în-adevă înţeee decâ în umna reaţorenograce" (1974 p 18) Deş o afe de anază pare poecă am avu în vedere fooreade căre meşeşugar de-a ungu mpuu ndferen de paţu ş mp a unor pur de uneeş a unor modaăţ ş eape de muncă apropae.

Nu am perdu dn vedere nc fapu că veche ehnc de uc e bazau pe anumeeape de producţe cae nu po nc înţeee nc udae prn ehnooge modee. Opare dn probemee egae de oă înre care prepararea age pregărea cooranţorpur de unee foorea roţ oaruu prezenţa în aeer a femeor ucencor au a unorrăn poae dnre ce cae au vehcua ceramca de p Cucuen C arbuţe meşeruoa ş câ de mpoan era rou aceua în comunae nu vor f cunocue decâ paţa

Exenţa a ce puţn unu oar în ecae aşezare a fo uţnuă de V arkevpornnd de a ăpăure aheoogce reazae de e în nordu Baaabe E exempfcă cudecoperre de a Vărvăreuka VIII unde pecfcu producţe aeeu rebue ă f foab de oa (1981, p 4, 10) a aceeaş concuz a ajun ş u Vdejko penraşezăre rpoene dn Ucrana. E exempfcă ma ae cu uaţa înne aţun de a


21/200

0 Meşeşugu ăriului

Majdanez (1988 p 1 şi urm), ude, ca şi în ae curi, vasele au fs prduse şi penruschimb

Majraea cerceărir acesei perade au fs de acrd cu exiseţa unr cenrespeciaizae de lari, care se cupau şi cu prducţia şi cu difuzarea vaselr Aciviaeacerer de ar, din care se răspândeau aumie caegri de vase duă E Cma, paeexplica varianele reginale, dar şi paralelismu ur eape cnsiderae succesive (1976 a, p

31) Cenree erau alfel srucurae în rapr cu saiunile mdese, n care nu se pracicaliul penru schimb O aşezare mdesă se crede că a fs Rma Balta lui Ciobanu săpaăaprape inegral "aşezare rurală cu un grad scăzu de plazare" deci "secudară caimprană" uşi, şi aici se crede că a fucţia un carier al arlr, "udeva î znă, nula mae disanţă de aşezae, unde lucrau meeri care nu săpâneau perfec ehnica mdeăriuului şi mai ales a bţineri unr frme perfece", cum se pae deduce din caliaea pasei,asimeria vaser, isărie incmpee (Ppvici Buzdugan, Aexaie 199 p 13). Opuseacesui ip de aşeză rebuie să fs cele cu rad mare de polariare cae p cnsideraeaşezări preurbane (Marinescu-Blcu 1977 p 14; Ursuescu 1988 p 1-30; Idem 1995 p75-86; sve 1994 p. 89 şi urm.)

Staţiunea Dumeşti - Intre pâraie

Imprana saţiune preisrică de a umeşi Între pâraie siuaă în PdişulBârladuui, la câiva imerii de râu Bâad, îre duă mici pâraie (pl 1 -) s-a cerceasisemaic îre aii 1 98 şi 199 1 (Maxim-Aai ba 1983-84 p. 99 şi urm.; Idem 1987 p 69 şi

urm. Idem Aaiba 005 p 57 şi urm) vesigarea arhelgică a aceseia, imp de zeceai, a dus la săparea inegrală sau paiaă a 1 cuine, înre ele un sancuar i un aeier deări, daae în subfazee Cucuei A, cum am meia deja Cfrm sraigrafieivericale şi rizale, cnsrucţia lcuier, îre care aceea în cae sau aa greuăţi de lau răzbi de ţesu, sancuau şi aeieru de ări, crespunde unr rizuri culuraesuccesive afae î schimbare, fap ce sugerează firee, vieţuirea aici a mai mur generaii

Atelierul de olărit de la Dumeşti Intre pâraie

Lcuinţa - aelie şi amenajăile din exei

n perimerul aşezăii, în cursu campaiir de săpăuri reaizae în anu 1987 i î1988 s-a evideţia în parea de rdves cuiă aeier, prevăzuă la rd cu camerăaexă peru păsra ceramica picaă. Acesa avea î preajmă diverse ae amenajări la sudves, u spaiu peru mdearea uului, cum idică pierele mai afae aici, specifice

mbilierului di aprpierea mesei aruui, scauu sau u supr; î parea de sudes, udeerau aglmerae părţi de la diferie vase de uz cure, mai dici de îregi, aici saamenaja şi u paravan di care sau împrăşia pe nive mărune resuri de chirpic; a esexisa grapă arsă pâă a caciare, care, prbai, a fs fsiă drep cupr peru arsrecipiene mari (Gr 8; cp. 8) î paea de rd rdes, u depare de imia aezării, eraprimu grup frma di paru cupae (p 16) iar a es, î aprpiere de ee, cibă mică,ircuară ce ui cici păci de u perfrae parţial (cp 7). U a grup frma di reiure (pl. 17; c 13), se af oir şzăi, 2 ş a


22/200

Meşeşugu oriuui 2 1

funcion în uim period de ctivie ocuinţei elier din ineruviu un orizontcronologic de vieuire mi nou în rpo cu primee ptu cupore ârâişele ce mrgineuspre vest şi est bz pouui u furniz din pin p necesr

Menţionm şi prezen unei gropi riule de fundre şi conscrre siu în prte desud în fţ elieruui grop în cre s-u depus dou suee un feminin şi mscuin(p 6) o reflectre unui ru egt de consrucţie.

În cdrul cesor men un pm rol îl ve locuin telier (L cpl 3) mpst în pre de cenru ves şezrii n propiere izului (pl 2) A fos consui pe ostrucur de emn pe ce se sprijine coperişul probbi în dou pe ereii veu o limede circ 30 35 cm cum indic frgmentee de chirpic mesec cu plev ce u fuit înexerior şi în inerior împletitur de nuiele = 3 5 cm) Locuinţ se îninde pe o suprfţde poximiv 125 m x 10 m (125 m) şi er form din dou cmere un princip şi onex siu în pre de nord cu o lime de proximiv doi metri şi o lungime de pesteşse meri. Cee dou cmere desprite de un perete medin veu podeu simplu luuicu urme de refcere umi în încpere mre exist o vr de înclzi cum distsmozic şi risipi pe o suprfţ mi mre n cmer mic neînczi foosi penrudepozi cermic dup rdere s descoperi o neobişnui gomere de recipiente picttece u fos deteriorte dor de recere timpuui (p 3/2).

În fp elieru de olr de Dumeşi - tre pâraie er formt din diferie menjrifolosite de olr în procesul de producie penru mode şi omen fe în er iber şi înlocuin pus o cmer pentru depozit cermic fin şi o nex penru psrt cermicgrosier enru period Cucuteni A Tripolie A-B şi B reprezin unu dinre complexeece mi bine conservte fpt ce ne- permis o dei cercetre ui

Lcuinţa - aelie şi amenajăile din inei

Foosim ermenul de locuinţă pentru c ici se şi vieţui cum se vede din invenrulde necesie zinic descoperi unelte de os corn silex din cre o şchie pe s provin del o secer mute opore de m glbuie râşnie frecore linguri poonice cermicpict şi de folosinţ gospodesc ec Deşi în locuin eier nu s-u gsi cereepresupunem c cese se pstru în unee îngrdituri su în diferite recipiene de proviziiAmplse stţiunii pe vle nu pe o înlime dominn nu fost prielnic psrrii

seminelor resurilor emnose su oselor mici Touşi soul umed vntjtconservre picurii prin depunerie clcroseFolosim ermenu de ateler pentru c ici în cmer mre se pict cermic ş cum

indic prezenţ în dou vse mteriei prime şi uneltelor necesre relizii cesteimigose îndeeniciri de neimitt în zilele nosre Remrcm şi prezenţ unor vse pictteprţi su or pice negijent înc stângci probbi de un începor mi lescstronşe dr cre respect cnonele specifice subfzelor Cucueni A de împţire suprfeţei vsuui şi de dispunere cuorior cee ce nu er l îndemân neiniiior

Arşice conuri miniaturae de ut îngrădituri scunde

În cme mre (pl 3 3) spre deosebire de le locuinţe obişnuite pe podeuutui mi les în propiere pereţilor exisu numerose îngrdiuri scunde relizte din umesec cu pev în pn de form unor tvi uşor ovle ir în secţiune rnsversprutere triunghiure ov lungie de obicei simerice de cre s-u conservt pridin rmele cestor (p 5) Îngrdiurile eru folosite mi es pentru pregiul su


23/200

22 Meşeşugu olătulu

păsau uulu neesa modeă vaseo um sugeează buăţe masve onsevae înănease ompe înae de a 20 m

De pe podea s-au eupeat ş âeva conuri miniaturale de lut modelae dn pastă năsau semnă de obe ase nomplet de uoae bun ăămze sau enuşu ăămzede omă onă u vâue ma mut sau ma pun asuţe u aule ş baza depte sauuşo onave Ma multe exempae mnatuale s-au desope a Hăbăşeşt - Holm dnte ele

şase în lounţa n 25 (Dumesu et alii 1954, p. 466468 g 47/1-2, 4-10 1215) LaTuşeşt, în aşezaea de pe Ţuuieta dataă în aza Cuuten A, în total sau eupeat 38 deonu mnauale unele ma m de 2 m, modelate dn pasă bună, de uloae ăămze sauenuşe (Petesu-Dîmbovţa et alii 1999, p 539 g 377/ 3 9 378/2 379/9-1 ) Două auspe vâu uşo bont maaă oma unu ap stlzat u nasul a o eastă vetală ş uuee aute ş pţa peoae (Ibidem g. 377/1-2; 379/9-1 0)

De asemenea ş îne onule e povn dn saţunea Sântea Dealul Bodeştilor(Ca, Mantu Ţuanu et alii 1999 p. 126-30 n 286297) sun două e au omeanopomozae nde (Ibidem n. 287-288)

ntepetaea o a ost deă ş nu a dus a un onsens geneal al ostuu lo (H.Dumtesu în Dumtesu et alii, 1954 p 468). Rostu onuo mnatuae nelpste înaşezăle uutenene s-a apopa de un anut eemona! peum aela semnalat înateleu desope în aşezaea Vesely Kut (Tpoe eapa BB) unde sub peeuptolu de as eama s-au găst ,înşute ual op ase de onu (Tsve 1994 p 7693 Eadem 2004, p 57-59 p 15/1 = 1 m ,5 )

De aseenea după M. Petesu-Dîbova umanzaea uno exemplae aoespunde epezentăo semazate a uno statuee antopooe ( et alii 1999 p.

539). V Maev onsdeă me onu de a Bânzen V Coseş Sooa - Lac sauPeen, a ost şe de o a ee u eemente antopomoe sau zoomoe de la DuutoaeaVee - peum ş ee de a Tuşeşt, Sântea - pese ale unu o desăşuat pe o plaă uanute maae u anaog în Egp n aest dn uă az oul a mpla papaeauno advesa de ealzaea unu aonaent absat ( 1981 p 1 70 PetesuDîmovţa etalii 1999, p 539) A P Pogoeva a egat e pese de oma pntadeeo de ştampeepenu taua (1985 p. 105) a T. Dago de anume nstumene de alu asoae ubastonaşe u anaog la Susa Mesopotaa 983b, p. 80).

Astaale atulaţe poaelo de vte e ape, oloste penu pataea uno

ou s-au găst ş în ounţa atele de a Dueşt unee şleute Astagaee au ossemnalae ş în alte aşeză dn aza Cuuten A îne ae menţonăm asagaee de apă(Capr hircus) păsate înt-un vas desopete în staunea Bonţeş Mira (Dumtesu1933, p 97 g. 8/14)

Aste de pese sunt pezente ş în aşeză ale aze A-B peum a Huş CentrulOraşului. n louna săpată a pţal în 1975 s-a găst ş un vas globua aopet u opată de âu plată în nteo u 22 de aşe m de anma nedetemna înă, amnnddesopeea aeluaş nuă de aşe ăuă întâpăto pe o ată stadă în 1954 (NuBazau 1980 p. 9). n alt exepa s-a găst în L de a Roma - Balta lui Ciobanu, în

magnea de sud a patoe, unde un vas onon ea aşezat pese un aş (PopovBuzdugan Alexoae 1992 p 13). Sun ş astagae u una sau a multe ee ustte,peoate sau pevăzue u dete sene nzate (Banea 1994 p 12-122).


24/200

Meşteşugul oăitului 23

La fel V Makevi a asocia jocul cu astagae de oaie sau caă, de conuileminiatuale a onit de la descoeiea înt-un vas a 6 iese în aşezaea Cucuteni Btâzie de la Bânzeni - Ţiganca III (98, . 7)

roapa rituaă depunere a două statuete eminină şi mascuină

Din nou aducem în discuie goaa rituală de fundae şi consacae din aoieealocuinei atelie, săată e atua de sud în faa acesteia, goaă în cae au fost deuse douăstatuete cu feele oientate se ăsăit una feminină înteagă, semi-şezândă ata masculină,căeia îi iseau din vecime cau gâtu umeii şi baza membelo infeioae ( 6)

Statueta feminină ae sânii macai i astile e lut şi e ambele ăi un decoacătuit din două ombui consecutive, obiute in grue de inii incizate e faă desăitee astia ce macează ombilicu e fese iii incizate aoae oizota, aele ia emembele infeioae incizii guate în tiungiui teminate se bază cu ate două astie.

Statueta masculină sa edat cu toacee mai alungit şi muşcii fesiei mai uin onunai cuicioaele uşo flectate, genuncii deătai mcai in stâgeea lutuui înte degeteentu ca sub uma centuii să fie sugeat -u Pin secificu de modeae a o se oateemaca din ou esectaea canonului.

n ateieul de a Dumeşti eau şi alte ovezi ae acticăii aici a uo ceemoiauiO statuetă femiiă aoae înteagă căeia, î momentu descoeiii îi isea doa caul,avea cou decoat cu benzi liniae aaele ( 7 - 8/ ) Cu astile de lut ae macai sânii şombiicu deasua căuia s-a şi efoat ot aici s-au găsit şi ări de la tei statuetefemiine (. 8/24), distuse i vecime oate a fe cu ombui icizate (. 8/2-3) sau cu

ove cicumscise (. 8/4).O goaă de ofandă e imensiui mai ai ( = 0,90 m - 095 m ! = ,0 m) s-asemaat şi a Dăguşeni - Otrov ceasta s-a aâcit în atea de sud-est a uei ocuie abaza ei ea o iată e cae s-au aşezat ouă vase acoeite cu o lesee de mai dimesiuni(35 35 cm 9 cm) toate ase secunda n uul dinte ele, umut cu asuă, ceuşăcăbune, se afau un os şi o ueată de os. U vas ea defomat şi ietee aveau ume eadee ovaă a teceii lo in foc (Mainescu-Bîlcu 983a, 83-84)

Goi cu fucioaitate cutică s-au săat şi î aşezaea e a uşeşti 40 79 ima,e mai imensiui, avea în inteio u iveta bogat entu ca a doua să connă oa

estuie uei aei ituae (MaimKalma acea în Petescu-Dmbovia et alii 999 .66 - 666) De asemenea, ofesoul ieşean a adus în discuie şi goie ciidice 68 şi 8 aeaizate obabi etu obineea aei şi entu acticaea uno itualui (PetescuDîbovia et alii, 999 22).

Astăzi jocul arşe este paca ma ales de oi.


25/200

4

Dş Î â

; - ' .

.

� .

0

2 Deşt Intre pâraie. Planl general al săpătrlorP. 2 Deşt - Intre pâraie e plan gnral des olles

eşeşg o


26/200

Meşteşugul olăritului

2

P 3 Dmeş - Înre pâraie, ocina - aeie, L. Agomeăi e vase ş e fragmenteceramice -2; pim vas rsă 3.P 3 Dmi - Înre ârie, a emee - aeie no. 3 (L3) Des agomaions ecipiens et e fagmens camiqes 2 e pemie cipien tosse no 3.

25


27/200

26 Meşeşugul olărituui

3 4

78

P 4. Dmei Înt pâa . Fagmene e argin e vară.P. 4 Dmei Înt pâa a emee no. 3 (). Fagments es marges âe


28/200

Meşeşugul olăritului

3

o l

1

Pl 5. Dumeşti - Între pâraie, L3. Fragmente de margini de vată.

4

Pl. 5. Dumeşti - Între pâraie a demeure no 3 (L3). Fragments des marges d'âtre.

27

1


29/200

28 Meşteşugul olăitului

Pl 6 Dueşti - Într Pârai L3• Depunere tuală de gurine 1-2P 6. Dueş - Într pârai La deeure no. 3 (L3). Dpât rituel de figuines 1-2


30/200

Mştşugul olăitului 29

usa laului vase pensane lusui, pigmeni clani

P podaua din intioul atliului sp cntu o îngădituă scundă potja douăas alat încă în picioa cum s poat da şi în ansamblul supins otogac (pl. 3/2-3)În xtioul pimului (pl 9/11a; 10/4) s înşiui motil în S - ui ozontal omat dinbnzi alb ngati zat din ondul alb pin măginia lo cu ngu intspaţiul s-aacopit cu oşu linia Rcipintul bin as da modlat şi dcoat nglijnt a dnit un ld tusă pntu olaul atliului pin olosia lui pntu păstaa matii pim ncsaobţinii opsllo şi a ti unlt d stictă ncsitat două pnsoan ooidal d lut (pl1 01 -2; 1 1 1 -2) şi un lustuito

Analiza pin diacţi cu az X a clo două pnsoan întpinsă pntu laaapntlo ndică acopia cu lut a unui mănunchi d d pă atl obţinut pmitintptaa pislo ooidal paţal poat longitudinal dpt mânere de pensoane În

l unul a dmnsiuni uşo mai mai

Uml digital ămas ată că da a ostultioaă întbuinţăii Rzistnţa lo ăă ada agili psupun cunoaşta unui liantdi d apă altl acsta a putut dni în mânil clui ca picta un simplu boţ d lut.În pata d jos xmplaul ma ma a mpimat o alolă o dungă şi o aplatiza ăcutăpoat pntu a da pisi o poziţi oblică Cum am mnţionat dja în aclaşi cipint s păstaata pimă pntu obţina opsllo alb oşii şi ng mai xact 48 d bucăţipismatic d hmatit (pl 2/23) d culoa oşi cu aţt nuniom şluit 38 dnodul sici d cabonat d calciu 1048 noduli întgi d oxid manganios şi 149agmntai

În momntul dgajăii asului d pământ nodulii au acopiţi la xtio cu o custăgoasă d cabonat d calciu (p 12/1 4). În as s mai găsau şi stui itiiat d chipicconcţiuni calcaoas sau pământ căzut după dzactaa atliului

Sub g ar dou orţ prora orzonal cu un obc bra, poa capul unu bţ Inrorl a os nsa cu

o spau curba lu, poa o d ln = 3 - 4 c; h = 8 c; c; gr = 4 ) rua lusru or 39 g h = 3 bazl 8 3 Enogra au consna pnsul c olosau r d pr d porc Ncosc, Pscu 94 p. 234 Parar pnsoan /9 ; 0 = 2 ; grua = 35/22 g Alola lna au 8 x 35 x 8 Analza prn dracţ cu raz X, c Radogra 83 ara cau os lucra dn acla lu olos pnru craca as oxdan la 85° C6 8 g, dup nlrara dpunrlor au ras g (L = 5 38 ), ragnl au saţ. Probabl olarulsprga dn nucl bucţ d dr r p car apo l rca p o pa poroas7 "a, , oxd d r, crsalza n ssul robodrc scalnodrc. În naur s przn sub douor aoropc ala crsalza n ssul robodrc ora sabl; gaa crsalza n

ssul cubc, or nsabl Mnral casan ar duraa 55 - 5 scara Mohs) dnsaa 59 53kg/d Crsall d ha au cloara nagr d oţl, gr nchs d r, unor c rx albsru; când sgssc n al albsru când s gssc n lal subţr au culoara galbn. Pulbra culoa ron Conţn % 3% O unor ana d r T) n poporţ d % zcn dn Norga dn Elţa) sau obdn 2% În copozţa a a po nra slc, oxd ros oxd d cro c Es unudn pncpal nra d r, nd ulza ca ar pr pnu xragra rulu În ţara noasr sgs n canţ c, d obc asoca cu al nral la Tluc, hlar acobn, Ruchţa, Doboga cC a ar zcn s gssc n ţ os URSS, Canada Brazla, Inda" MCM 98 p 228 În as s alau 29 g, dup nlurara dpunrlo au ăm 99 ( 2 8 )


31/200

30

o 1 2 3

1

Meşteşugul olăituui

Pl 7 Dumeşti - Între pâraie, L3• Statuetă feminină semi -şezândăPl 7. Dumeşti - Între pâraie la demeure no. 3 (3) Statuette fminine semiassise


32/200

Meşteşugu oituui 3

Pl. 8. Deş - Într pâra L See ee ei-şezâe.Pl 8. Deş - Într pâra eee o. 3 (L). See e ee


33/200

32 Meşteşugul olăului

]

Pl 9. Dumeşt - Între pâaie, L3• Vasee în cae s-au depozat cooran mnera 2 pctură trcromăcu roşu ş negru pe fond alb.Pl. 9 Dumeşt - Înte pâae la demeure no 3 (L3). Les rcpients o l'on a dpos es cooansmnaux 12, pentue trchome en rouge et en nor au fond blanc


34/200

şşg olrl

oa va a fot lra a ngrj â pr, are orpl a pţn boba şgât nal. Pra -a apat o pe fon alb ş on dn benz verta negav, rţa n negr n fonl alb, ar prvz ean o n brn - roşee ar n nrpaţ bnz ae o brn roşet (pl. 9/2; 10/). Va onţnea na nol fer dnn a n rapor aa n pr repnt Sa avt n vedere ş nozţ pe poea.

Raograf reazae pnoanor, granlor ş fragenteor d hatt a venţaralr aân, fr apre prn ardra or a prar rdate Datort atarr pân la vrfr, ltrtorl -a part n tr

P oa raa lr l a l -a pat eraa, ar a aoprt aeaşov ornana ş ale obee alraşe, polone, val bno, nor ş tat,prţ onţor, pr a Berş (Dagor 967, p. 41 , fg 51 3) a Boş - CeăţuiFrumşic, de paro orne pra, pn en blan r fon roge av on

q e vae

(aa 1 946, p 1 7, p. /2a) În adrl onţlor no no anţona frven ob a folo an rpent pnr depoztara ferorar pre ne, pooabe.

va pozar onra oblr nor, nt e foot pnrapo nţe ana Lithospermum purpureo coeruleum rgeşl, pre şann d erb prforaţ şa. fo naa n taţne Crbna, Hbşeş a n Gnţa, a Un Veaa a not val a zvoar, afat a e dona 9, ra n at � ver prţ, ar brn rz ş ora p or opra fgoar nza n ra dpe ş 40 d rge l (arne-B,

Cârar 1992, p 6061 fg. 1-2 5). To n nan n faza la rşDelu Tis, nr-n bo a -a pra 15 nt e, la, raoare şrngoar (z 191 1 , p 224 ), ar a Bra - L Stânc nr-n ao , n port nfaza Glnţa Karanovo V, -a proa nl ntr a porane zareno (Urah 1992 p 5 1 ş r )

ran etenţa n zar a rş Tis bşeş Holm ş Bra -L Sncă, a pooabor oea n aaş ater pre foo ş penr prparaooranţ În prl o ra per tbar alar, n la afla 15 pre rg nanţ nş , probabl nar, ft nr-o pa nagr (zl 1 9 1 1 p 224 Ura

99 p. 40) oa t prţ grane o anganfro Preznţa rgor aar a od angnfro nr-n boga zar, poa f n poran argen a pozţeştşgar n arl onţ.

E frvent nâln obl a ra, a ane rzrvee e oloranţ nranr pr, a al n ara Cn Praa aata ra not e onţoan Bolgra - en, a vn - Ştoborăni fn deopert n boovan" d orroş (Dragor 1970, fg. 7/2-5, noa 5)

P Holmul a Hbşşt n groaa 22, -a gt n ron pra d oarroş gr pnr vop (Dtr et lii 1954 p 57, fg 44/8) lte fragnt a, fţe şefe, a apr n tr aroog a no, pre a âna Delu Boeşilor L Nuci (ra, an Ţran 1999 p 16) În Trpo B - B tn -B n ar d or a Vy K rzrva e or penr pa ra

Asko-u l repreznă n nme geneic da vael ce e appe e frma bi e pe le ce ael încâă eene c n anima Nit 97 p ) Cee înae c g aimeic, a, ne picişe a cacerice penru peiaa n ic ute prec exemplau e a La Vbeveaja (Bbiv 953 p 4fig.


35/200

34 Meşteşugul olăituui

tot într-un vas (Tsve 1994, p 8 1 ) a el se păstra ocru şi în ateliel de la Trostjany datat în Tipoie B în încăperea dinspre est apt ce dovedeşte cum amă cercetătoareaucraineană E V Tsve - aptu că şi aici ca şi a Dumeşti ucra dar şi locuia olau (1994, p82). Restur de ocru roşu sau găsit şi în apropierea ateieru de oăt de la Văvăreuca IIunde aătui de încăperea nr 2 se aa o groapă = 1,4 m; = 45 cm) în interou căreia sau adăpostit mai mute bucăi 2-3 cm) (Marevi 198 1 , p 94) O rezevă importantă depudră de oc sa menionat pentu staiunea iatra Şoimuui - Horodişte (Vulpe 1941 p. 3)

Ocru sa descopert şi la Grebeni Tripolie C întrun atelier specializat în producereaceramicii decorate cu motive adâncite unde era oosit pentru inisarea exteorului sau pentrupreparaea pastei (Bibiov magij 1964 p. 32 şi urm.)

În cantităi substaiale sa găsit ocu roşu pentru pictat a Kaanovo sub oră de

bolovani sau pra dar şi de bucăi aetate prevăute cu perori pent atâat (Georgiev 1961p. 79. În sudul natoiei la Haiar în aşearea a doua datată 5400 BC erau aeierespeciaiate în producia de piese destinate ceremoniilor reigioase în care sau păstrat n stu

vasepine cu lut mateii colorante unelte vase eoosite (Bâzu

1977 69Ocru! brut a cotinuat să e utiizat şi în peioadee ulterioare. In staiuea Cernavoda Dealul Soa cutura Cernavodă I întro groapă circuară săpată în podina ocuinei 5 s-agăsit un depoit de ocru roşu şi galben (Berciu et alii 1960, p 51) În complexul cuturaJamnaja ocru s-a descoperit în moântu 13 din necropoa de a Sărăei Basarabia situată înapropierea cursului ineior al utuui ici un bugăre de ocu era depus întro valvă de scoicănio ângă epia de sus a umerusuui brauui drept (evii Manzura Demceno 1996, p2 ig. 10) Înte maniestăie reigioase ae eioadei în staiunea Kuri s-a surprins o ormărară de ritua umplerea cu ocru de dierite nuane a orbiteor şi a cavităii nazae probabi după

îndepătaea esutuior moi (Toev 199 p 30 32) Obiceiul este mai recvent întânit înspaiul nord-pontic î gupa târzie Ingul din cadru compexelor de morminte în catacobă cuscelete întinse (ustovalov 1999 c Burtănescu 2003).


36/200

Meşeşugu riuui

Pl. 10 D Înt pai L3• Rogl ă l poo ool l2; po 34.P 10 D Înt pa o 3 (L3) L oph g oox g 2 p po 34.

35


37/200

36

o 11

Meşteşugul olăiuui

l

.

-� r . '-

.l � : -� . 2

�-- . ·

�-. · :. . � ;':·- · :

.'

Pl 11. Dumeşti Înte pâraie, L3. Lustuitoae 1-2; pensoane ovoidale de ut 3-4; moja 5;sufătoae 6.

P. 11. Dumeşti - Înte pâie, la demeue no. 3 L Posseus 12; des pinceaux ovo'daux en agie 3-4; morter 5 cannes de veier 6. 33


38/200

Meşeşugu oăriuui 37

Anaize ae canţi mineai descpeiţi în cuinţa - aeiede a Dumeşi Îne pâaie

Peru cuoaşerea caacerisicior fzico chimice ae ceramicii de la Dumeşi acompozţiei pasei, agobei şi cuoor, precum ş a ehicii de lucru, î Laboraoru de cerceărfizice di cadrul Muzeuu Naţioa de sorie a Româiei, sau reaiza aalize cu raze X cufluoresceţă sau difracţie, de fizciau Gh. Ncuescu Peru obţierea lor sau prelevaparicule de vopsea de pe u fragme ceramic, precum şi paicue de pe u odu sferic deoid magaiferos, sub formă de praf bru îchis Aalizele cu raze X, ae paicueorobţiue pri pisarea odulilor au sabl vaor specifice oiduui magaiferos (MFe)

î caoiau difracogrameor 761 şi 83 (pl. 14/1 3 orizoa îre 1 00 3 5 şi verica dea 080 la 3310 3510 şi 480 Coform omecauri sisemice, a pucu valorc 65s-a evdeţia crisau de cuarţ (S)

La fel s-a proceda şi peru ivesigarea bucăţilor prismaice de hemai, ae căoraaze au fos comparae cu ae pigmeţior de cuoare preevaă de pe u fragme ceramicvezi dfracograma 805 p 4/4 Ivesigaţie au pus î evideţă u oid feric, coformrepereor obţiue î difracograma r 76 di câmpu 100 pâă a 175 caroia orizoahemaa (Fe) î compoziţie cu u proce de fier de 65 75% ce făcea culoarea aproapeiaerabiă î diferie codiţii p 14/2

Pri suspedarea îru ia a acesor pigmeţ de origie aorgaică rezseţi acădură şi la dferţ ageţ amosferic şi chmii se obţiea o souţe fluidă ce puea foosă peru agobaea îregii suprafeţe a vaseor baia de cuoare a uor părţ di aceseaşi peru reaizarea moiveor sau acoperirea erspaţiilor rămase îre eemeee de decorBua coservare a picuri ceramicii de la Dumeşi a fos favorizaă de caiaea cooraţiorapicaţi î srauri groase de impregarea or î pereţii vaseor, dar ş de depuerea pe aceasaa ui sra proecor de cacar Coform siulu picura specfc uimeor eape ae fazeCucu A î decorul vaselor de aic bada abă, ma rar bruă, a moveor are ie de

marge bru - egricoase ma ae şi ades dubae de o lie roşie, de aceeaşi grosme Pemiocu bezi abe o mai frecve apar i fie mediae roş, de a ua pâă a re. Oaeţe o mai mare s-a acorda compeări ierspaţiior a îcepu cu liii groase ueorsuprapuse, asfel că fodu iiţia aba se îrevede De obcei, îsă, î erspaţiu s-au pcaii subţir fe roşi sau albe, de cee mai mue ori paraee bezior mărgie cu egurezervae di fodu ab al vasuui.

Aazele pri difracţie cu raze X, pe câeva fragmee ceramice au dus adeermiarea compoziţiei maeriaelor d pucu de vedere a srucurii crisaie.Radografiie disg drep compoea prcpaă a probeor argia cu urme de cuarţ ş

adeziă Se po cosaa şi urme sporadice de peavă, poae irodusă î pasă simboic sauca degresa ş puţe crisale de cuarţ p 40-4 Peru sabiirea compoziţiei mieraeor şi a eemeeor miore eisee î

pgmeţii cooraţor de a Dumeşi Între pâraie au fos eecuae aalize la Isiuul deFizcă Nucleaă di Bucureşi, de fzcau Gabriela Grabari Ele au fos obţiue prbuăvoiţa coeguui d Dr N. Popovic (Mam-Alaiba 199 p 81-83


39/200

38

o 3

Meşteşugul olăituui

3

4

P. 2. Dumeşi - Între pâraie, L• Oxid mananieros şi hemai, înaine de curire l ,3 ş i după curăre 2 4.P 1 2 . Dumeşi Între pâraie La demeure no 3 (L3). Oxyde manano-ferreux eta avan l yag 1 , 3 apres yag 2 4


40/200

Meşeşg oii

P. 13. Dueş - Îte Pe L Frge cerc cu ue e cur 1 srii ebuc e hei 24 oogr ee cosco e resuor C PâeP 3 Dueş Îte pe eeue o 3 (L) Frge crque vec esces e eure 1 es sies su es orceux 'hie 24. Phoogresrse u croscoe r esureur C Pâe

39


41/200

40

Locuinţa 3

Vasul ]

Hematit

Oxid maganferos

Vaul 2

Groapa 8

Meşteşugu oărtului

Poba 1 - e uţin mangan şi lumb; un zirconiu

Poba 2 - fe + mangan + stroniu + zinc(fer faţă de mangan 3/1) (stonţiu + zinc 10-20 păi ermiion

Proba 3: - fe + stonţu + ziconiu + nichel + zinc,au (??

Fagmente de cabonat de calciuPoba - slicat de calciu Oxid manganiferos

Fagment ceramicPoba 5 : - fie + mangan + stonţiu + zinc fieul faţă de mangan 3/1) (tonţiu +

zinc 100200 ărţi e miion .


42/200

Meşeşg oii

76 76

1

!

0

-

-

,

5 r

Î

+

l

r

D

3

�

t

- 30

·

K

25

-·'

: •

1;

ţ:

"2 0

}

· -

0f !

,

l t

"

a

2

823 3 80

1�

.

5

-

do

\

j

)

r

a

3.

-1

_

:

-

r J

� �

1

�

� -

1

� - �

20

t

3l

!-

f

5>

-

r

D ' f

•

P. 4. Dmeş nte pâae

L. Dogmee ooo: ox mgeo 7 6 ; hem 762; pgme oş e hem 805 pgme eg e oxmgeo 823P 14 Dmeş Înte pâae emee o. 3 L. Le oge eoo oxye mgoeex 76 hme 762 pgme oge hme 805 pgme o oxye mgo-eex - 823.

4


43/200

42 Meşteşg oiti

Pigmenţii utilizaţi în pictură, argila

Până a desoperirea vaseor de a Dmeşti, depozitare ae materiei prime pentritură, anaizee petrograe pent stabiirea tiui ooranţior s-a reaizat diret pepigmenţii sbstanţee oorante apiate pe vas

Primee investigaţii privire a parametrii tehnii ai eramiii oamente adâniteşi itate sa reaizat înă din perioada interbeiă, în Uraina, în adr Laboratori deRestaurare a Institti de arheoogie din Kiev Între primii, P Kasnikov a preizatmateriie rime oosite enr obţinerea eor trei uori de bază, ab, roşu şi brn înhis,aoin, or roş şi minererie de maştină şi a subiniat ompoziţia himiă a aestora dinrmă, ier, mangan (93 p 0-2) Mutitdinea nuanţeor de roşu şi negr brn eraasigurată de varietatea ooristiă a orui, a minereurior de ier şi de mangan

După a doiea război mondia, ampee investigaţii asura eramiii de a Hăbăşeşti -Holm, judeţ Iaşi, a ds a aeeaşi rezutate Anaiza a 7 probe, în Laborator erami a

Comtei Geoogi din Breşti, au aătat ă pigmenţii oosiţi pentr pitră avea a bazăie sau manganu Fe şi Mn) Dumires et alii 954 Apendie III, 595 şi urm), preumaşa nmit reion prismati desoperit aii, robabi o păţă de hematit (Ibidem, 57, ig44/8)

Anaizee reaizate a Piara Neamţ, aspra iturii eramiii de a Podri DealulGhindaru, jdeţ Baă, a stabiit oosirea mangani şi jaobsiti sa oxiduimagnieros) , pentr pigment brn înhis negr, hematit entr roş şi siiat de aiu,pentr ab (Chiribţă 979, p 70970) Ceretărie întreprinse de Gh Niesu, C Coţos şiDr N Poovii, oosind probe din aeeaşi staţine, a onds a aeeaşi reztate prinevidenţierea jaobsiti sau oxidi magnieros) , ent pigment negr sau brn înhis , ahematitui pentr doă nuanţe de roş, dieite doar rin onentraţia minerei şi, ireşte, asiiati de aiu, pentr ab ( 982 p. 205-206)

Numeroase ate anaize ae ooranţior a reaizat L. Eis, în adr UniversităţiiHarvard, a Institt ehnoogi din Messahusetts Pentr aeasta a oosit drept robeâteva ragmente eramie desoeite în staţinea eonimăCuteni - Cetăţuie, din aza A,atr ragmente eramie pitate trirom şi din aza B, doă monorome de sti E unu itatbirom de sti şi doă ărţi de vase de ti Cuteni C şi de a rşeşti - Ţuuieta, din azaCteni A, n ragment u deor aneat seii pentr gru regiona Drăgşeni ura şitrei pitate trirom (984 p 29 tabeee -2) În sinteza din 984 a mai pubiat anaize aepigmenţior de oare de pe eramia din staţinie: ârg Bereşti Dealul Bularului,Gheăieşti - edeia, Podri Dealul Ghindaru, Văeni Cetăţuia şi ârg Ona - Podei Dedata aeasta, însă, entr a argia să n inuenţeze rezutatee n a mai seţionat ragmenteeeramie, doar a reotat pudră din ieare uoare Pornind de a rezutatee anaizeor zio himie şi a eor raze X uoresenţă sau diraţie, L Eis a evidenţiat spei şiaităţie ooranţior (Ibidem, 9 şi rm)

Băţi de hematit a ost desoerite şi în aşezarea Cuuteni A_ de a Sânteia -

Dealul Bodeştilor, ângă oinţe L 46 8 0- dar mai aes în L 7 9) şi în gropi (r 7 6263, 65 3) În groapa 73 a 270 m, se aa o arrie spartă gra în jos, pe pereţiaoperită din abundenţă pbere de hematit Mantu, Vad, Nies 200 ig 3/ ; 4, 5)iar nmai ubere de hematit în zona dorsaă a sheetui d in mormântu dub, desoperit totai Mantu, Botezau, omer 94 p 225 şi urm). Anaiza prin diraţie raze X, apitrii âtorva ragmente eramie de a Sânteia - Dealul Bodeştilor, a stabiit oosireapentru uoarea roşie şi neagră, a unor minereuri de hematit şi magheite "u dierite aze


44/200

Mştşugu oăituui 43

cistaogafic a FO", pntu ngu şi ab jacobsitu şi cabonatu d caciu (Mantu, Vad,icuscu 200 , p 20

La Oxfod, în cadu Laboatouui d cctăi ahoogic, pin acaşi mtod s-auxaminat at 5 fagmnt camic pictat în sti Tipoi B Cucutni A-B, c povnaud a Bicz ot şi d a pşta Wtba, din săpătui ahoogic întpins d GOssowski şi W Dntykiwicz, a sfâşitu scouui XIX şi îcputu scouui da cas aau în cocţii Muzuui d Ahoogi din Cacovia Cum considă autoasudiuui, Z Stos Ga şi E ookp, pntu ppaaa cuoii oşii sa foosit o ma cantitatd oxizi d fi (hmait, pntu ngu sau bun închis manganu, ia pntu pigmntu ab,mtacaoinitu şi cacitu, doa p două fagmnt apa cacitu şi potonstatitu Smnţionază şi posibiitata povninţi cacituui din pigmntu cooantuui şi din agiPznţa hmatituui în agi şi în pigmnţii d pictuă a dus a dgadaa abuui în nuanţbn ăptoas 98 , p 59; Dost 963 p 649 Eis 984, p 99 şi um 1 A Gi apubicat câtva pcizăi gat d thnoogia camicii d a Cuconştii Vchi, din fazaCucutni A

Tipoi B 986, p 22 şi um..

Asupa thnicio d dcoa a camicii sau apcat ş cctătoii mai tini Podvigina, S Pisava, V Kiva, A Lvishtin, E Maachvskaya şi N. Tavkina, în caduInstitutuui d Stat din Moscova, spciaizat în consvaa vchio monumnt, cumconsmnază Paaguta, în comunicaa pzntată în cadu Simpozionuui Intaţiona dAhomti d a Budapsta 998 , p 0 Pin anaiz zic chimic aizat înt 992

993 , p 82 d fagmnt camic, c povnau din 9 aşzăi Cucutni Tipoi, i austabiit foosia pnt ppaaa pigmnţio oşii oxizi şi hidoxizi d f, ngii, compuşip bază d fi şi mangan, ia pntu ab caoinu (Ibidem) Pin simpa saâma a

minao înt-un moja şi amstcaa o cu apă, cum a mnţionat I P asnikov 93,p 2, s obţina o souţi ca s apica cu pnsonu p pt nisat a vasuui

Înt pigmnţii utiizaţi pntu pictat camica dosbim tonui cad, bun - oşcat,oşu sau bun, în contast cu acsta, tonui ci, ab şi ngu Nu sau foosit cuoidiva, obţinut din amstcu o Da, a comatica dusă, ab, oşu, ngu, s-au adăugatnuanţ d ab, ab - găbui, ab - oz, bun - ăpos, oşu bun şi mai as ngu - ciocoatiu

"Tipticu ab - oşu ngu, noi î tanscim ab oşu ngu consmna P Usach st o stăvch constantă stiistică E poat fi idntificat în difit tap din istoia

pdcsoio Cucutninii, sp xmpu, au făcut din ab oşu şi ngu (configuatfoma în spiaă, cc tangntă a cc, tiunghi sau omb un pincipiu imagistic, în bazacăuia pot fi idntificat stiistic caţii o. Camica (singuu mştşug c ni s-a păstati s supuna în totaitat 998 p 20

RşuCum pzintă poba , în pimu vas dscopit în ocuinţa ati d a Dumşti (p

9/ 0/4, s găsau bucăţi pismatic d hmatit (p 2/23, cu stiaţii ongitudina, cum s

poat vda şi în fotogai aizat a micoscop (p 3/2-4 E pzintă matia pimăpntu pgătit vopsaua oşi sau oşi bună, în componnă cu oxizi d fi, puţinmangan, pumb şi ziconiu, vidnţiat pint-o anaiză pin difacţi cu az X Poba 3, anoduio din vasu a doia, ca conţinau mut , da şi stonţiu, ziconiu, nich, zinc,poat şi au

At anaiz sau aizat în Laboatou d staua şi consva din caduCompxuui Muza Piata Namţ, p fagmnt camic din staţiuna GhăiştiNedeia, pictat spcific gupo stiisic a azo uun A-B i B u sai


45/200


46/200

Meşteşg oăiti 45

Geologic României indică, pentu lbl foosit l Hăbăşeşti - Holm, o popoţie de 95,4%cbont de clci Dmitesc et alii 954, p 440, not 2. L Ellis stbiit ceeşicomponenă pent pobele de l Ccteni - Cetăţuie şi Tşeşti Ţuuieta menţionând că lPodi - Dealul Ghindaru Văeni Cetăţuie şi Beeşti Dealul Bularului în cbontl decci s dăgt gile lbe c n pocent eds de oxizi de fie 984, p. 22, fig 4 -46,tb. 9, fe cm se pctică şi stăzi De obicei c lb se încst şi dngile dâncite e

decoli cemicii de l Tşeşti, i c oş ceeşi ctegoie cemică din şeze de Dăgşeni - Ostrov

Argila

n dinte bogtee esse le ntii În motte czio, citte gilei şiposibiite de o poc din popiee şezăii s chi din peimet cestei, condiţiont stbilie vetelo O dovdă pocăii gilei din peimel locibil o epezintănmeosele gopi c pole simetice, cotonite, tipice pent extgee lli, existente în

moitte stţinilo cecette Mkevi 98 passim) De obicei, în şezăile cctenienep fecvent gopi din ce se scote tl neces modeăii oelo L Beeşi DealulBularului, deţ Glţi, în cmpni din 982 s săpt şpte gopi de mi dimensini = ,5 - 3 m h = 0,75 ,6 m, mcte -f, c poe neeglte şi c mgine gii ciclă sovă Dgomi 983b, p. 7 , 74, 77 , fig 4/8-9 8/8- Şi în te medii ctle eneoitice, deexemp Vădst Măura etelor, deţ Olt, în stţine eponimă ctui Vădst, înstt II, nmeose gopi e sitte în pte de nod şezăii, spe pâl Obâşi Înteee, n de mici dimensini seve pobbil pent s cemic Mteesc 962, p 89, p 1În schimb Dmeşti, dtoită sităii stţinii pe vle, gopie mi snt e, mi me este

gop 8 Pobbil olii l tl din Del Biseicii, de l bz cesi ce măginestţine L Elis, ponind de l ezttee nizeo petogce, pecizt folosie gieiă degesnţi dăgţi, do c inclzini nle, n pocent idict de mică şi de ltecomponente Aceste dsi ne pemis olo cctenieni s tipoieni să pevinăcontcte şi defome vseo în timpl cţinii de sce şi mi es de dee Mi mt,pin dee giee lvione c nmite inclzini fvoizt deenţ colonţio cstcti mi complexe, c deosebie negli Ellis 984, p93

Amplse stţinio în oci c t bn pent constie cseo s pent olăit,se eectă şi în toponimele dte stăzi cesto Spe exempl nmi în Podiş Bâldli

întânim: Bn - La lutărie Bte La lutărie Fâstâci Lutărie Gâceni - Pe lutărie, GVăii - lutărie Isii - lutărie, igoeni Lutărie, Negeşti lutărie Bhăeşti - DealulHumăriei, Şchei Humărie ş. Comn 980, passim) Toponime de cest fe se întâlnesc înînteg e compexli, de exemp Csnlec - Lutăria, jdeţl Botoşni Gopipentu scotee ti e şi Dăgşeni - În deal la lutărie Cşm 977, p 6 L felindic şi topogfi locilo din zon Bgi Klisk 940, p 307-325 Sko 982, p 38-44, pemnent legătă dinte comniăţie gicole şi meşteşgăeşti c nt

În satele Sătioaa şi Dăeşti din udeul Vanea a şi în alte ente de oai albul se obine din amesteul"humei u iata albă adusă de la munte asă şi isaă Iodahe 996 . 89 3) Agilă odus eultat in desomuneea natuală totală sau aială a mineaeo silio aluminoase aeeentă siliaii natuai feldsai nefeiene leuite et) in oile magnetie (ganite egmatie)metamofie gnaisui miaşistui) şi mai a in sedimentae sub aiunea aei şi a C din natuă Cee maiăsândi te mineale în agilă sunt aolinul (Al 2Si 2H) montmolonitul { Al [Si) OH) nHşi miele hidatate (hidomiă hidomusovt illit et) Comonenii săi nali sunt 37% Si %Al şi 5% H ia ei seundai: Ti Fe FeO MnO MgO CaO K Na. În afaa aestoa maionine imuităi de m ineale neagioase ăi nedesomuse de la vegetale sau de a veţui toae şi de minealenou foate u sunt aona gips, oxizi e ie e 980 p.


47/200

46 Meşteşg oăti

Lcul de unde se prcurau clranţii

În pivinţ descopeiilo de Dmeşti - Între pâraie dtotă existenţei în hemtite ş icce şi ziconili, eement ce pe în gene în foţinie geoogice giose, sepote pespne poce o chi din Podiş Cent Moldovenesc, posibi din pejm

sţi nii

Cm m menţiont, n stfel de loc se fl bz dei din mgine de sdvest şezăii ccteniene. De ici, meştei oi ve posibilitte să se povizioneze clt, şi tot ici, pobbil, găse neoi şi hme colote N Zhi în peeginăie li deteen, semnt în st Sfineş, pncl nmit Cetăţuia Coi, jdeţl Botoşni, o stfede ssă de colonţi minel, "În zon ceăţ n pă cemică, d so, pnă dncime de n met, e mestec c piete şi pământ ars. Cibile de gile sntexplotte de căte gospodinee selo vecine, din ee pepnd-se coi oşii, glbenepent vopst peeţio" (Zhi, Petesc-Dîmbovţ, Em. Zhi 90, p 294, n . 252

E Comş întevăzt egă înte ome, în sd-est Eopei, nmeoseo

şezăi neotice s eneoitice ş zonele de cenoziom şi loess necese giclii d şipent poce mteiio pime pent oăi (98 p 20 şi m. În me, ell deăspndie cltii Ccteni - Tipolie, sblni L Ell s, se sppne c Pom Scitică şio pte din sct cinei, pte vestcă find nmită Pltfom Modovenescă, cfomţini de oci sedimente, înte ce pedomină giee şi mee, împenă c entielede nisip şi gesie pţin cmentiictă şi oxizi de fie (984, p 8 Tot e menţiontpezenţ, în depozitele giose din ell cesti complex, no impotnte ezeve dehemtit, geothit s imoni, d ş ptl că mgne se poc mi ge Pent stbiiepovenienţei cesi, e pops doă posibiăţ pe de o pte minele de oigine

sedimeno - memoce din Cpţ Oientli, nţii Bistiţei, ce se conină c Mnţiivn din cn, pe de ltă pte, Podişl Podoiei şi Pom Scitică (Kjewski 938Shnykov, Olowsky 980, p 393 şi m. E n excde posbilitte pocăii o, c şieşeii o din zele noste

, dn zonee gose s mlăştnose, din tbăi s soi

ezidle ( 984, p 83 2 şi tbell 5.În fncţie de pctice olăitl s- măit site şezăilo în popiee no

depnei de gilă ctă şi în zonele c esse mnele necese pepăi pigmenţilopent obţnee cloii nege s bun negciose, îndeosebi depozitele de mngn dnmlştin, ssee de hemtită, ioniă s goelă, pen obţinee co oşi s bn

oşietce, oxizii de fie hdtţi s hidoxizii de ie şi pen b coinl s cbonţii declci (Elis 984, p 83 şi m. , 9 ş m Aplse no şezăi pe vle, în popieeesselo de pă, pecm Dmeşti, Hoseşi, Veseli Kt, în oci c gile spălte de pe,indică ş pse lo în popee sselo de meie pimă necese olătli

N excldem nci posibile pocăi nmito colonţ şi pin schimb, din zonei îndepătte Avem în vedee e descopeilo de se de mte pime Vsele de Dmeşi sn pimele ce conţine oe e teiile pime necese pictăii cemiciccenene din z A şi doă tp de nelte. n imp ne vizite Iş, înnte de nl

ii âd m elit suie existu âtev luii stee di em, i l Dumeştii Vehi, olulstului, C Jei şi ou lutu de l ol iei te l mge lolitii, di uul umi t tăi Olii uos lou, ueoi destu de dette de udeşi ou voselele hm d ăi oşu sedodeşte dito nă d ămnt aa umit rşală şală) u mt ogt oid de ie, e segseşte l o dime de m su hi mi me i deise semee mâtui u utoul ivoelo su elo, «e sot l veel» De id, oi d Gleşoi udeul Dol iu aa d Sohodo olo seşe di moşi smoş um et u meseş d e loului odhe 996 e ş egul ee iule e u m u bb


48/200

eşeşg olăl 4

989, m comnc Lnde Els descopee lo. A mt smp d dn tot set egeneos em sgă că o să pă

D N Bzg, de l Fclte de Geoge Geologe nvestăţ Al. CzIş conom celo pblce de R. Dmtesc 92 p 2, menţoneză că nodl dejcobs = mm cm; pţn de 2,5 cm p în bogt depnee de l Nkolev cn,pe Bgl sdc Conom ceste nomţ, nt Lzovc consde că, "pe vto

se mpne eece no nlze ce să ndce povenen nodllo de l Dmeşt"(n Vld Nclesc 200

Geoog semnl ş lte posbltţ de poce lo în ncţe de essele deme pme (Svl 938, p. 20285 dem 92, p 454 dem V Inovc 958, p 59 Inovc 95, p. 349-33 T. dcen G. Bâg, G Boţomn 9, p 33-50

Rte pgmenţlo neg de oxd mngneos în nventl şezălo ccenenes olene n poe decât o dovdă posbltăţlo edse de poce lo A gj cce mte pmă e păsttă Ş oş , în ote stţnle negl s negl bn s-olos pemnen


49/200

48 Meşeşg oăi

Desfăşurarea meşteşugului olăritului

la Dumeşti Intre pâraie

Cemic deţne ondee ce mi însemnă îne descoeie heooce, f ence inees en cnoşee ehnicio de eie cesei fos ş ăms consnShed 965 . 4994 Invesige eieeo c nmeosee o meni, c deosebiecoee, să bz înţeegeii evoţiei ehnicio de confecţione diveseo eciiene dincd comexi c Cceni Tioie Deşi, en im fză, Cceni A, s-bic me coe de s cemic, ne gi de coe, îne ce insţiie dincen de oăi de Aişd Dealul Tiy Szy, B 99, 55 şi m., n s-descoei eiee de fc cei de Dmeşi tre pâie în ce s- sins mjoieeeo din desşe meşeşgi. Şi en ces f încecăm să deiem, în ncţie deinfomţiie heoogice e ce e vem eee e ce e cs meşeii oi dinsţine Dmeşi, şi, în genee, eee ce ebiesc cse de oţi meşeii oi ccenieniş ioieni ână obţinee odseo nie exgee şi ee i, inczinie,modee vseo, finise cemicii ii de nee, omene în eief şi dâncie,sce şi, obbi, o mă dee, iie ăcio de giă efoe ţi, nee enic, ee şi ţinee voseeo, coeie c ngobă fond de ică, ice -decoe - îmodobie vseo, sie mecnică şi, în fin, dee cesei în coe.

Pin desciee omenţiei no eciiene ice de Dmeşi, de semene, m

încec să deiem fomee de eize e seceo decoive, să sindem moivţiiece ssţin mişce geneă decoi ic s gv, de f Cceni A, ână nsfome i deniivă în eiod de nziţie de eneoiic bonz

Exageea şi pepaaea luului

Comex Cceni - Tioie s- desfăş în eiod Anici , cceiză îne vesic in f seăişi mesec şi moidi c n, în o c ziee nosec n cim mi med şi mi cd Câcim 99 20. Sţinie heoogice din sd

Podişi Cen odovenesc ezină condiţii de denee oie Chiiţă, Pănesc,Teci 9 3 şi . 04. Pofiee d, difeenţi, câev ii de so de nive de căce n so neg - cenşi, dă ce meă so neg bn, bn închis,deschis s găbi şi sificăie giose c difeie sece de coe, consiţiescă.

Condiţiie de eomedi e şezăii de Dmeşi fvoiz cicegicii, d ofei şi mei imă necesă meşeşgi oăii Sbiiecomniăţii în cese oci se egă, desig, de soie bne de şi de evăsăieSheţi, de ă şi nienţi, d şi de bogee sse de gie Mediie vie, c

essee d şi c eicoee o, fos nize de A. G. Bown 200 3 şi m.As vnjeo iizăii sedimeneo giose de loes ivi, fome şi săzi

in evăsăie âio P, Nis şi enţio o, sedimene din ce se obţine şoeci de mei cbi de meie imă c ţine imiăţi, s enţi eoogii ce să în şezăie cceniene din Români, înceând c H Schmid 932 , 29 heoogiice să în cin s Rebic odov Psse 949 0. Cm emc 1evi, "Obiecee făce din giee cese, c ms de scă mănă dă


50/200

Meşeşgl oăiti 49

dee spfţ needă şi o nnţă oşie stăcioe" 98, p 2) Anizee peogfice stbili, de semene, cie, finmenl vseo modete din gie evige Elis984, p 93, 5)

Ceceăile heologice de l Dmeşi, Hoiseşti Bodi 200, p 82), din fz A,Veseyj K din fz Tpolie B şi din te stţini site n medii vile, evidenţit npim ând bogăţi şi fmseţe cemicii, bogăţie specifică no cene de olăi N s

excls şi posibilie pcticăii gici, c vnee şi scile de de evăsăilepelo

O giă omogenă ebie să se fi obţint pope c şi stăzi: l se mănţe seâmiţ c sp şi se lăs câev săptămâni să dospească până n n Agi ăiă n ese d, se băe c mi de emn şi bi dpă cee se dce n teie, nde e şeză nldă, pe o piee de viă Iodche 996, p. 80) nele din ngădie de l, descopeie nocinţ eie fos foosie pen păste ceso te de gilă, spinse n poillsttigfiei veice sb fom no pe ngoşte, de cloe glbenă, c ăţimi de cic 20

cm, şo de sep de so bnUfrământarea

imp n ce se eiz şicurăţirea Î

npoces ehnic "compict opeţie dospiii şi fământăii e decisivă pen cite şifineţe pstei şi, n fin, pen cite vselo de pămân" Stoic et alii 92, p 203)Asăzi, din gil pegăiă se fc 50 - 60 de te Peste 20 de stfel de colci de , neşi, fost descopeiţi n gop sită n popiee locinţei eie nt-n st compct nde fost ncţi pen că se scseă. În imp degăii gopii ei se descompne

Inl uzi uni

Pen micşo n timpl sc compime şi evi fome ccilo npocesl deii n gi peptă penu modele vseo se dăg difeiţi ingedienţiPen cemic de z gospodăesc s- folosi dos de scă me Pen cemicfină, Dmeşi s- pefet gil c stcti mici de mlte oi nmi c inczini ntePobbi, n teie de oăi s- tii mi les l spăl de pââl Sheţ din DeBiseicii toponim dt stăi de locnici deli ce măgineşte şeze sd. Pinevăsăie cesi, pe mlie pââişi se fom mi cniăţi de giă, sficienepent ctivite mi mto eiee Coe oşie căămizie vseo, fineţe şi bn

conseve pictii nclină spe foosie giei levigteDepoiele giose de Dmşti Între pâraie ve n conţint incini ntesitţie ntâlnită şi n te sţini Elis 984 p 93) Dine ingediente menţionăm cuarţulcţl - nisip c difeie gnţii , cm indică şi nizee c ze X, ce - consemn ncoijl difctogmeo 6 823, pnc voic 26,25 g 3/, 3). Nisip din pstvselo c peeţii sbţii s vseo medii şi mi inenţ pocesl de dee.

Amestecie veetale şi şamota s- păst din ct Peccteni, n ce setiiz pen tote ipile de vse. L Dmeşti pecm şi n lte stţini din fz CcteniA, fos foosie mi les n podcee vselo de povizii, tăvi, lighene şi le fome

popite de cee de l Tşeşti Ţuuieta PetescDmboviţ et alii 999, p 446, fig.33 5-2) neoi şmot s- mestec şi n t foosit pen mode plstic cm esecl splendidi spot ntopomof Hora de la Frumuşica din fz Cceni A căti

Se ă oă l hoă ninânduse de l mgine se milo in ăle se de şi se sângămânul seninde semene oăi" Iodhe 996 8), oi se fămân u mâinie âev oe enu s să fe unsuosă un de luu ând devine em eaa su aat ând şi dă e a îtns şi nlesneşte Ibdem 83


51/200

50 eşteşgl olătli

din şse figine feminine pinse în hoă Bziă 98 , p. 336, s l nei pţi din cele 2 desttete e complexli de clt descopeit n şeze Peccteni de l Isii slesc200 , p 55

În şezăie din intelvi Bg-Nist, Shov, Kicev şi Vesely Kt, s-semnlt gămezi cemice în pem no ciocne şi nicovl ey 966, p 0Pondee tilizăi şamtei v ceşte n tim fză şi mi les în peiod de tnziţie de leneolitic l epoc bonzi, cm indică descopeiile de Bnzeni - Ţianca II şi Bnzeni

VIII, Costeşti IV evi 98 , p 4 şi m, Tinc - Izvrul lui ua Aib 99, p24 s Cniceni Pe castă dem 99 p 469 şi m..

C scică sfămtă, l Dmeşti, s- degest nmi cemic de tip Ccteni C LDmeşti Între pâraie, cm indică sttigi oizontă şi veticlă, modee se făce pelt însoită ocinţei teie, n depte de pişl Shleţ. Aici se mi f doăpiete mi, fţette, pobbil n scn s n spot, şi tele mi mici, plăci pefote pi,pecm şi d

alaiba ruxandra complexul cultural cucuteni tripolie mestesugul olaritului 2007

Documents