CUNOSTINTEB

NUMARtil raw ITOAR22 .,SFATURI PENTRU GOSPODARI-

DREG.REDMTIONAIAPRoF UNIV. I. S

Megeiugul OEM uiDE -

ART. GOROVE1

EDITURL.CARTEAROMiWEW"BUCURESTI

Pretul Leiwww.digibuc.ro

CUNOSTINTE FOLOSITOARE".= 8 lei numärul; celelalte 5 lei.

Numerele care lipsesc stint vändute.

CUNOA7TEREA TARII

C. 5. Bucovina de I. SIMIONESCUC. 7. Dobrogea de C. BRATESCU.'C. 14. 1.om5nil de pests Nistru de

V HAREA.C. 17. Govora si COlimSnasti de 1. SI.

MIONESCU.*e18. Moldova de I. SIMIONESCU.

11.1Antanii din Ungaria de I.EORGESCU.

C. 20. Jui. Tu da de IMURESEANU.C. 21. Tara Hategului de G. TODICA.C. 25. Cetätile de pe Histru de AP.

CuLEA.C. 27. Valsa ...lulu! din Ardeal de

P. HOSSU-LONGIN.C. 28. Tara Bdisel de N. ORGHIDANC. 29. Vechiul Unut al Sucevei de

V. CIUREA.C. 30. Macedo-RomEnli de TACHE-PA-

PAHAGI.C. 31. Romanii dln Banatul Ju

lay de PR. BIZEREA.C. 34. Laramuresul GH. VORNICU.C. 39. ElajLi dr ALEX. LUPEANU-MELIN.C. 54. raaul de D. lzvEraneEANu.*C. 55. Zaranu1 de G. CAMBER.*C. 57. BLCU, estl de V. MIHAILESCU.C. 62. Carmer,Sylva (TEKIRGHIOL) de

DR. COCA ODESEANU.C. 75. Republica moldoveneasc5 a

sovietelor de N. StoocHINA.C. 88. Ver.ra-Dernel de I. SIMIONESCU.

EVEO311 ROMANE$TI

C. 11-12. A. Saguna de I.LurAs. (101.)C. 22. Sp. C. Haret de I. SIMIONESCU.C. 24. f4. Hiescu de I. SIMIONESCU.C. 47. 13511118 Apostol de N. P. SMO-

CHINAC. 53. A. 0Cobescu de AL. TZIGARA-

SAIOURCAS.C. 56. lard. Golescu de N. BANEscu.'C. 63. Gh. Cosbuc de V. M. SASSU.C. 64. A. Phil.pp:de de I. JORDAN.*C. 65. U. Gans de A. GORO9E1.C. 68. Ch. LazEr de PAUL PAPADOPOL.C. 70. G. Eres!u de M. CosT1N.C. 71. C. I. Is.rati de C. KIRITEscu.'C, 72. Al. Viahetä de V. M. SASSUC. 73. V. POrvan de I. ANDRIESESCU.C. 74. lcn CreargS pedagog 0 kirk.

litor de V. GHETEA.C. 70, P. Cams de L. PREDESCU

C. 77. Grigore Ureche 81 !Cron Cos.tin de L. PREDESCU.

C. 78. I. Ellade-flädulescu de GEORGEBAICULESCU.

C. 79. Ep. Melchisedec de GH. DINCA.,C. 80. P. lspirescu de P. I. PAPA-

DOPOL.C. 82. Carturaril din Banat de 7

DAFIR LATIA.C. 83, M. Eminescu O.. V. GHETEA.C. 81. Gh. Titeica de N. -IORANESCU.C. 85. Mitr. Dosoftei de Gil..C. 86. Dr. I. Cantacuzino de DR. GR. T.

POPA.C. 87. Veniamln Costache de TEODON

CERBULETC. 89. V. Alecsandri de V. M. &Asti*.C. 90. P. Hascläu de P. PAPADOPOL.C. 91. Mitr. Antim ivireanu de TH.

CERBULET.

TARI STRAME

C. 4. Finland& de I. SIMIONESCU.C. 16. Lituania de G. NASTASE.C. 23. Danemarca de MAGDA D. Ntco-

LAESCU.C. 32. Coasta de Azur de I. SIMIO-

NESCU.C. 33. Elvella de TRAIAN G. ZAHARIA.C. 35. Austria de I. SIMIONESCU.C. 36, Belgia de TRAIAN G. ZAHARIA.C. 37. Alga nistanul de I. SmoNEseuC. 41. Pe urmele lui Robinson Crd-

soe de I. SIMIONESCU.C 42. Din Norvegia de I. CONEA.C. 44. Japonia de I. SIMIONESCU.C. 45. Intro manastíre din Rime-

laya de MIRCEA ELIADE.C. 48. New-York de P. COMARNESCU.C. 59. Abisinia de I. SIMIONESCU.C. 60. Polonia de I. SIMIONESCU.C. 66. Lecturi geografice.-Asia de I.

SIMIONESCU.C. 81. Sf5ntui munte de AbeeL COSMA.'

ISTORIE

C. 25. Ce:Stlie moldovenestl de peNistiu de AP. D. CULEA.

C. 43. Din vremea lul Stefan eelMare de GEN. R. ROSETTI

C. 51. Tara visurilor Tmpleria (EGle-Tut.) de MIRCEA HEROVANLI.

C 61. Date Istorice si culturale dinRomania de CRON/CAR*

www.digibuc.ro

StRiA I. No. 22

CUNOSTINTE FOLOSITOARESFATURI PENTRU GOSPODARI

1Sfatul Pea. ;!.

Ft.I

ME*TE*UGUL VAPSITULUI

CU BURUENID E

ARTUR GOROVEI

Mestesugul vdpsitului et* inteo vreme, inmare- vazd la poporul nostru. Pe atunci nu seintrebuintau prafutile pe care astdzi le mu:a-l-Ara säteneele de prin prdvälii, ea sd, vdpseascdlâna din care fac imbrdedminte sad scorturi,ori inul si canepa. Gospodinele, pe vremurileacelea, isi fdceau singure vdpseli de toate cu-lorile, numai din flori, buruene, frunze de co-paci, coajd de copaci sichiar din fructe de co-paei.

Dela o vreme, de cruad au ndvait fel de folde prafuri, mestesugur vdpsitului a disparutdin satele noastre. Femeia care are ceva devdpsit, nici milear nu se Mai osteneste sä to-peased praful ea singurd, ci se duee in oras, Un-do sunt anumiti mestesugari, i pentru câtivalei,-a scdpat de orice grijd : are sculele vdpsitegata, dupd gustul vdpsitorului, ori dupa felulprafului care se gäseste la pravdlie.

Gospodina se intelegb ed nu mai munceste,dar niei lueru frumos vapsit nu are, si nici cu-loare trainica.

Priviti, de pildd, o scoartä din vechimeuna tesutd in zilele noastre. Nici pomeneald de

www.digibuc.ro

asemänare. Ce culori dulci au scoartele vechi,vk)site eu substante scoase din flori i buru-iene, câtä varietate de nuantare, i cat de säl-batece sunt culorile de astäzi, Meute cu anili-nuri. Si pe and o scoartä de acum o sutä deani îi pästreaiä frägezimea culorilor, cele doastäzi, daca le tii la soare, se ster.g, ba se stergchiar i numai stand in casä, la umbra.

Pricinile pentru care sätencele noastre auuitat acest mestesug, aunt mai multe, si nu a-.vem'cle gand sit ne ineurcam in deslegarea ches-

hv -1.tiunilor acestora. Tinta ce urmarim, prin eär-ticiea aeeasta, este sä improspätäm, in minteagospodinelor dela sate, cunostintele pe care nule-au mostenit dela bunicele lor, sä arätäm cum'se preggeau, de cittre acestea, vapselilë dinPlante, nädäjduind ca mestesugul care fAceaefindva fata neamului nostru, va incepe iaräsisä infloreasca in satele noastre.

Doi oameni de bine, iubitori de ale noastre,pe cari moartea ni i-a räpit, tocmai cand eri

mai rodnica m.unca lor : Tudor Pamfi1 i Mi-hai Lupescu, au adunat, cu trudä mina, dincolturile tnilor locuite de romani, toatä stiintamestesugului väpsitului, despre care batrâniisateIor mai pästrau c'ate o amintire sfioasä, siau alcatuit o carte intreaga 1), de care ne CAM-uzim In lucrarea aceasta.

Färd munca acestor doi vrednici apostoli aineamului, a eärora amintire trebue sä rämâe,s'ar fi perdut orice urmä a mestesugului, si deaceea i pentru aceasta trebue sä le fim recu-noscatori.

1) Cromatica Poporalui Roman, Bucure§ti, 1914. Vo-lurnul XXIV din ColeCtillnel Acad.miei RornAne, intl.tulatti: (Din viata poporului romin*.

www.digibuc.ro

35 3

Plante le întrebuinlate pentru pregätireaculorilor

CArticica accasta va puteà fi folosith numaide entre aceia cari stiu cum se tese si cum sepregatesc firele in acest scop in filele ce ur-meazä arätäm numai cum se pregateste yap-seaua si cum se coloreazA cu dânsa. Cu alte cu-vinte, no ocupdm numai de mestesugul scoate-rei materiei colorante din plante.

Plantele intrebuintate sunt numeroase, si nu-male lor variazä, dupä diferite localitäti. Multeplante au nume deosebite in Moldova, Buco-vina, Muntenia si Ardeal, i in lista ce urmeazAim pus toate numirile cu care este cunoscutäaceias plantä, acläugand si numele latinesc in-trebuintat in stiinta botanicei.

frcigar, cirici, iagàr,latineste morus alba $i morus nigra (agudulnegru). Frunzele agudului dau vápseaua gál-benn.

ALIOR, laptele cân.elui, buruiand de negri,laptde cucului, laptele lupului, aior, buruiandde friguri, buruiand metgeireascii. Trei varietätide Euphorbia, cunoscute sub numele de alior,dau culoarea galbenä.

ARIN, ANIN (Alnus incanna, A. gluilnosa).Culoarea galbenä se scoate din scoarta erinu-lui. Zeama, amestecatà cu calaican, väpsestenegru.

ARTAR, War, arciar (Acer platanoides).Din coaje iese culoarea neagrä.

BOB: favii (Vicia Faba, Faba vulgaris). Vâr-furile de bob, fierte si cu alte plante, dau cu-loarea neagra.

BOZ, bozie (Sambucus ebulus). Boabele bo-

www.digibuc.ro

4

zului dau culoarea neagrä (murie, sau fumu,-rie).

BRANDUSA, sofran vdrgat (Crocus reticu-latus). Florile dau o culoare galbenä deschisd

culoareaBROBINTAR, plantä cunoscutä cu acest nu-

me prin judetul Do lj, face boabe din care sescoate culoarea galbenä.

BRUSTURE, lopuc, lipan (Lajppa Major).Culoarea neagra se scoate din brustur amarbrusturul caprii, 0. din alte varietäti.

BUMBISOR, floare de perind, iarbei de pe-rind, bubd in cap (Anthemis tinctoria). Dinflori se scoate culoarea galbenä.

CALIN (Viburnum opulus). Din fructele ar-borului numite ceiline, se scoate culoarea rosie.

CATINA tamariscd (Tamaryx germanica,Myiicaria germanica). Culoarea neagrä.

CEAPA (Al lium Cepa). Din coji de ceaptiiese culoarea galbenä.

CIMBRISOR, cimbru, sdrpun, schinduf, ti-mian. (Thymus serpyllum). Da culoarea rosie.

COADA CUCOSULUI, cercelus, clopotel, iar-bd de dureri, peeetea lui Solomon (Polygona-tum off. si vidgare). Din rädäcinile plantei sescoate culoarea ro§ie.-

CORN (Cornus mas). Din frunze iese culoa-rea rosie.

DEDETEI, deditd, adormitele, sisinei, sufle-tele, vänturele (Anemone Pulsatilla). Da eu-

,loarea verde.DROB, drobusor, laba mätei (Isatis tincto-

ria). Da culoarea galbenä si verde.DROBITA, drob, drobicor, drog, genistrd,

ginistru, grozanä, inistru (Genista tinctoria).Culoarea galbenä. Cu alt tratament da verde,

www.digibuc.ro

37 5

GLADIS, verigariu (Acer tataricum). Dincoaje iese culoarea neagrA.

GORUN, Tufan, sleidun (Quercus peduneu-lata). DA culoare neagrA, din frunze si coaje.

LEMN CANESC, lemnul cdnelui,mälin negru (Ligustrum vulgare). Din coajA sescoate culoaxea galbenA ; combinat cu calacan,dA negru.

LUSTE, ghioced, cocosci, nodute, orneitute,pelesei (Leucojum aestivum), dau galben.

MAC, soinnisor, asiasiu (Papaver somnifrum). DA culoarea verde.

MACIES, rug, rujä, cacadeir, trandafir sea--batec (Rosa canina) päducel, meireicine, gheor-ghin (Crataegus monogyna). D o culoare ro-sie din coajA.

MAORIS (Rumex acetosella). DA galben.MALIN, mAlin negru, prun sälbatic (Pru-

nus padus). DA culoarea galbenA.MAR, (Pirus malus). Se intrebuinteazA

mArul domestic si cel sAlbatic sau päduret,(Pirus acerba), din scoarta cdrora se scoate cu-karea galbenA. Cu frunzele de mar acru se faceculoare rosie.

MESTEACAN, (Betula verrucosa). Din frun-zele culese ciind incep sA se ingtilbeneascA, ieseculoarea galbenA.

MOSDREAN,urm, frasin de munte (Fraxi-nus ornus). Din coajA se scoate culoarea neagrA.

NUC (Juglans regia). Frunzele day verde.PAPADIE, papadea, papalungei, pareisita

galben.PAR, (Pirus communis). Coaja dà culoarea

galbenA.PASTRAV DE NUC, burete de nuc, (Poly-

porus squamosus). DA galben.

www.digibuc.ro

6 38

PERJ, prun (Prunus domestica). Din eoajtise prepara culoarea verde.

PLOMIJNA, pianta de apä (Pulmonaria of i.)Din rädäcinä, se scoate vapseaua neagrä.

PORUMBEL, porumbar, meireicine, scorom-bar, spin, cotobrel (Prunus spinosa). Din conjäiese culoarea rosie.

RACHITÀ, nume dat pentru toato soiurilede sälcii, reichiti i reichitele : reichitei,reichitei albä, miajä, rächitil rosie, lozie, rei-chitä moale, reichitei puturoasel, salciemoale, etc. Din ramuri se scoate miloarea gal-bong.

RAPITA SABATECA, napi, briincutei,mustar, hardal, ridiche seilbatecei, hrenoasei(Brassica rapa, B. campestris, ete.) Florile dartculoarea galbenä.

ROME, pupezele, ordstica, pupeigioard, pu-pipigioi (Orobus vernus). Din rädäcinri

se scoate culoarea rosie.ROIBA, patachinei, rumenele, rodea, broim

(Rubia tinctorum). Ca si robia.SALBX MOALE (Evonymus latifolius). Din

coajit iese culoarea galbenä.SALCIE v. reichitet.SAPUNEL, seipunarifä, siipunul -calului, sei-

pun2d popii, odogaciu (Saponaria off.) Din florise scoate galben.

SCORUS (Pirus sorbus). DA culoarea neagrá.SCUIVIP1E, scumpinei (Rhus cotinus). Din

coaje iese euloarea galbenä.SIMINOC, semenic, siminic (Helichrysum

avenarium). Din flori se scoate culoarea gal-benä.

SOC (Sambucus nigra). 5i frunzele i scoar-ta dau galben.

SORA SOARELUI, soarea soarelui, floarea

www.digibuc.ro

30 7

soarelui (Helianthus antim). &manta se intro-buinteazä la prepararea culoarei verde.

SOVARF, solovärf, soveirc, sovovcirf, dost,milot (Origanum vulgare). Din flori se scoateo culoare galbenit portocalie. Combinata cu zea-ma diñ coajil de mrtr, da rosu ; cu zeamä denue, da negru.

STEJAR (Quercus sessilifora). Din coajg,iese euloarea neagrà.

STEVIE, steghie, stevie (Rumex patientia).Din rächicini se scoate culoarea galbená.

SO FRAN, sofranel, $ofreina$ (Carthanu.s tine-torius) Din flori iese culoarea galbena.

SOLDEALA, vetrice, buruianei de ceas ram,.fericed, maruncil neagra, joltealei, geilbanare(Tenacetum vulgare). Din frunze i runchiuse scoate un galben frumos.

TATA I S, auratel, margarita, ochiul boului,roman, romonitä (Chrysanthemum Leucanthe-mum). Florile dau culoarea galbenä.

TILICHIN, tulichina, tulpin, tulpina, delta,piperul lupului, lemn ceinese (Daphne Meze-rcum). Din crengi i scoartà iese vApseaua gal-

TUTUN, duhan, tabac (Nicotina Tabacum).Frunza da o culoare untdelemnie

URZICA (Urtica dioica). Din radacini sescoate culoarea galbeng.

VIORELE, ghiorele, gaurele, zambilii deceimp (Scilla bifolia). Din flori curate, flrä -pi-cioarele lor, se scoate culoarea albastra, dartrelnie mare cantitate.

VITA. DE VIE, läturusca, raurusca, levrus-ca, vie, vita, vitei seilateca (Vitis vinifera).Din frunze iese culoar'éa galbena.

ZARNA, umbra noptii (Solanum nigrum)Din frunze si poame se.scoate culoare neagra.

www.digibuc.ro

46

ZARZAR, cais, apricos (Prunus armeniaca).Din frunze .iese culoarea galbeng.ZDREVIT, tufg, lcmnoasä, cu hlujul lemnos

gglbui, cu frunzele ea lemnul Domnului, (Id oculoare galbenä.

IICâteva lámuriri pentru pregatirea

culorilor

Din aceste diferite plante se scoate materiacolorantg prin diferite sisteme, dintre care u-nele cu totul primitive.

Plante le se fierb. Apa care se erede mai bu-nd, este cea de pdrilu, care-i mai moale deedtapa de rantánd. Dacä nu este, prin apropiere,vreo apd curatoare, se intrebuinteazd $i aceade izvor, sau de fantând.

Ferberea se face in orice vas, chiar de lut ;dar deed se fierbe in vas de aranad spoit emai bine.

Timpul ferberei variazd si dunä felul plan-tei, i dupg tgria culorei ce se eau-M. Sunt plan-te care trebuese ferte chiar trei si patru cea-suri.

Cojile de arbori se herb mai mult timp, pen-tru ed din ele iese culoarea mai cu greu ; boa-bele, precum cele de scoru$, de boz, bursemelede arin, sau cojile verzi de nue, se ferb maiputin, pentru ed materia colorantd iese mai re-pede.

Dela unele plante se fierbe numai floarea.dela altele hlujul sau numai rgdgcina dela al-tele se fierbe, la un loc, $i florile i falujul, sidela unele numai frunzele.

Unele plante se ferb intregi, cum se culeg,

www.digibuc.ro

41 9

iar allele dupd ce sunt färämitate, häcuite. U-nele se fierb verzi, indatä ce se culeg ; altelese usucd la umbra, se pdstreazd in pungi depanzA, la loc uscat, si se fierb child este nevoe.

Sunt plante care se piseazA in piue speciale.Prin unele locuri piuele acestea sunt säpate inpd.nadnt si lipite cu lut.

Nu este o regulä generalä pentru toate loca-litätile, si nici pentru toate mesterele din acelassat ; unele procedeazd inteun fel, altele in al-tul, dar rezultatul este acelas.

Unele culori stunt speciale pentra fire delank altele pentru cdnepä. Din unele plantese scoate o culoare galbend mai putin frumoasä,pentru a vdpsi fire pe care tratându-le din noucu o culoare albastrd, sä deie diferite,nuante deverde sau de rosu.

Sant culori speciale pentru väpsit firele delând din care se fac värgi galbene la fote, stra-ie; velinte -si cadrilaturi.

Multe culori se obtin din eombinatia maimultor plante ; pentru unele se intrebuinteazd,in aceste combinatii, diferite produsecare uneori servesc i singure la väpsit. Asâla vdpsire se pun boiele, adicd prafuri de toateculorile care se gäsesc in prävälii, anilinä, ca-laican, etc.

Cele mai multe plante dau culoarea galbenel;din lista de mai sus sunt 36 ; din 11 se scoateculoarea neagrd, din 1.0 cea rosie. Pentru verdese intrebuinteazA numai patru plante, i dife-ritele nuante se capdtd din culoarea fundamen-tald galben, in combinatie cu altele. 0 singuräplantA serveste pentru pregAtit culoarea albas-tea, viorelele, dar astäzi aproape nu se mai in-trebuinteazA acest sistem, i gospodinile se ser-vesc de produse ehimice, in special de piaträ al-

www.digibuc.ro

13 42

basträ, numitä si Zulachiu, sau de sineald, $iprea rare ori se mai amesteed la pregatirea cu-loru i. si vreo plantä, care dà culoare galbend,pentru a produce variatii de albastru.

IIIImpietrirea vopselei

Dupä ce s'a seos din plante, materia colo-rantä, se impietreste.

lmpietrirea se face punandu-se in zeatna ob-tinutd. prin .fierberea plantei, o cdtime de pia-trd acrd, pisatä mdrunt, ea sà se topeased.

Piin unele locuri frunzele nu se fierb, ci sepun in bor$ crud, de odatti Tu firele de vdpsit,si stau trei zit) apoi se pun in lesie iute, incare s'a topit piatrii- aerd, si astfel se- impie-trese, de odutd, si vripseaua- si firele.

Se mai obisnueste ca Ureic sd se puie Malintfti in vdpseaua scoasä din plante, fdrá säfie impVtritä, si se-tin pfind ce -firele capätäeuloarea doritä, si pe urinti se impetrekite vdp-seaua cu piatrd acrä, !3]. in ea se pune firele oultima datä.

Cantitatea de piatrd acrd intrebuintatd laimPietrire, nu-i determinatd. ; Tnesterele careslid sd antdreascä materialele de care se ser-vesc, pun : cam 20 plInd la 30 grame de piatrdacra la 12 litri de zeamd.

Prin alte locuri piatra aerd se toarnd illzeamä in limpul and fierbe cu firele: in ea.

Cu piatrd acrd se impetresc si substantelechimice intrebuintate la vdpsit, precum lula-

rhiul,din care se .prepard culoarea albastyä.

Lulachial se mai numeste : lolachiu, liliachiu,.piatrd de brdie, piatrd albastrd, vineteald, pia-\ . .

www.digibuc.ro

43 11

trei de'albastru, piatrit de fote. Se fierbe apacu piatrd vândtd $i in ea apoi se pune yap-seaua.

Lulachiul se mai prepard *i eu usuc, adiedapa in care s'a spdlat intAia card lâna oilor.Lulachial se pune in usuc sd se topeased. .

Pentru obtinerea culoarei din unele plante,se impietrese firele mai inainte de a le viiriin substanta colorantd.

Impietrirea firelor se face tinându-le untimp oareeare in apd cu piatrA acrA, ori in bor$ea piatrd acrA, ori in zdr de vacd, in moare decurechin (seared de varz6.), in zar cu piatrd a-crA, sau in huae, adicA tdriltele cu care se hid-creste bor*ul.

IV

Cum se fac väpselele

1. Culoarea galbend

Frunze le de agud verzi se ferb si irapietrestezeama cu piatrd acrA. In lichidul cald se tinelane, pând ee capritd culoarea doritd, apoi seelAte$te in apg.

Pentru altd.nuantd de galbAn se fierb la unloc frunze de agud i de zarzclr..

Aliortd, cules prin luna lui Maiu, se fierbesi se irapietreste zeama. Firele se tin in lichi-dul cald.

Ca- sd capeti un galben ruginiu, aliorul setaie dela fate pAmântplui, pe la Sf. Ilie, se pi-seazA *i stt lasd in apa o noapte, ea sd dospeascAsau sd se plämädeascd. -A doua zi se stoarcezeama, 'mar aliorul se usucá la soare apoi sepane iar in zeama lui si se fierbe. Se scoate a-

www.digibuc.ro

12 44

liorul si. lichidul se impetreste, iar firile sefierb.

7Culoarea carämizie se scoate fierbând coajdLde arin.

L- Culoarea galbend deschisd, sau opeiritd, pen-tru bumbacul cu care se tese vrâstele si florilode pe stergare, se scoate din flori de brandusei,fierte pánd ce dau o zeamd mdslinie, in carese tin sculele de bumbac, la cdldurd, o zi sauo noapte.

Bobitele de brobintar, inainte de a se coacebine, se culeg, O. se pAstreazd la usedciune.Când ai nevoe, le pisezi in piulite, le fierbi,in zeanad pui o lingurd de apd tare, la o vadrAde apd, in care Herb putin firele.

Florile de bumbisor, uscate la umbrd, se Herb.Sculele de lilnA sau bumbac, impietrite intâi cupiatrd acrA, se tin in lichid la càldurà, pe Irma,foc.

Coji de ceapä uscate, fierte bine si impie-trite.

Flori de drab uscate la umbrd, fierte cloudeeasuri ; zedma impietrità. Sculele impietritein zAr cu piatrd aced..

Drobita culeasd când este bine infloritd, sefierbe si se imPietreste. In unele locuri sculele,dupd ce s'au scos, se zolesc in lesie, si se usucäla soarele de dimineatd, care li dà fatei mai fru-moasd, pe cfind soarele de dupd amiazd scoatevdpseaua, o decoloreazd. Pe aiurea, drobita setaie mdrunt, ca pätrunjelul pentru bucate, selasA cloud zile in apd si apoi se fierbe, si se im-pietreste. Prin alte pdrti se culege numai floa-rea de drobitd,'se usucd la soare, si se pune laplAnaddit in apd. Mud apa incepe sd se ingAl-beneased, se strecoard, florile se pun sd- se so-reascd la soare, cloud sau trei ceasuri, i apoi le-

www.digibuc.ro

45 13

gate inteo piinzAturA, se scufundä in apa lorsi se- fierb. Zeama se impietreste. Altii fierbdrobita intreagA, blujul si florile, iar firele,inainte de a le introduce in zeama accasta, seimpetresc cu piaträ acrA topith in bore. Se facesi altfel : frunzele si florile se. usuctt bine i sefreacä, intre palme panä se prefac in praf, carese ferbe i zeama se impetreste ; sau, se fierbedrobita, in zeamd se pun firele si se lasA treizile la cAldurA, apoi se toarnd peste ele cenu$A,se dreacA firele in acest amestec, unde se mailaPá un ceas si apoi se scot. In alte pArti se cu-leV numai frunzele de drobitä, $1 se pun, odatäcu firele, in bore crud, in care se tin trei zile,dupA care se pun in lesie tare cu piaträ acrA.Se face si altfel : drobita bine dumicatä si Im-pietritá se pune inteo oalä cu un singur scul,si oala se umple cu bore seilciu, adicA mai acrude cum se intrebuinteazá la mâncare, $i se fier-be cam o jumätate de ceas, dupä care sculelese moaie in lesie cAldutä, timp de trei ceasuri,si se usucA la soare, sau in casä 4a, cAldurd.Astf el tratate, firele au culoare galbenä, des-chisd, care se Mai poate obtine si astfel : dro-bita se -much' la umbrA, se sfärämá in palme,se amestecA cu piatrA am% si se toarnA pestefirele puse inteun ceaun care se umple cu bor$limpede $i se incälzeste cu incetul pe längil foe.Pe urmä firele se spalA in lesie tare.

Coajä de lemnul_ cdnelui, de pdduret si demdlin fiartä la un loc, si impietritä.

Luetele se fierb de verzi, cu frunze 51 cufloare, in cAldare spoitä. Sculele se pun impie-trite.

Se fierbe coajA de pd,duret acru, de impie-tre$te si sculele se tin cateva ceasuri, dupä carese usucA la soare, sau in cask pe langd foe.

www.digibuc.ro

14 46

Dach se dore$te un galben deschis, se mai punr-la fiert si frunze de phduret. Galben auriu so

obtine astfel : patru kilograme de scoartä demdr acru se fierb in patru litri de apä, vremede un ceas, la un loc cu un kilogram de lânh sipiaträ acrä. Lâna se scoate duph, ce apa s'aräcit. Pe aiurea se piseaza coajh si muguri depäduret, dar mugurii sä nu fie uscati $i sefierb 'Ana ce dau o culoare frumoash pe carpacu care se incearch. Se impietreste zeama si selash firele in ea cam jumätate de zi, apoi Se era"-tese in lesie. Alte gospodine dupa ce au fiertcoaja, de mär, toarnä in ea cam 60 grame detipirig la un decalitru de zeamä, iar altele Herbla un loc drobitä si coajá de päduret. Galbenaprins se capätä väpsind firele eu drobitä si,diva ce s'au useat, le vârä din nou in vapseadin scoarth, de päduret acru.

Frunzele de mesteadin culese pe la Siintä-Maria mica, se fierb ptinä ce apa se face gal-benä. Trebue un co$ de frunze la zece litri deaph. Dupg ge a fiert bine, se lash 4-5 ceasurica sh, se planaideascei frunzele, duph care setescuese in milnä, ea sä lasä toatá culoarea dinfrunze. Se impietreste cu 20-30 grame de pia-trä acrä la decalitrul de apa, si sculele se Herb

cam jumätate de ceas, si capätä o culoare gal-ca lehndia, care nu iese la spälat si nici

la soare. Culoarea galbenci intunecatel o dàscoarta de mesteacän in bore acru amestecat cuapä i impietritä. Prin unele locuri frunzele demesteaan se culeg toamna, când dau sh cadä sise usuch se färâmil bine in mani, si prafulobtinut se fierbe cu ramuri de paduret ecru,

dau 'o frumoash culoare galbenä. Galben, des-chis sau culoare alamde se capätä din frUnzede mesteacän culese in luna Tunic), uscaté $i 16-

www.digibuc.ro

47 15

cute praf, i fierte la un loc cu frunze de mes-teacän galbene, cäzute toamna, I cu vArfuri derächitia, tândra, -cu câteva frufize pe ele. Zea-ma se impietreste. Aceias culoare se capätädaca firele se impietrese mai intâi in zär devacrt.

Pdpädia se fierbe cu rädäcinä cu tot.Coaja de peir se fierbe i se impetreste.Pe nue creste un burete care se cheamá -pas-

trdv. Sfärâmat in bucati, fiert bine si impie-trit, pästrävul dä o culoare galbena foarte trai-nied.

Din toate soiurile de rd ltitd sau salcie, sescoate culoarea galbenä. Vârfuri de salcie tâ-närä, 'sau rdchiticd, in cAtime de patru kilo-grame, se fierb cu patru litri de apä, care se im-petreste, si in ea se fierbe ldna, care nu sescoate pâná ce nu se rhiceste apa. Galbenul ast-fel obtinut are o culoare aurie. Vârfuri de ra-chiticä de luncá cum i mugurii se piseazá sise fierb. Zeama se scurge in alt vas, se pune inea lâna de väpsit i piaträ aced, si se lasá lângä_foc o zi, dupä care se scoate si se usucá. Totash, se capätä o culoare galbend aldmdie, fer-band coaja i frunzele de rächiticä. Prin alte'locuri väpseaua se impietreste inainte de a sepune firele in ea. Este rächitá rosie ; se jupu-este coaja de pe ramurile mai groase de 2 &en-timetri, si se eurätä partea verde de deasupra ;ceearee rämâne se fierbe douä ceasuri, se scur-ge zeama si se impietreste. Firele se fierb in a-cea apä doua ceasuri, se clatesc si se usucá.Culoarea aceasta serveste la väpsit, in special,päturile, velintele, eadrilaturile broboadelede legat la cap, prhi judetul Prahova.

Florile de rapitd sdlbaticd se culeg cândsunt bine desvoltate si se usucá la soare. Un

www.digibuc.ro

16 48

kilogram de flori se pune la pMmädit in zecelitri de apa, si se lasa pana ce lichidul se in-gälbeneste. Se strecoara, si florile se intind lasoare ea sä se soreascrt trei ore, apoi se pun in-teo pânzatura., care se introduce in lichidul cese pune la foc si se impietreste. Culoarea a-ceasta e specialà pentru firele de land din carese fac va'rgaturi galbene la velinte, la braie, ladiferite asternuturi.

Din coaza de salbei moale se scoate vapseagalbena pentru kind si pentru oua.

Galben portocaliu se scoate din flori de sei-punel si sundtoare, uscate la soare, Si plärna-dite In apä piinä la 6 ceasuri ; florile se scot,se soresc pfinii se usucd bine i apoi se fierb cupiatra verb'.

Se curata de conja ramuri de scumpie, setaie in bucAti si se aerb cu piatria acra.

Florile de siminoc_se usucä la umbra, se toa-marunt, se pun la plamadit in bors, timp

de o noapte, si se fierbe cu piatra acra in apà.Florile de sue se piseaza si zeama se fierbe

cu piatra aera.Florile de ovárf, uscate la umbra, prefacute

in prat', si amesteeate c praf de flori de dro-bitei, fierte si impietrite, dau culoarea galbenaportocalie,

Ratibeina -de stevie se scoate din ptimanttoamna, dunà ce s'a uscat floarea, si se spalabine , cand s'au uscat, se rad pe razatoare, eahreanul, si S. fierb pa.na ce iese culoarea gal-bona. frumoasa. Pe aiurea se piseaza radileinileinteo piub: si se fierb eu piatra acra. Astfelse obtine un galben ruginin.

Maciuliile de sofran inflorit se fierb, si inlichidul colorat se pun sculele impietrite.

Frume i trunchiu de oldealei se fierb i Q

www.digibuc.ro

49 17

impietre$te zeama dupit ce s'a râcit. Se caplitäun galben foarte frumos.

Din flori de teitetis, din crenguti i scoartä,de Arlichin, fierte la un loc, iese galben obis-nuit, iar din frunze de tutun iese un galbenuntdelemniu inchis.

Rädäcinile- de urzicei se piseaza, se fierb inbor$ proaspât, zeama se vânturä, se lasä de serâceste $i se impietre$te. Sculele se pun in li-chidul rAcorit, i stau mai multe zile, pânâ. se

Ingälbenesc.Frunza de vitei de vie se fierbe si se impie-

treste. Se intrebuinteaza mai mult la boit sculede bumbac.

Zdrevitul se usuck se face praf $i se fierbecu frunze de mesteacAn care cad toamna in-gälbenite. Fire le se tin o zi in acest lichid, $icapätä o culoare galbend inchisei.

2. Culoarea albastrei

Dinte toate florile, numai viorelele se intro-buinteazà la pregatirea culorei albastre. Florilese culeg färä piciorute, se fierb si zeama se im-pietreste. Când lichidul are culoarea albastràsteinjenie, se pun sculele si se fierb. Culoarea a-ceasta se intrebuinteazâ, la facut mijlocurile deflori la covoare, iar bumbacul tine loc de ar-niciu alhastru la cusut pui.

Culoarea albasträ se obtine din substantachimica numità tulachiu sau piatrei albastrei,care se gäse$te in eomert. Prepararea vâpseleise face in mai multe chipuri.

Cel mai obimuit sistem este : se fierbe apa,se pune in ea piatra acrä, si când aceasta s'a

www.digibuc.ro

18 50

topit, se pune a lulachiul ; In acest lichid sefierb sculele.

Alte modificari ale procecleului sunt urmit-toarele :

Se toarnä apä fiartà peste cenusä, si se lash'o zi i o noapte, de se face lesie tare, in carese pune lulachiu, i dapä ce lichidul stä asàiar o zi i o noapte, se intrebuinteazil pentruväpsit seulele. Alto gospodine nu pun lulachiuldirect in apd, ci-1 leagl pänzaturä, pecare o atarnä de marginea vasului cu apä, eatopirea sä se facl, tot cu incetul. Sculele stautrei zile in acest albastru, apoi se scot si seusuca la soare, a apoi iar se tin in albastru ozi i o noapte a dacä, nu au prins bine culoarese mai moaie si a treia searti.

In tisuc se pune lulachiu in pAnzaturä', si&And s'a topit bine, se pun Sculele in albastru,iar prin unele pärti, in loc de usuc, lulaehiulse topeste in bors.

Prin alte pärti, usncul se toarnä peste cenu-se, de fierbinte, si apoi se pune lulachiul si selasä trei zile, ca sä se plämädeasca. Eire le setin in aeest albastru o zi i o noapte. Astfelse prepará albastrul cu care se väpsese dun-gele dela fote, cadrilaturi, brilne i altele.

Se sfarrnä bine -piatra albasträ, i peste ease toarnd apä tare, fäcându-se un amestec eagrosciorul, peste care se toarnd zär fiert.

Culoarea albastra inchisä se capätä astfel :se vapsesc mai intâiu sculele in albastru cu lu-lachiu i lesie, i apoi se moaie repede in altdvapsea fäcuta din apä fiartä cu coajä de arin

putin calaican. In Do lj, acest albastru se in-trebuinteaza pentru colorat gäitanele de lânädela itari, sube, etc.

Pe Valea Somesului pentru un kgr. de lânä,

www.digibuc.ro

51 19

se fierbe ease litri de apA cu jumAtate litru ce-nu i zece grame säpun in aceastA lesie sepune lulachiu inteo carpä $i se.lasä 6-7 zile, sicând e bine topit, se pun in lichid sculele, unclestau 6-7 zile.

Albastru inchis se mai Obtine astfel : sevApsese mai intiliu firele in apä fiartä cu rA-dgeinä de stevie si piaträ acrä, si apoi se in-troduc in albastru preparat in modul urmAtor:se incAlzeste usucul de oaie panA se acreste, siin el se pune piatra albasträ, inteun sAculet ;când s'a topit, se aruncA in lichid sculele $i setin o zi $i o noapte.

Se fierb la un loc lulachiu i beldii de lemncfinese, $i in zeamä se toarnä piatrA acrA to-pith' in rachiu.

Culoarea albastrA se mai preparä $i din si-ealä.

Se dizolvä sineala in zär de vacA ; se intro-due firele si peste ele se presarA praf de piatrAaerä. In alte pärti, se toarnA usue peste cenusä$i se lash' tsti zile la loc eäldicel, dupä care sepune la foc turnând in lichid sinealA inteocârpd, ea sA se moaie cu incetul.

Se fierbe sineala in le$ie i in ea se viirä scu-lele ; eine vrea, \Tara sculele astfel väpsite inapA fiartä cu coajA de mär impietritä.

Se fierb rAdAcini de stevie, i lichidul se im-pietreste ; se fierb firele in el, si dupa ce s'auscos si s'au uscat bine, se pun in usuc in cams'a topit sinealä.

Se intrebuinteazA foarte mult, pentru obti-nut culoarea albastrA, anilina albasträ, care seplämädeste in bors si plämädeala se toarnä inbors eäldut, iar in acest amestec se adaogh pia-trA acrä. In acest lichid se -fierb sculele.

www.digibuc.ro

20 52

3. Cutoarea verde

Zeama de reichitica, amestecatä cu usuc ctelanit laie, dä verde, precum si dacd rächiticao fierbi cu alior $i piatra

Drobila culeasa cu floare si frunze, useatala umbra, se fierbe o zi intreaga lu apa ames-tecata cu bor$ ; in zeama ferbinte se vara seu-lele si se lash douä ceasuri.

Dacrt in lee de drobit'd se intrebuinteazadrob, se eapata un verde burclUiciu, adicä inculoarea buratecului.

Verde untdelemniu iese din frunz6 de nuecoaja de arin sfäramate, fierte bine $i Im-

pietrite.Se ferbe lulachiu, care da o zeama albastra,

in care turnand o lingura de vitriol, se schimbain verde. Se ferbe din nou i seulele se tin pu-tin timp in lichird.

Lulachiul fert cu zar, da verde, iar cu aol-dealei $i piatra aera, d un verde Wand in alb,numit cederie prin judetul Ramnicul-Sarat.Tot pe acolo, se obtine un verde gälbin, numitpreizuliu, adica in culoarea prazului, astfel :se face zeamä albastra din usuc si lulachiu siin ea se ferbe $oldeala si piatra acra se punelulachiu, pang, se face lichidul verde, si apoise ferb firele, punfind soldeala i piatra acra.

Dach in apa ce ramane dela prazulin, dupace s'au scos firele, se pune soldeala. $i se fierbecu piatra vanätä si putin calaican, se capätä unverde de culoarea untedelemnului.

Soldeala uscatä se fierbe in bor$ proaspätpana se ingälbeneste bine se scurge zeama sise pune in ea sineala plämäditä in apa., in carese inverzese firele. Altii pun sineala plämädita

www.digibuc.ro

22 54

si piaträ acrä. $i. tinute la eäldurä o zi $1. onoapte, captità un verde frumos.

Galbenul prin orice metod se inverze$te fer-bfind sculele in bore in care se pune plämädealäde anilinä verde in otet.

Alt procedeu este de a trarfsforma in verdeseulele vapsite In albastru.

Se ferb sculele albastre in lichid obtinut dincoajä de päduret impietrit, in care se pune $isämäntä neagrd de floarea soarelui, sau rujide culoare intunecatä.

Sculele albastre se pun inteun vas in cares'au pus un riind de drobità, unul de mär pa-duret i apoi sculul, presärat en piaträ acrä. ;se umple oala cu apii, se lash' pänä când dro-bita si märul se moaie $i apoi s(t pune la fert.Fiecare sul este apoi muiat inie$ie fäcutd dincenusä de mac de grädind ; apoi sculul se spalàin apá rece $i se usucä.

Prin unele locuri se coloreaza firele in al-bastru i apoi se pun in culoare pregätitä pen-tra galben.

Sineard amestecatä au prafuri galbene seferbe $i in ele se ferb sculele.

Se intrebuinteaza i prafuri verzi, sau ani-Rua verde, fierte in bor$. Dupä ce s'au introdusfirele, se pune piatrà acrä pisattt, si se fierbedin nou.

Se ferb in bors surcele negre, cumpärate delaprävälii, se strecoarà zeama, se piseazA piaträvântitä, se moaie in otet si se pune in zeamä säfiarbä. Cu apä de aceasta se moaie mai întâi

alt vas, si apoi se pun la fort.

www.digibuc.ro

55 23

4. Culoarea rosie

, Se usucä, l umbrä, frunze si flori de miiracru, se farmä bine si se pun in apä caldä, in-temi vas care nu ceeleste,. si se lasa trei zile.Dacá nu-i destul de tare, culoarea, se scot fruit-zele si florile, se sorese, i dui:A ce sè usucä, sepun din nou in liehid.

Rosu se mai scoate din frunze de mar dulcebors.Un kgr. de scoartä de meir sdlbatec se ferbe

in opt litri de apa ; In zeama acesta se pun a-poi doua kg. flori de $ovd.rf i 2 kg. frunze deacelas mär, useate i pisate. Se lash', o saptä-mânä, se store bine frunzele, se, ferb In altáapä, Lîn aceasta se pun sculele.

Cu douä pärti de soväxf si cu o parte frunzede päduret, se obtine un rosin mai intuneeat.

In zeama aceasta, fiartd bine, se 1)pese scu-lele i peste ele, in unele pärti, se toarnä ce-nusä, pentru a se impietri.

Se combina frunze de mar, .9ovdrf icor, sepun in apä cäldutä si se lasä trei saptämäni,pänä ce frunzele putrezese. Se scurge zeama,se pune piatrá acrä, i cand clocoteste, se intro-due firele.

Altä combinatie este : coji de cor-n, ooviirfeimbri$or de camp.

Coaja de perj fiartä i impietritä, dà rosu..Pe Miele locuri in loc de piatra acrä se puno

Se amestec.ä ovâr cu zeamä de peri, in carese ferb seulele impietrite in zär cu piaträSe mai ferb la un loc : coajä de perj, $oveirfcimbri6or.

Se usueä, la umbra, coaja de macie$, se ferbe

www.digibuc.ro

24 56

eu $ovdrf, coajä, de perj si cimbri$or, si se a-daogä, piaträ, acrA.

CoajA de anin negru se plAmAdeste cu $o-vcirf, timp de o zi ; cojile si sovArful se scot,se soresc, jumAtate de ceas se aseazA inteunvas un rând de plämädealä i unu de scule, sepresarä piaträ acrA, se toarnA apä curatá $ise fierb douä ceasuri.

0 parte scoartä de arin negru si douä de cojide perj se fierb, i in lichid se plimbä o pfinza-turä in care este cenusä si putin var shins.

Din coaja verde de arin negru si de mestea-can, se obtine un ro$u mai de rând.

Rädäcina de coada coco6ului pisatä i fiartäbine, dä, row frumos.

RAdAcina de roibd useatä, se ferbe cu bors,pânä când devine albicioasä ; in zeamA se ferbsculele. Prin unele locuri sculele se pun la fiertdupä ce au lest impietrite cu piatra acrA $i borecald, si in vas se mai presarä si praf de nail,si aà stA vasul la cäldurä OM la trei zile.Când s'au colorat bine sculele, se scot, se pre-sarA cu cenusä si se lasä, grAmada 2-3 ceasuri,apoi se spalA si se usucA

Fructele de cdlin se piseazA si zeama se im-pietreste cu piaträ acrä $i se bagA firele in li-chid. Se bagA apoi in alt lichid in care a fierträdäcinä de roibd 0. de robie, dupa ce lichiduls'a rAcorit.

Culoarea rosie se mai capAtA din Wean, carese pune in apA aldutA, i dupä trecere de 12ceasuri se pun sculele, impietrite in zAr cu pia-tra acrä. Se mai face $i a$A : bacanul row sefierbe cu .Foveirf, 0. in zeamA se värä, sculele im-pietrite, 'si se fierbe patru ceasuri. In toe desovârf, se pune Mean negru. Se poate face $ialtfel : patru parti Mean row, o parte Mean

www.digibuc.ro

negru si jumdtate parte piatrd vândtd, si acrd.Aceste din urma se fierb pand se topese si inele se pun firele la impietrit, care apoi se fierbin compozitia celor doud feluri de bilean.

Se fierbe soldeala, se scurge zeama si in ease fierbe bacon. Se pune piatrá acra si apoi fi-rele, eare se fierb pänd ce capätä culoarea do-rill

Calaican fert in lesie, dä un rosu nu preAfrumos.

0 nuantd de rosu se obtine din cdrIndz pld-mädit in spirt amestecat cu apd caldâ, in carese pun firele impietrite. Se mai obisnueste caIn apa in care a fiert carmilzul sä se I oarne co-sitor topit, care se preface in pulbere, pe fun-dul vasului. Se varsd apa din vas, se toarndapil, tare peste cositor i se freack pfind ce sepierde cositerul i amestecul devine un lichidgros i negricios, care se fierbe cu cArmilzul,si se face o vapsea rosie ca focul, in care se in-troduc sculele.

Din anilina se prepara culoarea rosie, dizol-vatä in ofet pe aiurea anilina se fierbe deo-datà cu seulele, punând si piatrá acrä. Dupäce s'au fiert sculele in anilina, unii adaoga vi-triol si mai dau un clocot.

Un alt sistem de a vopsi in rosu, este de aintroduce inteo anumitd compozitie firele viap-site mai intaiu in galben.

Se piseazd scoartd i crengute de paduret a-cra si se fierb, pang, ce zeama bate in rosu,ctind s'a rdcit, pune in ea frunze de $oviirf si depdclurct, uscate i sfdrilmate. Se lash* la dospito eiptdmând, ba chiar i o lunà, i in zeama a-ceasta se introduc sculele galbene.

Se pun inteun vas un rand de $oveirffrunze de peiduret un rand de fire vdpsite In

www.digibuc.ro

58

galben cu frunze de mesteacan, si se fierbe, ob-tinand un rosu deschis.

Fire le väpsite cu carmaz, apä tare si cosi-tor, dacä se vasrä in fiertura de $ovarf, capätiio culoare rosie visinie.

Diferite alte nuante de rosu se obtin tratandfirele galbene cu väpsea de arin rem sau W-ean.

Tot un rosu visiniu se capätil din sulfurindtopitä in spirt de 40 grade.

5. Culdarea neagrd

Coaja de army), se ferbe CU calaican, 0. in zea-mä su ferb sculele, care capätä, culoare neagrä.

Fructele arinului, aninele, se culeg cand dauin copt, si se fierb panä ce capätä o fatä rosieinchisä. Se, scot aninele, 5i in zeamä se punecalaican, o liträ la zece litri de apä, si se fierbsculele, cam. douä ceasuri. Unii pun si piaträacrà pisatä. Altii tin mai intai firele douä zilein huste.

Se cojesc nuci/e de coaja verde si se aseazhinteun vas, un rand de coji si un rand de fire ;se toarnä apä si se fierbe, tot intorcand fireleCU un lemn. Culoarea este neagrd verde.

Cojile de nuci, culese &and e vremea sä sebatä; se lasä intr'un vas de putrezesc ; se frea-cà bine, se store, se trage apa i se ferbe eu ca-laican $i cu sculele ce sunt a se viipsi. Prin u-nele benn, cojile de nuci coapte, sau- chiarnucile verzi, &And n'au Inca formatä, coaja lem--noasä, tocate bucAti, se pun intre straturile defire inteun vas, si se fierb ; astfel sculele ca-pätä culoare cafenie, care se transformä in

www.digibuc.ro

59 27

negru, presärând peste .ele calaican i ferbân-du-le din nou.

Se fierbe coaja Ele nucii, se toarnä sculelein zeamä, se mai fierb i capätä culoarea cafe-nie. Se scot sculele i peste câteva ceasuri sespalä cu lesie tare si devin negre.

Coajd de arin se fierbe cu coji de nuci tinutepânä au putrezit in lichid se pune calaicansi apoi fink.

Se fierbe rädäcinä de $tevie, se pune piaträacrä, se introduc firele si se incAlzese la foe.De aici se scot si se värä in zeama dobanditädin ferberea cojilor de nueä verzi. Culoareaeste neagrä cafenie.

Se fierb vArfuri de sovdrf, cu floare ; setoarnä usuc de oaie si in lichid se fierb firele.

Se fierbe $ovárf inflorit si uscat, färä rädä.-cinä, pânä ce iese un lichid cenusiu inchis. Setoarnä calaican pisat, si in zeama aceasta setin firile o sAptämänä.

$ovetrf i coaja de artar se fierb in lesie iute,si in zeamti se pune calaican.

Se fierbe coajl de artar si se obtine o cu-loare galbenä-vânätä, in care se pune calaicanpisat.

Fructele coapte de boz, fierte cu piatrá am*dau o culoare murie (ca muira).

Ciorchinele de boz se sfarmä inteun vas, se-acopere v.asul cu o pânzAturä si se lasá in ba-taia soarelui ea sà fiarbA, panä ce cojile-de bo-bite se ridica la suprafatä. Se stoarce zeania,se fierbe, si. când s'a räcorit, se pune calaicanpisat, si se fierb sculele, punând si piatrà amt.

Se fierb coji de arin si boabe de boz, si sepune calaican.

Fructe de soc pisate se fierb, se impietresc

www.digibuc.ro

28 60

cu piatra acrd, i dau un cafeniu. Punândcalaican, lichidul devine negru.

In loc de calaican se intrebuinteazl Meannegru, care se pune in fierturä de coajà de soc,de coajä de zarzär (corcodus) i uneori se a-dauga si calaican.

Negru se mai capätä fäcând i aceste coin-binatii : artar i arin ; artar, nue i ovârf ;arm i prun ; arin, perj i calaican ; arm n. si so-vârf ; brusture, arin, sovârf, bob, nucä, scorus

soc ; mälin, arm i ovârf ; boz si arin ; a-rin si stejar ; arin, soviirf, bob si scorus ; arin,ovârf, scorus, mälin si bob ; arm i. bäcan.Acestea sunt combinatiile, iar modul de prepa-rare variazA dela sat la sat.

Culoarea neagrä se mai prepara din eoji destejar fiarta cu calaican, cum si din gogosilece se formeazA pe unele frunze de stejar, fiertecu bâcan negru, peste care se toarna i calai-can, si apoi piatrà acrä.

Coarnele (fructul cornului) bine coapte, sefierb, se impietreste zeama cu piaträ acrä, sisculele se lasa in ea o zi i o noapte.

Negru se mai face din scumpie fiartä cu ca-laican sau'cu piaträ vanätä, sau cu bäcan, saucu coaja de nuci. ,

Lemnul ceinelui se jupoaie, coaja se fierbesi dà un lichid rosu-cenusiu. In zeama aceastase pun firele si se freacä bine cu mâna, apoise.scot, se aseaza pe o scândurà, se presarti ca-laican pisat, se freacä iar, si se pun din nou inlichidul care a fost incAlzit.

Poamele de lemnul cânelui se trateazA cacele de boz.

Rädäcina de plomunei se fierbe cu calaican.Din diferite prafuri, care se gäsesc de vân-

zare prin prävälii, se prepara culoarea neagrä,

www.digibuc.ro

61 29

ea si celelalte culori, topindu-le in bore, in vin,in alcool, in moare (zeama de varzä), in otet siamestecându-le cu piatra vânata, eu calaican,si chiar cu vitriol si cositor. Aceste diferite mo-duri de preparare duc la acelas rezultat, i suntcunoscute pretutindeni.

V

Coloratul ouAlor

Ouäle pentru Pasti sunt preparate sau inteosingura culoare, de obiceiu si mai pretutindeniin rosu, sau in mai multe culori.

Culoarea galbena, ca si la sculele de liina saula firele de tort, serveste ea culoare fundamen-tala pentru alte culori.

Culoarea galbena, pentru ouä, se prepara casi pentru fire. Cele mai intrebuintate retetesunt : coajä de paduret si piatra acrä, frunzade vita si piatra acra, frunza dcl dud, coaja desalcie, alior si piatra acra, coaja de ceapa, clo-potei, drobita, soq, urzica, frunze de mar padu-ret si piatra acra, rädacina de stevie si piatraacra. De asemenea se intrebuinteaza prafurieumparate dela pravalii.

Culoarea rosie se aplica sau deadreptul peoul alb, sau dupd ce a fost mai întâi vapsit ingalben. Rosu se prepara ca si pentru fire, inspecial din coaja de paduret: Mean si piatraEwa ; frunze de mesteacan, de mar paduret sisovârf ; bacan rosu, moare de curechiu (zea-ma do varza) si piatra aced ; bacon rosu, so-vrtrf, moare i piaträ acra ; coaja de mar si so-

Ouale galbene, se introduc in culoare pre-gatit5 din frunze de mar paduret si sovârf, sauIn zeamd numai de sovdrf, sau de scoarta de

www.digibuc.ro

30 62

arin rosu. Praf unite rosii, topite in spirt, saubäcanul si piaträ aera, de asemenea se intre-buinteaza.

Outde rosii si galbene, sunt celemai cunos-cute si mai intrebuintate ; prin uncle sate segäsesc spud si de alte eulori, numite ottä tärcate,precum de culoare albasträ, väpsite gu zeamädin briinduse ; verdele se face din fructo de boz,floarca soarelui, rujal neagril, etc., sau outdo gal-bene se introduc in zeamä de brânduse sau de-ditä. Se mai väd si mitt negre, väpsite in zeamädin coajá de arin negru sau coajä de nuca.

Dupd ce au fost colorate, ouäle se ung cugräsime de pore sau cu unt, si se sterg bine, siastfel capätä un lustru frumos.

Despre incondeiated ouälor nu vorbim, pen-tru ca tinta acestei cärticele este sä se arate nu-mai mestesugul pregAtirei lichidului cu carese face vapsirea.

www.digibuc.ro

CUPRINSUL:

111e$tesugu1 vApaituaui eu burueni. . .

Plante le intrebuintate pentru preetireaeulorilor

Cfiteva 1muriri pentru pregnirea culo-

Pag.

1

rilor 8

Impietrirea vApselei 10

Cum se fae vgpselele 11

Culoarea galbigna, 11

Culoarea albastrg. 17

Culoarea verde 20

Culoarea rosie 21

Culoarea neagrg 26

Doloratul oulleIor 29

Din

CUNOSTINTE FOLOSITOARE"s'au tiparit

2.347.000 exemplare

www.digibuc.ro

53 21

in vitriol, iar unii mai adaogd, la acest amestee,ei cositor. In fine, peste toate acestea, prin u-nele locuri, se mai pune piatrd vândtd i ee-nu ed.

In galbenele scoase din coajd de miir dulce,impietrite cu piatrd acrd, se pune sineald, ei Inacest lichid se inverzesc sculele.

Se pldmädeete lulachiu cu vitriol, se toarndin apd, când clocoteete, ei se mestecd bine. Scu-lele stau in aceastä zeamd, o zi i o noapte,dupd care se scot ei se usucd. Se pun apoi lafert inteun .vas in care se aeeazd la fund unrand de frunze de mesteacän i un rand descule, i deasupra se presard piatrd acra, iarpeste toate se toarnd apa in care s'au pläma-dit frunzé de eacän ei se ferbe cam 2-3ceasuri.

Culoarea verde ca iarba se obtine ferbândlernn verde, care se gäseete la prävälii, cufrunze de mesteacan.

Culoarea verde se dà sculelor vdpsite maiintain in gafben, intrebuintând mai multe pro-cedee.

Se moaie firele galbene in usuc fiert cu pia-trd acrä. Dacd firele au culoarea portocalie, ver-dele iese descbis. -

Fire le ingtilbenite eu drobità i piatrà acrl,devin verzi dacd le pui in bore i apoi le portiprin leie Jute. Cele ingälbenite cu drobitd, bore

piatra acrd, se vâra in usuc, in care s'a di-zolvat lulachiu cu piaträ acrä ei se tin o zio noapte.

Verde mdsliniu capätä firele ingälbenite curndr i piatrd acrd, dacä le ferbi in albästrelede sineald ei leeie.

Galbene din coajd i mugur de mär päduret,piaträ acrA i leeie tare, puse in usuc de lânI

www.digibuc.ro

De curand a apärut

CALENDARULGOSPODARILOR

DE LA SATE I ORAEPE ANUL 1940

DE

Prof. I. SIMIONESCU.Se típareste de 20 aní decatre edítura Cartea Romcineascd.

Este singurul calendar care poatetine locul unei 010 de cetirepentru scolile de adulti, p entrucursurile complimentare. E scrislimpede, cu cuprins variat dinviata tarii si a neamului, cu numeroase figuri.

A ajuns sa se afle si in casa celor care altfel nu prea cumpar5alte P. P. I

Mu! Popular El CaptalsIIJ

Bildeleca Central

www.digibuc.ro

F.NERGII STRAINE A. 64. Paserl de apa de C. 3. Al4TO-NESCU'.

A. 74. Instrurnente omenolt1 la Man-ta V animals de I. SIMIONESCU."

B 59. insactele vatamatoara arbori-for roditorl. de Ors. FINTESCU.'

BotanicáA. 23. Bacterille folositeare de L.

POPU-CAMPEANU.A. 56. Plante carnivore de I. Peru-

CANIPEANU."A. 65. Fieri de prirnivara de I. SUMO-

NESCU.A. 71. Plante strains din comart de

I. POPU-CAMPEANU.'

c) Geologia-FaleontologiaA. 3. Gazurile Haturale de I. Sumo-

NESCe.A. 33. Animale de demult de I. SIMIO-

NESCU.A. 34. Lamurirea polopulul de I. SI-

MIONESCU.A. 49. Petro:ul de I. SIMIONESCU."A. 54. Cutremurile de I. SIMIONESCU.'A. 57. Chilimbarul de A. RABICHON.'A. 62. Sarea de I. SIMIONESCU."

d) Anatomle-FizlologleA. 17. Cum vedem de DR. I. GLAYAN.A. 37. FIcatui si boalela lui de Da. M.

CAHANESCU.A. 47. Vitaminele de DR. N. GAVRI-

A. 55.

A. 61.

A. 28. Clemen1 de initlativa de APOS.TOL D. CULEA.

A. 29. Henri Ford de lue. N. GANEA.A. 35. Din viata oarnenilor Intreprin.

zdteri de APOSTOL D. CULEA.A. 40. M. Berthelot de M. ZAPAN.A. 42. Goetoe ca naturalist de PROF.

I. SIMIONESCU.A. 53. E. Roux de DR. G. MARINESCU.'A. 53. Newton de O. ONICESCU.'A. 66. Din viata manlier tizicianl

chirnisti de C. ALLACI.'A. 67. Descartes de O. Orilesseu.C. 45. Olarul Savant de I. SIMIONESCU.'C. 67. N. Macniavelli de VI_ BOANTA.*C. 69. I. Llrban-Jarnlk de A. GOROVEL'

ASTRONOMIE

A. 15. Planate Marte de loft PA..16. Dela Omer la Einstein de GE.

NERAL SC. PANAITESCU.A. 22. Nebuloasele de M. E. HEROVANU.A. 24. Scrisori ceresti (Meteorite) de

I. SIMIONESCU.A. 26. Mercur $1 Venus de C. Wool?A. 63. Stele noui de C. AROINTEANU.

FIZICO-CHIMIE

A. 18. Razele X de AL. CIVOIAN,A. 21. Fulgerul $1 trasnetul de C. 0.

BRADETEANU.A 25. Din isloricul electricitätel de

STEL. C. IONESCU.A. 30. Hoguni de electricitate de INS.

CASETTI.A. 38. Electrochimia l electroliza de

N. N. BOTEZ.A. 41. lzvoarT actuale de energla dc

E. SEVERIN.A. 63. Crculatia material de PROF. L

SIMIONESCU."D. 4-5. Aerul lichid de lue MATE!.D. 25. Gazeie otravitoara de Da. M.

ZAPAN..

TIINTELE NATURALE

a) ZonIogieA. 4. Alblnele de T. A. ElifoAaAu.''A. 8. Furnitile de I. EINDARAU."A. 14. Porumbeil masageri de V. SA-

DOVEANU.A. 20. Protozoarele de I. LEPI,A. 5n. obolani V $oarect de PROF.

RADU VLADESCe.A. 59. Fluturil de zi de 1. SIMIONESCU.'.A.. 60. Fiuluril de noapta de 1. Slime-

plasctr.

'4494

4 t,r4

LESCUCum birue viata de DR. V. ZA-

NARESCU."Glenda cu secrejle Interni de

DR. C. PARHON.'

e) BlologieA. 43. Viata'n munil dei. SIMIONESCU.*A. 44. Biologie de I. SIMIONESCU.A. 45-45. Fauna M8rI1 H.:gre de BA-

CESCLI M. i CARALOU S.'C. 10. Viata In adancut mirilor

de C. Mcrras.

MEOICINA-IGIENA

A. 72. Tutunul, lumatul, l sinitateede DR. N. GAVRILESCU.'

A. 73. Boalele Inimal de DR. C. BACA-LOGLU.'

A. 75. Cancerul de Da. t. GHEORGHIU.'B. 8. Sifillsul de DR. E. GHEOROHIIU.B. 9. Despre scarlatina de DR. I.

GHEORGHIU.B. 14. Pelagra de PROF. V. BAIEIE.'B 33. Mama $1 copliul de PROF. M

MANICATIDE.'B. 40. Frigurl de bola da DR, T

www.digibuc.ro

8, 44. Conflict brita granuloma de DR.GLAVAN.

8, 45. Burueni de 1220C de A. V0-LANSCHI.

B. 49. Ungoarea de DR. I. DUMITRESCU.B. 50. Blenoragia sau scularnentul

de DR. N. loAN.B. 52. Apa d 3 toSut de Dre. I. BALTEANu.B. 54. Tilosul exantemailc de TUDOR

DuulTREsect.s.B. 57. Cum sä tralm de DR. F. GRON-

PELO.

AGRICULTURA

B. 20. Rdsadnita $1 plantele din r3-sad de V. SADOVEANU.

B. 38. Steele de zeta'. de C. LACRI-TEANU,

B. 47. Culture tomatelor de I. ISVORAN.B. 51. Practice agricoa de A. SUE.

NARU,B. 56. Cario'ul de 1. POPU-CAMPEANU.13. 65. Plante de nutret de PETRONIUS

BEJAN.'8. 67. Lupta contra secetel de M. GR.

HULUBEI."D. 37. Yucca, o nouti Flantä textil3

de FR. BRANORUP.'

GOSPODAR1E

B. 22. V3pslui cu burden! de A. Go-ROVEL'

Et 24. Pdstrarea carnal de porc deG. GHEORCHIU.'

B. 42. Sfaturl practice de INO. A.SCHORR.

B. 46. Manua casnice de MAICA RA.LUCA.

B. 48. DeIete Pentru gospodine dCMAICA RALUCA.

8. 54. Boalele animalelor de I. PoruCAMPEANU.

B. 60. dace cu lapte de M. GATAN;B. 61. Mierea si Ceara de CONST. 0)-

PIESCU-CRISTE1TI,"B. 63. Cre$terea plisärilor ;I boatel:.

Ior de PETRONIUS BEJAN.'101 teluri din otiO de SAND

MARIN*B. 68. 101 Felurl din cartoti de SANDA

MARIN.'B. 69. Laptele fl produsele lul de

DR. MARIN GATAN.'

INDEMNURI PRACTICE

B. 55. LucrAri dln pfinusl de po-rumb de TITUS G. MINEA.

B 58. Lucräri din pao 51 sorg deTITUS G. MINEA.'

D. 26. Impäerea p2sdrilor de N. C.PANESCU.'

D. 29. Scoaterea eetelor de VIC-TORIA A. VELCULESCM.

MECAN1CA

D. 2. Motorist Dfese d .no. CAsern.'D. 7-9. Locomotiva de hie. CASETTI.13 13. G6r, $i trenur de G. §IADBEI.D. 19. Fotogratia de DR. M. ZAPAN.D. 21. §a$(3 monta;e de radio de DR.

M. ZAPAN.D. 22. Cinomatogratla de M. ZAPAN.D. 23. Automobilul de CAP. M. PANTAZI.D. 31. rianorul de Ina. G. LrrovA14.*

INEWSTRIE

D. 3. Industria Parfumulul de E.SEVERIN.

D. 6. Indust. Azotutui de L. CATOND. 17 Ce se scoute din carbunl de

PROF. C. V. GHEOROHIU.D. 13. Industrla materlilor colorant.

de G. A. FLOREA.D. 20. Industria zahdrulul de G. I.

BABOIANU.D. 24. Fabricarea stlidel de G. A.

FLOREA.D. 34. Fabricarea produse'or din vi-

nuri de Die. N. COSTEANU..D. 35. Amildonui $4 Glucose de EUOEN

NEVER..D. 36. Par.umuri *1 sullmanurt de

L. POTAMIANO..

ECONOMIE.-SOCIOLOGIE

A. 32. Clfrele de O. M. I-AzAREscu.A. 36. Soc. natiunllor de A. GonovetA. 69. Strelär.a de V. GHETEA.'A. 70. Invälätura !di Gandhi de

Tn. SIMENSCHLB. 17. 1136Scirl boiseviste de 1. MINA,,B. 36. Omul I societatea de AL

GIUOLEA.B. 40. Votul obstesc de A. GOROVELB. 41. Banul de A. Gait:ILEA.It 43. Calendarul de A. GIUOLEA.

DIVERSE

D. 13. Gäri i t renurl de Gm.SIAOBEI.

D. 16. Tiparul de VASILE ROMANESCU.D. 28. Innolul de P. EPUREANU.'D. 30. Cum navig3 coräblile de SPAR-

OEM'D. 32. Cartea Româneasa de 1.

SIMIONESCU.C. 58. Turismul $1 importanta lul de

A. 1-ITu.

cenweedi re re serle Serra (A B C D.) sl

:30809-930

www.digibuc.ro