al iv-lea seminar posdru/161/2.1/g/141251 prin practica … · 6 iii a maşini si sisteme...

1

INVESTEŞTE ÎN OAMENI ! Proiect cofinanţat din Fondul Social European prin Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007 – 2013, POSDRU 2007-2013 AXA PRIORITARĂ 2 - „Corelarea învăţării pe tot parcursul vieţii cu piaţa muncii” DOMENIUL MAJOR DE INTERVENŢIE 2.1 - „Tranziția de la școală la viața activă” Beneficiar: Asociatia profesionala Patronatul Roman din Industria de Mecanica Fina,

Optica si Mecatronica APROMECA Titlu proiect: „Prin practica ai viitor” – ID 141251

AL IV-LEA SEMINAR

POSDRU/161/2.1/G/141251 ”PRIN PRACTICA AI VIITOR”

Bucuresti, 01.10.2015

APROMECA – Asociatia Profesionala Patronatul Român din Industria de

Mecanică Fină, Optică si Mecatronica, Universitatea Politehnica din

Bucuresti, Facultatea de Inginerie Mecanica si Mecatronica, Institutul

National de Cercetare-Dezvoltare pentru Mecatronica și Tehnica

Masurarii și Fundația Lumina au început implementarea proiectului ”PRIN

PRACTICA AI VIITOR”, contract POSDRU/161/2.1/G/141251 cofinantat prin

FONDUL SOCIAL EUROPEAN, Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea

Resurselor Umane 2007 – 2013 „Investeşte în oameni”, Axa prioritară 2 -

„Corelarea învăţării pe tot parcursul vieţii cu piaţa muncii”, Domeniul major de

intervenţie 2.1 - „Tranziția de la școală la viața activă”.

In data de 30 septembrie 2015, a avut loc Al patrulea Seminar de Informare

din cadrul proiectului POSDRU ID141251 la sediul Universitatii Politehnica

București, Facultatea de Inginerie Mecanica și Mecatronica

La seminar au participat peste 50 de persoane, reprezentanti ai echipelor de

implementare din partea partenerilor proiectului si studenti din Grupul Tinta. Toti

cei prezenti au fost invitati să participe la prezentarea obiectivelor proiectului si la

o discuție-dezbatere privind nevoia de competente in domeniile ingineresti avansate

in corelare cu cerintele pietii muncii.

2

În atenția com nității acaInscriere

INSCRIE REAII

3

D INSCRIEREA PARTICIPANTILOR

4

Deschiderea lucrarilor celui de-al IV-lea Seminar au fost facute de domnul

Prof. univ. dr. ing. Gh. GHEORGHE- Manager de Proiect .

OBIECTIVELE PROIECTULUI Obiectivul general Dezvoltarea in domeniile ingineriei avansate a aptitudinilor de munca si

imbunatatirea insertiei pe piata muncii pentru 400 de studenti din Regiunea

Bucuresti-Ilfov, intr-o perioada de 18 luni.

Obiective specifice: O1 Informarea privind oportunitatile de alegere a unei cariere profesionale

pentru 400 de persoane;

O2 Consilierea si orientarea profesionala a 400 de persoane in vederea

alegerii traseului profesional adecvat;

O3 Organizarea a 8 vizite de studiu in vederea sustinerii activitatii de

consiliere profesionala pentru 200 de persoane ;

O4 Facilitarea tranzitiei de la scoala la viata activa, prin organizarea de

stagii de pregatire practica pentru 400 de persoane;

GRUPUL TINTA

Grupul tinta este format din 400 studenti, indeplinind criteriile de selectie:

inmatriculati in sistemul national de invatamant;

5

studenti ai unei institutii de invatamant din Regiunea Bucuresti-Ilfov, din mediul

urban, care urmeaza o sectie de profil tehnic din programele de licenta/master:

mecatronica, integronica, adaptronica, robotica, mecanica, optometrie, etc.,

tehnologia informatiei, relatii internationale si studii europene.

Activitatile proiectului destinate grupului tinta: activitati de consiliere si orientare profesionala;

stagii de pregatire practica.

Din partea Fondul Social European, Programul Operaţional Sectorial

Dezvoltarea Resurselor Umane 2007 – 2013 „Investeşte în oameni”, Axa prioritară

2 - „Corelarea învăţării pe tot parcursul vieţii cu piaţa muncii”, Domeniul major de

intervenţie 2.1 - „Tranziția de la școală la viața activă” au fost invitate sa participe

doamna Gabriela Liliana CIOBANU - CNDIPT-OIPOSDRU, Director si doamna

Maria BONDOC - CNDIPT-OIPOSDRU, Sef birou informare, publicitate si help-

desk.

DURATA PROIECTULUI

Durata Proiectului: 18 luni

Data de incepere a activitatilor Proiectului: 25.04.2014

6

DURATA PROIECTULUI

Durata Proiectului: 18 luni

Data de incepere a activitatilor Proiectului: 25.04.2014

7

BUGETUL PROIECTULUI

CONSORȚIUL DE REALIZARE AL PROIECTULUI

Nr. Crt .

Denumire enti tate Functia in proiect

Responsabil

1 APROMECA Solicitant Prof. Univ. Dr. Ing. Gheorghe GHEORGHE

2 INCDMTM Partener 1 Ing. Anton VIERU

3 UPB – Facultatea de Inginerie Mecanica si Mecatronica

Partener 2 Prof. Univ. Dr. Ing. Constantin UDREA

4 Fundatia “LUMINA Institutii de Invatamant”

Partener 3 Conf. Univ. Dr. Ing. Lucian Stefanita GRIGORE

IMPACTUL PROIECTULUI

cresterea calitatii performantelor resurselor umane;

aport de competenta la cresterea performantelor economiei;

sprijinirea insertiei absolventilor pe piata muncii prin;

8

alegerea traseului professional;

luarea unei decizii corecte in alegerea unei cariere;

facilitarea tranzitiei catre viata active;

integrarea in societate a tinerilor absolventi;

BENEFICII ALE GRUPULUI TINTA cunoasterea pietei muncii;

asimilarea de cunostinte reale cu privire la cerintele pietei muncii prin

corelarea cunostintelor teoretice cu cele practice;

realizarea unei sinergii intre aptitudinile individuale, educatia teoretica

si cea practica;

facilitarea insertiei profesionale a studentilor prin intermediul

cunoasterii parcursului profesional propriu adecvat;

constientizarea responsabilitatilor la viitorul loc de munca;

In cadrul Seminarului IV, Partenerul P2 – Universitatea Politehnica din

București, a prezentat ”Contributia proiectului POSDRU/161/2.1/G/141251 Prin

practică ai viitor la promovarea bunelor practici in sprijinirea studentilor, in

vederea integrarii lor pe piata muncii”, autori: prof.univ.dr.ing. Georgeta Ionascu

și asistent proiect Georgeta Udrea.

9

Au fost evidențiate beneficiile practicii pentru studenţi printer care: un grad

mai mare de motivare în continuarea studiilor precum si o mai bună orientare în

alegerea aspectelor pe care doresc să le aprofundeze în cadrul studiilor; un nivel

mai realist de așteptări cu privire la oportunitățile de angajare în domeniul de

specializare, dar si un punct de reper și de contact în sectorul economic asociat

domeniului de specializare; o primă etapă de formare profesională, prin învățarea

unor proceduri, rutine, activități, metode de lucru asociate profesiei viitoare precum

și creșterea șanselor de antreprenoriat pentru tineri ca urmare a experienței

sporite. Printre beneficiile companiilor enumeram: facilitarea identificării de

potențiali recruți talentați pentru diverse poziții-cheie și formarea unei baze de date

cu potențiali angajați; familiarizarea cu nivelul de competențe/abilități al

studenților din mediul studențesc local pe anumite domenii date; posibilitatea

participării active a practicanților la activitățile curente și lucrative ale companiei;

crearea unui rol formativ pentru companie și dezvoltarea de proceduri de formare

continuă pentru stagiari și angajați. Universitățile prin derularea stagiilor de

practică: pot crește rata de angajare a absolvenților în domeniul de specializare;

facilita pregătirea practică complementară a studentului fără a genera costuri

suplimentare pentru instituție; atrage mai mulți studenți ca urmare a beneficiilor

10

personale pe care aceștia le pot avea, conform celor arătate mai sus; pot facilita și

constitui un nucleu pentru numeroase colaborări cu mediul privat, extinse și în alte

zone de activitate.

Prin dezvoltarea şi stabilirea de parteneriate cu diverse companii de profil

prin intermediul proiectului POSDRU/161/2.1/G/141251 „Prin practică ai viitor” şi

crearea, astfel, a premizelor unei colaborări de durată, studenţii sunt sprijiniţi in

realizarea unor stagii de practică eficiente, in cadrul unor firme importante din

domeniul lor de specialitate. Astfel, studenţii au posibilitatea de a cunoaşte

nemijlocit cerinţele şi nevoile unui loc de muncă, precum şi responsabilităţile pe

care acesta le implică.

Firmele selectate ca parteneri crează condiţii propice pentru desfăşurarea

stagiilor de practică, inţelegand faptul că acest exercițiu este unul care poate

fundamenta pe termen lung şi o eventuală angajare ulterioară.

Efectuarea unui stagiu de practică in cadrul unei unităţi partenere de

practică (companii, societăţi comerciale, institute de cercetare – dezvoltare şi

întreprinderi) in timpul facultăţii, imbogăţeşte CV-ul şi oferă viitorului absolvent

ocazia să-şi realizeze un portofoliu de firme in perspectiva angajării viitoare.

Trebuie menţionat, de asemenea, faptul că, feedback-ul obţinut de la studenţii

participanţi la stagiile de practică este deosebit de favorabil, atit in ceea ce priveşte

cunoştinţele practice dobindite, cit şi din punctul de vedere al indrumării de-a

lungul stagiului şi a condiţiilor puse la dispoziţie la nivelul firmelor partenere.

Studenţii au beneficiat, de toate premizele necesare valorificării practice a

competenţelor prin temele propuse de către tutorii din firme şi validate de

supervizorii de practică din cadrul facultăţii.

Sunt, de asemenea, de remarcat increderea in forţele proprii pe care studenţii

au manifestat-o şi rezultatele remarcabile, cu soluţii tehnice brevetabile, pe care le-

au obţinut la cele două ediţii ale Concursului studenţesc de creativitate şi inovare

din cadrul proiectului POSDRU/161/2.1/G/141251 „Prin practică ai viitor”.

Acest lucru confirmă incă o dată preocuparea studenţilor pentru asimilarea

de cunoştinţe prin implicarea activă in proiecte pe perioada de derulare a practicii

in scopul facilitării inserţiei cit mai rapide pe piaţa muncii.

11

Tot in cadrul seminarului IV au fost prezentata ”Analiza activitatii de

consiliere si orientare profesionala a studentilor beneficiari ai proiectului Prin

practică ai viitor” autori: s.l.dr.ing.Lucian BOGATU, s.l.dr.ing.Bogdan

GRAMESCU.

.

12

O etapă importantă a proiectului a constat în consilierea individuală a

studenţilor înscrişi în Grupul Ţintă. Activitatea a însemnat discuţii individuale pe

marginea Fişelor de Consiliere Individuală completate de studenţi

Analiza activităţii de consiliere şi orientarea profesională a fost realizată pe

baza datelor colectate în urma şedinţelor de consiliere individuală şi a fişelor de

consiliere completate de către studenţii din UPB înscrişi în grupul ţintă al

proiectului “Prin practică ai viitor”, ID 141251.

Structura grupului analizat, formată din studenţii din UPB, consiliaţi

individual în cadrul proiectului “Prin practica ai viitor”, ID 141251, este prezentată

în tabelul de mai jos.

Nr. crt.

Anul de

studiu

Specializarea Numărul de studenţi consiliaţi individual

1 I B Mecatronica si robotica (MC) 53 2 I C Optometrie (OPTO) 20 3 II A Maşini si sisteme hidraulice si pneumatice (MH) 8 4 II B Mecatronica si robotica (MK) 63 5 II C Optometrie (OPTO) 22 6 III A Maşini si sisteme hidraulice si pneumatice (MH) 12 7 III A Mecanica fina si nanotehnologii (MFN) 23 8 III B Mecatronica si robotica (MK) 44 9 III C Optometrie (OPTO) 12 10 III D Inginerie economica in domeniul mecanic (IE) 12 11 IV A Maşini si sisteme hidraulice si pneumatice (MH) 7 12 IV A Mecanica fina si nanotehnologii (MFN) 25 13 IV B Mecatronica si robotica (MK) 27 14 IV C Optometrie (OPTO) 10 15 IV Inginerie Medicala (IM) 9 Total studenţi 347

Datele au fost evaluate ţinând cont de următoarele categorii de elemente

relevante cuprinse în fişa de consiliere, suport al activităţii de consiliere şi orientare

profesională:

Motivarea alegerii unei universităţi cu profil tehnic

Preocupări tehnice în timpul liber (hobby-uri tehnice)

Implicarea în acţiuni de voluntariat

Întocmirea CV-ului până la data consilierii

Căutarea unui loc de munca până la data consilierii

Participarea la interviuri de angajare

13

Situaţia angajării în timpul facultăţii în locuri de muncă din domeniu

pregătirii universitare sau din afara acestuia

Dorinţa de continuare a studiilor după terminarea studiilor de licenţă

Dorinţa de a lucra într-un anumit domeniu după terminarea studiilor

Datele analizate reprezintă opţiunile studenţilor din UPB înscrişi în grupul

ţintă al proiectului “Prin practica ai viitor”, ID 141251, care au fost consiliaţi

individual. Datele au fost descărcate din fişele individuale de consiliere, centralizate

şi prelucrate utilizând Microsoft Office Excel. Pentru analiză, datele au fost grupate:

- pe anii de studiu şi pe specializări

- doar pe anii de studiu

- doar pe specializări (indiferent de anul de studii)

- situaţia de la specializarea Mecatronică (deoarece în acest caz în grupul ţintă

intră studenţi din toţi cei 4 ani de studii la Mecatronică)

- similar şi în cazul Optometriei

Pornind de la aceste grupări s-a putut trece la analiza detaliată a

răspunsurilor studenţilor.

14

ANALIZA DATELOR ÎN FUNCŢIE DE ANII DE STUDIU


În urma discuţiilor purtate în cadrul şedinţelor individuale de consiliere şi

orientare profesionala şi a fişelor de consiliere completate de către studenţi s-au

desprins cinci factori care au determinat alegerea unei universităţi cu profil tehnic.

Aceştia nu au fost impuşi, ci extraşi din răspunsurile lor. Ca urmare pot exista

situaţii în care răspunsul să acopere mai multe criterii.

Factorii analizaţi au fost:

- interesul tehnic al candidatului de la vremea respectiva (viitor student);

- îndrumarea părinţilor/rudelor care eventual desfăşoară o activitate

tehnica sau inginereasca;

- sfatul prietenilor care deja studiau la o universitate tehnica;

- profilul tehnic al liceului care sa permită înţelegerea mai uşoară a

noţiunilor predate în învăţământul superior tehnic;

- alţi factori.

Datorită faptului că acest criteriu ţine de momentul alegerii profilului urmat,

este mai puţin relevanta analiza pe cei 4 ani de studiu, fiind mai relevantă ponderea

fiecărui factor. Astfel, se poate face o medie a celor cinci factori determinanţi, pe cei

patru ani de studiu, obţinându-se următoarele procente: interes tehnic – 66,77%,

îndrumare părinţi – 1,64 %, sfaturi prieteni – 0,88%, profil liceu – 12,35%, altele –

19,34%.

Concluzii:

- este îmbucurător faptul că în aproape 67% din cazuri alegerea profilului

fost făcută ca urmare a unei opţiuni personale a studentului adică din interes

tehnic, deci în cunoştinţă de cauză, fapt care denotă o maturitate a individului;

- îndrumarea părinţilor a obţinut un procent mic, sub 2%, ceea ce arată fie

o oarecare ruptură între generaţii, fie un interes mai scăzut al familiei pentru

îndrumarea copiilor către o anume carieră, fie o necunoaştere de către familie a

situaţiei de pe piaţa muncii care resimte o acută nevoie de ingineri;

- sfatul prietenilor a obţinut cel mai mic procent, sub 1%, lucru care s-ar

putea explica prin faptul ca viitorii studenţi nu poartă discuţii cu prieteni de vârste

mai mari care să-i îndrume în baza experienţei lor;

- profilul liceului are un procent mediu de peste 12%, cu un maximum de

aproape 20% ceea ce arată importanţa învăţământului preuniversitar, dar şi

15

nevoia de a solidifica legăturile dintre mediul preuniversitar şi cel universitar prin

activităţi comune.

Preocupări tehnice în timpul liber (Hobby-uri tehnice)

Cu toate că procentul de studenţi cu hobby-uri tehnice este de peste 60%,

mediind pe cei patru ani de studiu, ar fi fost de aşteptat ca acesta să crească odată

cu trecerea în anii superiori. Cu toate acestea se constată că studenţii vin cu elan în

anul I (68,49%), apoi apare o scădere în anii II şi III (55,91% şi 52,43%), iar apoi

din nou o creştere în anul IV (64,10%). Creşterea procentului de studenţi cu hobby-

uri tehnice s-ar putea face prin atragerea acestora pe parcursul tuturor anilor spre

cât mai multe activităţi practice, implicarea lor în concursuri inter-studenţeşti etc.

De asemenea, din discuţii a reieşit necesitatea unui dialog mai bun între cadrele

didactice şi studenţi, pentru ca aceştia să înţeleagă că, pe lângă activitățile practice,

un inginer are nevoie şi de o bază teoretică solidă. Fără aceasta, oricât de lăudată

este activitatea practică, studentul nu ar putea depăşi nivelul de tehnician.


Peste 50% dintre studenţii fiecărui an de studii s-au implicat în acţiuni de

voluntariat. Din discuţii a reieşit că acţiunile de voluntariat îi formează pe studenţi

către implicare în activităţi benefice societăţii. Mulţi dintre cei cu acţiuni de

voluntariat în liceu (voluntariat ,,organizat”), au continuat benevol în mediul

studenţesc, cu acţiuni foarte interesante şi importante: organizare de concursuri

studenţeşti tehnice şi artistice, acţiuni de ajutorare a unor tineri în diferite situaţii

de sănătate sau sociale, etc.


Din această analiză se observă că aproape toţi studenţii de anul 4 şi-au

completat CV-ul, aceştia fiind conştienţi de faptul că CV-ul reprezintă o prima

condiţie spre a-şi găsi un loc de munca, o modalitate general valabilă de prezentare

către potenţialii angajatori. În discuţiile individuale am aprofundat elementele

absolut necesare ce trebuie cuprinse în CV, modul de prezentare al CV-ului,

importanţa scrisorii de intenţie şi a celei de mulţumire.

Căutarea unui loc de muncă până la data consilierii

Din răspunsuri, dar şi din discuţiile individuale avute, se observă că studenţii

devin din ce în ce mai interesaţi în a-şi căuta şi găsi un loc de munca odată cu

trecerea în anii superiori. Dacă cei din anii mici, care doresc să se angajeze, nu pun

16

un preţ foarte mare pe angajarea în domeniul tehnic, odată cu apropierea anului 4

creşte puternic interesul pentru angajare în domeniul pregătirii.

Din datele analizate se observă că studenţii devin din ce în ce mai interesaţi

în a-şi căuta şi găsi un loc de muncă şi din acest motiv aplică pentru cât mai multe

locuri de muncă şi deci participă la cât mai multe interviuri de angajare. Din

discuţii a reieşit interesul studenţilor pentru informaţiile abordate în cadrul

proiectului, cu privire la abordarea interviului, la punerea în valoare a abilităţilor

avute, la importanţa CV-ului, scrisorii de intenţie şi a celei de mulţumire, adesea

neglijată din păcate.

Situaţia angajării într-un loc de muncă

Cu toate că procentual numărul de studenţi angajaţi în domeniul în care se

pregătesc este destul de mic, se observă că, odată cu trecerea în anii superiori,

numărul de studenţi angajaţi creşte. De asemenea şi numărul de studenţi angajaţi

în alt domeniu decât cel de pregătire creşte în detrimentul numărului de studenţi

neangajaţi.

Dorinţa de continuare a studiilor după terminarea licenţei

- se observă că realizând o medie pe cei 4 ani de studiu, procentual,

numărul studenţilor care doresc să-şi continue studiile cu ciclul de master este de

aproape 75%; de asemenea, o pondere importantă, de peste 20%, mediind pe cei 4

ani de studiu, o au şi studenţii care după terminarea ciclului de master doresc să-şi

continue studiile cu doctoratul; astfel ponderea studenţilor care doresc să îşi

continue studiile cu ciclul de master sau master şi doctorat este de aproape 95%,

ceea ce arată interesul studenţilor pentru o pregătire continuă şi completă;

- ponderea studenţilor care nu doresc să îşi continue studiile este foarte

mică, puţin peste 3%, mediind pe cei 4 ani de studiu, cu o uşoară creştere în anii

terminali. În şedinţele individuale de consiliere şi orientare profesională s-a

încercat convingerea acestor studenţi de importanţa continuării studiilor şi s-a

încercat identificarea cauzelor renunţării la ideea continuării studiilor;

- numărul celor care doresc continuarea studiilor sub alte forme este sub

2%.

Dorinţa de a lucra într-un anumit domeniul după terminarea

studiilor. S-a încercat de asemenea stabilirea opţiunilor studenţilor pentru

următoarele domenii de activitate: producţie, proiectare, cercetare, comercial,

service, învăţământ, antreprenoriat.

17

Concluzii:

- este firesc numărul mare de opţiuni pentru domeniul producţiei şi

proiectării datorită formării pe care o capătă studenţii în timpul facultăţii, precum

şi datorită cererii tot mai mari de ingineri în aceste domenii pe piaţa muncii,

datorită relansării economiei şi deci a activităţilor productive;

- un număr relativ mic de studenţi se îndreaptă spre cercetare. Acest lucru

se poate explica prin asimilarea mai dificilă, în timpul facultăţii, a noţiunilor

fundamentale şi a anumitor lacune în cunoştinţe din perioada preuniversitară. S-a

observat totuşi că cei care doresc continuarea studiilor cu doctoratul au ales

cercetarea pentru o viitoare carieră;

- un număr foarte mic de studenţi se îndreaptă către învăţământ. Acest

lucru se poate explica prin salariile mici oferite mai ales tinerilor debutanţi în

această meserie; din păcate studenţi cu înclinaţie către didactic se îndepărtează de

meseria de dascăl pentru că se consideră că nu îi oferă niciun viitor: nici câştiguri

mari pe termen scurt, mai nou nici siguranţa unui loc de muncă pe termen lung şi

nici respectul de care ar trebui să se bucure o astfel de meserie;

- un număr mic de studenţi se îndreaptă spre antreprenoriat; ar trebui o

abordare mai serioasă a disciplinelor cu caracter managerial, deoarece existenţa

unor firme dezvoltate de tineri întreprinzător reprezintă un motor al economiei

sănătoase a unei ţări.

ANALIZA DATELOR ÎN FUNCŢIE DE SPECIALIZĂRI

Dacă în rândurile de mai sus au fost prezentate rezultatele în funcţie de anii

de studiu, am fost foarte interesaţi în a observa cum stau lucrurile şi grupând

studenţii pe specializări. Astfel au fost reluate descrierile criteriilor, dar analiza s-a

făcut pe specializările: Mecatronică (MC), Optometrie (OPTO), Maşini şi sisteme

hidraulice şi pneumatice (MH), Mecanică fină şi nanotehnologii (MFN), Inginerie

economică în domeniul mecanic (IE), Inginerie Medicală (IM).


În urma discuţiilor purtate în cadrul şedinţelor individuale de consiliere şi

orientare profesionala şi a fişelor de consiliere completate de către studenţi s-au

desprins cinci factori care au determinat alegerea unei universităţi cu profil tehnic.

Aceştia nu au fost impuşi, ci extraşi din răspunsurile lor. Ca urmare pot exista

situaţii în care răspunsul să acopere mai multe criterii.

Factorii analizaţi au fost:

18

- interesul tehnic al candidatului de la vremea respectiva (viitor student);

- îndrumarea părinţilor/rudelor care eventual desfăşoară o activitate

tehnica sau inginereasca;

- sfatul prietenilor care deja studiau la o universitate tehnica;

- profilul tehnic al liceului care sa permită înţelegerea mai uşoară a

noţiunilor predate în învăţământul superior tehnic;

- alţi factori.

Faţă de concluziile analizei pe ani, în acest caz se poate observa că rolul

părinţilor este evidenţiat la MC şi MH, iar sfaturile prietenilor apar evidente în

cazul OPTO. Acest lucru a reieşit şi din discuţiile libere avute cu studenţii. Sunt

mulţi studenţi la OPTO care urmează cursurile fiind sfătuiţi de colegi din ani mai

mari, sau de prieteni care au terminat cursurile şi lucrează deja în cabinete de

optometrie.

Din discuţii a reieşit un lucru important, şi anume că marea majoritate a

studenţilor declară că interesul pentru domeniul tehnic a fost motivul pentru care

urmează o facultate tehnică, însă părinţii acestor studenţi sunt absolvenţi de şcoală

tehnică, ceea ce explică interesul ,,insuflat”.

Concluzii:

- este îmbucurător faptul că în aproape 67% din cazuri alegerea profilului a

fost făcută ca urmare a unei opţiuni personale a studentului adică din interes

tehnic, deci în cunoştinţă de cauză, fapt care denotă o maturitate a individului;

- Alte motive – au obţinut un procent foarte mare în cazul OPTO (aproape

30%); în discuţii au reieşit numeroase motive, ce nu au putut fi clasificate datorită

diversităţii lor. Însă pot fi menţionate aici mediul de lucru curat, care nu necesită

efort fizic mare, purtători de ochelari mai speciali care şi-au propus să aprofundeze

domeniul pentru a înţelege mai bine problema lor, dar şi a-i ajuta pe alţii, un loc de

muncă considerat uşor de găsit;

- profilul liceului are un procent ce tinde la 0 în cazul IE şi al IM. Ar trebui

aprofundat cred acest aspect. În schimb MFN şi MH se bazează pe un procent de

20%.


Procentul de studenţi cu hobby-uri tehnice este de 49%, mediind rezultatele de

la cele 6 specializări. Creşterea procentului de studenţi cu hobby-uri tehnice s-ar

putea face prin atragerea acestora spre cât mai multe activităţi practice,

19

implicarea lor în concursuri inter-studenţeşti etc. Îmbucurător este procentul mare

al studenţilor de la specializarea de mecatronică (75%) care au hobby-uri în

domeniu. Considerăm că acest lucru se datorează inclusiv atragerii lor în

concursuri şi alte activităţi suplimentare. La polul opus se află din păcate OPTO,

motiv pentru care aici trebuie văzut ce se poate face pentru a creşte acest procent

măcar în anii mai mari. De aici se desprinde utilitatea unei analize pe specializare şi

ani, ce va fi prezentată mai târziu.


Cu privire la implicarea în acţiuni de voluntariat, s-a putut remarca faptul

că, faţă de media de aproape 49% dintre studenţi implicaţi în astfel de acţiuni, se

evidenţiază valorile scăzute de la OPTO (38%) şi IE (17%). Din discuţiile libere avute

a reieşit clar că mulţi dintre cei cu acţiuni de voluntariat în liceu (voluntariat

,,organizat”), au continuat benevol în mediul studenţesc, cu acţiuni foarte

interesante şi importante.


Concluzie: având în vedere că analiza curentă prezintă situaţia pe toţi ani

din specializare procentele sunt normale, cu excepţia IE şi IM, la care numărul mic

al studenţilor consiliaţi şi faptul că ei fac parte din ani mari reflectă un procent

nefiresc de mare. Dialogurile noastre au dorit să le întărească studenţilor

convingerea că CV-ul reprezintă o prima condiţie spre a-şi găsi un loc de munca, o

modalitate general valabilă de prezentare către potenţialii angajatori. De

asemenea, le-am transmis permanent şi importanţa scrisorii de intenţie şi a celei de

mulţumire pentru o bună comunicare cu potenţialul angajator.


Determinarea în procente a numărului numărul studenţilor care şi-au căutat

un loc de muncă, pe fiecare din cele 6 specializări, arată că peste 55% dintre ei au

căutat loc de muncă la specialităţile de Mecatronică şi Optometrie, fruntaşi fiind

aici Inginerie medicală cu aproape 78%.


În urma analizei participării la interviuri de angajare se evidenţiază

procentul relativ mare al MFN (73%). Au fost numeroase discuţii legate de practică

şi de eventuala continuare a acesteia prin angajare. Sigur că practica reprezintă

pentru angajator o posibilitate de a cunoaşte studenţi şi de a selecta dintre aceştia

pe cei potriviţi pentru activitatea companiei. Pentru studenţi reprezintă

20

oportunitatea de a avea acces într-o companie şi de a putea experimenta activitatea

acesteia, modul în care se pot încadra în echipă, etc. O comunicare corectă între

student – universitate – companie poate conduce la soluţii de angajare optime, cu

program mai scurt şi flexibil, care să permită studentului să urmeze cursurile fără

absenţe, fără pierderea unor informaţii importante şi interesante de la cursuri.


S-a constatat de departe procentul mare al studenţilor de la OPTO angajaţi

în domeniul de pregătire, prin comparaţie cu MFN şi IE cu procent nul. Un procent

destul de important îl are şi MH. Sigur că pe durata anilor de studiu nu ne dorim

neapărat ca studenţii să lucreze, ci ca ei să participe cu interes la cursuri. Dar dacă

necesitatea sau oportunitatea conduc la angajare ar fi important ca studentul sa

aibă sarcini în domeniu de pregătire. Se observă că în cadrul tuturor specializărilor

există studenţi angajaţi în alt domeniu decât cel în care se pregătesc. (experienţa

dialogurilor ne-a arătat că acest lucru înseamnă de cele mai multe ori joburi

temporare, eventual pe durata vacanţelor, cum ar fi: game tester, operator în call

center, vânzător de produse etc.).


A fost analizată, pe fiecare din cele 6 specializări, situaţia studenţilor care fie

doresc să-şi continue studiile cu ciclul de master sau master şi doctorat, fie doresc

să-şi continue studiile cu alte forme de pregătire, fie nu doresc continuarea

studiilor.

Concluzii:

- se observă un procent mic al studenţilor care, după terminarea studiilor

nu doresc să le continue cu nici una dintre forme. Ar trebui totuşi analizată situaţia

de la MH, MFN şi IE;

- în şedinţele individuale de consiliere şi orientare profesională s-a încercat

convingerea studenţilor de importanţa continuării studiilor.


studiilor

S-a realizat apoi o analiză, pe fiecare dintre cele 6 specializări, cu privire la

numărul de opţiuni ale studenţilor pentru următoarele domenii de activitate:

producţie, proiectare, cercetare, comercial, service, învăţământ, antreprenoriat.

Concluzii:

21


proiectării datorită formării pe care o capătă studenţii în timpul facultăţii, precum

şi datorită cererii tot mai mari de ingineri în aceste domenii pe piaţa muncii,

datorită relansării economiei şi deci a activităţilor productive;



fundamentale şi a anumitor lacune în cunoştinţe din perioada preuniversitară. Se

evidenţiază IE cu opţiuni 0 pentru cercetare. La polul opus se situează IM şi MC;

- un număr foarte mic de studenţi se îndreaptă către învăţământ. Acest

lucru se poate explica prin salariile mici oferite mai ales tinerilor debutanţi în

această meserie; din păcate studenţi cu înclinaţie către didactic se îndepărtează de

meseria de dascăl pentru că se consideră că nu îi oferă niciun viitor: nici câştiguri

mari pe termen scurt, mai nou nici siguranţa unui loc de muncă pe termen lung şi

nici respectul de care ar trebui să se bucure o astfel de meserie;

- un număr mic de studenţi se îndreaptă spre antreprenoriat; analiza pe

specializări scoate în evidenţă că studenţii de la IE au intenţii mai puternice pentru

dezvoltarea de afaceri proprii, ar trebui o abordare mai serioasă a disciplinelor cu

caracter managerial, deoarece existenţa unor firme dezvoltate de tineri

întreprinzător reprezintă un motor al economiei sănătoase a unei ţări. În cadrul

discuţiilor prilejuite de consilierea individuală s-a abordat cu studenţii subiectul:

antreprenoriat. Mulţi se tem de dificultatea gestionării unei firme, mulţi de

problemele legate de bani: surse de finanţare, bănci şi fonduri europene.

ANALIZA DATELOR PENTRU SPECIALIZAREA MECATRONICĂ ÎN

FUNCŢIE DE ANII DE STUDIU

În paginile anterioare a fost menţionată necesitatea unei analize pe

specializare şi pe ani. Acest lucru s-a putut realiza în cazul Mecatronicii, unde, în

grupul ţintă, au fost înscrişi studenţi proveniţi de la toţi cei 4 ani de studiu.


Opţiunile studenţilor de la specializarea Mecatronică din cei 4 ani de studiu în

funcţie de cei cinci factori care au determinat alegerea unei universităţi cu profil

tehnic au arătat că un procent mediu de 73% consideră că interesul tehnic a fost

motorul către studiile de acest tip. Se evidenţiază şi aici importanţa profilului

liceului, contribuţia sfaturilor părinţilor, dar şi alte motive. Aceste ,,alte” ascund o

serie întreagă de motive variate ce nu au putut fi clasificate.

22

Concluzii:

- este îmbucurător faptul că în mai mult de 73% din cazuri alegerea

profilului a fost făcută ca urmare a unei opţiuni personale a studentului adică din

interes tehnic, deci în cunoştinţă de cauză, fapt care denotă o maturitate a

individului;

- profilul liceului are un procent mediu de peste 13%, cu un maximum de

20% ceea ce arată importanţa învăţământului preuniversitar, dar în acelaşi timp

conduce şi la ideea unor colaborări mai intense cu cadrele didactice din

învăţământul preuniversitar în cadrul unor proiecte comune sau al unor activităţi

deja uzuale (de ex. Şcoala Altfel).


Cu toate că procentul de studenţi cu hobby-uri tehnice este de peste 76%,

mediind pe cei patru ani de studiu, ar fi fost de aşteptat ca acesta să crească odată

cu trecerea în anii superiori. Creşterea procentului de studenţi cu hobby-uri tehnice

s-ar putea face prin atragerea acestora spre cât mai multe activităţi practice,

implicarea lor în concursuri inter-studenţeşti etc. S-a constatat că preocupările

tehnice scad de la 84% în anul I MC la 71% în anul II şi 63 % în anul II, crescând

apoi din nou la 85% în anul IV MC. Considerăm că este necesară o mai bună

comunicare cu studenţii, în sensul de a îi face să înţeleagă că este foarte bună

activitatea practică (,,să facem ceva practic!”) este foarte importantă o bază

teoretică solidă.


Aici cea mai importantă concluzie, bazată şi pe discuţiile avute este aceea că

studenţii din anul I, au venit din liceu cu o implicare mai mare în acţiuni de

voluntariat (70%), faţă de colegii lor de la anii mai mari (51%).


Regula se respectă şi în cazul Mecatronicii: se observa ca aproape toţi

studenţii de anul 4 şi-au completat CV-ul, aceştia fiind conştienţi de faptul că CV-ul

reprezintă o prima condiţie spre a-şi găsi un loc de munca, o modalitate general

valabilă de prezentare către potenţialii angajatori.


Din răspunsuri, dar şi din discuţiile avute, se observă că studenţii devin din

ce în ce mai interesaţi în a-şi căuta şi găsi un loc de muncă odată cu trecerea în anii

superiori. Dacă cei din anii mici, care doresc să se angajeze, nu pun un preţ foarte

23

mare pe angajarea în domeniul tehnic, odată cu apropierea anului 4 creşte puternic

interesul pentru angajare în domeniul pregătirii. În cazul Mecatronicii se constată

un interes mai ridicat în găsirea unui loc de muncă la anul III.


Concluzie: se observă că studenţii devin din ce în ce mai interesaţi în a-şi

căuta şi găsi un loc de muncă şi din acest motiv aplică pentru cât mai multe locuri

de muncă şi deci participă la cât mai multe interviuri de angajare. Studenţii de la

mecatronică au fost foarte receptivi la informaţiile abordate în cadrul proiectului,

cu privire la abordarea interviului, la punerea în valoare a abilităţilor avute, la

importanţa CV-ului, scrisorii de intenţie şi a celei de mulţumire, adesea neglijată

din păcate. Se păstrează şi aici un interes mai ridicat din partea anului III.


Cu toate că procentual numărul de studenţi angajaţi în domeniul în care se

pregătesc este destul de mic, se observă că, odată cu trecerea în anii superiori,

numărul de studenţi angajaţi creşte (I MC – 1.89%; II MC 1,59%; III MC 4,55% şi IV

MC 3,70%). Şi aici în cazul Mecatronicii anul III are un procent mai ridicat. Se

constată însă o creştere semnificativă a procentului celor care lucrează în anul IV în

alt domeniu decât cel al pregătirii (26%).


- se observă că realizând o medie pe cei 4 ani de studiu, procentual, numărul

studenţilor care doresc să-şi continue studiile cu ciclul de master este de aproape

72%; de asemenea, o pondere importantă, de peste 24%, mediind pe cei 4 ani de

studiu, o au şi studenţii care după terminarea ciclului de master doresc să-şi

continue studiile cu doctoratul; astfel ponderea studenţilor care doresc să îşi

continue studiile cu ciclul de master sau master şi doctorat este de aproape 96%,

ceea ce arată interesul studenţilor pentru o pregătire continuă şi completă;

- dacă în anii I şi II un procent de 30% dintre studenţi doresc sa continue cu

master şi doctorat, dorința de doctorat scade puternic în anii III şi IV. Ar trebui

găsite cauzele acestei evoluţii;

- din nou anul III Mecatronica se evidenţiază prin procent nul de studenţi

care nu doresc continuarea studiilor.


studiilor. A fost apoi analizat numărul de opţiuni ale studenţilor de la

24

specializarea Mecatronică pentru următoarele domenii de activitate: producţie,

proiectare, cercetare, comercial, service, învăţământ, antreprenoriat.

Concluzii:


proiectării datorită formării pe care o capătă studenţii în timpul facultăţii;

- un număr relativ mic de studenţi se îndreaptă spre cercetare, dar şi mai

mic către învăţământ, păstrând tendinţa prezentată anterior la analizele pe ani

(Anul III evidenţiat la punctele anterioare are 0 opţiuni pentru învăţământ);

- se observă clar că opţiunile pentru service de la specializarea de

Mecatronică sunt mai numeroase faţă de ceilalţi studenţi din grupul ţintă.

ANALIZA DATELOR PENTRU SPECIALIZAREA OPTOMETRIE ÎN

FUNCŢIE DE ANII DE STUDIU

În paginile anterioare a fost menţionată necesitatea unei analize pe

specializare şi pe ani. Acest lucru s-a putut realiza şi în cazul Optometriei, unde, în

grupul ţintă, au fost înscrişi studenţi proveniţi de la toţi cei 4 ani de studiu.


Analiza generală pe cei patru ani de studiu arăta: interes tehnic – 66,77%,

îndrumare părinţi – 1,64%, sfaturi prieteni – 0,88%, profil liceu – 12,35% , altele –

19,34%. Situaţia în cazul Optometriei arată că:

- Interesul tehnic la Optometrie este mult mai redus faţă de analiza generală

(în jur de 40%);

- Influenţa părinților este 0;

- Sfatul prietenilor are un procent mai ridicat, din dialog rezultând că

prietenii sunt în general studenţi din ani mai mari sau angajaţi ai unor cabinete de

optometrie (cu un max de 9% în anul II OPTO);

- În cazul Optometriei media rubricii Altele este foarte mare (chiar 60% în

anul IV OPTO), datorită unei mari varietăţi de motive (loc de muncă curat, nu

necesită efort fizic mare, locuri de muncă uşor de găsit etc.).


Un procentaj mic prin comparaţie cu celelalte specializări (sub 25%). Un

minim înregistrat la anul III Optometrie (8,33%). Creşterea procentului de studenţi

cu hobby-uri tehnice s-ar putea face prin atragerea acestora spre cât mai multe

activităţi practice, implicarea lor în concursuri inter-studenţeşti etc.

25

Implicarea în acţiuni de voluntariat. Procentul de implicare în acţiuni

de voluntariat este redus prin comparaţie cu celelalte specializări analizate (30%),

cu o excepţie la anul IV OPTO (70%), cu un procent mai ridicat. S-ar putea analiza

ce anume face această diferenţă faţă de alte specializări.


S-a observat că toţi studenţii de anul 4 şi-au completat CV-ul, aceştia fiind

conştienţi de faptul că CV-ul reprezintă o prima condiţie spre a-şi găsi un loc de

munca, o modalitate general valabilă de prezentare către potenţialii angajatori.

Anul II face o notă discordantă printr-un procent ridicat (64%) faţă de anii mici ai

altor specializări.


La analiza generală procentul creştea odată cu anii de studiu. La OPTO însă

lucrurile stau un pic diferit. Anii I şi II se bucură de un procent ridicat al celor care

au căutat un loc de muncă (40% şi 68%), dar anul III are un procent scăzut (25%),

iar anul IV un procent firesc mai ridicat (90%). Posibil ca după efectuarea stagiului

de practică lucrurile să se fi schimbat.


În cazul OPTO procentajele sunt aproape identice cu cele din cazul căutării

unui loc de muncă, ceea ce arată că orice căutare a unui loc de muncă s-a soldat cu

interviuri.


Elementele cele mai vizibile în cadrul analizei sunt legate de faptul că încă din

anul I lucrează în domeniu un procent de 5% dintre studenţi, iar anul IV găseşte

80% dintre studenţi angajaţi, cu 70% în domeniu, procente neatinse de celelalte

specializări. Aceste procente pot fi corelate şi cu activitatea de practică, în urma

căreia mulţi studenţi rămân angajaţi la locul de practică.


- Nu există practic decât un număr foarte mic de studenţi care nu doresc

continuarea studiilor în anul I (sub 5%).

- Procentele sunt covârşitor favorabile continuării cu Master (90%)

- Procentul celor care doresc continuarea studiilor sub alte forme este nul.


studiilor. Au fost analizate opţiunile studenţilor de la specializarea Optometrie, pe

fiecare din cei 4 ani de studiu cu privire la lucrul în următoarele domenii de

26

activitate: producţie, proiectare, cercetare, comercial, service, învăţământ,

antreprenoriat.

Concluzie:



fundamentale şi a anumitor lacune în cunoştinţe din perioada preuniversitară. S-a

observat totuşi că cei care doresc continuarea studiilor cu doctoratul au ales

cercetarea pentru o viitoare carieră.

ANALIZA DATELOR PENTRU STUDENŢII CARE AU EFECTUAT

ACțIUNI DE VOLUNTARIAT, IN FUNCțIE DE ANII DE STUDIU

În urma dialogurilor purtate cu partenerii din proiect s-a stabilit că se va

încerca analiza datelor studenţilor în funcţie de anumite răspunsuri. De exemplu

am dorit să observăm mai îndeaproape răspunsurile studenţilor care au participat

la acţiuni de voluntariat.


Procentul studenţilor cu hobby-uri tehnice este mai ridicat cu 10% în rândul

studenţilor ce au participat la acţiuni de voluntariat.


Procentul studenţilor cu CV întocmit este mai ridicat în medie cu 5% în

rândul studenţilor ce au participat la acţiuni de voluntariat.


În această situaţie procentele nu diferă faţă de analiza generală.


Opţiunile pentru dezvoltarea unei afaceri proprii sunt mult mai numeroase

în cazul studenţilor care sunt sau au fost implicaţi în acţiuni de voluntariat, dovadă

că aceste acţiuni sporesc încrederea în propria persoană, fiind absolut benefice.

CONCLUZII GENERALE ALE CONSILIERII INDIVIDUALE

- Consilierea individuală a oferit o nouă punte de legătură între cadrele

didactice şi studenţi. Ar fi interesant şi util ca prezentările făcute să fie discutate şi

în cadrul şedinţelor de departamentele din care fac parte studenţii analizaţi.

- Este foarte utilă păstrarea şi întărirea legăturilor dintre mediul

universitar şi cel preuniversitar, respectiv dintre cadrele didactice. Acţiuni comune

pot face ca opţiunile elevilor către facultăţi să fie mai apropiate de aşteptările lor.

27

- Modalităţi de continuare: considerăm foarte utilă continuarea dialogului

la acest nivel cu studenţii. Putem astfel să cunoaştem situaţia noilor studenţi, dar şi

schimbările din grupul ţintă analizat. Astfel se poate inclusiv cuantifica mai bine

importanţa proiectului. Ca modalităţi de continuare ar putea fi găsirea unor

resurse locale care să permită activităţile necesare sau obţinerea unor finanţări

specifice.

- După cum am discutat şi cu studenţii din grupul ţintă (şi nu numai),

consilierea individuală, odată începută, nu se termină decât după finalizarea

studiilor de către persoana consiliată şi poate nici atunci. Este absurd şi poate şi

greu de conceput să închizi o uşă pe care tocmai ai deschis-o. Pe lângă aceasta o

contribuţie o are şi calitatea de cadru didactic a consilierilor.

- Considerăm că efectul consilierii şi cel al practicii din cadrul proiectului au

început să se manifeste, schimbând în bine mulţi dintre factorii de analiză. Depinde

însă de cum vom acţiona în viitor ca să putem cuantifica schimbările.

Studentii au prezentat ”Stagii de practica” la diferite intreprinderi in care si-

au desfasurat activitatea de practica :

Stagiu de practica la S.C. ROBERT BOSCH SRL – student Pana

Silviu Marian, in cadrul activitatii de practica, am participat, am iniţiat şi setat

tendinţele în industrie în ultimii 280 ani, cum ar fi:

28

Condensarea - Nefit şi Buderus prezintă această tehnologie la ISH;

Boilerul “Nefit Turbo”

Casa Energy Plus - Această clădire ce seta noi tendinţe a fost constrită

în Wetzlar utilizând tehnologii Bosch. În cursul anului, casa a furnizat

mai multă energie decât au consumat locuitorii săi.

Celula de combustie - Startul testelor de teren în contextul proiectului

demonstrativ european "ene.field". Bosch Termotehnică a participat la

proiect cu 70 de fabrici în 4 ţări.

Activitati desfasurate: SCMS Utilizare si actualizare platformă Web

(zona de administrare; CRM Participare la implementarea programului CRM;

Partener Program Participare la implementarea Partener Program; Ofertare

Realizare oferte de preţ, Cerere oferta de preţ la reprezentanţa din Germania;

Mitigating Control Realizarea de rapoarte trimestriale pentru a verifica si

urmari schimbarile de preţ. AAAAAAAA

7Asigurarea suportului necesar pentru prima interacţiune cu programul, a

colegilor din departament , Intocmire documente necesare pentru update bază de

date şi verificare corectitudine date introduse de catre colegii din departament

Şcolarizari utilizare platforma , Participare la teleconferinţe privind dezvoltarea

programului.

29

Stagiu de practica la S.C. ALU DESGIN SRL – student Costin Radu

George, pentru inceput este prezentat succine locul de practica S.C. Alu Design

Construction Civile infiintata in anul 1999, s-a impus in scurt timp ca lider de piata

in domeniul proiectarii: fatade, structuri, instalatii si masuratori topo.

Datorita calitatii si standardelor impuse fiecarui proiect realizat, firma a

reusit sa intocmeasca un portofoliu de peste 300 de proiecte realizate atat in

Romania cat si in Franta, Bulgaria, Maroc, Kazahstan, Statele Unite ale Americii,

Emiratele Arabe Unite si India.

Proiectele la care am lucrat in perioada practicii la aceasta firma au intrat in

executie, iar unele dintre acestea au fost finalizate pe perioada celor trei luni, in care

am facut parte din colectivul acestei companii.

Am colaborat la proiectarea si realizarea unor parti din proiecte cum ar fi:

Balustrada metalica, Platforma pompe, Proiectare si executie casete Alucobond, Placare cu piatra, Balustrada sticla, Tamplarii casa particulara, Mostra

tamplarii biblioteca.

30

Stagiu de practica la S.C.OPTICAL NETWORK SRL – studenta Soare

Valentina Bianca.

Un domeniu nou, cel al optometriei in care practicantul trece prin etape de:

consiliere si vinzare – pentru realizarea unei vinzari consilierea se face in functie de

nevoia clientului, promovarea o facem in functie de vinzarea complementara,

determinarea dioptriilor se face in functie de mai multi parametrii si tinind cont de

istoricul bolii pacientului, acuitatea vizuala pentru fiecare ochi. Pentur montaj se

face scanarea ramei, transferarea datelor catre masina de monta, asamblarea apoi

urmeaza partea economica, introducereafacutri, avize si efectuare NIR.

Axway BucurestiCentru de expertiza R&D si support, ROMANIA

S.R.L. – student Popescu Cristian Nicolae, incepe prezentarea locului de

practica cu o mica istorie a societatii, apoi cu prezentarea clientilor. O scurta

introducere in retelistica, generalitati pentru a putea comunica, calculatoarele

folosesc un anumit protocol. Un protocol reprezinta un set de reguli, de norme

folosit de toti participantii la comunicatie. Comunicatia dintre host-uri este

asemanatoare cu comunicatia dintre oameni. Pentru a forma un canal de

31

comunicatie, urmatoarele conditii trebuie sa fie indeplinite: – trebuie sa existe un

Sender si un Receiver (Sursa si Destinatia mesajului); – sursa si destinatia trebuie

sa foloseasca acelasi protocol standard folosind in comunicatie; – viteza si

momentul transmisiei trebuie sa fie agreat de ambele parti; – mesajele trimise la

destinatie trebuie sa fie confirmate (daca este cazul), protocoale transfer informatii,

diferite tipuri de programare batch-bash, concept de securitate bazate pe 3 mari

principii: integritate , autenticitate si nereproduce.

(Prezentările Power Point se gasesc pe site-ul proiectului:

http://www.prinpracticaaiviitor.ro/evenimente/ si pe pagina proiectului

http://www.mecatronica.pub.ro/index.php/posdru).

La incheiera lucrarilor conferintei domnul prof.univ.dr.ing.Gheorghe

Gheorghe – managerul proiectului, a multumit tuturor participantilor și in mod

deosebit studentilor pentru prezent, pentru interesul manifestat pentru proiect, a

urat succes in indeplinirea tuturor obiectivelor si indicatorilor proiectului.

Intocmit: Udrea Georgeta – P2

Cartal Adrian – P2

Ene Irina - S

http://www.prinpracticaaiviitor.ro/evenimente/

http://www.mecatronica.pub.ro/index.php/posdru

al iv-lea seminar posdru/161/2.1/g/141251 prin practica … · 6 iii a maşini si sisteme...

Documents