# Agenda f l ţ Roza vînturilor /3 ţ Artă - culturâ-

învdţămînt M-S ş Publicitate /6-8 t Sport /9-10 - .

Jţ> Eveniment S il t Vhima oră /12

J - *• \

%•k ■' •• •>'

l1 . *k '

, J

im ă m t

ANUL IX NR. 1992 ISSN 1220-3203

LUNI 9 IUNIE 1997

12 PAGINI 600 LEI

TEOVremea va fi în general

frumoasă cu cerul variabil. Dupi-amiaza, în zonele de munte vor cîdea averse de ploaie. Vînt.în general slab. Temperatura maximă va ii cuprinşi între 22° - 24°C.

leii, la ora 14, la Cluj- Napoca se înregistrau 21°C.

Meteorolog de serviciu C.PAVAI.

In pagina a 12-a: harta privind starea probabilă a vremii, valabilă pentru azi

J u c ă r ia p r e m ie r u lu i

C io rb e a - t a r a ( ! )VALER CHIOREANU

A vînd în spate sprijinul solid al unei majorităţi parlamentare disciplinate pînă la sacrificiu, Victor Ciorbea s-a putut deda recent la jocuri de cuvinte şi

înţelesuri mai potrivite unei agape la iarbă verde (să spunem) decît unei dezbateri serioase sub cupola Parlamentului, învinuirile care i s-au adus guvernului condus de el au fost sate grave. 140 de semnatari ai moţiunii de cenzură au acuzat Executivul de incapacitate de a conduce ţara, de rearea unui haos economic, de sărăcirea populaţiei, de politică antinaţională, de politizarea şi deprofesionalizarfia structurilor administrative. Ce a făcut premierul în aceste condiţii? A vorbit, în stilul său caracteristic, din nou despre credibilitatea dobîndită pe pieţele financiare internaţionale, ic ritmul bun al privatizării şi restructurării, de măsurile de protecţie socială, de roadele administraţiei locale şi aşa mai departe, într-un ritm care i-a scos din sală chiar şi pe propriii miniştri. Şi a ironizat Opoziţia (ceea ce este normal) şi a meninţat-o cu “ridicarea imunităţii parlamentare” (ceea ce este anormal), acceptînd, în ultimă instanţă,, că nu a făcut :Har totul (deci, sută la sută din ce şi-a propus) din cauza greşelilor actualei Opoziţii de pe vremea cînd era la jputere.

Să luăm pe rînd afirmaţiile lui Victor Ciorbea. Credibilitatea în faţa-organismelor fmanciare internaţionale a obţinut-o doar ca urmare a acceptării tuturor “indicaţiilor” acestora, indiferent că erau sau nu potrivite situaţiei specifice

ţarii.-De aici, acea aberantă politică de privatizare prin lichidare a întreprinderilor; de fapt, lichidare, pentru că pînă;

«^privatizarea lor este o cale lungă de parcurs. Lichidareao. acţiune simplă: dai ordin să nu se mai livreze gaz

jaetan şi curent electric întreprinderii pe cărei ţi-au căzut ochii şi astfel ai rezolvat chestiunea. Privatizarea, în schimb, închipuită de guvern ca fiind a doua etapă, poate să urmeze sau nu. Exemplele de reuşită oferite nu 'sînt luate din categoria întreprinderilor lichidate. Cel al IAR Ghimbav, cumpărată, în proporţie de 70 la sută, de Bell Helicoptere, a produs suspiciuni chiar reprezentantului unui organism Snanciar internaţional, care oferă vestitele credite României şi care a cerut lămuriri suplimentare, pe care Victor Ciorbea

continuare în pagina a 12-a

Preşedintele Comisiei de b u g e t-f in a n ţu -b ă n c i. senatorul Varujan Vozganian, declară că salută orice lormulă dc redresare a Hăncii “Dacia Fchx” m că doieşte să aibăo consultare ou judecătorul sindic penlTU a aprecia dacă intenţia consorţiului american de preluare a baneu este de perspcetiU

Vo/panian spune ea toate ofertele trebuie să fie atent cumpănite pentru eă H l) l;. nu ar suporta un nou esee. “Aş fi înunlat ca propunerea americana să fie viabilă”, declară el.

Varujan Vozpian

ci'ede în şansa;

“Harfei Mii"Senatorul Alternativei;

României afirmă că a fost întotdeauna paiti/anulH.D.h, dar eă “din pAcale, această idee nu a avut prea mulţi prieteni la Uueureşli”. }■ 1 spune că atitudinea Haneu Naţionale a fost destul dc puţin cooperanta si că are înlbimalii ca mei (îusemul îoinân nu a spiijinii în \ivun fel efuiturile Haneu "Dacia l 'e l i \” dc a-şi iceupera hmu din lilu’iLi

în opinia lui Vo/iţar.ian, Haneu Naţionala csle \ino\ală şi de insuficienta supraveghere a 1JI) 1\ şica ea ar trebui sa răspundă pentru banu publici pe care t-a anaaiat in această banca.

(C.C.)

APRETIND GULERUL... BERII• Un “Fest” aproape ratat • Nemiloasă, ploaia... • Un sjîrc cu spumă albă

• înainte şi după ruperea de nori •Sîmbătă. Pledoarii pentru hotărîri radicale.Cea mai selectă companie românească de

producere şi îmbuteliere a berii - URSUS - a hotărît fapte mari. Poate niciodată ambiţiile nu au fost acoperite mai bine de intenţii. Ambiţiile au fost pe măsură, intenţiile puse în practică, banii cheltuiţi cu nemiluita, dar..; Dar vremea rebelă a stricat totul. Sau aproape totul. Un fest eu cea mai blondă şi mai bună bere a fost aproape compromis de încăpăţînarea cu care, incepînd chiar cu ora 10, ploaia s-a instalat peste burg. A hîşîit şi fanfara militară, şi parada portului popular, rămînînd... în cursă carul de epocă, carul cu bere, simbol al vechimii şi experienţei incontestabile în domeniu. Din mijlocul cîtorva oameni care s-au strîns în faţa Casei de cultură studenţească din Cluj-Napoca, un bătrânel cumsecade nu mai poate răbda i r izbucneşte: tu eşti fiul ploii, las’ câ-i spun eu lu’ părintele Ioan de ce te ţii... Şi ridică ameninţător pumnul spre înalturi...

Apoi, resemnată, lumea a urmărit cum, acoperiţi dc o umbrelă, carul cu bere a luat-o la

galop, clămpănind din copitele cailor. La trecerea pe lîngă cîte un stand. “Ursus”...'

Ploaia lui Bacovia se insinua peste cetate^.• Oamenii, ca în bancul acela în care două state minuscule au stabilit în declaraţia de război că, în caz de vreme rea, înfruntarea va avea loc la Casa de cultură, s-au retras, zic, uitind, sub imperiul cîntiilui popular (şi nu numai) necazul unei zile îmbibate. ; -

Apoi, “tămbălăul” s-a mutat la Sala sporturilor. .

De frica “vrăjmaşului nemilos” ostilităţile s-au ţinut tot în spaţiu închis. (N-am văzut-o niciodată mai disperată pe doamnă... Băluţiu, diriguitoarea sportului clujean). Loredana a încins atmosfera. Şi aşa a rămas, pînă tîrziu, la orele mici ale nopţii, cînd tineri grupuri-grupuri, alunecau destine spre zorile oraşului: înfierbîntaţi (mai puţin de renumita bere şi mai

Radu V ID A V . M O LD O V A N

continuare în pagina a 12-a

TI

*, * - Î •' !' . . . A , f . J

V ' t r * ............ * 'I c

« , >«» i ^ -i- . "ii* t*

\ . :

\\JY\ p e q u s - ţ .

...................................

0 nouă băutură răcoritoare carbogazoasă, într-o variată gamă sortimentalăBăuturile răcoritoare marca ”SINALCO” sînt fabricate pe bază de Modul de prezentare: produsul este atnbal at

«ncentrate naturale produse de firma ”SINALCO” - Germania, considerată în butelii de sticlă retumabile, de 250 ml, dispuse^ouaproducătoaremondialădeconcentrate. Nu conţin îndulcitori sintetici. în casete a cîte 24 sticle.

Gama sortim entală cuprinde: Preţul produsului este 650 lei/sticlă + TVA indiferent de sortiment.1-Slnalco O range -băutură răcoritoare cu suc natural de portocale; Condiţii de livrare: Prin distribuitorii şi mijloacele de transport proprii la

II 2 -S i n a l c o Z i t r e S - b ă u m r â ră c o r ito a r e cu su c n a tu ra l d e lă m îie , în * * “ “ ind1ica;, i d e ben<;f'c ia r a lte lo c a U tă ţi s e n e g o c ia z ă p re ţu l; .. transportului).

■ * ■ ' Condiţii de plată: Plata se face la şapte zile de la livrare cu numerar, filă

CEC sau dispoziţie de plată. 'Ambalajul - sticle şi n avete inscripţionate ciimarca Sinalco sînt propi

producătorului; nu se facturează şi circulă pe principiul restituirii. Adresa producătorului: Str.Aurel Vlaicu nr.100, Cluj-Napoca,

telefon 964/145.916, fax 432542.

!ouă variante;

3. Sinalco Ice Tea - băutură răcoritoare cu extract de ceai;4. Sinalco F ire - băutură răcoritoare cu extract de chili;5. Sinalco Cola - băutură răcoritoare cu extract de cola;6. SinalcO Tonic - băutură răcoritoare, tip apă tonică;7. Sinalco A pple - băutură răcoritoare cu concentrat de mere;

8. Sinalco Pow er - băutură răcoritoare energizantă.

7Căiităiti^distl 1 1

;f,<ş ( P ru ic Alr<l«

• « " T i o I

ADEVĂRULde Cluj AGENDA luni, 9 iunie 1997 ( i

• Azi: Calendarul ortodox: Sf. Chirii al Alexandriei; Sf. Marta şi Maria; Calendarul greco- catolic: Sf. Ciril, arhiep. Alexandriei (+444); Calendarul romano-catolic: Sf.Efrem, diacon înv.

• Mîinc: Calendarul ortodox: Sf. Sfinţiţi Mc.Timotei şi Alexandru; Calendarul greco- calolic: Ss. Alexandru şi Antonia, m. (+313); Timotei, ep. al Prusiei, m. (+362); Calendarul romano-catolic: Fer. Ioan Dominici.

Iifelicităm pe loji cei care, împărtă­şind taina Botezului, poartă unul din numele sacre, pomenite mai sus.

«TELEFOANE• PREFHGUIRA,C0NS1UULJUDHTEAN:

19-64-16• PRIMĂRIA CLUJ-NAPOCA:19-60-30• PRIMÂRIADEJ: 21-17-90

PRIMĂRIA TURDA-31-31-60• PRIMĂRIA CÎMPIATURZH: 36-80-01• PRIMĂRIA HUEDIN: 25-15-48• PRIMĂRIA GHERLA: 24-19-26• POUTIA CLUJ-NAPOCA- 955 şi

43-27-27POLITIA FEROVIARĂ CLUJ-NAPOCA: 1349-76

• POLIŢIA DEI:21-21-2I• POLITIA TURDA:31-21-21

POUTIA CÎMPIA TURZII.-36-82-22• POUTIA HUEDIN: 25-15-38• POUT1AGHERLA: 24-14-14• POMPIERII: 981• PROTECIIACIVILĂ: 982• GARDAFINANQARÂCLUJ:

19-52-23 si 19-16-70,mt. 1581 '• SALVAREA-961• SALVAREA CFR: 19-85-91• INTERNATIONAL: 971 ;• INIERURBAN: 991• INFORMAŢII: 931• DERANJAMENTE: 921• ORA EXACTĂ: 958

REGIA AUTONOMĂ DE TERMOFICARE: DISPECERAT: 19-8748

• SCMONTENAYSA DISPECERAT: 41-51-71 /REOA AUTONOMĂ DE APĂCANAL DISPECERAT: 19-63-02

• S.C."SALPREST'S.A. DISPECERAT:19-55-22

• COMENZI SPECIALE PENIRU TRANS- PORT REZIDUURI: U -l0 -12 in t 132

• SC PRIVAL: 1743-86 DISTRIBUTIAGAZELOR NATURALE:' INIERVENTU GAZE 928; DISPECERAT 433424

• REGISTRUL AUTO ROMÂN: Şefreprezenlanţi 43-38-10 Inlbrmaţii: 43-38-11 :Hală inspecţii: 43-38-08.

Q U R S E iE R I E lV B a ^

Iimi-vmcn Cluj Cluj -> Hiif.

7 Oi) SOI) Sil) «HI18,15 19,15 19,45 20,45 11,50 12,50- 13,20 15,20* *) Sîmbătă - prin OradeaPreţ bilet: români - 200.000 Iei

străini - 45 dolari.___TELEFOANE: 43-25-24; 43-26-69 - pentru externe

incepind cu data dc 5 m ate w va opera şi pe rula;

Cluj Timişoara -> Budapesta 6,45 7,30 - 8,20 9,10 Budapesta-^Tim işoaraCluj

20,00 21,50 -22,40 23,25 IWul I roilor 6-X

II I l'Ml-70. 19-20-N7.H l l 'A \ 19-784if’

B C U R S E i ^ U T O

CURSE INTERNAŢIONALE1 din A utogara II:

• Cluj-Napoca - Budapesta, cu plecare din Cluj-Napoca în zilele de- luni, marţi, joi şi vineri la ora 7,00 şi înapoierea din Budapesta în zilele de marţi, miercuri, vineri şi sîmbătă la ora 11,00 .

INFORMAŢIIAutogara I: 14-24-26 Autogara II: 43-52-78

Opera Română

' prezintă azi, 9 iunie ora ÎS,30: Elixirul dragostei.

POLICLINICA FÂRA PLATA "FAMILIA SFfXTÂ" 9 -13 iunie 1997

Medicină generală. Dr; M. Suciu 9 (14-16), dr. C. Popa 12 (12-14), dr. Ş. Loga 13 (14-16), dr. L. Rasa 9 (16-17), dr. D. Stănescu 12 (14-16), dr. D. Beldean 12 (14- 16), dr.M.Matt 12 (12-14), dr. R. Cotârlă 11(10-12), dr. 1. Boilă 9, 10,12,13 (10-12), dr.V.Tătara 11 (12-14); Tratament homeopat. Dr.L.Barbăalbă 11, 13 (10-12); Interne. Dr. F. Gherman 9,11 (10- 12), dr.I.Patiu 9 (15-17)i dr. A. Iancu 10 (11-13), dr.Gh.Uza 9(13- 15), dr. Cs. Szakacs 11 (14-16), dr. C. Vlad 11 (14-16), dr. D. Pîrv 9 (15-16); Reumatologie. Dr. F. Bayrakdar 11, 13 (14-16), dr. I. Alb 10 (12-14), dr. C. Zotta 13 (13-15); Ginecologie. Dr. C. Fodor 10,12 (10-12); Chirurgie. Dr. C. Cosma 10,12 (10-12); Pediatrie. Dr. R. Mitea 10 (13-15), dr. M; Fritea 10(14-16), dr.L.Totna 12 (10-12), dr. M. Bayrakdar 13 (14-16); Ecografie. Dr.M.Călin 13 (10- 12); Dermatologie. Dr. H. Radu 12 (12-14);\Psihiatrie. Dr. I.Bădescu 11 (13,30-15), dr.C.Ştefan 12 (14- 16); Ortopedie. Dr. Z. Popa 9(11- 12); O.R.L. Dr. C. Rădulescu 9 (12-14), dr. I. Mihali 13(12-14); Psihologie. Psiholog L. Boilă 10 (15,30-17). : ■

Programarea bolnavilor, între orele 12-14, de luni pînă vineri, la telefon 16-78-22 s-au la sediul policlinicii, Aleea Micus nr.3, Bl. 12, ap. 12.

Programul televlzlunllor prin cablu

O fereastră deschisă spre lume!

Luni, 9 iunieTVC

5.00 Deschiderea programului; 5,05 Videotext;21.00 Film: Lupte de stradă;22,35 Vidcdtcxt; 3,00 închiderca programului.

CANALUL DISCOVERY18.00 Oamenii extremelor;

18,30 Spectacol pe şosea; 19,00 Călători în timp: Coşmarul lui Cezar; 19,30 Dosarele justiţiei;20.00 Fascinaţia naturii: Anotimp ucigaş; 21,00 Dincolo de anul 2000; 21,30 Dezastre: Valul negru; 22,00 Momente de cotitură ale istorici: Revoluţia din Paris; 22,30 Vînătorii dc crocodili sc îndreaptă spre vest;23.00 Planeta singuratică; 0,00 Semnat Discovery: Omul bionic; 1,00 Comanda dc atac;2.00 Primele zboruri: Pasagerii în era turboreactoarelor; 2,30

Războaie în timp de pacc: Liban; 3,00 Dezastre: Valul negru; 3,30 Dincolo de anul 2000; 4,00 Program DW.

Luni, 9 iunie9,00 Desene animate; 9,15

„Medalion dc operă” - tenorul Viorcl Săplăcan; 10,00 Matinal NCN; 10,20 Viziunile spaimei film(r); 11,45 HEAT - magazin pentru tineret; 17,15 Trei destine - serial; 18,00 Desene animate; 18,15 Retrospectiva săptămînii; 18,25 Opinia zilei;18,30 Europa în obiectiv - magazin politic european; 19,00 Ştiri NCN; 19,10 Sport; 19,20 In dialog cu parlamentarii;19,35 Cîntcc, joc şi voie bună; 20,10 în spiritul legii; 20,25 Mireasa diavolului - film; 22,00 Ştiri; 22,05 Weckcnd rcunion - film; 23,35 Paris „lumini” - reportaj.

BIBLIOTECI■ B.C.U. "Lucian Blaga" (strada

Clinicilor 2): Orar: zilnic: 8-12,45; 13,30-20,00; sunbăta: 8-13,30; duminica: închis.

■ Biblioteca judeţeană "OCTAVIAN GOGA": SE.CŢIA ADULŢI (P-ţa Ştefan cel Mare nr.l), ORAR: luni-vineri: 9- 19,45; vineri: 9-17,45; sîmbătă şi duminica - închis. SECŢIA COPII (P-ţa Ştefan cel Mare nr.l), ORAR: luni-joi: 9-19,45; vineri: 9-17,45; sîmbătă şi duminica - închis. FILIALE (Zorilor, Mănăştur, Mărăşti, Gheorgheni), ORAR: luni, miercuri, joi: 14-19,45; marţi, vineri: 9-14,45; sîmbătă si duminica - închis. SALA DE LECTURĂ (Str; M. Kogălniceanu nr.7): ORAR: luni-vineri: 9.-19,45; sîmbătă: 9-13,45; duminica - închis. MEDIATECA (Str! M. Kogălniceanu nr.7), ORAR: luni-vineri: 9-19,45; sîmbătă: 9-13,45; duminica - închis. CENTRUL DE DOCUMENTARE EUROPEANĂ SI INFORMAŢII COMUNITARE LOCALE (Str. Kogălniceanu nr.7) ORAR: luni-vineri: 9-16,00; sîmbăta- duminica: închis. FILIALA ECONOMICO-JURIDICÂ (Str. Einstein nr. 14), ORAR: luni, miercuri: 8-15; marţi, joi: 13-19,45; vineri: 8-13; sîmbătă, duminica închis.

■ Biblioteca Academiei (strada Kogălniceanu 12 -14). Orar: luni - sîmbătă 8 -12.45; 14 - 18.45; duminică: închis

■ Biblioteca Germană (strada Universităţii 7 - 9): luni - 10-14; marţi, miercuri, joi - 12-16; vineri - 10-16, sîmbătă-duminică - închis.

■ Biblioteca Americană (strada Universităţii 7 - 9). Orar: luni - vineri 12 -16

■ Biblioteca Britanică (strada Avram Iancu 11). Orar: luni, miercuri: 14 - 19; marţi, joi, vineri: 9 - 14; sîmbătă şi duminică: închis

* Bibliotcca "licitai" (slrada Clinicilor 18). Orar: zilnic 10 -18; sîmbătă: 9 -13; duminică: închis '

■ Biblioteca Clubului Studenţesc Creştin (strada Kogălniceanu 7 - 9). Orar: marţi: 18 - 19; joi 19 - 20.

■ Biblioteca Centrului Cultural Francez (strada I.I.C. Brătianu 22); s-a redeschis din 18 noiembrie; Orar 10-19.

■ Biblioteca Centrului Cultural German ”IIermann Oberth” (str. Memorandumuluil 8). Orar: luni, marţi, miercuri, joi: orele 16-20.

■ Biblioteca "Valeriu Bologa" a Universităţii de Medicină şi Farmacie (Str. Avram Iancu 31); Orar luni-vineri 8-20, sîmbătă 8-13, duminică: închis.

■ Bibliotcca Soros Cluj (str. Ţebei nr. 21). Orar: luni 12-19,30; marţi, miercuri şi joi: 10-19,30, sîmbătă: 10-14. Ştiinţe sociale şi comportamentale.

■ Biblioteca; Creştină "Biblos” (str.Clinicilor nr.28). Orar: luni 13-17; marţi, miercuri, joi: 13-16; vineri 9-12. (Biblioteca pune ia dispoziţia cititorilor literatură creştină în diferite limbi).

■ Muzeul Naţional de Artă (Piaţa Unirii 30). Orar: zilnic 10 - 17; luni şi marţi: închis

■ Muzeul Naţional de Artă, Secţia "Donaţii" (strada I.C. Brătianu 22). Orar: miercuri - duminică 10 - 17; luni şi marţi: închis

■ Muzeul Naţional de Istorie a Transilvaniei (strada C. Daicoviciu 2). Zilnic, inclusiv duminica: 10 - 16; luni închis.

■ Muzeul Etnografic al Transilvaniei (str. Memorandumului nr.21): deschis zilnic între orele 9-16, luni închis.

■ Muzeul memorial “Emil Isac” (strada Emil Isac 23). Orar: miercuri- duminică 13-17; luni şi marţi închis.

■ Muzeul Zoologic: zilnic între orele 9- 15; sîmbătă şi duminică intre orele 10- 14.

■ Parcul EtnograGc "Romulus Vuia”: zilnic între orele 10-17; luni-închis

Luni, 9 iunie Program ul 1: 13,00 TVR

Timişoara; 14,00 Ştiri; 14,10 TVR Cluj-Napoca; 14,50 TVR Iaşi. Est Meridian Magazin; 15,35 Legenda Albei ca Zăpada (desene animate);16.00 Ştiri; 16,05 Convieţuiri; 16,35 Emisiune în limba maghiară; 18,30 Alo, tu alegi!; 19,00 Căsuţa cu poveşti (emisiune pentru copii);19,05 în faţa dvs. (talkshow); 19,55 Doar o vorbă săţ-i mai spun!; 20,00 Jurnal, meteo, ediţie specială, sport;21.00 Teatru liric: „Fata din Far West” de GiacomoPuccini; 23, 00 Jurnalul de noapte; 23,40 Un cîntec,o glumă, un zîmbet...; 23,45 Oglinzi paralele (magazin); 0,25 Fantastic Star TVR Club. Remembcr muzical Santana susţinut de formaţia

Film: Fantoma mea iubită (SUA 1990); 22,05 Ştirile Pro Tv; 22,15 Chestiunea z ile i; 22,20 Familia Bundy; 22,50 V iaţa ca în filme;23,20 Ştirile Pro Tv; 23,35 Prima pagină (rev ista presei); 23,40 Chestiunea zilei; 23,45 Film: Viaţa unui campion (Canada ’85); 1,25 Sport la minut - ştiri sportive; 1,40 Fantoma mea iubită (r).

Serial: Puterea, pasiunea; 2)lr Forme şi culori (magazin); 2I,0f cărţile pe faţă (noutăţi editori,l22,05 TVM Mesager; 2){. M isterele Sankt PetersburgiiL23,30 Trei. zile jn GIe, (documentar, Franţa 1991) 6

PRO TV: 7,00 Ora 7, dimineaţa!; 9,00 Tînâr şi nelii^ (r); 9,45 Sport la minut; lojM.A.S.H.; 10.30 Forţa dragostei

Ştirile Pro Tv;

Mărfi, 10 iunieProgramul 1: 6,00 România: ora 11,15 Capcana timpului; 1J

6 fix!; 8,35 Un bunic fericit; 9,05 Aventurile lui Brisco County; lH Misterele Sankt-Petersburgului (r);10,00 Ştiri; 10,05 Limbi străine: franceză, engleză; 11,05 Film:Nopţile Cabiriei (r); 13,10 Contele MacDuckula (desene anim ate);13,35 Tradiţii; 14,00 Ştiri; 14,10

„Platonic Bând” la Clubul „Hard'n Heavy” din Bucureşti.

Programul 2: 13,00 Franţa celor o mie de sate; 13,30 Nu e şcoală ca a noastră (r); 14,20 Arhive româneşti (documentar); 14,50 Perla Coroanei (serial); 15,45 Medicina pentru toţi (r); 16,10 Ritmuri muzicale; 16,20 Secretele nisipului (serial); 17,15 Pro şi contra (magazin); 17,40 Serial: Şeicul; 18,35 Tradiţii. Ziua Muzeului Satului; 19,00 Timpul Europei (magazin); 19,30 Măseaua de minte;20.00 Itinerar turistic (documentar);21.00 7 zile - 7 arte; 21,05 Ce-i de făcut ?;22,05 TVM Mesager; 22,35' M isterele Sankt Petersburgului;23,25 Doar o vorbă săţ-i mai spun!;23,30 Nocturna sportivă. -

PRO TV: 7,00 Ora 7, bună dimineaţa!; 9,00 Tînâr şi neliniştit (r); 9,45 Sport la minut; 10,00 Lumea filmului (r); 10,30 Forţa dragostei (r);11,15 Capcana tim pului; 12,00 Battlefield (docum entar); 12,55 Ştiri; 13,00 Procesul etapei (r); 14,30 Desene animate; 14,55 Povestea zilei cu Magicianul; 15,00 Matlok;16.00 Tînâr şi neliniştit; 16,45 Forţa dragostei; 17,30 Zona crepusculară;18.00 Am întîlnit şi români fericiţi (talkshow); 18,25 Chestiunea zilei cu Florin Câlinescu; 18,30 Ştirile Pro Tv; 18,35 Cine este şeful?; 19,00 Ştii şi cîştigi!; 19,30 Ştirile Pro Tv; 20,00

Muzica pentru toţi; 15,00 TVR Iaşi. Est M eridian M agazin; 15,35 Legenda Albei ca Zăpada (desene animate); 16,00 Tribuna partidelor parlam entare; 17,00 Ştiri; 17,10 Katts şi cîinele; 17,35 Pro Patria;18.30 Sailor Moon (desene animate);19.00 Căsuţa cu poveşti (emisiune pentru copii); 19,05 Interpreţi ai cîntecului popular: Maria Ciobanu;19,25 Medicina pentru toţi; 19,50 300 de secunde. La zi in agricultură;19,55 Doar o vorbă săţ-i mai spun!;20.00 Jurnal, meteo, ediţie specială, sport; 21,00 Baywatch; 22,00 Flagrant (anchetă); 23,00 Jurnalul de noapte; 23,20 T radiţie şi modernitate; 0,00 Scena. Emisiune de actualitate teatrală; 0,30 Întîlnirea de la miezul nopţii.

P ro g ram u l 2: 7,00 TVM. Telematinal; 8,00 Croazieră pe mare (documentar); 8,30 Desene animate;9.00 Fata din Far West (teatru liric/r);11,20 Mozaic-satelit; 12,05 Stadion (m agazin); 13,05 Baywatch (r);14.00 în faţa dvs. (r); 14,50 Choppy şi prinţesa (desene animate); 15,20 Limbi străine (r); 16,20 Secretele nisipului;- 17,15 Natura 2000 (magazin ecologic); 17,40 Şeicul;18.30 Club 2020. Ştiinţă, cultură, anticipaţie; 19,00 Opţiuni (magazin); 19,40 Meridianele dansului; 20,05

6 - 1 2 I U M KREPUBLICA - Beverly Hills

Ninja - SUA - premieră (6 iunie: 10; 12; 14; 16; 18; 20; 7-12 iunie: 13; 15; 17; 19; 21) * VICTORIA - Viaţa adevăraţi - SUA-premieră (11; 13; 15; 17; 19) * ARTA - Soluţii extreme - SUA-premieră (11; 13; 15; 17; 19) * MÂRÂSTI - sala A: Solo- SUA (13; 15; 17; 19); sala B: Gladiator Cop - SUA (13,30;

15,30; 17,30) * FAVORIT - Imperiul contraatacă - SUA (11; 13,30; 16; 18,30).

TURDA: FOXj- Cu gaşca la Casa Albă - SUA 'premieră; TINERETULUI -.Ncbnnia iubirii - India - premieră.

DEJ: ARTA - închisoarea îngerilor - SUA - premieră; Degcţica - SUA; Supra­vieţuitorul - SUA - premieră.

GHERLA: PACEA - 101 Dalmaţicni - SUA; Asfalt tango- Franţa - România; întoarcerea lui Jedi - SUA - premieră.

RADIO CLUJLuni, 9 iunie: 6,00 Buna

dimineaţa. Actualităţi şi muzică. 8,00 Emisiunea în limba maghiară. 10,00 Radiocircuit - Emisiunea Departamentului Studiourilor Teritoriale Radio Constanţa, Antena Bucureştilor, Radio laşi, Radio Tg. Mureş, Radio Timişoara, Radio Craiova şi Radio Cluj. 11,00 Buletin de ştiri. 11,05 Rotonda literară, redactor Dora Pavel. 11,30 Diapazon, prezintă Codruţa Aron Vîrtic. 12,00 Radiojurnal transilvan.

12,15 Exclusiv magazinfredactori Stela Maria Rareş & Sergiu Alex.13,00 Radiojurnal Bucureşti. 13,15 Microfonul ' ascultătorului, Dumneavoastră întrebaţi la 064/ 420031, vă răspunde Anca Mureşan. 13,55 Buletin de ştiri. 16,00 Emisiunea în limba maghiară. 18,00 Radiofax. 19,00 Radiojurnal Bucureşti. 19,15 Partidele politice. 19,20 Magazin sportiv (Radu Săplăcan). 20,00 Buletin de ştiri.20,05 Serata muzicală radio, redactor Ciprian Rusu. 21,50 Buletin de ştiri. 21,58 închiderea programului.

92,8-M

Luni, 9 iunie8,00-12,00

Radioprogram “ P r i m u l salut”. 7,00 Radiojurnal R o m â n i a Actualităti.

8.00, 9,00, 10,00, 11,00, 12,00 Ştiri locale. 9,30 “Ce mai crcde lumea”, sondaj pe teme dc actualitate. 10,30 Revista presei centrale, 10,50 “Plus”. Adrian Suciu. 11,30 “Exprcsso” (reportaj). 13,00-13,20 Radio­jurnal România Actualităţi. 13,20-17,00 Caleidoscop CD.14.00.15.00.16.00 Ştiri locatc.14,30 “Ziua în cîtcva vorbe” (declaraţia zilei). 15,50 “Plus”, r. 16,30 “Ce mai crede lumea”, r. 17,00 “Ochiul şi urcchca”, comcntariu civic. 17,05-19,00 Muzică, publicitate. 19,00-.

19,05 Ştiri locale. 19,05-19,10 “CD Sport”. 19,10-21,00 “CD Radar ’80", realizator Dan Creţa. 21,00-6,00 Muzică, publicitate.21,00, 24,00, 2,00, 4,00, 6,00 Retrospectiva ştirilor zilei.

Luni, 9 iunieContact ştiri: 5,30-23,30 (din

oră in oră, cu excepţia

rm f/t— 18,30)wrscr B,ule,i"ul,--------------- de ştiri

şi rubrica ”Actualitatea "B.B.C. World Service la ora 18,00. 5,00 Bună dimineaţa, România! ("Actualitatea”, Meteo, Remember, Sport, Horoscop, Aniversări, 7:45 Revista Presei Centrale). 8,00 Azi în Cluj- Napoca (Meteo - zona Cluj, 8:10 Revista Presei Locale, 8:20

Rctrospectiva'ştirilor locale ale săptămînii trecute, Recomandări TV, Contact trafic, Anunţuri utilitare, Agenda culturală, Program cinematografe, Horoscop şi Aniversări, 9:05 Microbiografie sonoră, 9:40 Contact Sport). 11,00 Contact FM (Muzică non-stop, Informaţii diverse, Divertisment, Concursuri). 19,00 Seara la Cluj-Napoca (19,00-19,20 Pepsi Music Show). 22,00 Caleidoscop - realizator Florin Petrescu. Emisiune cu caractcr cultural-ştiinţific. 0,00 Radio Contact Zero - legătura dintre soldaţii români aflaţi în misiune la Zcnica în Bosnia şi familiile acestora rămase în ţară este intermediată via-satelit de către Radio Contact România.

13,00 Profesiii,. mea - cultura; 14,30 Desene anii^14,55 Povestea zilei cu Magick, 15;00 Matlock; 16,00 Tînâr, nelin iştit; 16,45 Forţa dragori17.30 Peştera monstrului sj^

18,15 Sport la ttjjj - ştiri sportivj

,25 Chestii^ zilei; 18,35 Ci,

este şeful ?; 19,00 Stii si cîsfc19.30 Ştirile Pro Tv; '20,00 ChicL H ope; 21,00 Secrete de fami|jt 21,45 Chestiunea zilei; 21,50 Şi-;, Pro Tv; 22,00 Familia Bundy; 2:j; Viaţa ca în filme; 23,00 Ştiriltp, Tv; 23,20 Prima pagină (revin presei); 23,25 Chestiunea zilei; P rofesiunea mea - culli,, (talkshow); 1,00 Sport la mmnt -nj sportive; 1,15 De ce trag clopot Mitică ? (România); 3,15 Matl«i (r); 4,00 Chicago Hope(r).

Redacţia na îşi asumă respir bilitatea pentru schimbările inter, în programele posturilor de tdeiian

FARMACIIFarmacii cu serviţii

permanent. Famaţii ”Corafarm”, str. Ion Mesia nr. 4, telefon 17-51-05.

Garda de noapte: Faimatu nr. 4 "Hedera", str. Gh.Doji nr.32, telefon 13-00-77, ca20-8. *

'P O L IC L IN I C Ă 1 INTERSERVISAN

str. PascaJj nr.5, cait GheorgWINTERNE ♦ CAI1DI0UX3E ♦ M U

LOG1E ♦ PSIHIATRIE ♦ ENDOCB- JVOLOGIE ♦ REUMATOLOGII ECOCRAFIE ♦ ALERGOjOGE

- DERMATOLOGIE ♦ CHffiURGS ORTOPEDIE ♦OiiL.tOfTALM I

GINECOLOGIE ♦ ONCOLOGIE PIDIATRIE* UROLOGIE

'ACUPUNCTURA RADIOLOGIE • ECOGRAFI

LABORATOR - . (Biochimie - Bacteridogie Imnnoltf Parazifologie Determinare Rh - TbIi* sarcină - Antigen HBS - Elisa Ts! Examinări citologice pentru depist!» cancerului de col uterin - Investigaţii pui1 sterilitatea feminină ţi masculină) ZILNIC, inclusiv DUMNlO

orele 7 - 2 1 M edic de gardă: orele 2 1 - 7 R ezervare, consultaţii i

la teL 41.41.63. I

S.C. Dental ROM S0C0L0V

Calea Moţilor 106, api Tratam ente stomatologice

complexe:> terapie> protetică (ceramici)> chirurgie (reacţii, implr*1

Programări la tel.: 430028 Zilnic orar: 9-19

sîmbătă 9-14Pentru studenţi, pensionari şomeri, reducere 20%.

PROF. UNIV. DrJIHAICĂUlGĂB! Dr.ANGELA CĂLUGĂRII

Str. Prahovei nr. 11(Ungi bUirict Bob)

PROGRAMOFT^LMQLCKîI tL, Mi, V -17-20 s - 8-12.

Tel.: 42.56.18; tel/fax:19.14.6g

ALIANŢA AMTISUIC1D l i f e l i n e

SunduInostrtihJg” 3!’*dunmcavnastiiTckţnral;dc noaplc, tckfrn11! 'r'^'

1 9 16 4 7noapte, o rc le M ^ JGardă dc

ADEVARULlde Ciul I

© .Iun! 9 iunie 1997 ROZA VINTURILOR

SETE in roata istoriei naţionale

L ±Flux" - Chlşinău)

Ţ-; iniţiativa vicemimstrului Vlad j.'njcciu', la Ministerul Învăţămîntului, vs-erui si Sportului s-a revenit recent

■u;cutarea problemei predării istoriei -srca'J Desi există concepţia studierii *siji obiect, reluarea discuţiilor nu e i!;; r.ntîmplătoare. La 15 aprilie, la r-sier urma s ă fie p re z e n ta te

scrisele noilor manuale de istorie. J-srteie manualelor elaborate de r,;r!i nu au fost însă solicitate nici la I5:;'i;e nici mai tîrziu Participant» la jisc-T'e - savanţi, profesori do la

de învăţămînt superior - auj ; ;at .tăcerea ’ prin faptul că ,s-a

puterea' .Aceasta nepăsare re s'armojză, fiindcă nu mai putem jd-ie diletantism ul în stu d ie rea r=r. - a declarat doctorul Constantin ; c:nj rem areînd că în prezent :i:iJ întîi mondial spre exemplu, e ."aî, conform program ei, într-o

,-y i oră, iar în mai multe scoli din •: s'a Nisporem, Ocnita continuă să ■■ srud.ată istoria RSSM sau .Istoria .::£stva’ în scoli lipsesc hărţile v'ăjre, pe cînd cea a Daciei romane.

I Tirita acum trei ani, răm îne în i;:cz.:e l_3 întîlnire s-a mai sublimati :j3r 1 000 din cei 3.000 de profesori

sicrie au studiat în cadrul unorde reciclare.

.‘aşi noua concep ţie presupune i.:=rea obiectului în cadrul a două cl- -i - istoria universală si istoria rernor -, se mai insistă asupra unui Y3 niegral de istorie, în care istoria :-âr iar ar avea statutul de supliment,

- ^portant Asa cum e, manualul :e s-orie antică pentru clasa a V-a :"e;ntă după aprecierea lui Valeriu !■--! o .adevărată mostră de plagiat crj'natism ’ Profesori de b instituţiile

, :e 'r.Jiămînt din republică, savanţi de Svi-^demie, responsabili dc la minister, '■■ţt-A că în special din 1994 încoace

::-ia e o victim ă a presiunilor !>;r::tcte de fo rţe le politice

ii '3ţicnale. Profesorul Alexandru V:::nu a apreciat aceste .hărţuieli ’ la »e e supusă istoria drept .încercări := Tjmnere în scoli a unor concepţii M'^zatoare". Doar în institutule -’rale de învăţămînt problemele de:cest compartiment creează un ■s.î'at haos în cunoştinţele elevilor.

'e luse sînt aduse manuale din C" si e studiată istoria lespectivă

■" ■ ’ nd educaţi în spirit velicorus, js'.jatio similară se întîlneste si în -îMj'gare în şcolile româneşti însă.

£ vin cu timiditate la lecţiile de iar cunoştinţele acumulate sînt

“i:-:in decît m odeste' - apreciază :=WjI Facultătu de istorie de la five-sitatea p ed ag o g ică „Ion

Nicolae Chicus "w pretextul lipsei de bani pentru

'■ -'ia manualelor ( pentru 207 titluri '' recesari 18 milioane de lei iar

•Vui învăiămmtului pentru 1997 e 53rc- 5 milioane), elevii şi profesorii

intre si în viitorul an de studii nanuale de istorie Creditele

Jto.se de Banca M ondială sîn t ij .jWiţionate. Condiţiile s în t dure.

4 «sm -rstrul Ciubucciu consideră mai *pt3bi!ă ideea finanţării editării balelor do către oameni de afaceri

_ ■ohtoni, care, spre deosebire de Mondială, nu ar pune condiţii

7 «nd continutul manualelorpartea colegilor săi, profesorul

j-lol Pctrencu a cerut forţelor politice ^pendarea presiunilor. Făcînd trimiteri

alitudnea forurilor internaţionale în -•‘-■na dată, care cer respectarea

VVir”Nlor ?tlin!lflCG în studiul istoriei, Participanţi la întîlnire au

V un Memoriu, pe ca re au Ei l_l înmîneze viceministrului

Ciubucciu. Acesta a refuzat să-l ’ sca. motivînd că era prima zi în

Munq.e. Un argument serios, dacă '»-dim că timpurile sînt tulburi

DIFICULTĂŢILE IAU LOCUL EUFORIEI PENTRU COMPANIILE OCCIDENTALE CARE AU PĂTRUNS PE PIAŢA DIN EUROPA DE EST L_

Căderea comunismului în Europa Centrală şi de Est a determinat, pătrunderea precipitată a companiilor multinaţionale occidentale în regiune, dar experţii declară că multe au înregistrat un eşec pe noile pieţe de consum ale Europei. Companiile multinaţionale s-au aşteptat ca apariţia democraţiei la începutul anilor ’90 să lc permită sâ facă afaceri profitabile într-o regiune multă vreme lipsită de bunuri de consum de calitate internaţională.

Companii care fabricau orice fel dc produse, de la pastă de dinţi la maşini şi compact discuri, au năvălit în Polonia, Ungaria, Republica Cehă şi în ţările învecinate în speranţa unor vînzări mari. Dar multe s-au schimbat în ultimii şapte ani. Unele din companiile Care au năvălit în această regiune au obţinut profituri, în timp ce pentru altele afacerile în Europa Centrală şi de Est s-au dovedit un duş rece, dacă nu chiar o experienţă dureroasă.

Isteria iniţială este uşor de înţeles. Companiile producătoare de bunuri de consum, ca de exemplu cereale consumate la micul dejun, produse cosmetice sau bere, se luptau de ani dc zile să facă faţă unei creşteri scăzute sau inexistente pe pieţele lor tradiţionale din Statele Unite si din

Europa Occidentală. Competiţia din ce în ce mai dură înseamnă că un număr prea mare de companii încearcă să atragă un număr prea mic de cumpărători. Unele companii, cum.sînt firmele producătoare de. ţigări, se găsesc într-o situaţie şi mai dificilă, pieţele tradiţionale din Occident fiind în restrîngere rapidă. Pentru multe companii multinaţionale de bunuri de consum, singura cale de ieşire o reprezintă găsirea de noi pieţe.

A avut loc o năvală pe piaţă a companiilor multinaţionale europene şi din Statele Unite. S-au ivit zorii unei noi ere a consumului în Europa de Est, este de părere Chris Gentle de la „Henley Centre”, un grup de cercetare din Londra. Cererea era scăzută, consumatorii din unele ţări, ca Polonia, Republica Cehă, Slovacia şi Ungaria, nu aveau gusturi prea rafinate. Ei nu erau obişnuiţi cu lucruri fine. Tot ce era occidental era „bun” , a declarat Gentle.

Aceasta este ceea ce Gentle descrie ca fiind „faza întîi” a pătrunderii precipitate în Europa Centrală şi de Est - perioada euforică din 1989. şi pînă în 1991. Dar realitatea a apărut în „faza a doua” - din 1993 şi pînă în 1996 - cînd multe companii au învăţat lecţii dureroase. O problemă

a fost că, date fiind constrângerile de ordin economic, mulţi consumatori nu şi-au mai putut permite produse internaţionale. Pirateria a îngreunat eforturile companiilor din industria muzicală şi din alte sectoare de a cuceri o parte a pieţei, în timp ce infrastructura învechită, instabilitatea monedelor naţionale şi fluctuaţia tarifelor vamale au diminuat şi ele entuziasmul investitorilor străini.

Primele cinci companii de muzică din lume - BMG, EMI, Polygram, Sony şi Warner - au păstruns puternic în regiune, înfiinţînd filiale locale în Republica Cehă şi în Ungaria. „Market Tracking International LTD” (MTI), un grup de consultanţă de piaţă cu sediul la Londra, declară că cele mâi mari pieţe muzicale din regiune reprezintă doar 1,5 la sută din piaţa globală, dar ele cresc rapid. Regiunea devine din ce în ce mai importantă, sectorul ei muzical aflat într-o creştere rapidă recuperînd stagnarea vînzărilor în Europa Occidentală. •

Pentru industria tutunului, afectată de procese penale şi restricţii crescînde asupra. vînzărilor în Occident, noile pieţe din Europa Centrală şi de Est oferă perspective extrem dc favorabile. Unele companii ca B.A.T., Phillip Morris

(_________ (R e u te r )________ J

şi Reemtsma din Germania au făcut toate investiţii semnificative în Europa Centrală şi Răsăriteană. Industria tutunului s-a bucurat şi continuă să se bucure de un succes destul de mare... Marile companii occidentale de tutun au avut şi continuă să aibă un impact foarte semnificativ asupra consumului de ţigări în această regiune. Europa Centoală şi de Est reprezintă cea de-a doua regiune ca mărime din lume în ceea ce priveşte consumul, după regiunea Asia-Pacific, a notai MTI într-un alt raport. în cadrul acestuia se arată că această regiune reprezintă peste 13 la sută din piaţa mondială de ţigări obişnuite,cu peste 690 de miliarde de ţigări vîndute în fiecare an.

Numeroase reţele .de, agenţii internaţionale de publicitate şi firme' de relaţii publice au investit sume uriaşe de bani în regiune, dar unele s-au confruntat cu condiţii dure. Unii . clienţi şi-au trimis agenţiile de publicitate în regiunea Europei Centrale şi de Est prea devreme. Fie că este vorba de a face publicitate sau de a vinde maşini sau pastă de dinţi, experţii declară că învingătoare vor fi companiile care vor adopta o abordare mai lentă, graduală.

LIONEL JOSPIN FORMEAZĂ UN GUVERN „RESTRÎNS, FEMINIZAT. Primul ministru francez Lionel Jospin a format la 4 iunie un guvern-foarte restrîns de 26 membri, dintre care 14 miniştri plini, puternic feminizat, şi care reprezintă principalele tendinţe ale stîngii victorioase în alegerile legislative anticipate din 1 iunie. Componenţa acestui guvern roz- roşu-verde, din care fac parte trei personalităţi comuniste, iar o treime sînt femei - dintre care două ocupă locul numărul doi şi trei în guvern -, a fost anunţată cu puţin timp înainte de ora 18 GMT de secretarul general de la Elysee, Dominiquede Villepin, după ce fusese, aprobată de

. preşedintele Jacques Chirac.Posturi le-cheie . au fost

atribuite socialiştilor. Hubert Vedrine, 49 de ani, „diplomatul din umbră” al fostului preşedinte Fran^is Mitterrand, va conduce Ministerul de Externe. Numirea acestui fin şi taciturn negociator ar trebui să-i liniştească pe partenerii* europeni ai Franţei, însă el va fi asistat pentru problemele europene de Pierre Moscovici, 39 de ani, care în timpul campaniei electorale s-a declarat pregătit pentru o încercare de forţă în legătură cu criteriile Tratatului de ’ la Maastricht. Acest membru din garda apropiată a lu i‘Lionel Jospin ar putea „ să le dea cu lifla” partenerilor săi din UE, dacă nu va fi domolit de Vedrine. „Dorim ca Franţa să spună mai degrabă care este proiectul ei pentru Europa decît să-l urmeze pe cel al lui Kohl. Dacă trebuie să trecem printr-o criză, vom trece printr-o criză”, alirmase el în timpul campaniei dectoTale. ■

Candidatul Lionel Jospin pusese patru condiţii pentru trccerea la moneda unică, prevăzută la înccputul lui 1999: un „guvern economic” în raport cu Banca centrală europeană, un pact de „solidaritate şi de crcştcre” pentru favorizarea creării locurilor de muncă, o curomonedă care să nu fie „supraevaluată” şi prezenţa Italici şi a Spaniei în primul val al UME. Partidul Socialist ceruse de asemenea, o

Si PLURALIST”- .9 - . .reinterpretare flexibilă a criteriilor prevăzute de Tratatul de la Maastricht pentru trecerea la euromonedă, în special cel

;referitor la stabilirea unui deficit public de 3 la sută din PIB. Imediat după victoria stîngii, Jospin a declarat că doreşte „ o reorientare” a politicii europene.

Rezultatele încercării de forţă care a avut loc recent între guvernul cancelarului german Kohl şi cerberii Bundesbankului cu privire la reevaluarea rezervelor Băncii centrale, prezic zile grele pentru moneda unică

(A F P ) I......... ................... ..................... ’

şi pentru discuţiilc dintre Franţa şi Germania, în Tegătură cu această problemă. -

Dominique Strauss-Kahn,. creierul în materie de economie al Partidului Socialist, foarte bine plasată pe lîngă cercurile oamenilor de afaceri şi industriaşilor, va ’ prelua conducerea unui foarte mare minister, ‘ asemănător cu renumitul M1TI japonez, care va include Economia, Finanţele şi Industria - o inovaţie în Franţa.

Conducerea Ministerului Apărării a fost încredinţată senatorului A lain: Richard, specialist J n problemele financiare ale apărării, care se va putea desfăşura în acest domeniu supus de preşedintele Chirac unui proces profund de restructurare, afectînd şi armata, care va fi, în totalitate, profesionalizată, ca şi sectorul crucial al industriei de apărare.

Celelalte două principale caracteristici ale acestui guvern sînt importanţa acordată femeilor, care nu numai că ocupă o treime din posturi, dar primesc şi cele două posturi de onoare ale cabinetului. Martine Aubry, fiica fostului preşedintele al Comisiei europene, Jacques Dclors, este personalitatea numărul doi, însărcinată cu crearea locurilor de muncă şi solidaritatea pentru a marca preocupările de ordin social ale

lui Jospin. Postul ultrasensibil de ministru de Justiţie - avînd în vedere, în primul rînd, numărul scandalurilor politico-judiciare în care sînt implicate personalităţi politice, în principal din rîndul dreptei învinse - i-a fost încredinţat Elisabethei Guigou, tot o fostă colaboratoare a lui Franţois Mitterrand.

Dominique Voynet, liderul mişcării „Verzilor”, numită în funcţia de ministru al Mediului şi Amenajării Teritoriului în guvernul lui Jospin a reuşit, la 38 de ani, să-i. aducă în Parlament, ancorîndu-i stîngii, pe ecologiştii francezi, mult timp fideli sloganului „nici dreapta, nici stînga”. Refuzînd ca partidul său să joace un „rol de anexă”, ea a cerut „un parteneriat cu Partidul Socialist (PS) cu garanţiile respective” şi punerea în practică a „programului de lucru de 35 de ore, acum, nu în anul 2000”.

Jean Pierre Chevenement, un ex-socialist anti-Maastricht, care şi-a fondat propria mişcare la stînga PS, va conduce un alt mare, minister foarte sensibil, Ministerul de Interne.

Noul ministru al Educaţiei Naţionale, Cercetării şi Tehnologiei, fizicianul Claude Allegre, unul dintre cei mai cunoscuţi oameni de ştiinţă francezi în străinătate, posesor a nenumărate diplomeinternaţionale, este un specialist în domeniul ştiinţei pămîntului: şi al chimiei plantelor.

Şi, în sfişit, comuniştii redevin pentru a treia oară în istoria postbelică un partid dc guvemămînt. Personalităţi opuse din rindul acestora, reprezentînd atît, linia dură, cît şi pe cea reformistă, şi-au făcut intrarea în noul guvern. Jean-Claude Gayssot a fost numit în fruntea Ministerului Transporturilor, Echipamentelor şi Locuinţelor, Marie-George Buffet a primit conducerea M inisterului Tineretului şi Sporturilor, în timp ce, cea de-a treia comunistă, Michelle Demessinc a primit postul de secretar de stat la turism.

REFORMA MILITARĂ RUSĂ ÎN CĂUTAREA UNEI DIRECŢII CLARE

I (AFP) ! 1Preşedintele rus şi-a exprimat dorinţa

de a s e crea, pînă în anul 2 0 0 0 , o armată de recruţi- de 1,25 milioane de oameni ,faţă de 1,7 milioane în prezent. Dar acest obiectiv se loveşte,- de peste un deceniu, de reticenţa armatei, de lipsa banilor şi a unor directive politice . precise. De acum încolo, prin numirea şefului forţelor nucleare în postul de ministru, opţiunea strategică pare 'mai clar definită.

„Logica numirii lut Igor Sergheev se în c a d re a z ă în noua doctrină c a re prevede, negru pe alb; superioritatea armei atomice ca forţă de descurajare’', a explicat un expert occidental, sub acoperirea anonimatului. Este vorba de „o adevărată adaptare" în raport cu doctrina nescrisă din epoca sovietică, care era de fapt o doctrină ofensivă, b aza tă pe su p erio rita tea a rm ei convenţionale.

Tocmai pe această doctrină veche se b a z e a z ă genera lii a rm ate lo r convenţionale pentru a refuza reducerile sumbre ale efectivelor for. Or, armata convenţională a pierdut din puterea arm atei’ sovietice, păstrînd în schimb defectele; masivitatea, încetineala de reacţie, ierarhia greoaie, formată ‘din aproximativ 1.700 de generaţi. Această reformă nu întruneşte însă unanimitatea. Acest lucru s-ar putea dovedi periculos deoarece, dacă Rusia continuă să-şî reducă armamentele convenţionale, ea va fi obligată să recurgă la cele nucleare sau la ameninţarea nucleară fn toate conflictele, inclusiv ceSe locale.

Pentru a aplica reforma lipsită de popularitate care îi revine, generalul Sergheev se va confrunta cu obstacole de fond de care s-au lovit şi predecesor» săi. Mai întîi, cel a! uriaşului co s t ! financiar numai şi reducerea cu 200 000 de oam en i, p rev ăzu tă pentru anul acesta, a r trebui să coste 10.000 miliarde de ruble (1,75 miliarde de dolari), potrivit es tim ărilo r o cc id e n ta le , -c e e a ce reprezintă o zecime din bugetul total al apărării. Va trebui apoi să s e ferească de stările de indispoziţie ale preşedintelui E lţîn, c a re p o a rtă o * am p lă responsabilitate în imobilismul actual al arm atei. Boris Elţîn nu îşi asu m ă o responsabilitate politică. El nu face decît să-i reu n e a sc ă periodic pe generali pentru a-i muştrului şi a le fixa obiective de nereaiizat,

ADEVARULde Olul ARTĂ-CULTURĂ-ÎNVÂ ŢÂMÎNT luni- 9 iu"ie

La Universitatea "Babes-Bolvai"

Admiterea, cercetarea şi finanţarea la ora noutăţilor

Prin noutăţile abordate, orice conferinţă de presă organizată de Rectoratul Universităţii clujene devine interesantă, accentul căzînd, de fiecare dală, pe noutăţile de ultimă oră.

Admiterea 1997-1998Pentru admiterea în învăţămîntul superior, sesiunea

septembrie 1997-1998, vor fi 3.643 dc locuri, la care sc adaugă locuri pentru cei ce vor urma a doua facultate. în total se estimează un număr de circa 4.000 locuri.

Eurotitlurile academiceO altă componentă de bază a UDB o constituie trecerea la

' acordarea eurotitlurilor academice, carc nu sînt altccva decît calificări academice, licenţe, masterat, doctorate, conccpute în sistem european. Indicatorul acestor titluri presupune examene luate în cel puţin două universităţi. Sc trece, sistematic, la eurotitluri.

Dezvoltarea instituţionalăSe introduce un nou sistem de studiere în limbile modeme

de mare şi largă circulaţie (UBB are deja pregătirile în limbile română, maghiară şi germană). Se doreşte progresarea în studierea, dc către studenţi, a mai multor discipline în limbile engleză, italiană, spaniolă. în orice caz, în România trebuie făcuţi paşi în direcţia studierii în limbile străine de largă audienţă. .

Un alt punct important îl constituie dezvoltarea instituţională a UBB, prin dezvoltarea de noi instituţii. Astfel, va debuta Institutul de istorie orală, care devine Institut al Europei Centrale (după proiectul iniţial), cu linii de studii, cercetare,, bibliotecă. Se inaugurează Facultatea de psihologie şi ştiinţele educaţiei (prin comasarea unor secţii de profil într-o singură facultate, distinctă, prima de acest gen din ţară); se va inaugura Institutul de gemologie, apoi, Laboratorul de biofizică şi biochimie al Facultăţii de Biologie, Institutul de studii clasice, de mare stringenţă (se, pregăteşte un institut viabil, activ şi nu doar un institut pe hîrtie); în fine, Institutul de pregătire a traducătorilor, în cadrul Facultăţii de Litere Cluj-Napoca.

Cercetarea ştiinţificăEste de remarcat trecerea masivă pe grunt-uri de cercetare

a cercetării ştiinţifice. Un miliard 300 de milioane au fost primiţi de UBB penţru grunt-uri, care Înseamnă cercetare, proiecte cu care lupţi într-o competiţie. In urma licitaţiei, au fost cîştigate 79 de proiecte, de grunt-uri, în valoare de peste un miliard de lei, cifră record .pentru Universitatea clujeană. Ce este însă de remarcat? în primul rînd.personalităţile UBB care au performanţe în materie ştiinţifică şi care se regăsesc în calitate de directori în aceste grunt-uri. Au adus sume importante matematica, fizica, chimia, biologia, geografia, istoria şi filosofia.

S-a avansat şi în ideea şi direcţia cooperărilor internaţionale, fiind pe rol o ofertă de cooperare cu Centrul Cercetării Ştiinţifice de la Paris, dinspre ştiinţele exacte spre cele ale naturii.. Au fost validate centrele de excelenţă, intrînd în competiţia pentru grunt-uri.

FinanţareaEste nevoie ca în alocările bugetare să se considere profilul

multicultural al UBB. Lucru care dublează şi triplează cursurile. Publicaţiile

' Cît priveşte publicaţiile UBB, planul editorial a fost realizat integral, cu peste 50 de titluri. Oferta pentru anul 1997 este însemnată, impresionantă, peste 60 de titluri fiind în discuţie.. “Studia Universitatis” va apărea într-o nouă formulă grafică, respectiv cu un nou design. Ca noutăţi: Studii literare, Colocvia şi Studii Iatlo-Romanisch.

Reforma universitarăNu e clar nici acum ce înseamnă reformă universitară. Nu

e clar nici la nivelul Ministerului Învăţămîntului. Care e preocupat mai mult de detalii tehnice, rezolvate fără perspectiva clară a reformei. A rămas sistemul centralist cu care UBB se confruntă, cu toate consecinţele lui. Prin finanţare trebuie acceptată o diferenţiere' a universităţilor, în limitele legislaţiei desigur.

D e m o s te n e S O F R O N

40 de ani de foc viu- “Mărţişorul”Nu ai nevoie de mai mult ca sa

înţelegi că nimic din ce e foc sacru în viaţă nu se stinge decît să urmăreşti, prin generaţii, jocul şi dansul “Mărţişorului”. Iar dacă ai privilegiul să “agăţi” clipa în care generaţiile “Mărţişorului” se contopesc, poţi spune că participi, alături de minunaţii lui dansatori, fie ei cărunţi sau neformaţi încă, la vremea continuă a folclorului românesc.

I !Cea mai titrată formaţie

studenţească de folclor din ţară a împlinit vineri 40 de ani, moment de regăsire şi întinerire pentru atîţia mari artişti care şi-au legat destinul sau au făcut primii paşi pe scena Casei de Cultură a Studenţilor din Cluj-Napoca, adăugind numelui br renumele de “mărţişorean”.

întemeietorii Laurenţiu Hodorog şi Dumitru Fărcaş, asistaţi de continuatorii br, actualii dascăli de

orchestră şi ansamblu, Dorel Rohian şi Ioan Cocian, împreună cu directorul de azi al Casei de Cultură a Studenţilor, Victor Bercea, au fost vineri gazde pentru cele cîteva sute de “mărţişoreni” veniţi din ţară şi din lume să reîntitoească mirajul jocului care le-a însoţit studenţia. Ei s-au reunit

■ într-un spectacol îndepărtat de timp şi de canoane regizorale, oferind

’■ un spectacol autentic de bucurie a vieţii trăite în preajma tradiţiei şi a dansului

Pentru ca, mai apoi, cîntecul şi dansul să răsune, din seară şi pînă

“Mărţişorul” a triumfat s trecut la Festivalul studenţesc de la Cluj-Napoca, la fel cum j facut-o anul acesta la Iaşi şi fc fel cum a făcut-o mai intotde® în cei 40 dg ani de existenţi

dimineaţă, unde altundeva, dedlio mare petrecere desfăşurată j tradiţia formată, de această dată, chiar de “Mărţişorul”, parte i emblemei de viaţă bună pe cm formaţia a purtat-o, timp de 404 ani, în întreaga ţară şi în tei numeroase din întreaga lume.

' C a iu s CHIOREAN

Sîmbătă. 7 iunie, a avut io c

Finala concursului “Lecturi paraleleLa Liceul Teoretic “Gh.

Şincai” din Cluj-Napoca s-a consumat sîmbătă, 7 iunie a.c., etapa finală,a primei ediţii a concursului de interpretare de. texte “Lecturi paralele” , concurs desfăşurat sub egida Societăţii Culturale “Lucian Blaga”. Organizat de Inspectoratul1 Şcolar Judeţean Cluj şi Liceul Teoretic “Gh. Şincai”, din iniţiativa. dnei prof. Monica Onojescu de la liceul amintit, concursul s-a adresat tuturor elevilor de liceu din judeţul Cluj şi a constat din interpretarea unui text literar. A fost vorba, la această primă ediţie,. de interpretarea poeziei intitulate “Ardere”, din volumul “Nebănuitele trepte" aparţinînd lui Lucian Blaga. Pentru etapa finală au intrat în concurs 25 de lucruri, selectate dintre alte cîteva zeci.

Am asistat la un exerciţiu exegetic impresionant, cu interpretări - originale, surprinzătoare chiar şi viziuni personale ce vădesc reale talente scriitoriceşti: de la afirmarea voluptăţii morţii, la Eminescu, la cunoaşterea luciferică şi căutarea cuvîntului magic la Blaga, de la reprezentări matematice la uman vs. universal, de la lectura paralelă Blaga - Rilke ca joc al diferitelor ipostaze sau că transfer

de la eul ontologic către cel individual, de: la aprecierea , poemului “Ardere” ca poezie de iubire şi artă poetică la refacerea vîrstelor euluijlirie şi ale iubirii etc. etc. i. Juriul concursului, avîndu-1 ca

preşedinte de onoare pe dl prof. univ.r dr.. Liviu Petrescu, preşedintele Societăţii Culturale “Lucian Blaga”, iar în calitate de membri pe: lect. univ. dr. Ioana Bot, prof. Ilie Rad - redactor-şef al revistei “Excelsior”, prof. Elena Neagoe - inspector şcolar, prof. Monica Columban şi prof. Adel Şiler a acordat premii după cum urmează: Premiul I - Viorela Ispas (Lic. T.1 “Gh. Şincai”), Premiul II - Vlad Cârbunaru (Lic. de Informatică “T. Popoviciu”), Premiul III - Keszeg Anna (Lic. “Apaczai Cs. Janos); Premii speciale: al Cercului studenţesc “Ioana Em. Petrescu” - Niculiţa Valica (Lic. T. “Gh. Şincai”); al revistei “Excelsior” - Camelia Rus Iuşan(Lic. “M. Viteazu”, Turda), Ioana Luca, Laura Bocu (ambele; de îa Lic. T. “Gh. Şincai”); al Facultăţii de Litere - Corina Ştefan (Lic. T. “Gh. Şincai”); al Liceului Teoretic “Gh. Şincai” - Adorjani Zsolt (Lic. “Apaczai Cs. Janos”); al revistei “Tribuna” - Codruţa Cuceu, Viorelia Popa (ambele de la Lic. T. “Gh. Şincai”); al

revistei “Echinox” - Dora Ioniţă, Adina Ursu, Adriana Luca (eleve la Lic. T. “Gh. Şincai”); al Inspectoratului Şcolar Judeţean Cluj - Andreea Bagita (Lic. T. “Gh. Şincai”); al Colegiului Pedagogic “Gh. Lazăr” - Ioana Vancea (Lic. T. “Gh. Şincai”). ‘ ,

Dar cel mai mare şi mai important premiu se cuvine, veţi fi de acord cu noi, tuturor, participanţilor care, apleeîndu-se asupra textului literar, au împlinit ceea ce multe alte ipostaze umane

nu pot realiza într-o viaţi: 1 cunoaşterea reciprocă a cititorila şi consumatorilor de poezie, schimb de idei benefic, o libeits! a gindului într-o simbolistica cuvintelor înţelepciunii. Cât cum frumos remarca unul din: concurenţi, “arderea e conto v la nivelul Marelui Tot cuvîntul originar. Cuvîntui ea ritual al Creaţiei”. Sponsorii principal ăl concursului a fost Fundaţia Soros, prin intennedi:’ “Programului pentru tineretr

Michaela BOCII

Galeria premianţilor(continuare din numărul nostru de sîmbătă-duminică)

LIMBA ENGLEZĂ. Dana Mircea (X, Lic. “Gh. Şincai”) - Premiul I; Menţiuni: Ofclia Ştefan (IX), Anca Dana Pop (IX), Lavinia Jugrestan (X), Andreea Tuturugă (X), Laura Bucur (X), Hinca Ciupa (X), Bogdan Bărbuţă (XI), Raluca Birtar (XI), Victor Chcrata (XI), Adrian Crişan (XII), Roxana Căpuşan (XII) - toţi de la Lic. “Gh. Şincai" LIMBA FRANCEZĂ. Ştefana Pop (XII, Lic. “Gh. Şincai”) - Premiul II; Menţiuni: Ioana Pop (X, Lie. “Gh. Şincai ), Ana Maria Pctean (XI, Lic. T. “A. Murcsanu”), Andreea Nădăban (XII, Lic. “A. Iancu”), Cristina Stcrcscu (XII, Lic. T. “L. B|aga ). LIMBA FRANCEZA (bilingv). Menţiuni: Ioana Iepure (IX), Alina Vlaic (X), Ruxandra Crăciun (XI), Ştefana Andronic (XI), Adina Oltean (XI) - toţi dc la Lic. “M. Emincscu”. LIMBA ITALIANA (bilingv). Alexandru Muntean (XI) - Premiul II; Raluca Apostol (IX) - Premiul Illţ Menţiuni: Olivia Mânzat (IX), Veronica Creţ (X)„ Ana Maria Coiccru (X), Oana Olaru Zăincscu (XI), Cristian Cucuruzan (XII), Lucian Dolha (XII) - toţi de la Lic. “G. Bariţiu”. LIMBA SPANIOLĂ. Daniela Marian (IX)

. - Premiul II; Alina Nemeş (XI), Alina Dragoş (XII) - ambele Premiul III; Bianca Morar (X), Simona Iclciu (X) - ambele -Menţiune, toţi elevi Ia Lic. “M. Eminescu”. LIMBĂ SPANIOLĂ (bilingv). Georgiana Sugar (XI), Sanda Moraru (XII), ambele Premiul II; Menţiuni: Ana Moraru (IX), Daniela Păscuţiu (XII), Mihaela Husaru (XII) - toţi elevi Ia Lic. “N. Bălcescu”. LIMBA, GERMANĂ (modernă). Cipriana Topliceanu (XI, Lic. “Gh. Şincai”) - Premiul I; Szalai Iulia (X, Lic. “G. Coşbuc”) - Premiul III; Premii speciale: Adriana Barbonta (IX, Li6. “G. Coşbuc”), Felnner Doris (XII, Lic..“Gh. Şincai”). LIMBA RUSĂ. Alina Moca (X, Lic. T. nr. 5), Mihaela Cristina Cadar (XI, Lic. T. nr. 5) - Premiul .II; Alina Roh (IX, Lic. T. nr. 5) - Premiul III; Gabriela Roşu (XII, Lic. T. nr. 5) - Menţiune. PSIHOLOGIE. Luciana Gianina Cordoş (XI) - Premiul II, Radu Mircca Fizeşan (XI) - Menţiune, ambii de la Şcoala normală “Gh. Lazăr”. PSIIIOPEDĂGOGIE. Diana Tccla Todiţa (XIII) - Premiu special; Cristina Alina Chiş (XIII) - Menţiune, ambele dc la Şc. normală “Gh. Lazăr”. PEDAGOGIE. Menţiuni: Laura Ionela Muntean (X), Iolanda Molnar (XI), Lorcdana Moccan (X) - eleve ale Şc. normale “Gh. Lazăr”.

(va urma)

O pagină de viaţăSituată pe unul din cele două

dealuri clujene, Şcoala “Liviu Rebreanu” (fosta Şcoală nr. 23) se prezintă vizitatorului, aparent, ca o şcoală oarecare.; Argumentele de mai jos vor dovedi, sper, că este mult mai mult decît s-ar putea crede.

Aşezată pe “culmea” Moldoveanu, şcoala noastră este im lăcaş de suflet ce nu se lasă privit de sus. Mulţi dintre colegii care au asistat la inaugurarea ei în septembrie 1977 şi care au trăit alături de ea măririle şi decăderile, au simţit ■ cum cadenţele ei au bătut în ritmul inimilor lor.

Pro fi tind de rigorile metodei balzaciene în prezentarea unui personaj, am considerat şcoala dintotdeauna ca pe o fiinţă dragă sufletului meu, înţelegind prin accasta copiii care o alcătuiesc.

Răsfoind “cartea” de onoare a şcolii, poţi descoperi, iubite cititorule, şi o pagină scrisă de limbile moderne. Specificul obiectului predat nc-a permis să facem unele activităţi atractive, activităţi ce i-au motivat pe elevi pentru studiul limbilor străine, cum ar fi: corespondenţa şcolară, • publicarea revistei bilingve a şcolii “Pages dc vie”, schimbul dc experienţă şi idei cu profesori . din Franţa, vizite la corespondenţii noştri din Franţa sau Belgia. S-ar putea spune că şi acest tip de activitate a fost una din cheile cu care am deschis sufletul copilului. Am . străbătut împreună cu el podul

drumului spre şcoală, spre copilărie. Jocurile copilăriei s-a« transformat de multe ori in succese remarcabile. De la şcoala aceasta au descins elevi evidenţiaţi la olimpiadele şcolare şi despre a căror reuşită s-a puffi citi şi în “Adevărul de Cluj”: Cernea Diana şi Banto Alini (eleve la Liceul “M. Eminescu1)

Permanenta cultivare a limbii franceze, îmbinată cu temeinicii învăţării ei a avut drept reziilw existenţa eîtorva profesori de franceză, foşti elevi ai şcolii noastre, cu care ne mindr® Mirela Costc-Cobârzan - prof la Liceul Ind. nr. 9, Monta Moldovan şi Viorica Pintea ■ profesoare în şcoli din judeţ sfl actuali studenţi care, d s asemenea, fac cinste şcolii: Ro® Corina, Pârţoc Mihaeia, Murcşffl Maria, Farcaş Sorina.

Acesta nu e doar un foileton Ferindu-mă dc certurile de carocf, însufleţind ideile, însufleţind limba franceză, am hotărit mute destine ale elevibr mei. || •

Noi, dascălii, sîntem contura fragil, o punte dc sens pestf j - cursul timpului neîntrerupt, indiferent.

Nc-a fost şi greu, nc-a m uşor/ Dar timpul a trecut in zbori Cu paşi curaţi, cu paşi înccţi'Am luminat altarul sfinţei vieţi;/ ?■- asemeni pomului cu rod/Nc-»m dăruit copiilor prin tot

Violina SUCIUŞ c o a l a "Liviu Rebreanu

Cluj-Napoca

ADEVĂRUL]de Ciui IP^F)luni/ 9 iunie 1997 ARTÂ-CULTURĂ-ÎNVÂ TĂM1NT

Festivalul interjudeţean a/ cinecluburi/or şcolare

“ F i l m u l s i ş c o a la ”Muntele Băişorii a găzduit

-mde patru zile (6-9 Iunie) gk-ia a Vl-a a Festivalului fcterjudeţean ■ al’ 'cluburilor şcolare

Vamnl şi şcoala” .1

Organizat în condiţii bune de Ministerul Învăţămîntului, Palatul . Copiilor Cluj- Napoca, Casa corpului didactic Cluj-Napoca şi Inspectoratul pentru cultură

,1 careu de aşi: A n es te , A n to nescu , C o rn ea , Saizescu

Cluj. Ediţia din acest an a adus în concurs 22 de cinecluburi din tot atîtea oraşe ale ţării, cinecluburi care au prezentat circa 30 de filme. Acoperind o largă varietate tematică: documentare, • reportaj, ficţiune, artistice, nivelul de reprezentare fiind, în general, mediu. Cu menţiuni speciale pentru filmele cinecluburilor din Cluj-Napoca (nu gratuit şi nici din patriotism..', local), Oradea, Odorheiul Secuiesc, Bistriţa. S-au prezentat filme încă în lucru, ce vor face obiectul prezentării la Festivalul Naţional al cinecluburilor, august, Tîrgu Mureş.

între VIP-urile prezente s-au numărat Geo Saizescu, Victor Antonescu, George C ornea, (regizori) şi

Radu Petrescu, Aneste (estetician).

Prezenţa Clujului, prin producţiile Palatului Copiilor Cluj-Napoca (condus de prof. Koloszi Istvan), este demnă de semnalat. Mă refer aici la documentarul “Biserica . din Feleac” (regizor O ana Ivan, imagine Cristi Munteanu şi Dan Ciprian) şi la coproducţia ro m ân o -m o l do veas că semnată de Hincă Moldovan, un reportaj dur inspirat din viaţa copiilor străzii, al aurolacilor.

Un festival pe marginea căruia vom reveni în unul din numerele viitoare ale. ziarului nostru. _

D e m o s te n eŞ O F R O N

Foto: Eugen OLARIU

Hctualitatea<fculturalărî»vA ctualita tea^cultura lă îîîîtA ctu a lita tea ,'C u ltu ra lâ^ A ctu a lita te a fc u ltu ra lă

Începînd de astăzi, la Biblioteca Judeţeană “O. Goga”

^ Săptămînă Centruluide Informare Comunitară C.I.C.

După cum am mai anunţat, Biblioteca Judeţeană “Octavian n din Cluj-Napoca organizează, de astăzi pînă vineri, iunie a.c., “Săptămînă Centrului de Inform are

militară C. I. C.", în cadrul căreia sînt programate viitoarele manifestări: astăzi, 9 iunie, cu începere de la ’JO, are loc prezentarea C.I.C.-ului colegilor din Biblioteca :deţeană “O. Goga”; mîine, 10 iunie, la ora 10 - va avea :«deschiderea oficială a Centrului de Inform are omnnilară, situat pe str. M. Kogălniceanu nr. 7. La acest ment deosebit au fost invitate personalităţi de marcă ale aaunităţii, toţi cei a căror prezenţă este un exemplu şi o şanţie a dorinţei comune de dezvoltare a societăţii civile, iscopul integrării noastre în structurile europene: prefectul '"luj, preşedintele şi vicepreşedinţii Consiliului Judeţean ^primarul şi viceprimarii municipiului Cluj-Napoca, ipistaţii şi senatorii de Cluj, conducătorii centrelor culturale dine, directori de instituţii, înalţi prelaţi, colaboratori, mass- ::dia. Festivitatea va avea loc la C lubul Casei liversitarilor şi va fi urmată de vizitarea Centrului; arcuri, 11 iunie - între orele 9-16, la sediul C.I.C. sînt • ilate persoanele de contact de la instituţiile colaboratoare potenţialii colaboratori pentru a vizita Centrul şi a asista demonstraţii practice; joi, 12 iunie - la ora 9, sînt invitaţi Jotecarii din municipiul Cluj-Napoca şi studenţii în foteconomie să viziteze C.I-C.-ul; la ora 11, în acelaşi

•Au, va avea loc o masă rotundă cu tema: “Informarea amitară - probleme şi perspective”, la care organizatorii î invitat specialişti de la Universitatea “Babeş-Bolyai”, îszentanţi ai Centrului de Afaceri ‘Transilvania”, Camerei Comerţ, Industrie şi Agricultură Cluj, ai Direcţiei Judeţene

-Statistica. Moderatorul întîlnirii; lect. univ. Eugen Băican, la Universitatea “Babeş-Bolyai”; pentru vineri, 13 iunie, ira 10, este programată, o conferinţă de presă. Semnalăm, Mutate absolută în România şi Europa de Est, înfiinţarea ; scelaşi cadru şi sub aceleaşi auspicii a Serviciului de •«mare Locală (parte integrantă a Centrului de Informare 'imitară), cu program de luni pînă joi, între orele 9-16, rari între orele 9-14.

perioada 16 iunie -11 august; tarif: 210.000 lei. înscrierile se fac la Centrul Cultural Francez, str. I.I.C. Brătianu nr. 22, telefon 19-85-51, între orele 9-17. Important pentru cei interesaţi: orice persoană reînscrisă la unul din cursurile CCF beneficiază de o reducere de 10%. Plata cursurilor se poate face în două etape. „

■ Colocviul •■•Y, ' t - --T fi* *• “'!*'•» *v

"Cultivarea vocaţiei"• Cluj-Napoca, 7-9 iunie 1997 *

f iCENTRECULTURELt r a n c a i s

CLUJ-NAPOCA

Clubul de vacanţă si cursurilede limbă vă aşteaptă

~ perioada 15 iunie - 15 iulie a.c., la Centrul Cultural ,°ccz din Cluj-Napoca va funcţiona Clubul de vacanţă ^pbanie”, care îi aşteaptă pe toţi copiii între 9-13 ani, ^doresc să,exerseze limba franceză, precum şi pe cei de

care doresc să se iniţieze în cunoaşterea limbii S® - Vor fi organizate 4 module a cîte o săptâmînâ.

este de 100.000 lei/săptămînă cu 4-5 ore/zi. Copiii rputea participa la: activităţi în aer liber pentru îmbogăţirea

tabularului (jocuri de grup, observarea mediului -■njurator); activităţi creative pentru fixarea şi utilizarea tanâ a cunoştinţelor dobîndite în prima parte a zilei,

.ţ™ ŞHJP3 de iniţiere, (grupa,mică), locurile sînt limitate.•• •Jncţicde numărul total de copii înscrişi, vor fi constituite :^fjnodule. Înscrieri şi informaţii la Centrul Cultural ^ 17 ®r®**anu nr' 22, de luni pînă vineri, între

r *** ■JMml Cultural Francez anunţă începerea înscrierilor

c* ^ ,rsu* semi-intensiv pentru intermediari şi Vurata cursului: 5 săptămîni, 30 de ore; tarif:

/ lci' 'ocuri limitate • cursuri de conversaţie cu . r rancez. Durata cursului: 4 săptămîni, 24 de ore în

Sub egida Consiliului Europei,. Ministerului învăţămîntului, Inspectoratului Şcolar Judeţean Cluj şi a Casei Corpului Didactic Cluj, în intervalul 7-9 iunie'a.c., la Centrul de Conferinţe al Fundaţiei Soros (str. Ţebei nr. 21) s-au desfăşurat lucrările colocviului, cu participare internaţională, avînd ca temă: “Cultivarea vocaţiei”. Participanţii au susţinut comunicări în cadrul secţiunilor: Integrarea şcolară şi profesională a copiilor şi tinerilor cu cerinţe educative speciale • Riscuri educative în formarea copiilor supradotaţi • Orientarea şcolară şi profesională în tranziţia către economia de piaţă • Ocupaţiile tradiţionale între rutină şi creativitate • Gducaţja m oral-religioasă pentru descoperirea şi cultivarea vocaţiei Programul colocviului a mai cuprins un microrecital realizat cu concursul Liceului de Muzică din Cluj-Napoca, vizitarea expoziţiilor “Fierul în cultura tradiţională din Transilvania” şi “Produse tradiţionale realizate de elevi din judeţul Cluj în instituţii de învăţămînt”, precum şi a secţiei în aer liber al Muzeului Etnografic al Transilvaniei. A fost organizată o excursie la Mănăstirea Nicula, cu vizitarea expoziţiei de icoane pe sticlă realizate aici, în program fiind înscris şi un popas la centrul educativ de olărit şi ceramică tradiţională de la Iclod.

Spectacolul jubiliar aI Ansamblului Artistic al Armatei- Secţia de revistă

Zilele trecute, Secţia de revistă a Ansamblului Artistic al Armatei din Cluj-Napoca a aniversat 50 de ani de existenţă, susţinînd cu această ocazie un spectacol jubiliar pe scena Operei Române, în colaborare cu. Orchestra de muzică populară a Filarmonicii de Stat ‘Transilvania”, dirijată de Ovidiu Barteş (orchestra amintită a marcat cel de-al 42-lea an al existenţei sale - n.n.). în spectacolul de varietăţi intitulat “De la Napoca la... Cluj”, prezentat de Mihaela Dâmbean şi mr. Sergiu Vitalian Vaida, au evoluat: interpreţii de muzică populară Nelu Morar, Călin Horon şi Florian Roşan, Mariana Morcan, Vasile Petruşan, Amalia Codorean, Petre Petruse, Ovidiu Purdea - Someş, Aurel Ciceoan, Dumitru Sopon; soliştii de muzică uşoară Lia Boldijar, Alina Florea, Cornel Pop şi Babi Czilika; Ansamblul folcloric de copii ‘Transilvania” al S.C. “Remarul -16 Februarie” S.A. (condus de soţii Adriana şi Simion Cherecheş); orchestra şi corpul de balet ale Ansamblului Artistic al Armatei, dirijor Gyori Ladislau, coregrafia Gabrielâ Batori; “Old Ţimers Dixieland Band”, dirijor Mihai Porcişanu; cupletele muzicale au aparţinut Marcelei Ciupitu Chican; au susţinut momente vesele Dan Constantin şi Ileana Portase, Gligor Bercea Guţă, Mihai Lazăr şi Dan Constantin, Ovidiu Purdea-Someş. Un moment cu totul deosebit, emoţionant, al spectacolului jubiliar l-a constituit festivitatea în cadrul căreia dl primar GheoTghe Funar a înmînat însemnele titlului de “Cetăţean de onoare” al municipiului Cluj-Napoca interpretei de muzică populară Maria Marcu, care a şi susţinut un microrecital, precum şi scriitorului Petre Bucşa, care a onorat înaltul titlu prin lectura cîtorva poeme ale sale.

G ru paj rea liza t d e M . BO CU

UNITĂTILE ŞCOLARE ÎN CARE SE ORGANIZEAZĂ CLASE CU STUDIUL INTENSIV 1t i i S i M 1 i l j i |p L A R ^ 9 9 7 /1 9 9 8 * i 1

Nr. • Nr. locuricrt. Unitatea de învăţămînt Limba modernă cl. II cl. V. cl IX Obs.0 1 ■ 2 -■■■•■ 3 4 5 - 6

1. Şcoala Nr. 1 Cluj-Napoca ; limba franceză : 25 25 - intensivlimba engleză 25 2 5 - intensiv

2. Şcoala “I. Agârbiccanu” limba franceză 25 intensivCluj-Napoca limba engleză 25 , 25 intensiv

limba italiană 25 'intensiv3.. Şcoala Nr. 10 Cluj-Napoca limba franceză 25 25 intensiv

limba engleză 50 50 intensiv4. Şcoala Nr. 12 Cluj-Napoca limba franceză 25 25 intensiv

limba engleză 25 ;'- - intensiv5. Şcoala Nr. 21 Cluj-Napoca limba franceză 25 25 intensiv

limba engleză 25 25 intensiv6 . Şcoală Nr. 22 Cluj-Napoca limba franceză - 25 intensiv

limba engleză '25 ' '25 intensiv1., Şcoala Nr. 23 Cluj-Napoca limba franceză . 25 intensiv

limba engleză 25, 25 - intensiv8., Şcoala Nr. 24 Cluj-Napoca limba franceză ■- •••,' 25 - ^ intensiv.9. .Şcoala Nr. 28 Cluj-Napoca limba franceză 25 25 intensiv

limba engleză 25 ■ - ■ intensiv10., Şcoala Nr. 29 Cluj-Napoca limba franceză 2 5 - 25 .. - intensiv11. Colegiul Ped. “Gh. Lazăr” limba franceză 25 - intensivCluj-Napoca ^ limba engleză 25 - intensiv ’12. Liceul “M. Eminescu” * limba franceză . 75 75 75Cluj-Napoca - •: / . "13. Liceul “N. Bălcescu” * ' - limba franceză 25 -Cluj-Napoca ţimba spaniolă 25 25 2514. Liceul “E, Racoviţă” limba -franceză 25 ■ - : intensivCluj-Napoca limba engleză 25 - 25 25 intensiv15. Liceul “G. Bariţiu” limba italiană 25 50 ;Cluj-Napoca16. Şcoala “S. Bămuţiu” limba franceză 25 ■ intensivCluj-Napoca limba engleză 25 - - intensiv17. Şcoala Nr. 1 C. Turzii limba franceză 25 ' 25 . - - intensiv18. Şcoala Nr. 3 Dej limba franceză 25 25 -■ intensiv

limba engleză 25 25 intensiv19. Lic. “Al. Papiu Harian” Dej v limba franceză 25 25 intensiv20. Lic. “Ana Ipătescu” Gherla21. Lic. “O. Goga” Huedin

limba franceză ■ 25 , ' - ; intensivlimba franceză - ■ - 25 intensiv

22. Şcoala Nr. 1 Turda limba franceză 25 25 intensiv.23. Şcoala Nr. 6 Turda limba franceză 25 25 ■- intensiv

limba engleză 25 25 intensiv24. Liceul “A. Iancu” limba engleză 25 25 25 intensivCluj-Napoca25. Lic. “Lucian Blaga” \

•limba engleză 25 25 L25 intensiv

Cluj-Napoca V

26. Lic. “Â/C. Ianos” limba engleză 25 25: 25 intensivCluj-Napoca27. Lic. “Onisifor Ghibu” limba engleză . 25 25 - ■intensivCluj-Napoca / limba franceză 25 - ■■ - ■intensiv28. Liceul “Gh. Şincâi”** . limba engleză ■ ;- ■■■'. 50 100.Cluj-Napoca ' "■ . '■ -27. Lic. “Samuel Brassai” " limba engleză 25 25 . 2 5 ' intensivCluj-Napoca ,28. Grup Şcolar“ Tr.: Vuia” limba engleză 25 25 - intensivCluj-Napoca j - '30. Grup Şcolar Electrotehnic limba franceză - - • 25 intensivCluj-Napoca^ • electro31. Lic. “Pavel Dan” C. Tuizii limba engleză 25 25 25 intensiv32. Lic. “M. Viteazul” Turda' limba engleză -- 25 bilingv33. Lic. “A. Mureşanu” Dej limba engleză 25 25 intensiv34. Şcoala Nr. 2 Cluj-Napoca limba engleză -50 . 50 intensiv35. Şcoala Nr. 4 Cluj-Napoca limba engleză 25 25 intensiv36. Şcoala Nr. 6 Cluj-Napoca limba engleză 25 25 intensiv37. Şcoala “Al. Vlahuţă” ' limba engleză 25 : 25 intensivCluj-Napoca

intensiv38. Şcoala “Horea” Cluj-N. limba engleză 25' -limba germană 25 25 - intensiv

39. Şcoala Nr. 13 Cluj-N. limba engleză 25 ■: intensiv40. Şcoala Nr. 16 Cluj-N. limba engleză 25 ■ 25 intensiv41. Şcoala Nr. 17 Cluj-N. limba engleză 25 25 intensiv

limba franceză 25 > - intensiv42. Şcoala Baciu limba engleză 25 : - - intensiv43. Şcoala Nr. 4 Turda limba engleză 25 25 intensiv44. Şcoala Nr. 7 Turda limba engleză 25 25 - intensiv45. Şcoala Nr. 8 Turda limba engleză 25 25 intensiv46. Şcoala Nr. 2 Turda limba engleză 25 25 - intensiv47. Şcoala Nr. 1 Dej limba engleză 25 25 intensiv.48. Şcoala Nr. 4 Dej limba engleză 25 ' • 25 - intensiv50. Liceul “G. Coşbuc” limba germană 50 50 50 ' intensiv

* - primar şi gimnazial intensiv' ** - gimnaziu intensiv- liceu bilingv - liceu bilingv

| Conform Regulamentului . de | organizare şi funcţionare a claselor cu

profil bilingv şi intensiv (proiect, ediţia I 1995) înscrierea şi admiterea elevilor se | face după cum urmează:| 1. Clasa a Il-a

înscrierea: 1-10 sept. 1997 'I admiterea: - pe baza carnetului de | elev din clasa I, în ordinea descrescătoare I a mediilor, fără restricţie de . circumscripţie şcolară;■ - pe baza aprecierii învăţătorului din | care să reiasă că elevul nu prezintă | tulburări de limbaj şi are integru■ analizatorul auditiv.■ 2. Clasa a V-a.| înscrierea: 14-16 iunie 1997

admiterea: 17-18 iunie 1997, test scris, unic interviu; . .

-3. Clasa a IX-a - conform precizărilor din broşura “Admiterea în liceu şi şcoală profesională şi înscrierea în şcoală de ucenici pe anul şcolar 1997 - 1998”;

înscrierea: 20-23 iunie 1997 proba de aptitudini: 26 iunie - 1 iulie

interviu;lucrări scrise - 7 iulie - lb. română8 iulie - lb. maternă9 iulie - matematică ,

d g Ec u T iU L PUBLICITATE CLUJ-NAI’OCA: luni-vineri8-16; sîmbătă 9-14; fel/fax 19-73-04; SUBRKDAC11 \ 11 Rl) luni-vineri 8-16; tel/fai 31-43-23; SUBREDACŢIA DEJ: luni-vineri *-16; tel/fax 21-60-75

luni, 9 iunie 1997 i 6

PENTRU ACHITĂRI CVTEGKAUB VRAJA M O B ftff

r0REDUCERE

transport, urcat ţi montat GRATUIT !

' ' * MODENACluj-Napoca

u Str. Oaşului nr. 42A tel.: 433SSS, 136822. ORAR 8-18 d Hala Agroalimentară P-ţa Mihai Viteazul etaj 1

IcL: 132*97, ORAR o Calea Victoriei nr. IOD

(Materna, TIJRDA) tel.: 433804

MAI COMERCIALIZĂMWECHET.( iiX.,ARACE''.

LAC, DILUANŢ, CLEI DE OASE, SCUlEnhPGW PENTRU LEMN. SMIELE RELAXA

ÎN RATE FĂRĂ DOBÂNDA**»PIIIIIIIIIIIIIIIIIII

O L AIZVORUL MINUNILOR

B ău turi r ă c o r ito a r e c a r b o g a z o a & a în b u te lii d e p la s t ic d e 0 ,5 s i 2 litri

S.C. TRfiNSILVfiNIfl GENERAL IM PO RT EXPORT S.R.L.Str.Teatruluinr.l-2, P.O.Box 306 Oradea,

• ÎNCHIRIAZĂ SPA ŢIU în Turda pentru depozitarea de produse alimentare Işi nealimentare.

Condiţii: - toate utilităţile: curent electric, apă etc.- suprafeţe construite între 150-200 mp. şi curte,- posibilităţi de manevrare a camioanelor de mare capacitate,- existenţa rampelor CFR şi auto reprezintă un avantaj.

• ANGAJEAZĂ următorul personal cu domiciliul în Turda sau împrejurimi: | GESTIONAR - Condiţii: garanţie materială, experienţă în domeniu; |AGENT COMERCIAL - Condiţii: garanţie materială, experienţă în domeniu, |

carnet de conducere. |Inform aţii la telefoanele: 059/130.528,130508 int. 422,421, Serviciul M arketing. |

StrJULIU MANIU nr.16 (fostă 6 Martie)Tel/Fax: 064 /430407 w ORAR: Zilnic: 8 -19 ; S îm bătă: 8-13, Duminică: închis

V I N D E Distribuitor en gros Magazin cu amănuntul

ad ao s 0% a d ao s 0-30%• S IN TEZA O R A D EA - V O P S E L E (Linolux, Brilux, Sinlux, Durax, Preveni,

Grund de lemn, Chit de cuţit, Oxid alb, A lb d e titan)• PO LIC O LO R B U C U R E Ş TI-V O P S E L E , G R U N D U R I, C H IT U R I, DILUANŢl

A U T O (Em aur, Chit de cuţit, Chit de stropit, Solvoxol, Emasolv, Alsatil, Palux, Badulac, Em alac, Proxilac, Linoxin)

• PERIND O R A D EA - P E R II (perii frecat, perii uns, perii lustru, perii haine, unghii, perii baie, perii W C , perii sticle, perii auto), M Ă TU R I (Lux, Nova, Ugia) S E T G Ă LE A TĂ cu S T O R C Ă T O R (bum bac, sintetic, mopuri rezervă), spălător geam .

M A TE R IA LE D E C O N S T R U C Ţ II - V A R 2 ,5 kg; H U M Ă 2 ,5 kg; IPSOS 1/j: C IM E N T ALB 1/1; C R E T Ă D E M U N T E 1/1; C H IT ALB 1/1; C H IT RO ŞU 1/1.

a d a o s 0 -12 %O LA CU RI (Nitrolac, Lac lucios, Aluminiu lac), D ILU A N Ţl (Terpinol, Firnis, U lei

de in, Whitespirit, Petrosin, Diluant D .254 , Nitrodiluant)O D IV E R S E (Anstifon, Sigmarom, Oxizi, Pigm enţi, Tem pera, A racet 1/1,1/2,

1/3, Prenadez, Codez, Caolină, Apret, A p ă distilată, Acid pentru acumulatori, Lichid de frînă, C rem ă de ghete tub său cutie, C eară de parchet, Naftalină, Sfoară, Luminări, Soluţii pentru curăţat şi lustruit mobila)

O C O V O R P V C , F E Ţ E D E M A SĂ P E S U P O R T T E X T IL , IM IT A Ţ IE DE PIELE, P E N S U LE , B ID IN E L E , P A P E T Ă R IE (şerveţele, prosoape hîrtie, hîrtie igienică), P LA S T IC U R j (găleţi, canistre, rafturi, ram e W C , pungi, saci, furtun)

O D E T E R G E N Ţ IG R A N U L A Ţ I (N ova 6 0 0 g, 10 kg, 30 kg; Solo; Spumo, Bora Prima; DeroActiv; Perşii; Ariei; Dosia; R ex), D E T E R G E N Ţ I L IC H IZ I (Rex;Dosia, Clio, Dalma, Pur, Dom estos), S O L U Ţ II P E N T R U C U R Ă Ţ A T şi DEZINFECTAT (Detartranţi, Clorox, Trium f aragaz) '

O V A S E E M A IL A T E (Garnituri, Seturi oale, Seturi cratiţe), O A LE , CRATITE, G Ă LEŢI, CĂNI, T IG Ă I, FA R FU R II, C A P A C E .

O V A S E Z IN C A Ţ E (găleţi, stropitoare, v ase diferite)O S T IC L Ă R IE (pahare, boluri, scrum iere)O T A C lM U R I IN O X (linguri, furculiţe, cutite diferite, polonice, seturi tacîmun)PENTRU CANTITĂTI MAI MARI ASIG UR ĂM TRANSPO RTUL MĂRFURILOR*

t e l / f a x : 1 9 8 8 1 4 - 1 9 4 9 1 7

î n t e r n e t ide z ile G R A T U I T #

Direcţia Regională de Poştă Clujs o lic i tă o f e r t e p e n t r u

întocmirca documentaţiilor dc întăbularc la mai multe obiective din judeţul Cluj.Precizări la sediul Direcţiei Regionale de Poştă

Cluj, sau la telefon 433476. ;_ fTermen de prezentare a ofertelor: 12.06.1997. J

SC REFRABAZ SA DEJ 3• - Tvfv

Organizează în data de 25 iunie ora 10 3 concurs pentru ocuparea postului de

SEF BIROUMarketing-Aprovizionare - Desfacere

Condiţii de participare: - studii superioare;- vechime minimă - 5 ani;- domiciliul stabil - Dej;- vîrstă maximă - 40 ani;

Cererile de înscriere la concurs se vor depunela sediul societăţii (str. 1 Mai nr. 134) pînă la data de 24.06.1997 ora 15.

Relaţii suplimentare nentru bibliografie: Director Comercial - telefon 212235 int.430.

SO CO M LEM N T E X G H ERLAStr. Hăşdăţii nr.3

Organizează

C O N C U R Sîn data de 18 iunie 1997, ora 10,

pentru ocuparea următoarelor posturi;

• 1 post jurist• 1 post tehnician proiectant mobilăînscrierile se fac la sediul societăţii pînă la

data de 17 iunie 1997, ora 15. (>63947)

Aveţi probietm financiare?

D o riţi o soluţky rapidă?

AL ZIARULUI NOSTRU

r £ N a p o c a n r : i 6T e le f o n * / . F a x f i 9 7 3 0 4

O soluţie simplăla o problemă complicată

Direcţia Regională de Poştă Clujsolicită oferte de proiectare pentru întocmirea

^Studiului de Fezabilitate” la lucrarea dc reparaţii Capitale a clădirii Oficiului Teritorial Huedin.Termen de depunere a ofertelor este 20.06.1997. Informaţii la sediul Direcţiei Regionale de Poştă Cluj,

str.Gli.Doja nr.33, Serviciul M.T.D.I., telefon 194286 interior 112. (76V822)

-ed iţia 1998-Calea cea mai sigură pentru ca firma şi

afacerea d-voastră să fie cunoscută altor60.000 de firme din tară si străinătate.j t

B-dul Eroilor nr.2, cam.4 Telefon 195589

sc SRL.i w n D t t B l v a S B i ■ ohjuCLUJ* NAPOCA s tr . D o ro b a n ţilo r 38

1 te l./ fa x 0 6 4 -lîW 0 6 1,/inde la PRET DE PBODDCATOR produsele[sc 8 IN T B 1 COLOR sa, Oradea . jJvopsele uTei, email, grunduri, chitun.diluann sc POLICOLOR saBucurestii emaur, palux, email, lacuri, diluanti, cnitun

Isc PEU N D 8A Ovadoabidinele, peni, matun si alte produse chimice cu adaos . comercial 5 - 1-2%, ,

| »âpUurir i I r 1 pensule, autovapant, detergentiCOMPÂRAND PRODDSHiEIjOflSTBţPROFITUL DBS. «fl n Hfll MflBEl

Pentru a vă asigura in continuare un abonament la ziarul A D E V Ă R U Lvă puteţi adresa direct la redacţia ziarului, str.Napoca nr.l 6. da Cllţ|

CLUJ-NAPOCA: lunhvincri8-l6;sîmbătâ?*I4;JeI/lax 19-73-04;SUBREDAC|IVI I KIH: j i t P f C ^ / M<*m M m f luni-vineri 8-16; tel/fax 31-43-23; SUBREDACŢIA DEJ; luni-vineri 8-16; tel/fox 21-60-75. ?

ADEVARULcfle Cluj

Documentele necesare înscrierii la DialogCETĂŢENI ROMÂNI• Buletin de identitate• Contract de proprietate sau

închiriere locuinjă conform adresei din buletin

SOCIETĂŢI ROMÂNEŞTI• C o p ie după ultima cerere de

m odificare la Registrul Comerţului

• C o p ie după certificatul de înm atriculare a companiei la Registrul Comerfului

• C op ie după codul fiscal• Contract de proprietate sau

închiere al sediului înregistrat la Registrul Comerţului

• împuternicire semnată şi ştam pilată, pe hârtie cu antet, pentru persoana care > reprezintă com pania

• Buletin de identitate al persoanei împuternicite de societate

CETĂŢENI STRĂINI• Paşaport• Contract de închiriere sau

proprietate locuinţă pe acelaşi" nume cu cel din paşaport

Pentru inform aţii suplim entare suna la

203.33.33(763949)

li

D A E W O O A U T O M O B IL E . A d evăra ta v a lo a re nu s e sch im bă,

» |f~ - - - - j V <i» w» i aj.3 if '• «w

CIELO S E D A N C IE L O H A T C H B A C K 1 [T IC O

elf

int

uriuri

fi

* modele:GL-standardGLE - cu închidere centralizată GLE+ A/C - cu aer condiţionat GLE + A/C + A/T -aer condiţionat Şi transmisie automată

‘ interior extrem de spaţios şi confortabil‘ stabilă şi foarte manevrabilă ‘ caroserie rezistentă şi aerodinamică‘ partenerul ideal pentru oamenii de succes* disponibilă cu plata integrală sau forate

* model: GL + A/C- cu aer condiţionat

* maşină cu aspect sport* portbagaj practic şi spaţios* maşină de oraş practică şi confortabilă cu mult spaţiu pentru bagaje* disponibilă cu plata integrală sau fn rate

* modele: •SL - standardSX - cu aer condiţionat

* avantajos şi cu excelente performante de rezistentă* uşor de manevrat şi de parcat* interior foarte spaţios* consum redus de carburant - cea mal economică maşină de oraş* disponibilă cu plata integrală sau în rate

( d a m a s E S P E R O

Al A c C £ s j b i l S 4 S T E W D e

‘ modele:COACH - 7 locuri pasageri

STO-standard DUC-de luxe SUPER DLX

VAN - 2 locuri pasageri şi spa{iu pentru marfă* acces uşor Tn interior şi interior flexibil prin rabatarea fotoliilor* maximizarea spaţiului interior prin deslgnul înalt al acoperişului* ideală pentru trafic aglomerat* consum redus de carburant* prej avantajos* Ideală pentru transport pasageri sau marfă* disponibilă cu plata integrală sau fn rate

* 1.5 GLX-m odele:GLX A/C - cu aercondiţionat > GLX A/C ABS - cu aer

condiţionat şi sistem ABS* 1.8 CD - modele:

C/D A/C - cu aer condiţionat C/D A/C ABS - cu aer

condiţionat şi sistem ABS C/D AC/AT - cu aer condiţionat

şi transmisie automată* interior de lux* facilităţi modeme de securitate* puternică şi performantă* design modem* maşină de lux - simbolul Inconfundabll al oamenilor de afaceri prosperi* disponibilă cu plata integrală sau fn rata

I Distribuitorii autorizat! DAEWOO AlfTOMOBlLE taftxdeawia la dispoziţia <tv». 1

credit: 1 - 5 ani (dobândă: 8 - 1 0 % pe an avans minim 2 5%

CLUJ IATSA7W:064/41.07.69Fax;064/41.07.66«CLUJFELEACTel:064/43.6M1 Fax:0MW3.54.42• B(JCURE|1I F U R O C A f t I t e j t a f « r a ţ j ş ţ 7 < p i «no-wmrtnm o k a t n i / i y t q a . w iw RĂDĂCINI TetfFax: 01/210.76.52/211.10.46 • BUCUREJTT - SEBASTIAN 3.RX. W; 01/330.28.52 Fax. 01/330.60.09 • BUCUREŞTI - EUROCENTER-SANEASATaJ: 01/685.60J5 Faîc 01/66642.67 • BUCUREŞTI CAR SSWICE STAR Tot 01/650.56.62 F«c

w n S cM T aJfS M lttl 4« m . S w M ™ i i . “ “2 1 “ 99F‘x:IMa/81',7 M ‘ CRAIOVA CEMTRUL DE VÂNZĂRI 9 SERVICE T * 051/14.46.52 F®>: 051/1459.79 • CZRPXNKM K z S l J L 2 Î « i 5 ! ? 037/e1-73 89* IA. T. 3A IM: VXJM2RXS F<uc036/46.29.54.GIURGIU PFtODASTel;046/21.33.23Fax; OftMJBk i m ] » L U C O M ^ S l î r « t S i v r î w m F“ r 068nt ^ MI E RCURE ACt UC IAT.S.A.H* 0M/1Z4808 Fkc 066/12.38.62 • 'ONEţtlMlHOC-fel: 034/31.19>«2•

055/22.50 1/22.2â.fiO«ROIIAN (NEAMŢ) tUJQIPRODT*l/Fi^{mTO.15Jarr3.13.W«8ATUIttRE1ATSATW06imM^tt0^Blte.^UULTjaA?l^^^ ^ SA TWFax: 0s«y73.70 1 • REŞIŢA MERCUR TWF»c068/22.88.03 Fax: 06022.96.62 • SLATINA IAT.SA Tet 04*43.41. BO Fax: 04W43.43.94 • SLOtOOA MVA 5 ERV T « V ^ c 0 4 3 ^ ^ m • a S » S l I ATSA l i 030/21.36.10 Fax: 030/22.62.78 »8UCEAWSEVERINltet: 030/21.00.32 Fax: 030tâ2J)3i39»TECUCIWOTANIMPEX8RX MIAT.SA Tet 056/20.02.15 Fax: 056/20.02.16«TIMIŞ CJROC«ROTIMLTD.Tel: 056/18.41.55Fax:C66/16.71.7S TWFax: 045/83.49.31. TAROIWIUIAWA TW/Fax: 053/21.27.96 • TARGU MURE? MONDOTRADE TWFax: 0 6 5 r t S î ^ i 6 1 3 J 065/25.40.26 Fax: 065/2535.44 • TULCCA DELTA SERVICE Tit 04^236.07 FâK 040/52.30.04 . TUBMiiJin»DM.065^5.40 eFax: 065^535.44 • TULCCA DELTA SERVICE Tit 04^236.07 Fa» 040^2.30.04 • TURNU4EVERMI A T S A T O - K M 1 4 7 7 2 F .Î S i '7 a mV VALCEAAUTOSERVILTWFajc 050^1,04.57 .ZMMIC*ATRANSJMTO: 047/21.72^0 Fax: 047^149.10 1A 1.0A TW. 05201.47.72 F a r 05201.18A3. w D A E W O O

A U T O M O B IL E R O M A N IA(865648)

ADEVĂRULde Ciul

w % W W n W f / * t ' T ' A ‘Y F cLU J-N A l’CX.’A :liiiii-v iiicri8-16;sîm bă(â9-14;td /E ix l9-7J-04;SU B R E D A C pA T U R ])\ r U i S L l K ^ I L H l t ]uni-vincri *-16; tel/fa» 31-43-23; SUBREDACŢIA D EJ: luni-vineri 8-16; Ici/fax 21-60-75.

luni, 9 iunie 1997

CONVOCATORConsiliul de Administraţie al

SC CCROC SAC l u j - N a p o c a

convoacăAdunarea Generală

ordinară a Acţionarilorla data de 25.06.1997 la sediul firmei ora 13

pentru toţi acţionarii înregistraţi la Registrul Acţionarilor la sfirşitul zilei de 9.06.1997.

Ordinea de zit1. A naliza şi aprobarea închirierii secţiei de

producţie VITRUS şi SURDUC2. Diverse.în cazul în care la data primei convocări nu

se întruneşte cvorumul legal, următoarea şedinţă va avea loc în data de 26.06.1997 cu aceeaşi ordine de zi.

Informaţii suplimentare la sediu! firmei SC CEROC SA, str.Treboniu Laurean nr.1, 3400 Cluj-Napoca, telefon 064-134098 /int. 150.

MJEfâfkMZTC L U J S A

v i n m ;din depozitul

de pe str. T. Vladimirescu nr. 12-14O T E I ^ B E T O N 8

0 6 - 2.100 lei/kg. +TVA 0 8-12 - 2.000 lei/kg. +TVA

Informaţii suplimentare la telefon432916.

ÎANUNT DE LICITATIE PUBLICĂ1. Obiectul licitaţiei: Licitaţie publică

deschisă fără preselecţie. pentru proiectarea lucrării de investitie publică, în faza de STUDIU FEZABILITATE:’ f"Sporirea siguranţei circulaţiei DN14B km

22+270-25+300 lâ Blaj prin modificarea traseului şi executarea unui pasaj

superior peste linia CF 307 Blaj-Praid".2. Entitatea achizitoare: Direcţia Regională

Drumuri Poduri Cluj, str.Decebal nr.128, Cluj- Napoca, telefon 064/ 432521, 432519, fax: 064/432446.

3. Sursa de finanţare: Buget de stat.4. Condiţii de participare: Experienţă şi

personal de specialitate în domeniul proiectării lucrărilor de drumuri, poduri şi pasaje.

5. O rganizatorul licitaţiei: Direcţia Regională Drumuri Poduri Cluj.

6. Termenul limită de depunerea ofertelor14.07.1997, ora 15 la sediul organizatorului.

7. Deschiderea licitaţiei publice:15.07.1997, ora 10, la sediul organizatorului.

8. Documentele licitaţiei: se pun la dispoziţia ofertanţilor, contra cost, la sediul organizatorului.____________________ (763945)

' SOCIETATE CU CAPITAL PRIVAT

ANGAJEAZĂ CONTABIL ŞEF

Condiţii de angajare:• studii superioare de specialitate• cunoştinţe de operare pe calculator• experienţă minim 3 ani• disponibilitate de a lucra program întreg• referinţe din activitatea anterioară

Persoanele interesate sunt rugate să trimită Curriculum Vitae pe adresa:- O.P. 1 , C.P.209 Cluj-Napoca până Ia data de 30 iunie 1997

_________ (,760823)

• Vînd combină Class Cosmos. Relaţii sat Viştea nr. 47. (587998)

SCHIMBURI DE LOCUINŢĂ

• Schimb apartament 2 camere Oradea confort 1 cu similar Cluj. Tel. 15-43-09. (558157)

ÎNCHIRIERI• Intermediem chirii. Tel. 19-

09-28. (558168)

H

C a b in e t ru c d ic in ă in tc rn ă -c c o j> ra f ie

dr. D A N IE LA FODOR dr. ZENO SP ÎR C H E Z

Str. C. Brâncuşi 2/2 / (Piaţa Cipariu), tel. 198465

(asociat cabinetului de gastroenterologie-endoscopie dr. MARCEL TA NŢĂU ) P rog ram L -V 1 6 -1 9 *

S 1 0 -1 3

• Dau în chirie casă singur în curte, 4 camere, 2 holuri, 3 intrări, zona centrală. Tel 14-97-30 (588042)

i n » cS f l

M iB l l

VINZARI CUMPĂRĂRI

, • Vînd lambriuri brad -18.000 lei /mp. Tel. 16-48-95 sau 19-41-69. (558095)

• Vînd 7,2 ha teren, din care2 ha intravilan, în satul Livada, comuna Iclod. Tel 24-10-98. (587954) :

• Vînd spaţiu comercial demisol situat în P-ţa M. Viteazul nr. 25 teL 13-90-80. (557981)

* Vînd 418 mp teren în Andrei Mureşanu, toate facilităţile, 30 dolari/mp. Tel. 43-58-21 sau str. Cosaşilor nr. 6 după ora 17.(558179)

• Vînd 2 apartamente 3 camere, etaj 1 şi 4, Calea Dorobanţilor, preţ 33.000 DM. TeL 15-37-54 sau 018- 62-31-18. (557883)

• Vînd apartament cu o cameră în zona Dorobanţilor. TeL 15-23-78. (557999).

• Vînd urgent garsonieră confort I Zorilor, ocupabilă imediat Informaţii teL 17-03-40. (558163)

• Vînd urgent 4 camere confort 1 mărit, etaj 2, cu balcon, Mărăşti, ocupabil imediat, preţ fix 100 milioane. Tel. 42-56-46. (558176)

• Vînd convenabil apartament 2 camere MărăştL Tel 15-68-36 seara. (588080)

TV Kf?? V4 %

de Cluj ■

• Vînd apartament 2 camere finisat, str. Tulcea nr. 12, ap. 25. Tel 14-07-88 după ora 19. (588054) :

• Vînd urgent apartament e camere confort I mărit, cu îmbunătăţiri şi telefon, 80 milioane negociabil. Tel 17-83- 44. (588067)

• Vînd cameră, bucătărie, cu anexe, str. Mecanicilor şi bicicletă semicursă Pegas. Tel18-49-29. (588093)

închiriez garsonieră. Relaţii la tel. 12-12-87. (558169)

• Dau în chirie 2 camere mobilate, telefon. Tel. 15-85-68.(558180)

• Caut cameră de închiriat în Someşeni, de preferat clădire sau intrare separată. Tel. 41-60-84 ( 5 5 8 1 2 9 ) ________

DIVERSE

• De vînzare Cielo GLE din 1995 iunie în stare im pecabilă, cu preţ avantajos. Tel. 15-35-72. (558123)

• Vînd BMW an 1985, mmatriculat. Tel 42-50-29. (588109) ;

• Vînd Dacia 1982. Tel. 13- 59-58. (557783)

• Vînd aripi, capotă, uşi cutie motor Ford Sierra 2,0i cu 4 usi. Tel. 15-96-87. (558024)

• Vînd oblon hidraulic pentru autoutilitare provenite din import. Tel 43-21-76. (588113)

• V înd. sobă menaj, congelator, maşină de spălat, sufragerie, corpuri bibliotecă. Tel, 14-37-47. (558051)

• Vînd mobilă tineret completă, sobă.de gătit electrică şi, arzător pe combustibil lichid nou. Tel 19-41-52 sau seara 13- 36-88. (588108)

• Vînd maşină înghetată. Tel. 14-57-44; 41-40-03. (558173)

Vînd apartament 2 camere etaj 4 Zorilor, finisat. Tel. 12-11-81.' (558108)

• Vînd apartament în casă particulară cu 2 camere, bucătărie, baie, hol, cămară, pod, pivniţă, suprafaţa totală 80 mp, adresa: str. Brassai nr. 11. Informaţii în curte sau tel. 058/ 86-30-61. (558182)

• Vînd urgent casă 3 camere, bucătărie, baie. Str. Heltai nr. 39. (587926)

• Vînd apartament 2 camere. Tel 16-12-81. (588096)

• Vînd 2 pui Saint Bernard cu pedigree, preţ convenabil. Relaţii la tel. 16-67-01. (558166)

• Cumpăr M ountain Bike. Tel 15-71-85 sau 18- 59-28 după ora 20. (588045)

* Reînnoirea vănii alb- color. Tel. 13-07-02 între orele 9-17. (557797)

• Achiziţionăm sticle 1/1 1/2 cola borcane mici şi mari, sticle vin. Cumpărăm casete bere şi 1/12, de la domiciliu. TeL 14-84-19; 12- 08-14; 12-16-96; 14-87-74. (558132)

• Angajez tinichigiu auto, mecanic auto. Telefon 43- 55-56. (558139)

• SC Pro Press angajează vînzători presă. TeL 13-86- 20.(558148)

• S-a deschis o nouă filială a Casei de. schimb valutar “Paralela 45”, pe str. Iuliu M aniu nr. 21. Oferim preţuriprom oţionale Ia valută. Veniţi şi nu veţi regreta (587928) :-

• Execut morminte. Tel 14-97-30. (588043)

• SC C onstrucţii Apolodor Due SRL angajează cu carnet de muncă mecanic deservent pentru Ifron şi muncitori constructori, iar cu contract de prestări servicii, 3 ore pe zi, o femeie de serviciu Ia birouri. Selecţia va avea loc marţi, 10.06.1997, ora 8, la sediul din str. Byron nr. 1-3, cartier Iris. (588048)

• SC Comandă Tîmplărie angajează tîmplari mobilă şi binale, buni meseriaşi. Str. Traian Vuia nr. 22. (588114)

• Vînd combină Claas. Tel.12-88-59. (558127)

• Vînd 40 bucăţi grinzi 4 mxl2/12 cm preţ 48.000-50.000 lei. Tel, 17-81-60 sau 17-76-76. (558058)

• Vînd 2 viori vechi. Tel. 18- 24-26.(558138)

• Vînd cherestea de brad uscată (luna august) 20 mc. Informaţii tel 43-02-52 între orele 17-22. (588083)

• SC SS Salto Bingo SRL Mărăşti angajează tineri şi tinere între 18-25 ani în condiţii atractive. Tel. 41-33-72. (558003)

• Ofer tălpi matriţate importate (PU; TR; PVC). Tel. 059/47-04-08. (558061)

• SC Marta angajeazăpersonal calificat în domeniul încălţăminte : cusătorese manualiste, croitori mecanici. Informaţii str. Barbusse nr. 59- 61 la secţia Cusut. (558159)

• ' Angajăm vînzătoare L13-06-33. (558136) ‘ <• în conformitate cu L®.,

137/ 1995 Bogdan anunţă începerea pentru obţinerea autorizaţie," mediu pentru obiectivul t oriental, situat în Gherla „V Coşbuc nr. 17. Eveu!»,. sesizări şi sugestii se vordet la sediul APM Cluj, Cj] Dorobanţilor nr. 99 (5581

• Caut posesor paşlp'r pentru cumparare vâlutâ. Telio 46-63. (587995)

• Căutăm persoană califi pentru îngrijire bolnavi \ 1 la tel 41-60-46, (588115)

DECESE COMEMORĂRI

• Cu adîncă duren anunţăm încetarea dig viaţă a fratelui M ARCU VASILE di, Pădureni. înhumarea t; avea loc azi, 9 iunie, în salul natal. Dumnezeu si-1 odihnească în pace. Sora Maria şi fraţii Petrică. (558174)

• Anunţăm, cutremanţi, m oartea năpraznicâ ji fu lgerătoare a maiti noastre TOMA ANA ii vîrstă de 46 de aii. A m intirea ta va râniit veşnic în inimile noastre. Înmormîntarea va aveai» m azi, 9 iunie 1997, ora 14,b Capela nouă din Mi Copiii Vasile, Aurel, Marii Ghiţă Tarcea. (558178)

isjli

' > O moarte năpraznn luat dintre noi pe cel ce gt a fost tată, fiu şi inginer GHEŢIE DOM! ROM ULUS. Vom pâst veşnic în memoria noas chipul său bEnd şi iubiri Dumnezeu să-I odihni în pace. Familia îndurerai te(558183)

" !Ml

ins

• Profund îndureraţi j anunţăm decesul, dopi ţ 5tt nem iloasă suferinţă, iubitului nostru soţ, tati bunic MARC VASILt Înmormîntarea va aval* ^ în Pădureni azi, 9 iii* 1997, orele 13. Dumnt/f să-i odihnească sulW<' Soţia Maria şi copiii VW tţ Traian şi Elena cu fam# i(558184)

38Cu durere în sulfeM ^ despărţim de dragul msW ii frate şi unchi IM®; VASILE din Pădoref Dumnezeu să-l odilmţ1 în pace. Sora Maria l1 nepoţii Aurica, Marl> Lenuţa, Viorica şi 9 familiile. (558185)

• Sîntem alătur* fam ilia îndureraţi j încetarea din viaţă a care a fost TOMAA Familia Pop Pavel,Luci şi nepoţii Dn®,tZ să o ierte. (558187)

• La trecerea în ve?»** gîndurile noastre • îndreaptă spre cel fost dragul nostru W MARCU VASILE * Pădureni, iar ruga D°j .! spre Dumnezeu, care dea odihnă şi pa» v “r(| Catrinel, Liana, ViorC

Moldovan. (588116)

Pentru a vă asigura în continuare un abonament la ziarul A D E V Ă R U Lvă puteţi adresa direct la redacţia ziarului, str.Napoca nr !6 ._____ cto Cluj ^

0

f

^ţT) luni, 9 iunie 1997 SPORT adeva m iq d e C l m I

Divizia N aţională d e fo tb a l ■ 3 3 ] Cinstind jubileul a 50 de ani de existenţă a clubului

jteaua s -a ţ in u t d e c u v in t: CUPA Ş l... C A M P IO N A T U Lsrnfa respectat cronologia evenimentelor: miercurea trecută Steaua a întrecut pe F.C. Naţional în finala

Mi României, obţinînd o victoriefără drept de apel, ca peste doar trei zile, sîmbătă 7 iunie, în penultima ^aDivizieiNaţionale, de fotbal, Steaua să întreacă din noupeF. C. Naţional, devenindcampionă a ţării u ievans, cele două strălucite victorii constituind darul adus de fotbalişti jubilieului a 50 de ani de iwţă « Clubului Steaua.Deci, cu o etapă înaintea cortinei finale pe prima scenă fotbalistică a ţării, multipla campioană Steaua, titiiadăugat un tidu la celelalte 18 cucerite începînd din 1951. Calde felicitări. Pentru F.C. Naţional

de sîmbătă era ultima şansă de-a mai cuceri titlul. Ultimele speranţe ale “bancarilor” s-au /■integratfiindcă Steaua l-a avut în final de campionat, ca şi în cupă, pe cel mai percutant atacant- Sabin ‘ţ(m spus la trecut că l-a avut pentru că prin reuşita de sîmbătă drumurile spre Europa s-au deschis şi larg pentru golgeterul ediţiei). Acestea fiind etalate să ne oprim la partidele penultimei etape.

chiar asupra sa). Noroc cu jocul rezultatelor, în special cel de la Bacău, că altfel tremuram bine de tot pînă Ia finele meciului ultimei etape.

• PETROLUL - SPORTUL STUDENŢESC 7-1. Scorul etapei (de altfel cea mai productivă prin totalul de 36 de goluri marcate, revenind o medic de patru goluri pe meci), care-1 egalează pe cel din partida “U” - Sţeaua 1-7) din etapa ante-penultima. Au.marcat pentru “găzari” Smoleanu (15 şi 19), Zafiris (32,47 şi 78), Bălăceanu (52) şi Baştină (85). Golul de onoare al studenţilor bucureşteni l-a semnat Ncacşu (62).

CLASAMENTUL

STEAUA - F.C. NAŢIONAL 3-1. Marele moment al irului, cu larga contribuţie a lui Sabin Ilie, care a deschis iprintr-un şut imparabil (cum a fost primul în finala de cupă, şicuri) în min. 22. După pauză (56) Sabin Ilie este faultat în «11 metri, executat tot de el'şi la 2-0 “jocurile erau făcute”. ;gnal “bancarii” reduc din handicap prin Pigulea (88) ca ala de două goluri să fie refăcută de D. Şerban (90) şi a sl festa semicentenarului. „OJELUL-CUINDIA 6-1. Galop de sănătate al gălăţenilor i prima repriză au punctat cînd au vrut: Ion Viorel (12), je(15), State (27), Vali Ştefan (30) şi Rednic (39). în repriza Jdoar două goluri: cel de onoare al tîrgoviştenilor marcat ■p (73) şi al şaselea al gălăţenilor semnat de Rednic (80). •IRUL-DINAMO 2-1. în prima repriză s-a accidentat Florin atare a şi părăsit terenul fiind înlocuit în poartă de Tudor. sunare constănţenii au îndrăznit mai mult, mai ales după iinscriind de două ori prin Stere (48) şi Bănică Oprea (55), are, circumspecţi, s-au retras în defensivă. A marcat pentru

ilo ifcv is ti Dănciulescu (67) dar pînă în final tabela a rămas apoi

neschimbată, consemnînd succesul la limită al constănţenilor.• F.C. BRAŞOV - F.C. ARGEŞ 3-0. Frumoasă şi de aplaudat

“ieşirea din scenă” a braşovenilor, victorioşi cu scor de forfait prin golurile înscrise de Beraru (22 si 84) si Cheregi (47). .

• RAPID - UNIVERSITATEA CRAIOVA 2-0. Două goluri, primul în finalul Teprizei întîia, înscris de Constantinovici (44) iar

< al doilea la începutul reprizei secunde marcat de Stanciu (47). Deci revanşă a giulestenilor pentru înfrîngerea din tur la Craiova (1-3).

• K.C.M. BACĂU - “POLI” TIMIŞOARA 2-0. Toate “judecăţile” şi “calculele” cu substrat au fost anulate de cele două goluri, semnate de Narcis Răducan (37 şi 82), aşa că formaţia timişoreană îşi poate lua rămas bun de la D.N. (şi pentru faptul că i-a ocolit şansa, respectiv Săvoiu şi Guşata au. ratat din situaţii

' excelente. _ .• CEAHLĂUL - “U” 3-1. Nemţenii au reuşit să se impună în

faţa noilor garnituri pe care alb-negrii de pe Someş le aliniază de cînd cu deplasarea de la Tîrgovişţe. Pentru nemţeni au punctat M. Ionescu (18), Enache (43) şi Axinia II (63). Golul lui “U” a.fost', marcat de Mariş (67, din penalty acordat pentru un fault comis

1. Steaua 33 22 4 7 83-392. F.C. Naţional 33 20 5 , 8 66-363. Dinamo 33 17 5 11 54-334. Otelul G. 33 16 7 10 52-395. Ceahlăul 34 15 7 11 51-476. F.C.M. Bacău 34 15 5 13 41-417. F.C. Argeş 34 13 8 12 44-378. Rapid 34 12 9 12 43-409. Petrolul 33 12 7 14 47-4310. Univ. Craiova 33 12 7 14 46-4911. F.C. Farul 33 13 4 16 43-5012. Sportul Stud. 33 12 6 15 36-5013. Gloria 33 11 8 14 38-4314. Jiul 33 12 5 16 33-6015. “U” Cluj 33 11 6 16 52-6516. F.C, Chindia 33 11 5 17 31-5117. Poli Timişoara 33 10 5 18 44-6318. F.C. Braşov 33 9 5 19 41-59

70 (+19)65 (+17)56 (+8)55 (+4),52 (+1) ;50 ( -1)50 ( -1)45 ( -6).43 ( -8)43 ( -5)43 ( -8)42 ( -6)41 (-10)41 ( -7)39 ( -9)38 (-10)

(-13) (-19)

3532

ULTIMA ETAPĂ (sîmbătă 14 iunie): Chindia - Steaua (1-4), “U” - F.C.M. Bacău (2-3), F.C. Naţional - Ceahlăul (0-1), Sportul Studenţesc - Oţelul (0-3), F.C. Argeş - Gloria (2-3), Jiul - Petrolul (1-4), Dinamo - F.C.Braşov (0-2), Universitatea Craiova -Farul (0- 2) şi “Poli” Timişoara - Rapid (1-4). în paranteze rezultatele din tur. Rom eo V. CÎRTAN

aaţia bucureşteană Rocar, pregătită în... “surdină” pentru ca isbfcsă promoveze, a primit în penultima etapă vizita “lemnarilor”, ii ® promovaţi în Divizia Naţională şi a încercat să se impună

ireuşit aşa că Foresta a mai adăugat ceva la “adevăr” (că aşa ?unei formaţii care ocupa poziţia de lider şi care se respectă).

în revistă rezultatele etapei penultime: “Poli” Iaşi - iml Braşov 1-0, Metrom Braşov - Precizia Sâcele 1-0, a Grapina - Petrolul Moineşti 2-0, Cetatea Tg Neamţ -

0-7, Rocar Bucureşti - Foresta Fălticeni 1-1, Steaua Mizil 34) (neprezentare), F.C. Bucovina -

i 0-1, Dacia Unirea Brăila - Dunărea Galaţi 3-1 şi

inti

I ira Călăraşi - Metalul Plopeni 2-0.IU __ arată ierarhia seriei înaintea ultimei etape (asta în

5l că promovata şi retrogradatele sînt cunoscute): Foresta aaUnirea Brăila 60, F.C. Oneşti 58, Precizia 58, “Poli” Iaşi Momeşti 54, Gloria Buzău 52, A.S. Ploieşti 50, Poiana 50,.

*1 Călăraşi 50, Rocar 47,.Tractorul 46, Bucovina 45, Dunărea ;13, Metrom 42, Plopeni 34, Cetatea 16 şi Steaua Mizil 7

„ ±ll-a: VERDICTUL PROMOVĂRII0 MfA ETAPĂ\W ~ftli;•011iri>■

a H-a penultima etapă a fost marcată de trei partide le importante în privinţa promovării, respectiv retrogradării:

Seria I: DEŞI PROMOVATĂ, FORESTA “REMIZEAZĂ” IN DEPLASARE CU ROCAR

la Reşiţa, Satu Mare şi Alba Iulia. Pe stadionul din Valea Domanului, C.S.M. Reşiţa a primit vizita corvineştilor. Victoria reşiţenilor, în postura de formaţie lider a seriei era necesară şi scontată, conjugată însă cu un eşec al echipei Electroputere la Satu Mare dar eraiovenii, . aşa cum anticipam, au terminat învingători şi ca atare titlul şi promovarea vor fi “judecate” de ultima etapă, la Craiova, unde va avea loc derbyul dintre primele două clasate (gazdă fiind Electroputere). La Alba Iulia, F.C. Apullum avea neapărat nevoie de victorie pentru a lichida cu emoţiile retrogradării şi echipa din oraşul Marii Uniri de la 1 Decembrie 1918 a terminat victorioasă în faţa feroviarilor clujeni,'asigurîndu-şi astfel rămînerea în A. Dintre rezultatele etapei cel de la Satu Mare cam miroase a aranjament, iar cel de la Timişoara surprinde prin scorul de forfait cu care C.F.R. a cedat în faţa medieşenilor. Deci rezultatele etapei: ,

ASA Tg. Mureş - Minaur Zlatna 3-0, U.T.Arad - F.C. Inter Sibiu 1-0, C.S.M. Reşiţa - Corvinul Hunedoara 3-1, Unirea Dej- Dacia Piteşti 3-1 (dejenii au punctat prin Şuvagău, Cremeniţchi şi Cristi Ivan, acesta din urmă din penalty, golul piteştenilor fiind marcat de Procorodie), Olimpia Satu Mare - Electroputere Craiova 0-1 (unicul gol a fost marcat de golgeterul Niculescu în min. 43) F.C.Apullum Alba Iulia - CFR Cluj-Napoca 4-2, F.C.Maramureş Baia Mare - Minerul Motru 2-0 (ambele goluri au fost înscrise de Piroska, al doilea din 11 metri), ARO C-Iung- Gloria Reşiţa 2-0 şi CFR Timişoara - Gaz Metan Mediaş 0-3. ’

CLASAMENTUL

1. C.S.M. Reşiţa2. Electroputere3. Gaz Metan4. Mineral Motru5. Unirea Dej6. Dacia Piteşti7. Olimpia S.Mare8. Corvinul Hd.9. ASA Tg. Mureş10. CFR Cluj-Napoca11. ARO C-lung12. Gloria Reşiţa13. U.T.Arad14. F.CMatamureş15. Inter Sibiu16. F.C. Apullum17. Minaur Zlatna18. CFR Timişoara .

33 22 433 20 733 15 833 15 533 14 733 14 633 15 133 13 633 13 633 13 533 14 233 12 833 14 233 12 733 11 833 13 133 10 6

- 33 9 H

7 56-30. 6 55-20

10 35-2213 36-3912 47-4013 49-45 17 504314 43-41

. 14 404015 3943 17 32-3713 3344 17 38-5014 4447 14 33-38 19 ,40-57 17 35-51 17 3048

70 (+19)67 (+19)53 ( +5)50 C+2)49 ( -2)48 ( 0 )46 C -5)45 ( -3)45 ( -6)44 ( 4 )44 ( -7)44 ( 4 )44 ( -7)43 ( -8)41 ( -7)40 (-11)36 (-12)34 (-17)

ULTIMA ETAPĂ: (sîmbătă 14 iunie): F.C.Inter - ASA Tg. Mureş (1-2), Gloria Resita - FC Maramureş (0-2); Minaur Zlatna - ARO (1-2), Gaz Metkn - U.T. A. (0-1), ELECTROPUTERE - CSM Reşiţa (0-1, derbyul seriei), Corvinul - CFR Timişoara (1-1), Dacia Piteşti - Olimpia (1-3), CFR Cluj-Napoca - Unirea Dej (2- 4) şi Minerul Motru - F.C.Apullum (0-1). în paranteze rezultatele din tur. .

V ic to r R O M A N

Olimpia Gherla * pregăteşte intens

pentru "baraj'4’Jgătoarca seriei clujene *®ciC, Olimpia Gherla, - zâ să întîlnească în '-1 dc baraj pentru '«varea în Divizia B pe

Sărmăşag. Întîlnirea ilt Cercuri 11 iunie va avea

■ Oradea, pc stadionul "ilior, cu înccpere de la

'*17,00.jittipia pregăteşte cu ;•* accst important meci. .'_iJ1 după închcierea pionatului, ghcrlcnii s-au

la Băile Băiţa unde 5Ccliiat antrenamente *de la orele 17 (ora ' “')■ 0 veste bună - la

pregătiri au participat şi două din piesele de bază ale echipei; mijlocaşul Corujan şi vîrful de atac Botiş (ambii lipsind în unele partide de campionat datorită accidentărilor). Se speră într-o victorie şi... promovare. Noi le-o dorim din inimă, conştienţi că Olimpia Gherla este o echipă care merită să promoveze înB. Vâ vom ţine la curent cu această “tentativă” mai ales că .gherlcnii s-au mai întîlnit cu sălăjenii.

SZEKELY C saba

* V»-V

;î -

'•flr*

Costel C re m e n iţc h i în t r -o p u te rn ic ă re v e n ire d e fo r m ă , a u to ru l u n u i g o l de senzaţie sîm bătă.

' Foto E.OLARIU

UNIREA DEJ - DACIA PITEŞTI 3-1 (2-0)

Sîmbătă, la Dej, a fost un meci fără implicaţii deosebite în clasament, între două formaţii ce

aşteaptă liniştite vacanţa. Unirea Dej şi Dacia Piteşti s-au întîlnit pe o ploaie măruntă şi au oferit celor aproximativ 100 de spectatori un spectacol destul de reuşit căruia doar terenul îmbibat pînă la refuz cu apă i-a mai scăzut din valoare.

La 15 minute de la începerea jocului Şuvagău reuşeşte deschiderea scoruluipăcălindu-1 de la cîţiva metri pe Diaconescu cu o lovitură de cap, la colţul lung. Nu trec decît 8 minute şi Diaconescu este nevoit să scoată din nou balonul din plasă, de data aceasta în urma unui şut fenomenal al lui v Cremeniţchi, de la 20 de metri.' La 2-0 meciul se linişteşte, dejenii nu mai forţează, dar păstrează controlul asupra jocului. Deşi, organizatorii de la

Dej făcuseră toate eforturile pentru ca terenul să se prezinte în cele mai bune condiţii, ploaia ce nu contenea să cadă influenţa de multe ori cursivitatea jocului. In aceste condiţii ocaziile de gol sînt destul de rare, iar repriza întîi mai consemnează o mare ratare în contul lui Gherman.

Repriza secundă îi aduce şi pe piteşteni în faţa porţii, dar pînă să înscrie şi ei golul de onoare cei care punctează vor fi tot dejenii. în minutul 53 Gelu Bar scapă singur spre poartă şi Stroe îl culcă în careu. Penalty pe care arbitrul Mihai Ionescu' nu ezită să îl dicteze şi Cristi Ivan aduce scorul la 3-0. Ultimul sfert de oră aparţine în exclusivitate oaspeţilor; care aleargă după golul pe care îl vor reuşi însă abia cu 5 minute

înainte de încheierea jocului: minge respinsă iniţial de Fekete, iar Procorodie, pe fază, înscrie de la 3 metri.

Astfel, după o perioadă destul de neagră, Unirea Dej se desparte în mod fericit de propriul public pentru că, nu-i aşa?, ultima impresie este cea care contează;

A arbitrat brigada ploieşteană alcătuită din Mihai Ionescu la centru ajutat la cele două linii de Valeriu Banu şi Constantin Safla. UNIREA: Fekete - Gîta (68 E. Moşuţ), Brici, Sălăgean, Gherman - Fărcaş, Cremeniţchi, Moşut, Ivan-Şuvagău (38 Bar) Pîrvu (70 China).' DACIA PITEŞTI: Diaconescu - Roman, Stroe, Ciobanu Radu-Mocanu, Pană, Feraru (35 Procorodie), Cristian Ivan - Serbaii, Dită. ;

M ih a i H O S S U

A D E V A R U L SPORT luni, 9 iunie 1997 (io)

Punct final în Divizia A

ORADEA A MAI “AVANSAT” O ECHIPĂ (DINAMO) ÎN SUPERLIGĂ!

, Iată că după mulţi, mulţi ani, se joacă din nou polo în bazinul descopcrit din (odată) splendida bază sportivă “Clujana” acum doar o amintire a ceea ce a fost şi ar mai putea fi, c drept cu substanţiale investiţii, o adevărată bijuterie în domeniu. Ultimul act a| întrecerii eşalonului secund figurînd în scripte cu pretenţioasa titulatură de Divizia A care adună la un loc, indiferent de vîrstă, tot ce mai are polo-ul românesc pe lîngă cele 8 formalii cc compun “superliga”, a desemnat echipe ce vor evolua în noul campionat în elita sportului cu mingea pe apă. După două tururi, derulate la Oradea şi în Capitală, cel de al treilea, denumit de noi, în uvertura disputei, drept un “turneu de epocă”, cu o tabelă electronică doar în imaginaţia spectatorilor, cu un cronometru manual în locul instalaţiei de rigoare, cu tăbliţe de lemn pentru a indica scurgerea celor “30 de secunde”!, a menţinut-o în fruntea clasamentului pe reprezentanta oraşului de pe Criş. In fapt o combinată de juniori a celor două cluburi din Oradea, Crişul şi Dinamo, ambele aflate pe podiumul de premiere ăl recent încheiatului în Capitală, Campionat Naţional al juniorilor I, prima cîştigînd titlul, iar a doua cucerind medaliile de bronz. Vorbind de juniori, e de remarcat că exceptînd echipa Sportul Studenţesc Chişinău (care evoluează în afară de concurs), toate participantele sînt compuse din sportivi aparţinînd

acestei categorii de vîrstă, printre cei mai tineri fiind şi cei de la Poliţia Cluj. Deşi situaţi în coada clasamentului, elevii antrenorilor Pavel Marmescu şi Alin Giurgiu, privaţi de întreaga perioadă de pregătire ce reclamă bazin acoperit, au demonstrat multă ambiţie şi poflă de joc, fiind într-un real progres, evident în partidele cu CSS 1 Bucureşti, Dinamo '79 şi Steaua '79. Deci într-o competiţie în care s-a “antrenat” şi reprezentanta Moldovei

- (desigur mult peste celelalte participante), dominată autoritar de orădeni, care vor avea în superligă două echipe, pe Crişul şi Dinamo, s-au înregistrat rezultatele: ,1. Sportul Studenţesc Chişinău: 15-3 cu Dinamo '79, 12-6 cu CSS 1 Bucureşti, 13-6 cu Poliţia Cluj, 7-6 cu Steaua '79, 12-6 cu Combinata Oradea; 2. Combinata Oradea: 8-5 cu Steaua '79, 11-5 cu Poliţia, 9-7 cu Dinamo '79, 9-6 cu CSS 1; 3. C.S.S.L. Bucureşti: 5-4 cu Poliţia, 5-3 cu Steaua '79; 4. Steaua '79:4-3 cu Dinamo '79,5-3 cu Poliţia; 5. Dinamo !79: 7-6 cu CSS 1, 6-6 cu Poliţia; 6. Poliţia Cluj. De sublimat arbitrajele de calitate (asigurate de: Radu Timoc, Vasile Burdea, Radu Nechita - din Cluj-Napoca, Badea Băjenaru, Radu Matache - din Bucureşti, toţi arbitri internaţionali, Adrian Alexandrescu, Ladislau Vekerdi - din Oradea) şi organizarea excelentă, pentru care cei de la D.J.T.S. şi (în special) C.S.S. Viitorul merită felicitări. (M .I.R .)

Se apropie ... “Cupa”Am intrat în săptămîna

“Cupei României”, 13-15 iunie, Cluj-Napoca. Participante: “U” ARDAF Cluj, Victoria Someş Dej, Elcond Zalău şi Steaua Bucureşti. Cea pentru care se bate monedă europeană încă de acum. Să vedem.,. C.N. Universitare

S-au încheiat şi C.N.U., prilej pentru noi de a. consemna succese clujene.

• Băieţii şi-au disputat titlul suprem la Timişoara. Gazdele,”U” Timişoara, şi-au adjudecat preţiosul trofeu, în timp ce echipa profesorului Alexandru Mureşan (“U” Cluj) a obţinut un binemeritat loc 2. Au luptat pentru el, Man, Mărginean, Dudaş, Togan, Stoian, Filip.

* Fetele şi-au dat întîlnire la Piteşti. Consemnînd la capătul unor disputate întîlniri, următorul clasament: Universitatea Ecologică Bucureşti (în componenţă numai jucătoare de lot: Turlea, Butnaru, Drăgan, Popcscu, Săpătoru, Bărbuică, Marincscu), “U” Bacău, “U” Piteşti, 4. “ U” CLUJ (Constantinescu, Popcscu, Franciuc, Mărginean, Duma, Jucan, Dumitru, Florcscu, antrenor prof. Luminiţa Pintca), “U” Galaţi,’ “U” Timişoara, “U” Craiova şi pe locul 8. “IJ” Oradea. ’

D e m o s te n eS O F R O N

D.N., etapa a 19-a

Va poposi titlul naţional pe Litoral?Cu siguranţă, da. Cele trei puncte avans ale Farului par a cîntări

greu în economia finalului de campionat, chiar dacă au mai rămas de disputat trei etape. Trei etape în care adversarele Farului se numesc Ştiinţa Petroşani, CFR Constanţa şi “U” Timişoara, toate urmînd a se disputa la ... Constanţa.

Runda a 19-a a consemnat rezultate normale. Să le parcurgem.• GRI VIŢA - “U” 16 FEBRUARIE CLUJ 19-10 (13-0). Două

reprize distincte. Prima, dominată clar de gazde, clujenii trecînd rar de centrul terenului. A doua de o cu totul altă factură, dinamică, frumoasă, pe fondul unei mai bine comportări clujene. Marcatori: Olăraşu (eseu), FI. Vlad 41 1. p. şi 1 tr, pentru Griviţa; Socaciu (eseu), Nichitean tr şi 1. p-

• Minerul Lupeni - Farul Constanţa 13-15: victorie a Farului în ultimul minut de joc.

• REMIN Baia Mare - Steaua 18-13 (10-3). Un meci bun, cu răsturnări spectaculoase de scor, cu o şansă stelistă numită 10-13!

• Ştiinţa Petroşani - Dinamo 17-24,• CFR Constanţa - Foresta Sibiu 20-24, victorie care îi

îndepărtează pe sibieni de zona periculoasă a retrogradării.• “U” Timişoara - Rapid Bucureşti 26-19.Clasament după 19 etape1. Farul 19 14 •2 3 443-276 492. Steaua 19 13 I 5 583-291 463. Dinamo 19 14 0 5 542-306 464. “U” Tim. 19 12 2 5 . 478-388 455. REMIN 19 10 2 7 359-349 416. “U” CLUJ 19 9 1 9 418-413 387. Petroşani 19 9 1 9 265-317 388. Foresta ' 19 6 2 11 391-440 339. Lupeni 19 6 0 13 359-397 3110. Griviţa 19 6 0 13 296-429 31

- 11. Rapid 19 . 5 1 13 302-463 2912. CFR 19 4 0 15 260-586 27Etapa a 20-a se va desfăşura după următorul program: “U” 16

Februarie Cluj - Minerul Lupeni (în tur 25-19), Rapid - REMIN, Steaua - Griviţa, Farul - Ştiinţa Petroşani, Dinamo - CFR, Foresta Sibiu - “U” Timişoara.

D e m o s te n e S O F R O N

Festivalul sportului pentru persoane cu nevoi speciale

“Cînd există voinţă, există şi,cale bătătorită”, 'scria B. Shaw. Pentru persoanele cu nevoi speciale, calea bătătorită a fost, timp de o săptămîna, sportul. Dorinţa de autodepăşire, dorinţa şi voinţa de a învinge, dorinţa'şi voinţa de a i l Şi nu oricum, ci prin rezultate, prin fair-play, o stare de fapt, creatoare de punţi trainice. - . Aflat la prima ediţie, Festivalul sportului pentru persoane cu

nevoi speciale (organizator - DJTS Cluj, sponsori - Consiliul local Cluj-Napoca, Vitrina Felix Media, SC Feleacul, Salto-Magazinul Hollywood, SC Ludimi SRL, profesor Gavrilă Smigală) a adus în şi pe terenurile de sport peste 350 de participanţi. Reprezentînd

şcoli, licee şi asociaţii de profil (Şcolile speciale ajutătoare 1 şi 2 Cluj-Napoca, Şcolile speciale ajutătoare Gilău şi Huedin, Şcoala profesională specială, Cămin şcoală Jucu, APAHAM, Asociaţia surzilor, Liceul pentru deficienţi de vedere Cluj-Napoca). împărţiţi în două categorii de vîrste, pînă la 16 ani şi peste 16 ani, concurenţii şi-au măsurat forţele în şapte ramuri şi discipline sportive. Prilej pentru noi de a vă oferi şi numele cîştigătorilor.

Concurs cărucioare: Nicolae Popa (Jucu); fotbal: şcoli profesionale: Şcoala profesională specială Cluj-Napoca; şcoli generale: Şcoala specială ajutătoare nr.2 Cluj-Napoca; înot: Călin Bucur (Şcoala specială ajutătoare nr. 2 Cluj-Napoca); şah: fete: Tania Cocoi (Şcoala profesională specială Cluj-Napoca), băieţi: Felician State (Nevăzători), peste 16 ani: Pali Andiei (Gilău), asociaţii: Gabriel Tonca (APAHAM); golball: Şcoala specială de nevăzători Cluj-Napoca; atletism: fete triatlon - Şcoala ajutătoare Huedin 1; băieţi triatlon: Şcoala specială ajutătoare 2 Cluj-Napoca; tenis de masă (rezultatele vor fi comunicate într-unul din numerele viitoare ale ziarului nostru). . ■ '

Ar mai fi de amintit şi cîteva nume dintre cei care se ocupă responsabil de cei cu nevoi speciale. I-am aminti pe profesorii Tiberiu Furda, Dan Crăciunean, Elconora Ciuciu, Gheorghe Homescu, Ida Pop, Otilia IaroslaVski, Vasile Tritean, Mihai Cucu, Kalman Vasile.

Pentru tot ce au reuşit, pentru tot ce reuşesc şi fac pentru aceşti minunaţi tineri, felicitările noastre. '

D e m o s te n e Ş O F R O N Foto: Eugen OLARIU

Roland Garros Iva Majoli furnizează marea “bombă”!

După victorii ia Kleinova, Fusai, Grossman, Davenport şi Ruxandra Dragomir, Iva Majoli păşea pc “terenul necunoscut” al unei semifinale de Grand Slam. Eleva lui Nick Bolletieri devenea prima jucătoare croată care să atingă această fază.' Cine ar fi crezut însă că scria ci va continua pînă la capăt? După dificila victorie contra Amandci Coetzer (6-3, 4-6, 7-5 cu învingătoarca lui Graf), în faţa ci sc afla Martina Hingis: numărul 1 mondial, neînvinsă în 37 dc meciuri în 1997, carc trecuse de Nagyova, Pizzichini, Kumikova, Paulus, Şanchez şi Scles, fiind deja considerată la jumătatea drumului spre titlul de cea mai tînără cîştigătoare a marelui ' slcm reunind cclc 4 clasice. După dificila semifinală cu o Monica Sclcs tot mai aproape dc forma ante-IIamburg '93, pentru tînără elveţiană a urmat o epuizantă semifinală la dublu, pierdută (alături de Arantxa Sanchcs, favorita 3) în faţa principalelor favorite la dublu, Gigi Fcmandcz/Natalia Zvcreva: 6-3, 6-7 şi 8-10 în setul dccisiv. Un meci carc a acccntuat oboseala Martinei, lipsită de “meciuri în picioare” datorită cunoscutului accident la călăric, agravîndu-i şi durerile dc picior. Chiar aşa, Hingis era marca favorită a finalei. Prin scor şi maniera agresivă dc joc, Iva Majoli a furnizat una din cclc mai mari surprize din istoria turneului parizian:

“Eram atît dc concentrată îneît nu mă gîndeam unde joc! Acesta a fost dintotdeauna turneul meu favorit. întotdeauna am visat la clipa victoriei aici!”

Provenită din “şcoala Bolletieri”, croata de 19 ani şi 10 luni

(născută în 12 august 1977 la Zagreb) şi-a adjudecat a 7-a victorie de turneu după “meciul vieţii”, în care a pus probleme insurmontabile liderei WTA. Succesul o urcă în poziţia a 5-a a clasamentului, aproape de acel loc 4 (personal best), atins anul trecut. Iată şi declaraţia învinsei:

“Nu mă supăr că am pierdut în faţa Ivei, căci sîntem bune prietene. Turneul a fost lung şi obositor, iar eu am lipsit un timp îndelungat din circuit Desigur, e un pic frustrant să pierd în finală, dar cariera mea nu se opreşte aici. Dublul pe care l-am jucat vineri nu m-a ajutat. Am fost obosită, iar serviciul nu a mers. Ea m-a făcut să alerg tot mai mult şi să joc pc tot terenul. în fine, Iva nu mi-a lăsat nici o şansă de a întreprinde ceva. în final am avut şi crampe.” ,

Japoneza Rika Hiraki şi indianul Mahesh Bhupathi au făcut istorie în turneul de dublu mixt, aducînd ţărilor lor primul titlu dc Grad Slam în era open (din 1968 încoace). în finală ei au dispus cu 6-4, 6-1 de favoriţii 16, americanii Lisa Raymond şi Patrick Galbraith (ultimul remarcat cu ocazia adjudecării Cupei Hopman 1997, “campionatul mondial” pe echipe mixte). în fine, Evghcni Kafclnikov a reuşit ce a ratat în 1996, să cîştige - alături de cehul Daniel Vacck - titlul dc dublu la Roland Garros. în finală ei au oprit la 23 seria de meciuri de Grand Slam cîştigate conscculiv de “Woodics”, intcrzicîndu-le lui Woodforde şi Woodbridgc singurul titlu de Grand Slam ce le lipsea din palmares.

Duminică, după închiderea ediţiei, s-au disputat finala dc dublu feminin (opunînd pcrcchile Gigi Femandez/Natalia Zvercva şi Maiy Jo Fcmandez/ Lisa Raymond), respectiv cca de simplu masculin, în care Sergi Brugucra (cîştigător în 1993 şi 1994) avea de apărat onoarea capilor de scrie în faţa brazilianului Gustavo Kuerten, numărul 66 ATP.

R adu C. M U N T E A N U

iunie• Cu cinci decenii şi*»

jumătate în urmă, în.1942, 1 echipa de fotbal “U" a disputat în cadrul “Cupei Basarabia” un meci in Capitală, avînd ca adversar puternica formaţie a Rapidului. A fost al treilea joc în această întrecere. în prealabil, studenţii au învins lâ Turda “Arieşol” cu 9-1 (Jivcovici a marcat 4, iar Tony Dascălu 3 goluri!) şi respectiv la Sibiu F.C Craiova cu 2-1 (ambele goluri ale studenţilor fiind marcate de “firi” Ţ ăranu.). în jocul cu Rapid, victoria le-a revenit feroviarilor cu scorul de 4-1. Repriza I-a a fosta studenţilor care au dominat, dar steril. Golurile giuleştenilor au fost înscrise de Baratky 2, Radu Florian şi Ionici Bogdan, iar cel a! universitarilor de Ţăranu, care a marcat cu o lovitura de la 30 m, cu o minge luată din aer, conform Gazetei Sporturilor, “spectatorii rămmînd înmărmuriţi de fază si gol”.

* Acum, 20 de ani, în 1977, echipa masculină de baschet a C.S. Dinamo B ucureşti a reuşit si cîştige a 10-a oară consecutiv, în total pentru a 15-a oară, câmp naţional, în urma te situîndu-se Steaua (fost C.C.A) care a devenit

' 10 ori campioană între dsS 1956 şi 1967. Antrenoi r dinamoviştilor a fost Dai Niculescn I, iar printre cei mai buni jucători i-am găsit pe Dan NicuIescu II. Popa, Novac, Georgesci Cernea, Chivulescu ji Diaconescu.

LÂSZLO Fr

(\l) luni, 9 iunie 1997 EVENIMENT ADEVARULde C»ui I

T IN E R I ŞI N E L IN IŞ T IŢ I v

. sau atenţie la jocuri de copii! •ţglele trecute, în localitatea Band din judeţul Mureş, era să

inlimple un groaznic accident cu petarde artizanale (de tip C ră c iu n ” ), care se comercializează (de ce oare?!), intrfnd

iii pc mîna unor copii săraci uneori cu, duhul, dar cu paginaţie de războinici maturi."îpaccau aruncat, ca o primă experienţă, o cloşcă de pe i (nu de pe pui că aia ne-au aruncat-o ruşii), pezevenghilor “puşcat” prin cap ideea să pornească un adevărat război,

J a au văzut ei pe la televizor, aşa că, într-o livadă, la jîine de sat, unde sus pe-un deal era o baracă, s-au împărţit 5uâ tabere beligerante cu baterii (de vin) şi cocktailuri de "al (taică de prune). Şi pe cînd să pornească ostilităţile,

i-a venit ideea să-i pună în coiful (pălăria de paie), •sMuIui său (de aici proverbul: “Âpără-mă de prieteni...”), jslardiDupă o explozie straşnică, victimei i s-a deteriorat pălăria3 şi auzul prin spargerea; timpanului.Norocul a fost că în apropiere se aflau un preot, un dascăl a tehnician sanitar,' care au dat victimei primul ajutor,

care au transportat-o la dispensarul sătesc.la sfirşit de an şcolar, “agresorul” aşteaptă să-i fie

jjiă nota la purtare ... pentru nerespectarea regimului Jor si muniţiilor.

• (U .)

Cadrele Penitenciarului G herla

vizitează UngariaHunele relaţii de colaborare între diferite instituţii din ■■mânia şi Ungaria se oglindesc şi în domeniul sistemului îilenciar. La sfirşitul săptămînii trecute, sub, conducerea landantului col. Vasile Mureşan, un grup de cadre din aitenciarul Gherla a plecat în Ungaria. Desigur, nu în scop jistic. Personalul închisorii gherlene va vizita unităţi de d i! d in ţara vecină şi va participa la schimburi de experienţă a gazdele. Conform înţelegerii, ei vor efectua vizite de samentare în cinci penitenciare din Budapesta-şi din •iincie.

,impui şederii în Ungaria, cadrele Penitenciarului Gherla tstudia.condiţiile de detenţie din unităţile vizitate şi vor sta discuţii colegiale despre reintegrarea socială a factorilor. Timp de q săptămînă, specialiştii sistemului îilenciar din cele două ţări îşi vor exprima opiniile şi ţresiile cu privire la schimbările radicale survenite în Smul penitenciar din cele două ţări.Mai amintim, că toamna trecută, o delegaţie a Direcţiei xralea Penitenciarelor din Ungaria a efectuat o vizită •'mentară în ţara noastră, noua întîlnire a cadrelor din s domeniu continuînd şirul acţiunilor comune organizate îdral înţelegerii dintre cele două ministere de resort.

S Z .C s .

g

\

I

. »■ " '1

........................... M p a i r

r * ' % *** * * ^ ...^ - v *

j

SPIO NAJUL Şl TEHNICILE FOLOSITE (III)

După evenimentele 'din decembrie 1989, în România, odată cu declararea industriei modeme ca fiind, "un morman de fiare vechi", â urmat distrugerea sistemelor de irigaţii difl agricultură, cu care ne situam pe locul doi în Europa şi pe locul patru în lume; a urmat distrugerea sectoarelor de apărare. S-a început cu cele privind organele de informaţii avîndu-se în vedere că apărarea secretului de stat este parte componentă a apărării ţării. Faptul că România - ca şi toate statele modeme ale lumii - avea organizat un sistem tehnic de ascultare şi înregistrare a convorbirilor telefonice, mai ales a celor externe, a constituit o vină, un delict, o acuzare publică. Pentru unii politicieni nu se putea tolera ca şi România să aibă mijloace tehnice şi metode pe care le folosesc marile servicii de informaţii ale altor state. Ca urmare, sistemele tehnice speciale ale organelor de informaţii, cumpărate cu milioane de dolari de la statele capitaliste dezvoltate şi organizate după modelul tehnic al acestora, au fost dezafectate şi - aşa cum se vorbea pe atunci- aruncate la coş, iar specialiştii, ingineri şi tehnicieni de talie europeană, dacă nu chiar mondială, aruncaţi în stradă. In loc să li se condamne greşelile şi abuzurile - dacă cumva le-au comis acei tehnicieni; în cele mai multe cazuri ură nepricepuţilor s-a revărsat asupra mijloacelor tehnice, care âu fost demontate şi în multe cazuri distruse. S-a procedat exact ca şi muncitorii de Ia o fabrică de ţesut din Lyon, de pe la jumătatea secolului trecut, care şi-au distrus războaiele de ţesut mecanice, pentru a nu produce şomaj, prin creşterea, volumului producţiei. - ■> ....

Revenindu-şi din letargie şi ignoranţă, Parlamentul României, după doi ani de aşteptare, a pus.în discuţie şi votat “Legea Siguranţei Naţionale a României”. Dar şi aici, o parte din partidele politice, aflate pe atunci în opoziţie, au votat împotriva ei. In articolul 13 din lege (număr

nefast) s-au stabilit condiţiile, şi aprobările necesare pentru folosirea mijloacelor tehnice, dar pentru cei ce le încalcă regimul juridic, nu s-au prevăzut mijloace drastice de pedepsire. Conform legii, folosirea mijloacelor tehnice, de ascultare a convorbirilor telefonice, se aprobă de procuror. Parchetului i- se prezintă motivat nevoia de interceptare a convorbirilor telefonice ale unei persoane care face obiectul urmăririi de către organele de stat. Procurorul stabileşte durata în timp pentru interceptarea convorbirilor telefonice a persoanei, pentru fiecare caz în parte. Depăşirea termenului constituie încălcarea legii.

In ţările vest-europene dezvoltate, sistemul folosirii m ijloacelor. tehnice de interceptare a convorbirilor, telefonice se face pe scară largă. De exemplu, în Marea Britanie sînt interceptate toate

; convorbirile familiei regale. Aceasta constituie şi o măsură de asigurare a securităţii personale a membrilor acestei familii. Mai multor şefi de state li se interceptează convorbirile telefonice pentru a le stabili şi verifica anturajul, în caie se caută persoane predispuse la acte de terorism şi compromitere. In ultimii 4-5 ani, au apărut unele scandaluri în Franţa şi mai ales în Spania, dar şi în Italia şi Germania, în legătură cu activităţile unor servicii de detectivi particulari, care au făcut ascultări de telefoane, fără aprobarea nimănui. Cu datele obţinute din interceptări au acţionat pentru satisfacerea intereselor persoanelor particulare, a trusturilor industriale în slujba cărora se aflau. Chiar şi acolo unde s-au descoperit microfoane instalate, cu excepţia Cazului Watergate, nu s-a făcut mare tapaj. Lumea capitalistă este foarte obişnuită cu asemenea fapte ca să le mai ia în seamă. Unele măsuri se iau numai în ceea ce priveşte siguranţa naţională, mai ales cînd este vorba de legături cu diplomaţi si străini.

T ra ia n C O R N E A N U

S a h la r e a e

GHOML SEF DE M GUVERINici n-aş fi băgat în seamă

hotărîrea guvernanţilor de a mai arunca un ciolan în curtea unui “om al muncii”, schelălăind prin , vocea sindicatelor că vor curat în ţară, dacă n-am remarca, că, şi la noi, lucrurile cu mizeria merg din ce în ce mai rău. Că miticii visează să scape de jeg de vreo 2500 de ani încoace şi, bineînţeles, nu reuşesc datorită firii lor este una, că tot sudistul speră să-i facă altcineva curat, ştim, dar ardeleanul nu este obişnuit să se lase bălăcărit de propria-i mizerie. Ordonat, curat, disciplinat şi, nu în ultimul rînd, harnic, ardeleanul nu suportă ideea de mizerie. Aceste rînduri mi-au fost inspirate de fotografia realizată de Eugen Olariu, pe strada Potaisa. O străduţă din plin centrul municipiului, invadată, mai nou de gunoaie menajere. Se pare că, mai în glumă, mai în serios, cetăţenii s-au liniştit că însuşi guvernul a pus un gunoier şef la Palatul

Victoria şi, în consecinţă, aşteaptă ca “dom’ ministru” să vină cu făraşul, măturică şi punguţa de plastic.

Vine. Sigur vine! Va coborî dintr-un Mercedes Benz (număr de Bucureşti), cămăşuţă albă şi breteluţe pe burticica-i de ministeriabil. Va trage un şmotru pe strada Potaisa (şi nu numai). Apoi se va duce în Turda, Dej, Huedin şi Gherla, ca să nu mai vorbim de satele noastre mioritice. Cu găleţica şi şorţuleţul aferent oricărui bun gospodar. Omul se va pensiona de la lăzile de gunoi din Mănăştur şi Mărăşti, rămînînd singurul demnitar (de pe vremea lu’ Ciorbea) nesupus remanierilor, schimbărilor şi înlocuirilor guvernamentale.'

Pînă atunci, propun (celor ce-şi aruncă mizeria direct în stradă, desigur) să-şi revizuiască atitudinea şi să-şi aducă aminte de sfinta traditie.- r.v. -

A U T ODE DINCOLO DE OCEAN

lipiil l l l

S i l i

G în d u l lui S h e lb y p e n tru an u l 1998 este să lanseze p e piaţă noua S erie I. O m aşină tip ic a m e r ic a n ă ; p o a te p u ţ in m a i s p o r t iv ă d e c ît p red e c e s o a re a (C obra), caro seria din f ib re d e carb o n şi o v iteză d e 170 m ile p e oră. A r m ai fi d e a d ău g a t că pentru a a ju n g e de la 0 la 60 d e m ile e n evo ie d o ar de 5 secund e.

■ S lg g p ll*

T o t p e n tru anul v iito r , "V o lvo " a re un nou s lo g an : "m aş ina pe care o v re i, nu cea de care a i ; n evo ie" . Ascultaţi o ferta: V o lv o C70 va avea 2 3 6 d e CP la 2 ,3 sau 2 ,5 litri. E construită în S ta te le U n ite , dar p rod u căto ru l a inclus şi m u lte e le m e n te produse în un ităţile din Scandinavia.

s.-* * *■*

‘ . ■ r r .• t *

C u m v a a ră ta J e e p W r a n g le r în s e c o lu l urm ăto r? Răspunsul îl a flăm din noua în făţişare a m o d e rn u lu i J e e p Ic o n , c o n s tru it d in tr-u n "s in g u r condei". A re 5 v iteze si un m o to r de 2 ,4 I.

% o î*V •

’ i * ' \ ’* -dP a

D e n u m it " c e l m a i d e ş te p t p ro d u s d e la P ly m o u th " , m aşina d in im a g in e - P ro n to - fu ră , şi p e n tru a m e ric a n i, ceva d in d ez id era te le seco lu lu i d e care n e a p ro p ie m : m a i m ic , m a i p u te rn ic , cu c o n s u m re d u s . La to a te a c e s te a t re b u ie să a d ă u g ă m co n fo rtu l "d e m in ivan ". R e p ro d u c e m , în a c e s t sen s , exp res ia p lastică a c o le g ilo r d e la "S h o w T a lk '97": " îm p u te rn ic it cu m o to r de 2 litri, P ro n to d ezvo ltă 132 d e cai p u te re , la un re g im d e tre i v ite ze au to m ate";

Rubrică realizată de Radu VIDA

ULTIMA ORA luni, 9 iunie 1997

O furtună a provocat moartea

a 20 de persoaneAproximativ 20 de persoane

şi-au pierdut viaţa şi alte opt sînt date dispărute, în urma unei furtuni abătute, sîmbătă, asupra centrului Chinei, au anunţat, duminică, oficiali chinezi, citaţi de REUTER.

Furtuna a distrus peste 66.000 de clădiri, precum şi calea feroviară dintre Beijing şi provincia Gouangdong, din sudul ţării, şi a întrerupt alimentarea cu energie electrică în provincia Hunan, din centrul Chinei. în capitala acestei provincii, apa a ajuns pînă la nivelul al treilea al clădirilor. Oficialităţile estimează pagubele produse la 156 milioane de dolari. Meteorologii prevăd noi averse în următoarele zile.

Un incendiu si moartea a cel puţin

50 de persoaneCel puţin 50 de credincioşi

şi-au pierdut viaţa şi o sută au suferit arsuri grave în urma unui incendiu izbucnit într-un templu indian, în timpul unei ceremonii religioase, transmite REUTER.

Incendiul din templul Brihadceswara, din localitatea Thanjyur, a fost provocat de aprinderea acoperişului din paie de la o flacără rituală. Potrivit informaţiilor poliţiei, majoritatea credincioşilor au murit arşi sau sufocaţi, iar alţii şi-au pierdut viaţa în înghesuiala generată de panică. Este de aşteptat ca, pe măsură ce cercetările avansează, numărul decedaţilor să fie chiar mai mare

dccît cel anunţat iniţial.Templul Brihadeeswara datează

din secolul XI şi era considerat monument arhitectural de către UNESCO. Cupola templului, care adăpostea cel mai mare lingam, simbolul puterii regeneratoare a zeului hindus, era cea mai înaltă din Asia, avînd 66 de metri.

i r m a t a p e r n a n ă ş i - a a m p la s a t o s e r ie d e b a z e în j u n ^ ă ,

p e n t r u a - iPreşedintele peruan, Alberto

Fujimori, a declarat, sîmbătă, că armata peruană şi-a amplasat o serie de baze în junglă, pentru a-i captura pe rebelii grupării de gherilă Calea luminoasă, relatează REUTER.

Un batalion format din 200 de

militari se află în zona Vizca cu misiunea de a-i capturii terorişti şi pe liderul acestora, 0s£ Ramirez. Trupele guvemamenk vor încerca, pentru început,« identifice traseele utilizate de refy pentru a se aproviziona t, alimente, precum şi t. , medicamente pentru Ramirez, t j j este grav bolnav. “Tovarăş Feliciano”, cum este numit Rairijx, de către rebelii maoişti, suferă j o rară boală de piele! *

Potrivit declaraţiile, comandantului armatei perii% ^ Nicolas Hermoza, Vizcatanul ultimul refugiu al rebelilor Qj luminoase, dar este apro^ f impenetrabil, din cauza condiţii climatice extrem de dure şi reliefului accidentat

Iniţiativa de capturare teroriştilor a fost declanşată dtp eliberarea, la 22 aprilie, a grupul de ostatici din reşediit ambasadorului japonez din Lini

Harta privind starea probabilă a vremii în judeţul Cluj, valabilă pentru 9.06, a.c. în jurul orei 15.

Jucăria premierului

Ciorbea - tara (!)urmare din pagina 1

va fi obligat să le dea dacă doreşte să-şi păstreze renumele de reformator. în paranteză fie spus, semnificative pentru apetitul de reformă al guvernului sînt aprecierile (generoase , de altfel) ale colegului de coaliţie majoritară âl premierului, Radu Berceanu, vicepreşedintele PD. El spune aşa: “Doar 30 la sută din actuala majoritate face intr-adevăr reformă, cu toate riscurile politice, şi, din păcate, 70 la sută au rămas în campania electorală”. Este uşor de înţeles că Victor Ciorbea este, în viziunea lui Radu Berceanu, mereu în campanie electorală.

Cît despre “ritmul bun” al privatizării şi restructurării - mărturie stă realitatea crudă de pe tot cuprinsul ţării, iar despre succesele administraţiei locale pot spune mai multe lucruri primarii de sector ai Capitalei, revoltaţi pentru situaţia concretă în care se află.

Sigur, fumurile puterii pot ameţi şi un caracter puternic. Ceea ce Victor Ciorbea nu este. Modul în care a “conceput” reforma şi conduce ţara ne aminteşte mai degrabă de capriciile unui copil care a primit o jucărie,- iar în ziua cînd este sărbătorit uită de toate, căutîndu-şi maşinuţa printre picioarele invitaţilor la masa aniversară. Şi nu de gîndirea şi fapta matură ale unui politician adevărat. Că ţărăniştii îi tolerează, deocamdată, jocul este de înţeles, din moment ce un vicepreşedinte al lor schimbăo lege doar pentru a primi şi cl un hectar de pădure. Comuniunea în astfel de idei a doi sau mai mulţi oameni (şi Ciorbea a făcut la fel pentru scaunul de primar general al Capitalei) este însă foarte riscantă pentru ţară. Tonul triumfalist şi “încrederea nestrămutată în el însuşi” manifestate cu limpezime de Victor Ciorbea, cel puţin la ultima dezbatere din Parlament, ne amintesc tot inai mult de cel care credea că nu greşeşte niciodată. Istoria a demonstrat că a greşit în mod fatal.

r I o a n M i h a i M a s e n r ă m m e l a

c o n d u c e r e a P i l C l u jIoan Mihai Năstase a fost

ales preşedinte al organizaţiei judeţene Cluj a P.R.M. în cadrul conferinţei de alegeri care a avut loc sîmbătă. Conferinţa a durat de la ora 11 pînă aproape dc ora 18 şi a avut o desfăşurare tensipnată, evidenţiind două tabere care s-au înfruntat pentru a ocupa poziţia a doua în ierarhia de partid. în cele din urmă, prim-vicepreşedinte a fost ales Tocaci Cornel.

Doctorul Ioan Mihai Năstase este consilier municipal şi conduce organizaţia din vara anului trecut, succedîndu-i în funcţie fostului deputat Ioan Tănasă.

(C .C .)

Ofiţerii ruşi nu mai doresc sa rămînă în armatăMajoritatea ofiţerilor din

armata rusă intenţionează să treacă în rezervă la expirarea contractelor, a anunţat, duminică, agenţia Interfax, citînd un expert al Ministerului rus al Apărării. “Acest fapt este determinat de condiţiile de viaţă mizere din armată şi de lipsa

oricărui viitor”, a declarat expertul, referindu-se la concluziile unui studiu sociologic efectuat în rîndurile forţelor armate.

Agenţia rusă, citată de REUTER, adaugă că actualele contracte, pe o perioadă de cinci ani, semnate de ofiţeri în 1992,

expiră la sfirşitul acestui Studiul Ministerului Apărăr indică faptul că 61% dinii ofiţeri au probleme financii cronice, iar 29% trăiesc st limita sărăciei. Un colonel armata rusă are un salariu lut mai mic de 200 de dolari.

" C iU P L & i l i r Şi-ik ft IL U Â T EXPOSITHîn urma multiplelor bulversări

suferite de agricultura tării în ultimii ani, S.C. “CÎMPIASER” a rezistat tuturor seismelor, ba mai mult, ea s-a consolidat an de an prin valoarea dotărilor tehnice şi a soiurilor biologice a produselor obţinute în toate anotimpurile anului, unitatea din Cîmpia Turzii, devenind una etalon în producerea legumelor în spaţiu protejat.

Ultima şi cea mai nouă. ştire “recoltată” de la conducerea societăţii, este aceea că nu demult a reînceput exportul de castraveţi şi în curînd de tomate.

Datorită temperaturilor mari din luna mai, cînd mediul ambiant din sere a fost realmente tropical, explozia vegetativă a fost fără precedent, ducînd la decalarea cu aproape două săptămîni a maturizării producţiei de castraveţi, roşii, , fasole şi ardei. Acest lucru a

favorizat atît creşterile cantitative dar, deopotrivă, şi calitatea producţiei îneît importatorii din Cehia au şi achiziţionat primele 80 tone de castraveti de la “CÎMPIASER”.

Alte firme din Elveţia, Austria şi Germania au dorit să importe de aici mai multe tone de roşii dar, aşa cum ne-a precizat directorul Ioan Hîrceagă, taxele impuse' pentru legume la graniţele acestor ţări, nu pot permite importul la această dată. Se pare că guvernanţii respectivelor ţări ştiu să-şi protejeze fermierii şi producţia acestora.

Pînă acum, la “CÎMPIASER” - s-au recoltat şi livrat pieţei interne peste 400 tone de

castraveţi, 100 tone de tom 40 tone fasole, 2 milioane sat -ai 300 mii ardei, 50 mii gulioa10 tone spanac; producţia mare de pe cclc 12 hecti acoperite de-abia acum să se recolteze. _

Pentru desfacerea prodt ' au fost montate două gk

moderne construite aluminiu, amplasate la C§ Turzii şi Turda, cea de urmînd să fie montată în ac zile în municipiul Cluj-Nap-

Cu toate dobînzile precedent percepute de cred; autohtoni, “CÎMPIASt încearcă şi reuşeşte să res concurenţei, livrînd produsei muchia fireturilor de cost

’ D. VAT/

Z iaru l no stru fo lo seşte s e rv ic iile informative si? a g e n ţiilo r de presă R o m pres şi Mediafax

-- *.

4

i

- .y * X r • f 1f i , S • i•Jrv v

S t.\ 1 . 1 ,

APRETIND GULERUL... BERII• Un “F est” aproape ratat • N em iloasă, ploaia... • Un sfirc cu spumă albă

• înainte ş i după ruperea de nori •

__ ____ urmare din pagina 1 înainte de “ruperea de nori”, cînd berea,mult de decibelii rock-urilorparoxiste), la bustul mulţi dintre semeni, a tranşat în favoare!gol, sfidînd tăciunea dezlănţuită în tăcere, circulaţiei sangvine, o nouă duminică şi-* Rămîne doar vorba domnului director Octavian deschis ferestrele spre lume. S-a r ă z b u n a tBuzoianu, regretul că n-a ieşit tocmai-tocmai şi vremea pe mormăitul lui Mos Martin, iar zimambiţia de ă canaliza totul spre reînnodarea ^ dătătoare de bineţe n^a furat cu viclenie

'

unei tradiţii, duse pînă la perfecţiunea occidentală: “Festivalul Berii de Ia Cluj a stat sub seninul timpului şi timpurilor. Avem o bere (Ursus) competitivă cu cele mai solideşi vechi firme europene în domeniu şi, mai _ „ , . - ^presus de toate, avem puterea şi forţa tinerească > de zei, berea “Ursus” îşi urmeaza calea spi de a fi în pas cu economia în care compe- Mileniul III. tenţa, calitatea şi eficienţa sînt suverane”. Drum bun !

Ca un spectacol. Dar dincolo de spectacol natura. Şi dincolo de natură - oamenii care si pregătesc pentru luni...

...Cu gulere albe, aprctînd bucurii picural<

ILIE CĂLIAN (rcdactor şei);VALER CHIOREANU (rcdactor şef adjunct);

MARIA SÂNGEORZAN (rcdactor şef adjunct). Tel. 19.16.81; fax: 19.28.28

Cluj-Napoca, înmatriculată la Oficiul Registrului Comerţului judeţului Cluj. sub nr. J / 1 2 / 3 0 8 din’ 22.03.1991 cod fiscal 204469

Sccretar de redacţie de serviciu: Victor MOREA Tel/fax: 19.74.18

REDACŢIA: Cluj-Napoca, str. Napoca 16Telefoane: Publicitate: tel-fax: 197.304; Contabilitate: 197.307; Politic, Social,

Cultural: 197.490 şi 197.507; Sport: 192.127; Diluzarc, Mica publicitate: 194.981 Subrcdactia Turda: tel/fax: 31.43.23; Subredacţia Dej: tel/fax: 21.60.75

G a r a m o n d— T ip o g ra f ie » s . t —

TIPARUL EXECUTAT LA3400 Cluj-Napoca, Str. Fabricii nr.93-105

tel: 15.42.64; tel/fax: 41.40.54