Aici se odihneşte dolarul!

Foto: RIA Novosti

Colapsul dolarului ca valută internaţională pare a fi inevitabil. Într-un interviu pentru Vocea Rusiei, cunoscutul economist francez Jacques Sapir şi-a expus punctul de vedere în legătură cu viitorul capitalului financiar mondial.

Vocea Rusiei: Rusia şi China intenţionează să renunţe la dolar în tranzacţiile lor din sfera gazului. Ce credeţi, aceste planuri sunt realizabile?

Jacques Sapir: Fără îndoială, ceea ce vor să facă guvernele rus şi chinez este ceva foarte important! Dolarul are în economia mondială trei funcţii: unitate de decont, deoarece multe preţuri, inclusiv la resurse, sunt estimate în dolari. Este o valută a tranzacţiilor internaţionale. Şi, în al treilea rând, este o valută de rezervă. Ceea ce vor guvernele rus şi chinez să schimbe este tocmai folosirea dolarului în calitate de valută în unele tranzacţii importante, precum cele din domeniul petrolier şi gazifer. Acest lucru presupune ca rubla şi yuanul să fie recunoscute reciproc în China şi Rusia. Iar acest lucru a fost deja făcut.

Într-un spectru mai larg, acest pas atestă problema cu care se confruntă permanent o serie întreagă de ţări, nefiind vorba doar de Rusia şi China. Mă refer la ţările din Golful Persic şi din America Latină, producători de materie primă. Aceste ţări vor să renunţe la dolar în tranzacţiile lor valutare.

Vocea Rusiei: Există o posibilitate reală să se creeze încă o valută de rezervă în afară de dolar?

Jacques Sapir: Este o problemă foarte veche! Trebuie să ne amintim că dolarul ca valută de rezervă a fost criticat de generalul Charles de Gaulle în anii 60 ai secolului trecut. Şi

permanent, imediat cum apare o nouă criză valutară internaţională, se începe din nou să se vorbească despre această problemă. Este evident că actualul sistem, bazat pe folosirea cu precădere a dolarului în calitate de valută de rezervă, este nesatisfăcător! Există cererea de diversificare şi chiar necesitatea de a schimba sistemul.

Drept urmare, putem să înţelegem ce căi se deschid în calea noastră. Pentru a realiza revizuirea completă a sistemului valutar internaţional, trebuie ca politic să fie posibilă desfăşurarea unei conferinţe de tipul Bretton Woods, care a avut loc în anul 1944. Iar o altă cale este dezvoltarea valutelor care la nivel religios încep să joace rolul unei valute regionale de rezervă. Cred că Beijingul vrea că valuta sa naţională, yuanul, să devină peste câţiva ani valută de rezervă la nivelul regiunii Asia-Pacific. După cum se ştie, există şi proiectul de a face rubla valută de rezervă pentru ţările CSI. Şi astfel este foarte posibil să apară mai multe valute care, treptat, să submineze poziţiile dolarului ca valută internaţională de rezervă.Mai mult: http://romanian.ruvr.ru/2014_06_22/Aici-se-odihneSte-dolarul-2213/

Războiul Noii Ordini Mondiale. Cine se bate pentru supremație?

După ce criza economică a zdruncinat întreaga lume, prăbuşind mari economii pe plan mondial, s-a simţit nevoia mai mult ca niciodată de existenţa unor instituţii care să ofere sprijin financiar statelor aflate în dificultate.

FMI şi Banca Mondială - instituţii create după cel De-al Doilea Război Mondial, au fost depăşite de situaţie, iar super-puteri precum China, Rusia sau India vor să devină independente de presiunea SUA şi a aliaţilor europeni.

Conform unui raport ONU din 2014, țările BRICS sunt responsabile pentru cea mai mare parte a creșterii economice globale de după criza din 2007-2008. Numai faptul că aceste țări, care încă sunt în curs de dezvoltare, au rezervele financiare necesare pentru a pune pe picioare o alternativă la FMI este un motiv destul de bun să o facă, consideră cei care au scris raportul.

Crearea Noii Bănci de Dezvoltare va da puterea necesară statelor BRICS pentru a avea un cuvânt greu de spus în ceea ce privește dezvoltarea arhitecturii financiare globale.

Astfel, pentru a scăpa de sub dominaţia SUA şi a Europei, statele BRICS vor să îşi declare

independenţa financiară, sătule "să nu aibă niciun cuvânt de spus în ceea ce priveşte deciziile FMI şi BM, decizii influenţate de America şi puterile Europei", scria Mark Weisbrot, analist financiar de la Washington.

Cine va pompa bani în noua instituţie financiară?

Potrivit raportului mai sus menţionat, China este motorul acestei instituţii. Ea va aduce cea mai mare parte din bani: 41 de miliarde de dolari, Brazilia, India şi Rusia vor contribui cu câte 18 miliarde de dolari, iar Africa de Sud va asigura 5 miliarde de dolari.

Planul este ca aceşti bani să rămână în rezerva fiecărui stat, dar, în caz de nevoie, aceste fonduri să fie destinate către statele partenere aflate în nevoie.

Pe lângă misiunea de susţinere financiară, această instituţie vizează şi lansarea unor proiecte de infrastructură şi ecologice, pentru ţările aflate în curs de dezvoltare, dar analiştii consideră că aceasta este o sabie cu două tăişuri, deoarece banii ar putea fi cheltuiţi mult prea uşor de state care nu au experienţă în astfel de proiecte.

Însă principala pârghie care va pune în mişcare această instituţie financiară a fost descrisă de preşedintele Rusiei: "Va fi o unealtă puternică de prevenire a noilor dificultăți economice și va stabili bazele pentru schimbări macroeconomice majore”.

Dacă ar fi să analizăm dincolo de aceste cuvinte, preşedintele rus vrea să îşi asigure un drum liber de America şi Europa, vrea să schimbe noua ordine mondială, în fruntea căreia se află de atâta timp SUA, iar Rusia este vectorul care va genera schimbări majore pe plan economic.