Aici imi este ţaraŞi limba mea şi graiul,Aici imi este mama,Aici imi este raiul!În ţara mea frumoasă,Cu dealuri şi cîmpii,În ţara mea Moldova,Cu multe bucurii.În ţara asta sfîntă,Iubită de copii,În ţara mea Moldova,Cu pitoreşti cîmpii,Cu şesurile-ntinse,Cu codri mari şi deşi,În ţara mea MoldovaCu-

ntinsele poteci.O altă ţară-aleasăCa asta nu găseşti,Cu lanuri înspicate,Cu vii şi cu livezi!

MOLDOVA MEA

Sunt mândru de ţara mea, Moldova, o ţară frumoasă cum nu e alta pe lume. Din negura timpului, aceste plaiuri au fost considerate de locuitorii acestor pământuri un colţişor de rai. Codrii seculari, dealurile line şi râurile cu ape curate precum cristalul sunt tot atâtea motive de mândrie şi bucurie pentru cei care vieţuiesc în Moldova. Încărcată de o istorie zbuciumată, Moldova este o ţară care şi-a câştigat demnitatea prin lupte şi războaie. Niciodată nu a cedat în faţa duşmanilor ei, iar idealul locuitorilor acestui pământ mirific a fost neatârnarea faţă de orice interes străin. Singura supunerea cunoscută în vatra mea străbună, Moldova, a fost în faţa lui Dumnezeu. Respectul cuvenit divinităţii, dar şi iubirea faţă de cele sfinte sunt exprimate prin obiceiuri, tradiţii şi sărbători populare. Mănăstiri şi biserici frumoase, cu o arhitectură deosebită, pot fi întâlnite pe întreg teritoriul Moldovei. Aceste simboluri sfinte,

închinate divinităţii, fac parte din farmecul Moldovei şi îi o oferă o identitate unică.Moldova este patria străbunilor mei, dar şi locul în care mă simt cel mai bine. Pentru mine, Moldova reprezintă şi va reprezenta pentru totdeauna Acasă. Indiferent de zările spre care mă vor

Trăim într-o ţară unde nimeni nu vede un viitor, unde mai bine spus noi nu

avem viitor ! Sîntem deja maturi, dar nu avem nimic lăsat din urma noastră!

Se pune întrebare, cum să leşi ? avem o ţară coruptă unde deja de la

fiecare copil se ia mită, unde se pun note pentru suma alocată, nu pentru

cunoştinţele căpătate timp de cîţiva ani ! Cineva e nevoit să înveţe , iar

cineva se bucură prin cluburi şi termină mai bine, oare profesorii nu au

copii, nu se gîndesc la asta? Apoi la lucru vreau oameni deştepţi în

domeniu ! Şi aşa este şi cu angajarea la serviciu, aceeaşi poveste: ai bani?

eşti primit, ai cumătri? eşti primit, eşti nănaş? eşti primit, mai bine spus o

ţară de cumătrizm ! Privim în jurul nostru şi vedem cum cîţiva “deştepţi” se

zbat la putere deja de cîţiva ani, nu ştiu care’i mai corect şi mai patriot, care

să treacă la tronul de conducere, dar nimeni nu observă cum oamenii de

rînd pleacă, pleacă şi iar pleacă, nimeni nu observă că avem salarii de

mizerie şi studenţii nu au de lucru după ce absolvesc, dar totuşi ei vor să

arate dreptatea, pe cînd ne fură şi unii şi alţii ! Sîntem o ţară împărţită în

două părţi, ruşi şi români ! Şi se pune întrebarea: Oare cu ce am greşit noi

că aşa s’a întâmplat ? că am fost un popor român , apoi unul rus ? aşa a

fost să fie, dar totuşi noi ne’am născut aici, cît cei ruşi , atît şi cei români !

Toţi sîntem născuţi în Republica Moldova şi este patria noastră, ar trebui

să ne mândrim , decît să ne invidem şi să nu ştim care şi unde să plece ! Avem o ţară unde comunalele sînt mai

mari ca salariul mediu al unde-i personae de rînd, unde mai bine stai acasă şi suferi, decît să pleci la spital ştiind

că lecuirea costă cît casa în care trăieşti, unde toţi plătesc impozite, dar nici un drum nu este făcut şi totuşi toţi

trăiesc liniştiţi, fără a face o grevă că ceva nu’i aranjează, fără a îşi spune cuvîntul direct, dar toţi stau acasă şi

vorbesc la un păhar despre cei de la putere, pe cînd nici habar de politică nu au ! Avem copii “deştepţi” de la

oraşe, care trăiesc ca în palme, iar cînd văd copii de la ţară, care muncesc din greu, care toată ziua stau pe

dealuri şi ştiu cum e făcut banul şi cum să preţuiască un lucru îi numesc ţărani, pe cînd ei habar nu au cum

părinţii lor fac banii, dar cer mai mult şi se pun în pară că e prea puţin ! O ţară unde cînd un bătrîn nu poate duce

o căldare cu apă sau cade jos, toţi se rîd, dar nimeni nu îl ajută, mai bine îl fimează şi îl pun pe youtube să rîdă şi

restul, apoi să comenteze ruşii ca românii să plece la ţigani, iar românii comentează ca ruşii să plece la alcoolici !

şi totuşi e Moldova pe care o iubim ! ) cu ce am greşit noi să vedem şi să trecem prin toate astea? Dar.. asta e ,

aşa a fost să fie ! 

MOLDOVA

GURA DE RAI

MOLDOVA, ŢARA MEA DE

VIS .

DRAPELUL

REPUBLICII

Drapelul de Stat al Republicii Moldova este un simbol oficial major al suveranităţii şi independenţei Republicii Moldova. Drapelul de Stat reprezintă o pînză dreptunghiulară, cu proporţia dintre înălţimea şi lungimea pînzei de 1:2, împărțită vertical egal, începînd de la lance în culorile albastru, galben şi roşu, şi avînd în mijlocul cîmpului galben imaginea Stemei de Stat a Republicii Moldova, a cărei lăţime constituie 1/5 din lungimea drapelului. Versoul Drapelului de Stat este în oglindă în raport cu faţa pînzei.

Prima Sesiune a Sovietului Suprem al R.S.S. Moldova din 27 aprilie 1990 a legiferat oficial  Drapelul de Stat în culorile albastru, galben şi roşu cu stema amplasată în centrul fîşiei galbene. Pentru prima dată Drapelul de Stat a fost arborat pe Parlamentul Republicii Moldova la 27 aprilie 1990.Regulamentul cu privire la Drapelul de Stat, aprobat prin Hotărîrea Parlamentului nr. 17-XII din 12 mai 1990 a reglementat aspectul și modul de arborare al acestuia.Legea nr.217 din 17.09.2010 privind Drapelul de Stat al Republicii Moldova a stabilit detaliat normele ce țin de aspectul, arborarea și respectul față de Drapelul de Stat, contribuind la alinierea ţării noastre la standardele mondiale în ceea ce priveşte normele utilizării Simbolurilor de Stat.  La 23 aprilie 2010, Parlamentul Republicii Moldova a votat declararea zilei de 27 aprilie drept Zi a Drapelului de Stat.

Culorile albastru, galben şi roşu din Drapelul de Stat, în succesiunea indicată şi cît mai apropiate de nuanţele exacte definite în lege, constituie Culorile Naţionale ale Republicii Moldova.

Culorile Naţionale ale Republicii Moldova, materializate în drapele, fanioane, steguleţe, panglici, eşarfe, brîie, banderole, funde, cocarde, insigne, baloane şi în alte ornamente, tricolore sau separate pe culori şi realizate din materiale naturale sau artificiale, se utilizează în scop decorativ în cadrul unor sărbători, întruniri sau manifestaţii publice, la înfrumuseţarea străzilor, sediilor, locurilor publice şi a altor locuri de adunare, precum şi în alte cazuri cînd utilizarea Drapelului de Stat ar fi pleonastică sau banalizantă.

Culorile Naţionale ale Republicii Moldova se utilizează nestingherit de toate persoanele juridice şi fizice, cu condiţia respectării demnităţii acestor ornamente.Nuanţele heraldice ideale ale culorilor Drapelului de Stat sînt albastru (azur) de Berlin, galben crom şi roşu vermion.

Ziua Drapelului de Stat al Republicii Moldova este sărbătorită la 27 aprilie. Este o sărbătoare națională instituită de Parlamentul Republicii Moldova la 23 aprilie 2010.

Prima Sesiune a Sovietului Suprem al R.S.S. Moldova din 27 aprilie 1990 a legiferat oficial Drapelul de Stat în culorile albastru, galben şi roşu cu stema amplasată în centrul fîşiei galbene. Pentru prima dată Drapelul de Stat a fost arborat pe Parlamentul Republicii Moldova la 27 aprilie 1990.

În anul 2012 cu prilejul Zilei Drapelului de Stat al Republicii Moldova, marcată pentru a treia oară, în Piaţa Marii Adunări Naţionale din Chişinău, pe un catarg de 30 de metri înălţime, a fost arborat un drapel imens, cu dimensiunile de 7×3,5 metri, în cadrul unei ceremonii solemne.

Drapelul, care este cel mai mare Tricolor din istoria ţării, a fost binecuvîntat de Mitropolitul Vladimir al „Chişinăului şi Întregii Moldove”.

Cu ocazia acestei sărbători se organizează activităţi cultural-educative, expoziţii de carte cu referire la istoria statului și evoluţia drapelelor pe parcursul istoriei statului nostru, excursii tematice consacrate Zilei Drapelului de Stat.

Sărbătorile calendaristice religioase sînt în primul rînd cele Domnești, printre care se numără (douăsprezece dintre cele mai importante sărbători

CULORILE NAŢIONALE

ALE REPUBLICII  MOLDOVA

DRAPELUL

REPUBLICII

SĂRBĂTORI

RELIGIOASE ŞI

POPULARE

după Învierea Domnului – Sf. Paști): Nașterea Domnului (Crăciunul), Înălțarea Domnului (Ispasul), Bobotează, Întîmpinarea Domnului, Buna-Vestire etc. Tot aici sînt incluse și Zilele Sfinților, care au fost canonizați din diferite motive de către autoritățile ecleziastice competente: Sf. Vasile cel Mare, Sf. Ion, Sf. Petru și Pavel, etc.

În calendarul bisericesc ortodox sînt incluse multe zile ale sfinților. Cu toate acestea moldovenii le respectă doar pe cele mai importante. Ținem să menționăm că în Moldova sărbătorile calendaristice creștine se sărbătoresc în majoritatea lor pe stil vechi (calendarul Iulian, introdus de împăratul roman Iulius Cezar la 1 ianuarie, anul 46 î.Hr.). Stilul nou, după care sărbătoresc aceste sărbători popoarele europene, a fost introdus din porunca papei Grigore al XIII-lea în 1582.Cele mai importante sărbători creştine după Sf. Paşti sînt cele douăsprezece sărbători domneşti sau împărăteşti care formează pe bună dreptate formule de viaţă socială însoţite de tradiţii, practici de ritual și o mulţime de credinţe. În continuare vom prezenta sărbătorile religioase în ordinea şi în modul în care urmează evenimentele, faptele, patimile celor două personalităţi ale tradiţiilor creştine – Fecioara Maria şi Iisus Hristos: Naşterea Maicii Domnului (21 septembrie), Intrarea în Biserică a fecioarei Maria (4 decembrie), Naşterea Domnului − Crăciunul (7 ianuarie), Botezul Domnului (19 ianuarie), Întîmpinarea Domnului (15 februarie), Buna-Vestire (7 aprilie), Floriile − Intrarea lui Isus Hristos în Ierusalim (duminica înainte de Paşti), Înălţarea la cer – Ispasul (a 40-ea zi după Paşti, întotdeuna joi), Duminica mare (a 50-a zi după Paşti, întotdeuna duminică), Scimbarea la faţă (19 august), Adormirea Maicii Domnului (28 august) ş.a. Sărbătorile, în totalitatea sa de creaţii etnofolclorice, credinţe, practici de ritual, constituie adevărate spectacole care s-au perindat de-a lungul timpului, păstrînd intacte mesajele strămoșești.

Sărbătorile calendaristice religioase înșirate pe parcursul anului pot fi grupate și după anotimpul în care se desfășoară. Astfel în ciclul celor de primăvară-vară se sărbătoresc: Patruzeci de Mucenici, Buna-Vestire Floriile, Paștele, Paștele Blajinilor etc., Cele nouă Joi, Moșii de vară, Duminica mare, Rusaliile, Sînzîenile, Sfinții Petru și Pavel, Sfîntul Ilie, Foca, Sfînta Maria Magdalena, Sfîntul Panteleimon etc. Toamna și iarna se sărbătoresc: Nașterea Maicii Domnului, Ziua Crucii, Intrarea în biserică a Maicii Domnului, Sf. Dumitru (Sîmedru), Arhanghelii Mihail și Gavriil, Ovidenia, Sfîntul Andrei, Sfîntul Neculai, Spiridon făcătorul de minuni, Ignatul, Sfîntul Vasile cel Mare, etc.

Un aspect important, este sărbătorirea în cadrul familiei, alături de cei apropiați în jurul mesei de sărbătoare de la care nu lipsesc bucatele tradiționale. Se obișnuiește ca această masă să fie sfințită de preotul localității. În cadrul sărbătorilor religioase sînt respectate un șir de obiceiuri și ritualuri specifice. Aici putem menționa,oferirea de daruri (pomeni), pregătirea bucatelor de ritual (colivă, colaci), sfințirea locuințelor și a lăcașurilor, pomenirea celor morți.

Cetatea Soroca  se găseşte în mijlocul oraşului Soroca, la circa 160 km spre nord de Chişinău. În perioada medievală cetatea Soroca făcea parte dintr-un

vast sistem defensiv al Moldovei. Ea a fost construită la trecătoarea peste Nistru pe locul unor fortificaţii mai vechi. La 1499, din porunca lui Ştefan cel Mare, este înălţată o cetate pătrată din lemn. Între anii 1543-1546, în timpul domniei lui Petru Rareş, cetatea este rezidită din temelie de piatră, aşa cum o

vedem şi astăzi. Fortăreaţa este unicul monument medieval din Moldova, care s-a păstrat aşa cum l-au conceput meşterii, iar în bastionul de la intrare

există o biserică mică militară. +Tot aici mai puteţi vizita monumentul „Lumînarea Recunoştinţei” (ridicat pe

stîncă, deasupra Nistrului, este una dintre cele mai importante zidiri în istoria modernă a Moldovei) şi mănăstirea Cosăuţi.

1. Complexul muzeal Orheiul Vechi, situat într-un defileu stîncos, adînc de peste 200 m, al rîului Răut reprezintă una dintre cele mai vestite zone cu vestigii ale stabilirii diferitor civilizaţii în perimetrul dintre Nistru şi Prut. Este unul din cele două locuri din lume, unde s-au păstrat ruinele oraşului din perioada Hoardei de Aur. În cavernele de piatră se atestă prezenţa primelor aşezăminte umane vechi de peste cîteva sute de mii de ani. Pe dealul stîncos, în secolele V-III î.e.n., a existat o puternică fortificaţie a geto-dacilor. Suprafaţa complexului arheologic este extraordinar de mică pentru numărul mare al monumentelor naturale şi de arhitectură descinse direct din istorie şi legendă. + Aici, turiştii mai pot vizita muzeul “Curtea ţărănească” (sec. XIX), rezervaţia peisagistică “Trebujeni” ş. a.

2. Crama de la Mileştii Mici a intrat în 2007 în Cartea Recordurilor, după ce a fost validată ca fiind cea mai lungă din lume şi cu cea mai mare capacitate de depozitare. La ora actuală, reprezintă un oraş vinicol subteran cu o lungime totală a galeriilor de peste 200 kilometri, cu străzi ce poartă numele vinurilor renumite şi de-a lungul cărora sînt amplasate budane de stejar şi cisterne cu o capacitate totală de 65 de milioane de litri, cu cascade subterane, săli de degustare şi cişmele. Un loc deosebit în cadrul Combinatului de Vinuri de Calitate îl are Colecţia de aur „Mileştii Mici”, unde se păstrează circa 2 milioane de butelii de vinuri alese. 

CELE MAI FRUMOA

SE LOCURI

DIN MOLDOV

A

+ Mai puteţi vizita “Moşia lui Maniuc Bei” şi depozitele de vin “Mileştii Mici”.3. Într-o zonă pitorească de codru, în centrul Moldovei, se găseşte una dintre

cele mai vechi mănăstiri din Moldova - Căpriana (întemeiată în 1429). Ea a fost ctitorită de diferiţi domnitori, printre care şi Ştefan cel Mare, şi timp îndelungat a servit drept reşedinţă a mitropolitului Moldovei. Fiind închisă şi devastată în anii postbelici, ea se redeschide printre primele în 1989, devenind foarte curînd un simbol al renaşterii naţionale. La Căpriana a existat şi cea mai mare bibliotecă mănăstirească din Moldova, cu preţioase daruri domneşti. +Tot aici mai puteţi vizita bisericile “Adormirea Maicii Domnului” (1545), “Sfîntul Nicolae” (1840), “Sfîntul Gheorghe” (1903); rezervaţia peisagistică “Căpriana-Scoreni”; stejarul lui Ştefan cel Mare; cea mai veche rezervaţie din Moldova - “Codri”; mănăstirea Răciula; fabrica de vin “Cojuşna”.