Gristian Giooaniu

Mernorator.l

Limba runf,nip A**H-Ptr$Mluam ta$snrll'

BIBLIOGRAFIE

DicSionarul ortogrfuc, ortoepic gi morfologic al ti,nOfi rcmdne,

editia a II-a, revizuitf, 9i adlugitS" Academia Rorndna, Institutul

de Lingvisticf, ,,Iorgu Iordan", Editura Univers Enciclopedic,

. Bucwe$ti,2005

indreptar ortogrqfic, ortoepic Si de punctua1ie, Edilia a V'a, Aca-

demia Romdnd, Institutul de Lingvistici ,,Iorgu lordan", Editura

Univers Enciclopedic, Bucuregti' 1995

Avram, Mioa:a, Gramatica pentru to,tt, Editura Humanitas, Bucuregti,

t997

Brdncug, ftgore, Saramandu, Manuel4 Gramatica limbii mmdne-I.

Morfologia,Editura Credis, Bucuregti, 2006

Groz4Liviu, Elemente de lexicologie, Editura Humanitas, Bucuregti,

2oo4

Hristea, Theodor, Sinteze de limba romdnd, Editura Didactici 5i

Pedagogicd" Bucuregti, I 984

Pani-Dindelegan, Gab'riela, Teorie Si analizd gramaticald, EdifiraCoresi, Bucure$ti, 1992

Pann-Dindelegarl Gabriela Elemente de gramdt'cd, Editura Huma-

nitas, Bucureqti, 2003

CUPRINS

ARGUMENT. ., . .

Capitold L FONET|CA.....

Capitolul ll. V0CABULARUL ..'.'.........Miil0ace de imbog6!ire a vocabularului

Capitolul lll. SEttlANTlCA........'

5

7

13

172

Pronurneh qi adiedivul pmnomiml oostrS'r . - "...,., " " - . ".. " " ". - 56Pronumele f i adiectirul gonomiml dernor$div .. - - " " ".... "... 5"1

Pronum€h gi adiecfind plonominal ir$erugdiu ". - ".. ". " -.. ". -... 60Pronumeh gi dieciiurl ponominal rehiv .... -........ ". -... " ". " 6'lPronumeh giadleolin l gonomiml mhoEr& ...."".,."---...-.- 6lPronumele gi adlectiwl pronryrinal ftegafnr. - : -... -.. -, ..

" - -. ". ". €APlonumeh gi adlxrid prmominal de lffirire.. ..,. -.. ... " -. - -. . fil

fdietlinl"".""." ..--..."-"."-"..- 68Lodr,tiunile adiec-lhnlc -"-..-.. 72

tum€nlll .........---...-.---.,- 72l{umeialul cardiml ...-..-"."" ml{um€ralulordinai ...".--.-.-. 14

llumeraluloolediv..-...-.........- .-..-"--....., 74flumeralutfmiionar.....-..-".".". ..".."..-"--.- ?5llumtralul muftiplacdiv..."" ..--..-..--"...--.--. 75tlumsalul di$riMiv ."-".,-.,7Str{qnneraluladverbial...."--.-..-..-. ...,.,.""-... m

Y€rtr1"....--..-. .-".".-."..."",.. 77Modurihperconal€....-............ ....."....... 79

iffitli'dicativlMrlconiwrctiv ."."-....84tMul curdi|iwuilffitiv -.. - - - - - -

tMut inpntiv ....-..".. 87

illodudhnepwsmde "..-"."- 87tffidifiititiY^ -.",-"..-..87tMlrymruiu --..-",.."- 88tMilWtbifiuU&ilWin---.

Lod4iunilewbde ".-..".""-. sl

174

,sl&

Capitcld I

,, FoHmGl

Fo*icercgcznerdsiChlcr€seocqoor sEfffo f,n4b,.i. imrsn pe6r Amn hl$t+ h cwicae

cmiFsareocptr,rulecm:*;Fin;;crrqie nnc*ssae Pq@ ft@(ffi-"

adctmcaO"s":otog1"@,imdcrisidlerticdtriiahsmgdc

> Fbe'rcrlrrict" ifutsg A +rd leoeptr (u'€rtca}

"ryryTdnc&ry4qsd e* o dlqb * *66 slp pgqr fi FqiW& rrede***,. *+.lnitierwldtti cq€bdiftdi4*fr*FnG' &

r:rr" ffiu, tmsf*. StftEts $ qfi|qh n {GS Tsrc.VocrHc regcnirf. em,deedelg dedode' tu cd c&ra

rmdr ffii d 4tr' pdbtf ir orrrnd & s ies ft€r,fteorErde h lido r-'af e*rf Tvec* 1 €z \ o" * 4 i(6:\6""g11m*rr*Wiciff:

-$Etgnre;-@fiti@'-socnfiiifld*iYuI* * ffi h fu4b dc ctu/r crierii ryd*:

> D+dletd&ert[trt:- irre(€,tl-occde{a}-pmilue(o,+4r.).

7

) Dupit gradul deschiderii maxilarului:-deschise (a); ,'- semideschise (e, d, a);- inchise (i, t/6, o).

> Dupd labialitate/rotunjime: labiale (o, u).

^ Consoanele reprezintii sunete in cazul cdrora articularea esteinsofiti de zgomote, curentul a" u". n.irgino il..lrili,nor.".a",

sunt22 de consoane: b, c. d. f e.h, j,.h L;;:p,;,;r;i, r, t u,, t.,g'. Acestea au urmdtoarete proprietifi: " -1 -' "- nu formeazd silabd singure;- nu compofta acc€nt;

-suntsurde sau sonore (depind sau nu de vibraliile coardelor vocale).Consoanele se clasifici in funclie de cdteva criterii specifice:) DupE modul de articulart (felul in care organ.j"'Jrti.ufuto.ii

creeazd obstacole in cale,a aerului, determinird fie ioa"ruper"alui, fie ingustarea spaliului de trecere):- ocluzive/explozive (p/b, rld, k./g):- semiocluzive,/africate (1, c., g);- constrictive/fricative (flv. s/y. il}.

) Dupi locul de ar"ticularc:- bilabiale (a, D);

- labio-dentale (f, u);

- dentale (t, d, s, z);

- prepalatale (c, g);-palatale (&', g);- velare/postpal atde (k, g);- laringale (l).

) Dupi sonoritate:

- sbnore Qa articularea lor coardele vocale vibreazd: b, v, d'r o'o\'-t 6 ,6tt

- surde (p, tf, k).

Sonantele (m, n, l, r) teprezinti o:oatpprie aparte de sunete, din

cauza apropierii lor at6t de vocale,.c6t 6ilde consoane. Acestea au

urm-ltoarele proprietiifi:

- zgomot slab la articulare (apropiatode consoane); .

- nu formeazi centru silabic Ai nu comportd acqant (apropiate de

consoane);

- predomind tonurile muzicale (apropiate de vocale);

- iunt insolite de vibra{ii la pronunlare (apropiate de vocale).

Vocalele se clasifici, la rdndul lor'in:) Vocale pline (plenisone\: a, d, ild;) Semivocale (sunete vocalice care nu pot constitui centru

silabic): e,i,o,u.

I Observafie: e, i, o, u pot fi qi vocale plenisone cdnd:

i - formeaza singure silabd: o-ma'giu;

- sunt singurele vocale in silabA alituri de consoane: co-joc;

-in diftongi, cAnd sunt accentuate: ie-pu-re.

Silaba reprezintS o vocald sau un grup de sunete in care se afle

obligatoriu o vocal6" rostite intr-un singur efort respirator.

Dupi numtuul de silabe constitutive, un cuvdnt poate fi:) monosilabic (alcdtuit dinh'o singwd silaba);

Exemple: im; cal;Prc;gen; stem.

sau) plurisilabic (alcatuit din mai multe silabe).

Exemple: ba-ie; ca-s d; ma-Si-nd-ri-e.

I Observa(ie: O silabd febuie si con{ind cel pulin o vocald

. plma.

E:rcnple: sac-m4' te-mci; iq&; wtt-td *c"Ihrpi sircce{uao vocrli -scmivocdi. a;n*gii * A*in"a) diftotgi rsccndcafi (minocala + vocala);

-Exenrple cac,rd; ipgt-rc; u..meni -

> diftoogi deccrdcn$ (vocali + s€miwcali):Exemplq rdr; ld.al&l

. Tinftongnl rcprezintr'n gnp de sunete arcitrit dinrr.o raocartrdorris@irccalc, m60.te h acoeasi silab&

*|:$ry]-yyr* rm grup de nrnee atcdtuit dinu-o \iocah $is€rnrvocal{" rctitc in aoe€a;i silabA I Obstrv4b: Dacn in altc limbi (francczt" mqgLiara sprE

I exemplu) acccnurl este fix' in limba ronrinn accsta este libtr"put6ndu-ae marca in diftrite pozilii"

fieguli de despi{ire in silabo1'

l. O msoad intqvocalica ucce tasllaUawmftoore"

€xemplq orsd; rn&84 le'ne,

2. Doufiomsorc inEraocalioe se dcspdtfut silabe difrdte'Ensnpfe: oor&; wd; mred; lot*Pd-

Excep{b fac grupdh & msome in erc adoua msom5 ede

lsau r.

Exwple:w&;Se;wry3.Trci sau mai multe oonsoaoe inhnocalice se d€spdth silabe

difcrib d€t fima cmsomf rmfu in silaba mterioma"

rrmabaele cmsome t'ec h a dous sil&6E"xcmple: eis-ea4' argltu; &areauExqtiefacgnptril€dewrc:foi ttlt, nd' fr, t{" ffi\

nhl'Eltanple: .tctr@'ftts d; solttFtlat

lObscrveffo l: Confrrm DOOU a.pentru drvintele fomrate

I pio aoi"." cu prefrxe ffiuie $a admihm dnri posibiliHti

de @Afte tn silabe: dupnprcnrmprc 9i dryAsffucnni'

I Obecrvetic 2: DOOM 2 pnsficazi inudi{ia dc a men1ire la

I sfinit san la inceprt de r6nd o secvanp care nu este silab6"

cxcep$e f{cdndgutrtdla oftogrefiso serisp cu cdim5'Exeryle: inbw;intufuda

E:tenplc ve4ai;as"ctmfu.&p{ succcsiuncr vocrE - sonivocell" niftmgii se

asfel:r. searivocale + \r@ll + sarriv@la: indohu:b. semivocali + semivocalE .t vocal{: cirn<A

Ehhl rWezinte srcqirmea de doua vocale plenipoe, 0n sihbesan svfute diferie.

Exemph:a/+of aofiry 71u-5ag--lo*

.. ,Acccntll ,rpr€dtffi mai inmsd a urui srnaet

fintr-u qvAt Exlfisihdi h caemfirl are *c."Al*ir,oi,,1in sensrl h cae aeosetege mroffi (de rmlofonel-

-Exrruple hrtnn ldrvrg,b) - tae^ tgr --i rusd& tsub,@iliv) - Eserd ({idiv) erc"

Tipuri de eccctt; oxiton: pe uftima silar'Oi;D puoritoa: pe peaultima sihbtp proprorior: pe atepeaultima sil&d^

l0

Grupurile ce, ci, ge, gi, che, chi, ghe, ghi

.- , Ce ti che reprezintii.&r sunet c6nd sunt urmate de a in aceeagi

silabA.

Exemple: ceard ; cheaird.In celelalte situalii, reprczinti dou6 sunete.

Ge gi ghe reprezintd un sunet c6nd sunt urmate de cr sau oaceeaqi silabi.

pxenryle: geantd; Georye; gheatd; gheafi.In celelalte situalii, reprezintd doud suneie.Exanple: ghiocel; ghiveci; ger; Gherghina

- Ci, gi, chi, ghi reprezinti un sunet c6nd sunt urmafe de a, o saua in aceeagi silabd.

Exemple: ciorbd; giuvaer; chiar; chior: ghiol etc.Sau c6nd apar la final de cuvint, cu j neaicentuat.

Fxemple: voci; maci; togi; rogi; unchi; unghi etc.In toate celelalte situalii, reprezintA doua sinete.Exemple: (a) fuei; (a) lungi etc.

I Obscrvafie: Litera.r noteazlgrupurile consonantice cs, res-. pectrv gz, ceea ce determini un numAr diferit de sunete faFde literele cuvintelor.Exemple: examen (x noteazi grupul gz) _ 6 litere, 7 sunete; ar

(r noteazi grupul cs) _2litere, 3 sunete.

Capitohl ll

VOCABU[.ARUL

VocabularuVlexicul reprezinti totalitatea cuvintelor dintr-o

fimbA-

I Observatie: Se face distinc{ia intre lexicul comun (care asi-

i guri inlelegerea intre vorbitori) gi lexicul specializat (care

cuprinde diverse terminologii specializate).

Vocabularul cuprinde vocabularul fu ndamentaVfondul prin-cipal lexical qi masa vocabulanrlui.

Din cele aproximativ 120.000 de cuvinte care alcituiesc lexicul

limbii mmine actuale, 1.500-1.800 alcituiesc fondul principallexical. Celelalte cuvinte se integreazi in masa vocabularului.

Vocabularul fundamental al limbii romdne sau ,,vocabularulreprczentativ" (Marius Sala) se delimiteaza p baza unor criteriiprecum frecvenla (cuvintele des folosite), puterea de derivare (puterea

de a genera cuvinte noi, cu sufixe gi prefixe), bogd{ia semanticd

(polisemantism), capacitdsa de a exprima noliuni fundamentale, de

a intra ln componenta loculiunilor qi expresiilor.

Vocabularul fundamental con{ine:

-cuvinte care deirumesc corpul omenesg pdrfile acestuia: cap;

mdnd; picior etc.;

- locuin{a, obiecte din locuinla: casri; masd; captor; pod; cufrc etc.;

- obiecte de imbrdctuninte Si incilfiminte: cdmasd; cdciuld; pan'taloni etc.;

- grade de rudenie: mamd; tafi; rtotu; sord; unchi etc.;

13

- term€ni retigiugi:- hnatweu; bisrrlird. iwnA e".- at&o€nre $i balnni * plmq*cesire nn*, &, @r", *,

ldi*d e*-:-ptanrc, artori. r,*|kaS.t iirrzs:fu ejoe;-ffiimale Ammtice. siffi: W *i: a*; prc; Wcryrietc;- cedsi a{6; rqg!:r; rugra.wr*cs;*atmde #trsryertoii g ab @rifoq diviziuni alc

tisrfn*ri:tlrrf ,ndre. *rierczort wfi; A** oA; h -rctc; .'

-ry$ dgecb ftswaiqe EiB cftaire): W.rW, tufrcMfue.r&D,.grusac;

-nurnerde rar4- fui wi*;*adrrute& ht,dbti@g$e W, anc* mto; a@rr; awri:

bine; gleuAc";

-coqtlnqii, pep@jgi,i1 pq, & d;-wGe qrd*fue, milire aJf. a wa; a wi ac;-varbe car crgird r1tari,obi@ a ,w&; a bn|affiw;awfiiairry?.asueg':i

- pr h cadiaah : tut sd ar.i;' -qimi*d*rn €N

"iry6qa4g;7iu;try W*-IHrs vocabularutui ogirde owir*ele cae ur ocerynd oite-

riutui de a fi nw.ne g rucie e u4i ;,ffi*lt- -Masa vm$denlsi usri*:

-mobgisnc:-rqi@liq-r€trffioi@ii@€i .: :: ., i

,

-ekrnene &agou;-elwte&jqgm"

t4

Oryreirrrtr vocrhkretuitrrenry* qi Silim rmriFVodnhr.Gilic- eryin& cuvire tanhdslreto t*

hprcjurftilq rmele cre sigurammiwea qifue'$rc,' dEb \ryihd tr firrdie defiirikiq' de s de ale ryffi so-

ciale, eirhale, seed6ee {&:eui tudicid-

> Veelh&pr*r*€ry{indeaseinneomoffi $ireQrume$k"e nn@' Aiqi's @ *i' ffil@Eiii Pe cae

. nrle&looeglsgsitis&,kL . ,i

Exe4b: a nenmcr ist mercrta nea ejrs-

Ao* cuvitrb ry ir te*e literae, drnu sunt t$rebuinFte

tnlimbqinlcmar"

Cunfd npczi#,*;6qe dnirqah E wblryulei- AaeSese cosihit diGo ftrrnl Grafic5 su sonord) gi wr scns.

Ex.mphr@d- frrm 8r*ficnl tiHeh 6' 4,.q" d;

- frrm toorilr uxret& (ems@, vCI{sle} r(€4- tc*t qry care sniese etpt hcuinti'

Rapotrrl dirltn sem$ltLeqtie $i $ea$

Scnnner$ npcalmxo re*tome s&il*, e irlrryipetodc, cxchenaufurle candierer*fu*obiete- "

Scmt repezi@ aduwea 3n pb@ a tmi foryirl' erc ese

crryinsehs"mi6cqb.

Fry-mreaclHtdclar :,.,,,',S"{#eh6psf"*"6deernfu#tFWWae W"Errcrylq gstsg$ls gpEcftmei golite;*s&8gd-qudd debd'

Elementul comun al mai multor cuvinte inrudite ca:,sens se nu_me$te ridicinl/radical. Ace(a)sta nu se suprapun. l,ri;td*;cuvantului deba1a. Explicagia esce simpla $i p;;il;. la faphrl ciun cuv6nt_nou format poate c$stitui ia rdnau siu cuvdnt debazzpentru altele noi.

Astfel, in strucfura cant-4 aint reprezintd ridicina. Aceasta estegi cuv6ntul debazl. Daci, insi, ^uir:x".uuantuf J.r.an@ degi.ridicina a r'mas aceeagi, cuvdntu t de baze este isJi de la care s_aformat noua shucturi.

Mijloace de imbogifire a vocabularului

Mijloace interne

1. Derivarea2. Compunerea3. Schimbarea valorii gramaticaldconversiunea

Mijloace exlerne

l. imprumuturi din alte limbi

Mijloace mixte

l. Calcul lingvistic

Mijloace interne

I. Derivarca

Derivarca este procesul care consti in adiugarea (derivare pro_sr€sivd), eliminarea (derivare regresivi) ruu ru[rtituii.unnlocuireaafixelor de la cuv&rhrl de baza.

l6

Afixele denumesc, generic, sufixele qi prefixele.

Prefixele sunt sunete sau grupuri de sunete adiugate inaintea

rddlcinii pentu a forma un cuv6nt nou de la un cuvdnt de bazd.

Sufixele sunt sunete sau grupuri de sunete adiugate dupi r6ddcind

penhu a forma un cuv6nt nou de la un cuvdnt de baz6.

I Observa(ie: in limba rom6ni, cea mai productivd este deri-

I varea cu sufixe.

Tipuri de sufixe

) Dupi sens:

-nume de agent: -agiu Qambalagiu; scandalagiu); -ar (ciz-

mari clopotar; argintat);'aS (arcaS; sulilas);'ist (tractori st;,

' Sahist);4or (scriitor; muncitor) etc.;

-nume de instrument: -ar (gtergar); -(d)tor (storcdtor;

bdtdtor); -du (mestecdu\; -(d)toare (stropitoare) etc.;

- cu sens colectiv: -drie (bostdndrie; ruJdrie); -et (brddet;

tineret); -ime (tinerirne; muncitorime); '$ (mdrdcinis;

Cropt$); -iSte Qtorumbiste) etc.;

- cu sens abstract: -(d)tate (bundtate; rdutate); -(d)turd (apu-

cdturd; invd li turd);'eald (ameleald; oboseald);' ie (mdn'

drie); -ime (vechime; profunzime), -ism (carierism) etc.;

- augrnentative: -an (puStan); -andru (bdielandru; puiandru);

-oi (bdieloi; ieqwoi) etc.;

- diminutive: -aS kopilail; -el (bdiepel; coiocel); -icd (mdn-

cdricd); -itd (oitd; cdpritd);'ioard (aripioard; vrdbioard\;

-ul i 1n (frunzu I i 1i) etc.

- mo{ionale: -an (curcan);'d (prietend);'cd (romdncd);'easd

(c ro it o re as d) ; - i 1n (dd s c d I i 1d) etc.;

- ale provenienlei, nalionalitalii: 'ean (muntean);'esc (franyu-

zesc); -ez (albanez) etc.;