www.agravista.md CEL MAI COMPLET PORTAL AGRICOL DIN MOLDOVA

Toxiinfecţiile alimentare afectează populaţia

55

77

88

99

1212

CITITI ÎN NUMĂRUL CURENT:

AGROinform acreditată în cadrul IFAD VI

Turnee de studiu pentru membrele reţelelor de femei

AGROinformmediamedia©

Publicaţie periodică a Federaţiei Naţionale a Agricultorilor din Moldova

“AGROinform”

nr. 12 (186), 3 iulie 2015

Rușii inspectează fabricile de conserve

Femeile învaţă despre producerea legumelor organice

Miercuri a avut loc o nouă ședinţă a Comisiei Speciale, create să pro-pună soluţii pentru agricultori. Deși până la 1 iulie Comisia trebuia să defi nitiveze pachetul de legi pentru susţinerea sectorului agricol, acest lucru nu s-a reușit. Ședinţa de mier-curi a fost dedicată defi nitivării Legii privind piaţa produselor petroliere, în așa fel încât agricultorii să poată im-porta singuri carburanţi. Întâlnirea a fost una destul de interesantă deoa-rece au participat petroliștii, repre-

zentanţii Agenţiei Naţionale pentru Reglementări în Energetică (ANRE), ministrul Finanţelor, agricultori și alte părţi interesate.

Potrivit lui Anatol Arapu, ministrul Finanţelor, într-un fi nal agricultorii tot de la marile companii de pe piaţa autohtonă vor fi nevoiţi să procure carburanţii pentru lucrările agricole, deoarece, în rază de o mie de kilome-tri nu există rafi nării independente. Unii deputaţi consideră că solicitarea agricultorilor va favoriza contrabanda

cu produse petroliere. Anatol Arapu a mai declarat că pentru a îmbunătăţi situaţia de pe piaţa petrolieră ar trebui redus numărul de staţii peco, deoare-ce consumatorii plătesc un preţ care acoperă şi salariile angajaţilor, nu doar costul carburanţilor. În prezent, preţu-rile carburanţilor vânduţi în Moldova depind de contractele încheiate între importatorii de produse petroliere şi rafi nării.

Continuare în pagina 2

Vă puteţi abona la ziarul nostru Vă puteţi abona la ziarul nostru la toate ofi ciile poştale din ţarăla toate ofi ciile poştale din ţară 1616

ÎN CURÂND, ÎN CURÂND, PACHETUL AGRICOL VA FI PROPUS PACHETUL AGRICOL VA FI PROPUS DEPUTAŢILOR SPRE VOTAREDEPUTAŢILOR SPRE VOTARE

Agricultorii au temeri că Parlamentul nu va reuși să respecte în timp angajamentele luate faţă de fer-mieri. Andrian Candu, președintele Parlamentului, le-a promis anterior agricultorilor că până la 15 iulie deputaţii vor vota proiectele de legi necesare pentru îmbunătăţirea situaţiei din sector. Între timp, pro-blemele din agricultură se amplifi că. Producătorii agricoli nu și-au primit măcar subvenţiile restante din 2014, deși Agenţia de Intervenţie și Plăţi pentru Agricultură (AIPA) a transmis ordinele de plată Minis-terului Finanţelor spre executare. Potrivit lui Candu, până la fi nele acestei săptămâni pachetul de legi va fi defi nitivat, iar la începutul săptămânii viitoare va putea fi pus pe masa deputaţilor.

Redactor-șef: Arina ROȘCA Machetare: Victor PUȘCAȘ

Adresa redacției: MD-2004, Chișinău, bd. Ștefan cel Mare, 123 V. Tel.: 23-56-98 e-mail: publicitate@agroinform.md www.agravista.md

Tiparul executat la tipografi a «PRAG-3» Comanda nr. 689

Tiraj: 3500

Federaţia Naţională a Agricultorilor din Moldova AGROinformBd. Ştefan cel Mare 123V

MD – 2004, Chişinău, MoldovaTel (+373 22) 23 56 01, fax (+373 22) 23 78 30

Cantemir (273) 2 28 53Drochia (252) 2 70 32Edineţ (246) 2 43 84Făleşti (259) 2 29 51Glodeni (249) 2 40 69Hânceşti (269) 2 34 08

Nisporeni (264) 2 38 57Orhei (235) 2 49 55Peresecina (235) 47 2 67Râşcani (256) 2 45 84Ungheni (236) 2 34 55Cahul (299) 2 14 13

Organizaţiile regionale ale Federaţiei AGROinform:

AGROinformmediamedia©

PROBLEME

Sfârşit. Început în pag. 1

AGRICULTORII VOR IMPORTA SINGURI CARBURANŢII

De cealaltă parte, An-drian Candu susţine că Legea poate fi modifi cată în folosul agricultorilor, însă aceștia trebuie să ga-ranteze că nu vor abuza și nu vor admite contra-bandă cu produse petro-liere. În ceea ce privește metodologia de formare a preţurilor, el a menţionat că aceasta trebuie ajusta-tă la practicile europene, adică preţurile de comer-cializare cu amănuntul a produselor petroliere să fi e calculate după cotaţi-ile Platz și recalculate la cursul monedei naţionale. La respectiva valoare să fi e adăugate costurile primare de tranzacţionare aferente operaţiunii de import, cota accizelor, TVA-ul, precum și marja comercială stabilită anual de ANRE.

Totuși, mecanismul legal prin care fermierii vor putea importa carbu-ranţi nu a fost defi nitivat deocamdată. „A rămas să discutăm modul prin care se vor face modifi cările în legislaţie cu privire la dreptul fermierilor de a importa motorină pentru consum propriu ca să evităm abuzurile, contra-banda, companiile fanto-mă”, a spus președintele Parlamentului. Proiectul

Guvernul a decis să suspende efectuarea cheltuielilor bugetare în domeniul investirii şi achizi-ţionării mărfurilor şi serviciilor secundare. Despre aceasta a declarat miercurea trecută Na-talia Gherman, prim-ministru interimar, în debutul şedinţei Guvernului. Ea a spus că demisia Guvernului şi anularea vizitei Mi-

siunii Fondului Monetar Interna-ţional în R. Moldova, s-a refl ectat negativ în indicii macroecono-mici. „Este necesar ca autorităţile administraţiei publice centrale, ministerele şi alte organe, să suspende temporar angajarea de noi cheltuieli. Conform Legii cu privire la Guvern, Cabinetul de miniştri demis îndeplineşte doar

funcţiile de administrare a trebu-rilor publice şi nu poate propune Parlamentului iniţiative legislati-ve, inclusiv cu privire la rectifi ca-rea L egii bugetului de stat pentru anul 2015”, a explicat Gherman. Potrivit spuselor sale, decizia în cauză nu va afecta achitarea sala-riilor şi pensiilor, precum şi acti-vitatea instituţiilor bugetare.

„În ultimele zile, una din cele mai importante teme de discuţii în societate este posibila creştere a tarifelor la energia electrică. Chiar dacă stabilirea tarifelor nu este în competenţa Guvernului, ci a ANRE, noi vom monitoriza atent starea de lucruri în domeniul re-spectiv”, a mai spus Gherman. Ea a venit cu o solicitare către Agenţia Naţională pentru Reglementări în Energetică să fi e prezentată zilnic informaţia la acest capitol. „Este o temă extrem de sensibilă pentru cetăţeni şi este foarte important să fi e folosite toate posibilităţile existente pentru a evita un posibil impact negativ asupra populaţiei”, a spus Premierul.

de lege discutat în cadrul ședinţei urmează a fi completat cu propunerile venite de la reprezentan-ţii companiilor petroliere și de la ANRE.

ALTE LEGI ÎN SUSŢINEREA FERMIERILOR

Anterior, în cadrul unei ședinţe a Comisiei Speciale au fost propuse spre examinare 6 proiecte de acte legislative. S-a ajuns la înţelegerea de a aplica TVA redus de 8% pentru toate produsele agricole. De asemenea, s-a decis cota zero la pla-ta impozitului pe venit, pe un termen de 3 peri-oade fi scale consecutive, începând cu 1 ianuarie 2015, cu condiţia rein-vestirii profi tului în agri-cultură. La fel se prevede instituirea unui consiliu de observatori pentru toate programele de cre-ditare în agricultură.

Discuţii s-au dus și în

jurul unui proiect de lege privind introducerea unor norme de reglementare, care să combată întârzie-rea plăţilor în tranzacţiile comerciale a produselor alimentare. Proiectul de lege prevede că termenul de plată se stabilește prin negocierea contractului, excepţie fac carnea, lap-tele, ouăle, fructele, legu-mele și ciupercile proas-pete, la care termenul de plată nu poate fi mai mare de 30 zile calen-daristice, din momentul livrării produselor.

OFICIALII CAUTĂ BANI PENTRU AGRICULTORI

Până la fi nele acestei săptămâni urmează să aibă loc încă o ședinţă

a Comisiei, unde va fi discutată problema măririi Fondului de sub-venţii pentru fermieri. După una din şedinţele anterioare, președintele Parlamentului declarase că rămân nerezolvate subiecte ce ţin de supli-nirea Fondului de sub-venţionare în agricultură şi acordarea creditelor avantajoase pentru agri-cultori. „Am solicitat Ministerului Finanţelor informaţii despre diferi-te programe şi proiecte, implementarea cărora se amână sau nu va în-cepe. Aceşti bani pot fi redirecţionaţi pentru ne-voile fermierilor”, a spus Candu.

Deputaţii au analizat propunerea de a realoca sursele fi nanciare pre-

văzute în Fondul rutier pentru Fondul de subven-ţionare a producătorilor agricoli. Reprezentanţii Ministerului Transpor-turilor și Infrastructurii Drumurilor au comunicat că în acordurile semnate de Republica Moldova cu partenerii externi în vederea reabilitării și modernizării infrastruc-turii drumurilor, există prevederi clare referitoare la sumele care urmează să fi e transferate în Fon-dul rutier. Prin urmare, o realocare a fi nanţelor din respectivul Fond ar în-semna sistarea debursării următoarei tranșe nece-sare pentru reabilitarea drumurilor.

În context, Președin-tele Parlamentului a so-licitat reprezentanţilor Ministerului Finanţelor prezentarea unui raport privind economiile acu-mulate în bugetul de stat la diferite capitole în prima jumătate a anului 2015, în vederea realocării acestora în Fondul de subvenţio-nare a producătorilor agricoli. De asemenea, Candu a declarat că va adresa un apel Nataliei Gherman, Prim-minis-tru interimar, în vede-rea examinării bugete-

lor și rezervelor insti-tuţiilor de stat, pentru identificarea surselor financiare care ar putea fi transferate în Fondul de subvenţionare a pro-ducătorilor agricoli.

Andrian Candu a de-clarat că este mulţumit de progresele înregistra-te de Comisia Specială. El a promis că până la fi nele acestei săptămâni pachetul de legi va fi defi nitivat și speră că la începutul săptămânii viitoare va putea fi pus pe masa deputaţilor tot Pachetul A gricol pentru a fi semnat și introdus în procedură legislativă. „Până pe data de 15 iulie sau în cel mai rău caz până la sfârșitul sesiunii de primăvară cred că vom reuși să le aprobăm, iar Comisia urmează să prezinte un raport ple-nului Parlamentului”, a declarat Andrian Candu. În cazul în care deputaţii nu vor reuși acest lucru în cadrul sesiunii par-lamentare actuale, care se încheie pe 31 iulie, Andrian Candu a decla-rat că Parlamentul s-ar putea convoca în ședinţă extraordinară, în luna august.

A.R.

GUVERNUL A SUSPENDAT UNELE CHELTUIELI

ÎN CURÂND, ÎN CURÂND, PACHETUL AGRICOL VA FI PROPUS PACHETUL AGRICOL VA FI PROPUS DEPUTAŢILOR SPRE VOTAREDEPUTAŢILOR SPRE VOTARE

22 nr. 12 (186)

3 iulie 2015

INOVAȚII

SOLUŢII DEȘTEPTE PENTRU IRIGAREA CULTURILOR DIN SEREDispozitivele electronice mobile precum lap-

top-urile, tabletele sau smartphone-urile pot fi utilizate, datorită unor programe speciale pentru supravegherea irigaţiilor, controlul cantităţilor de apă folosite şi pentru reducerea pierderilor. Aplicaţiile speciale permit utilizarea noilor sisteme de irigaţii, controlate, de exemplu, cu ajutorul unui telefon mobil, atât pe câmp, cât şi în sere.

Chiar dacă irigarea unei culturi se realizează în sistemul considerat economic de tip „picătură cu picătură”, funcţionarea continuă a instalaţii-lor poate conduce la cheltuieli importante pen-tru fermier. Noile sisteme inteligente de irigaţii

reduc considerabil costurile pentru întreţinerea culturilor.

Valley TrackerSp, Waterbee, Dekalb sau MTI Irrigation2 sunt doar câteva din tehnologiile afl ate deja în uz, pentru controlul de la distanţă a sistemelor de irigaţii, prin intermediul dispo-zitivelor electronice mobile. Sistemele de iriga-ţii benefi ciază în prezent de soluţii tehnogice avansate care permit agricultorilor să utilizeze smartphone-urile pentru a obţine informaţii utile, în timp real, despre nivelul umidităţii din sol sau despre necesarul de fertilizanţi pentru culturi.

Potrivit unor studii în întreaga lume sunt

utilizaţi anual 2.500 miliarde litri de apă pentru irigaţii în agricultură. Astfel, la nivel global, aproape 60% din cantitatea de apă potabilă con-sumată are ca destinaţie lucrările de întreţinere a culturilor. Din păcate, jumătate din cantitatea de apă destinată irigaţiilor se iroseşte din cauza tehnologiei clasice inefi ciente. Astfel se pot apli-ca tehnologii de irigaţii inteligente, controlate de la distanţă, ceea ce conduce la reducerea semnifi cativă a facturii consumului de apă.

Un astfel de sistem reduce considerabil con-sumul de apă, permiţând fermierilor să planifi ce cu precizie ridicată, când şi cât să irige, redu-când costurile. Sistemul este unul deosebit de

fl exibil, adaptabil la condiţii din cele mai diverse (sere, câmp, grădini) sondele şi senzorii sunt uşor de instalat chiar şi fără o pregătire specială. Economiile realizate de un sistem inteligent, in raport cu unul clasic ajung până la 40%. În zona Uniunii Europene, în aproape toate statele, ast-fel de sisteme sunt utilizate cu succes de către fermieri.

Potrivit FAO, dezvoltarea durabilă impu-ne utilizarea unor sisteme de irigaţii din ce în ce mai efi cace şi precise. Experţii FAO, susţin intensifi carea eforturilor fermierilor şi autorită-ţilor pentru aplicarea principiilor agriculturii de precizie.

„TIMAC AGRO EAST” „TIMAC AGRO EAST” ARE GRIJĂ DE SOL ȘI DE PLANTEARE GRIJĂ DE SOL ȘI DE PLANTESăptămâna trecută la Chișinău a avut loc confe-rinţa cu tematica „Împreună avem grijă de plantă, dar și de sol”. Evenimentul a fost organizat de către compania „Timac Agro East” împreună cu Institutul de Pedologie, Agrochimie şi Protecţie a Solului ,,N. Dimo”, cu prilejul declarării anului 2015 – Anul in-ternaţional al solului. La conferinţă au fost prezenţi producători agricoli, doctori în agricultură, ziariști. S-a vorbit mult despre specifi cul solului R. Moldova, problemele care există în acest sector, dar și eventu-alele măsuri care pot fi luate pentru a le rezolva și a obţine producţii cât mai mari.

Mircea Valeriu, reprezen-tantul „Timac Agro East” în Moldova a declarat la înce-putul evenimentului că solul este cea mai de preţ resursă din ţara noastră și a înţeles acest lucru încă de când a venit aici. „Producătorii agri-coli sunt cea mai importantă verigă în economia acestei ţări, sunt parte dintr-un întreg care va hrăni mâine populaţia”, susţine el.

ANALIZELE SOLULUI SUNT NECESARE

Doctorul în agricultură, Vasile Lungu, a venit în faţa participanţilor la conferinţă cu prezentarea: ,,Optimi-zarea regimurilor nutritive a solurilor la culturile de câmp”. El a precizat necesi-tatea realizării unor analize

a solului pentru optimizarea regimurilor nutritive, care va garanta obţinerea unor recolte maxime în anii cu precipitaţii foarte bune și nu ne va permite să avem mari pierderi în anii secetoși. „Îngrășămintele infl uenţează cu 25 % rezistenţa plante-lor la secetă. Optimizarea regimurilor nutritive ne garantează obţinerea unor recolte înalte și stabile. Noi putem să reglăm aplicarea îngrășămintelor în concor-danţă cu necesarul solului și nivelul de recoltă pe care vrem să îl obţinem. Analiza solului ne permite să nu admitem o neconcordanţă între diferite elemente de nutriţie în comparaţie cu situaţia când analiza nu se face. Putem să obţinem un profi t maxim de la utilizarea corectă a îngrășămintelor”.

Potrivit specialistului, deși mulţi spun că ţara noastră are soluri bogate, situaţia este departe de a fi ideală. El a făcut o comparaţie cu so-lurile europene, iar diferenţa este majoră.

Iurie Moșoi, doctor în agricultură a vorbit despre ,, Solul. Resursele funciare. Calităţi și interacţiuni ” și potrivit lui, locuim în ţara cu cel mai mult cernoziom și putem să ne mândrim cu

acest fapt. „ Avem în jur de 70-80 % de cernoziomuri din suprafaţa totală a ţării, este bogăţia de care trebu-ie să avem grijă. Păcat că nu putem conștientiza și introduce niște măsuri de durată ca să păstrăm această bogăţie, pentru că solul este supus degradării de-a lungul mai multor ani”.

„TIMAC AGRO EAST” VINE CU SOLUŢII PENTRU SOL

Marius Marica, manager „Timac Agro” România a de-clarat că nu poţi să tot ceri și să tot primești benefi cii de la sol, fără să-i dai ceva înapoi. „Compania noastră are grijă de mediu și de sol, de aceea am adus aici specialiștii moldoveni să vorbească des-

pre ce se întâmplă cu solul în ultima perioadă, ca să vedem ce putem face pentru a evita anumite lucruri. Nu poţi să produci mult fără să pui ceva înapoi”.

Compania a testat în jur de 100 de mostre de sol din ţara noastră în laboratoarele din Franţa, pentru a înţelege specifi cul și problematica acestuia și a propune soluţii optimale. Potrivit lui Marius Marica, rezultatele au de-

monstrat prezenţa unei ma-terii organice bune, dar fără viaţă bacteriană, mai multe soluri bazice și o aprovizio-nare slabă cu fosfor. ,,Reco-mand o prelucrare mecanică mai bună a solului (aerare, oxigenare), utilizarea de soluţii nutriţionale „Timac Agro” pentru cresterea vieţii bacteriene: SULFAMMO - ac-tivarea vieţii microbiene și Fertiactyl STARTER – acizi humici și fulvici; soluţii care să protejeze elementele din fertilizant împotriva blocaje-lor: Duofertil 38, Eurocereal 30; asigurarea de N disponi-bil în perioade critice, dar nu în cantităţi mari, ci prefera-bil eliberat treptat și pe ter-men lung: Sulfammo, Rhyzo-vit. Este foarte important de luat în calcul problematica solului, planta permergătoa-re și producţia ei, necesarul

plantei la producţia dorită, excesul sau defi cienţa într-un element din fertilizare (cuplu N-P, N-Ca, N-S, K-Mg). Cu cât vor fi rezolvate mai repede problemele legate de sol, cu atât mai repede vor fi obţinute producţii tot mai mari”, susţine Marius Marica.

Mai mulţi producători agricoli din republică uti-lizează produsele „Timac Agro East”, pentru a obţine recolte bune. Angajaţii com-paniei oferă consultanţă în dependenţă de necesităţile solului și specifi cul culturilor oferind produsele optimale pentru a avea rezultate cât mai mari.

Ion Șutac, producător agricol din Alexăndreni, Sân-

gerei ne-a declarat că de doi ani folosește produsele de la „Timac Agro East” și este foarte mulţumit de rezul-tatele obţinute. „Nu cunosc pe piaţă produse mai bune decât cele pe care le propune „Timac Agro”. Anterior am folosit produsele tradiţiona-le, rusești și diferenţa este

majoră. Am avut adaos la soia 900 kg la hectar, la fl oarea soarelui – 1,1 tone. Avem soluri cu PH foarte mare, dar folosind produsele de la „Timac Agro” obţinem recolte foarte bune. În zona noastră în medie la fl oarea soarelui s-a recoltat 2,2 tone la hectar, eu am adunat 4,1 tone; porumb – 14 tone; grâu – 6, 2 tone. Suntem foarte mulţumiţi, cu toate că nu avem sufi ci-ente precipitaţii. În funcţie de ce recoltă dorești, programezi

și fertilizezi în dependenţă de cât vrei să obţii”.

Producătorul Sergiu Dragomir din Ciufulești, Căușeni la fel ne-a confi rmat că produsele „Timac Agro” sunt foarte bune și efi ciente. „Am luat produsul Duofertil

38 să facem o comparaţie cu produsele care le utilizam până acum. Vreau să vă spun că diferenţa este mare și pe viitor am decis să trecem la acest produs. Solul nostru are o problemă cu lipsa de bacterii, dar cu ajutorul pro-duselor de la „Timac Agro” vom putea rezolva această problemă”.

Pentru mai multe detalii privind produsele „Timac Agro East” va puteţi adre-sa atât la reprezentanţii regionali, cât și la sediul companiei: mun. Chisinău, str. V. Alecsandri 143, et 5, tel. 022997870; e-mail: offi -cemd@ro.timacagro.com

Arina ROȘCA

33 nr. 12 (186)

3 iulie 2015

INSTRUIRI

PRODUCĂTORII ÎNVAŢĂ DESPRE TĂIERILE ÎN VERDE LA POMII FRUCTIFERI

Paulownia, copacul-minune des-pre care se spune că poate aduce profituri de zeci de mii de euro la hectar, nu se bucură de prea multă susţinere în ţara noastră. Un cercetător moldovean a dez-văluit televiziunii Publika faptul că testele efectuate cu puieţi și seminţe nu au condus la nici un rezultat, iar plantele au murit din cauza climei nefavorabile – precipitaţii insuficiente și ierni geroase.

Astfel, mai mulţi fermieri au inves-tit sume considerabile pentru a înfi inţa plantaţii de Paulownia. În R. Moldova este însă ilegal să pui Paulownia pe teren agricol, iar omologarea acestui copac s-a făcut doar formal, ca plantă energetică, fără a fi făcute analize aprofundate.

Potrivit Ministerului Agriculturii de la Chișinău, acest copac nu poate creşte în Moldova, din cauza cantităţilor insufi cien-te de precipitaţii şi a temperaturilor scă-zute din timpul iernii. „Vor practic să min-ciunească oamenii. Ei aduc aici puietul și îl vând cu 2-3 dolari/euro. Vânzând 12-13 mii vă închipuiţi cât venit iese”, a spus profesorul universitar Alexei Palancean

pentru televiziunea menţionată mai sus.Legea interzice atât importul, cât

și plantarea acestor arbori. „Prin poștă din China, le dăm seminţele la parte-nerii noștri din România, din Bulgaria”, mărturisește fermierul Gheorghe Albur, care a cultivat Paulownia pe patru hec-tare și susţine că așteaptă să recolteze lemn de calitate în această toamnă. Co-misia de Stat pentru testarea soiurilor de plante a legalizat un soi de Paulownia, care a fost testat, timp de doi ani, la solicitarea unui agent economic. „Tot a murit, tot până la sol și acum iar dă din rădăcină”, spune profesorul universitar Alexei Palancean.

Reporterii TV au mers și la Comisia de Stat pentru testarea soiurilor de plante, pentru a afl a în baza căror caracteristici a fost admis ofi cial pe piaţă Paulownia. „Comisa de Stat nu poate să se refere la ea ca fi ind cultură industrială”, a preci-zat președintele Comisiei de Stat pentru testarea soiurilor de plante, Mihai Ma-chedon.

Astfel, se consideră ilegală plantarea copacilor pe terenurile cu destinaţie agri-colă, dar amenda nu depăşeşte 600 de lei pentru persoanele fi zice și 6.000 de lei pentru cele juridice. Ion Sula, ministrul în exerciţiu al agriculturii a declarat că va comenta mai târziu situaţia.

PROBLEME CU PAULOWNIA

Cei 20 de membri ai grupului de vânzări care au asistat la seminar, au afl at de la consultantul regional Nico-lae Caragia despre operaţiile în verde necesare pentru pomii fructiferi, în vederea îmbunătăţirii fructifi cării și întreţinerii coroanei pomilor de prun. Potrivit expertului, mulţi grădinari consideră că tăierile la pomi se fac numai în perioada de repaus relativ, adică toamna, de la căderea frunzelor şi până la umfl area vizibilă a mugu-rilor. Nu este corect, susţine acesta, deoarece la pomi tăierile se fac pe parcursul întregului an, ei suportă uşor rănile în starea de vegetaţie, în-trucât acestea se vindecă mai repede datorită sevei care este în cantitate mai mare şi circulă mai intens. „Sin-gurul neajuns este acela că datorită frunzelor se disting mai greu ramuri-le de rod, iar pe de altă parte numărul mare de lucrări ce se fac vara ne lasă mai puţin timp pentru aceste lucrări”.

CARE SUNT LUCRĂRILE ÎN VERDE

Potrivit specialistului, cele mai importante lucrări în verde sunt următoarele: tăierea reductivă a

lăstarilor laterali și eliminarea lăs-tarilor crescuţi la baza ramurilor. Lăstarii de dimensiuni medii cres-cuţi vertical vor fi scurtaţi până la coroniţa de frunze de la bază. Lăs-tarii subţiri, dar având peste 30 cm în lungime, vor fi tăiaţi reductiv la 2-3 frunze deasupra coroniţei de la bază. Se îndepărtează toţi lăstarii concurenţi și cei care cresc către interiorul coroanei la pomii trecuţi de 3 ani.

În luna mai sau iunie se face alegerea lăstarilor pentru for-marea coroanei la pomii plantaţi toamna sau primăvara. Pe vergile scurtate la 60-80 cm se aleg trei lăstari uniform repartizaţi în jurul trunchiului la 10-12 cm unul de altul, pentru a forma coroana în formă de vas – cea mai corespun-zătoare pentru prun, cais, piersic, uneori chiar măr și cireș. Ciupitul lăstarilor este operaţiunea de în-depărtare a vârfului erbaceu îm-preună cu 4-5 frunze tinere, susţi-ne N. Caragia. Ciupitul se face atât la lăstarii aleşi pentru formarea coroanei atunci când ei depăşesc 60-70 cm, cât şi la alţi lăstari ai pomilor tineri, scopul principal

În ziua de 25 iunie la Nis-poreni s-a desfășurat un

seminar pentru membrii Grupului de vânzări, producători de prune din regiune. Seminarul a fost organizat de ONG „Nis-Agroinform”, una din organizaţiile regionale ale Federa-ţiei AGROinform. Tematica seminarului a vizat operaţiile în verde necesare pentru pomii fructiferi, orientate, în special, spre îmbunătăţirea fructifi cării și întreţinerii coroanei pomi-lor de prun. De asemenea, producătorii agricoli au afl at mai multe detalii despre subvenţiile din acest an și nemijlocit subvenţionarea producătorilor de prune.

fi ind ramifi carea. Perioada optimă este luna iunie. Ciupitul întârzi-at din luna iulie sau august are drept scop diferenţierea muguri-lor de rod pe porţiunea de lăstari rămasă şi o mai bună maturare a lemnului.

Plivitul lăstarilor, potrivit ex-pertului, reprezintă lucrarea de îndepărtare a lăstarilor de prisos şi se face la pomii tineri şi la cei pe rod. Se îndepărtează lăstarii concu-renţi, iar pe ramurile de semische-

let se răresc la 10-15 cm (asta mai ales la pomii tineri). La pomii ma-turi sau în declin se îndepărtează total lăstarii lacomi dacă coroana este prea deasă sau se răresc la 20-30 cm când coroana este rară, aceştia urmând apoi să fi e scurtaţi în vederea transformării lor în ra-muri de semischelet.

Pentru grăbirea intrării pomilor pe rod la soiurile tardive de măr se recomandă înclinarea ramurilor de semischelet sau o uşoară tor-sionare (răsucire) până aproape la plesnirea ţesuturilor.

Tăierile în verde se execută la speciile: cireş, vişin, piersic tim-puriu şi cais. Aceste tăieri se fac aproape după aceleaşi reguli ca şi tăierile în uscat, dar sunt mai uşor suportate de către pomi, rănile nu se acoperă cu gome (cleiuri) şi se vindecă mai repede. În principal aceste tăieri constau în îndepăr-tarea ramurilor frânte, bolnave, în curs de epuizare şi rărirea semis-cheletului. Prin aceste operaţiuni se creează condiţii mai favorabile pentru diferenţierea mugurilor de rod, se aeriseşte şi se luminează coroana.

RĂRIREA FRUCTELOR ESTE FOARTE IMPORTANTĂ

O altă operaţiune în verde foar-te importantă este rărirea fructe-lor. Aceasta se recomandă la toate speciile, dar se practică la măr, păr, piersic, mai rar la prun şi cais şi aproape niciodată la cireş şi vişin. Nicolae Caragia susţine că prin rărirea fructelor se creează condiţii

favorabile de creştere a fructelor rămaşe, acestea ating dimensiunile impuse pentru categoriile extra şi I, acumulează mai multe zaharuri, se colorează mai bine, având astfel calităţi gustative deosebite. La măr şi piersic această lucrare este strict obligatorie. Astfel, merele se răresc la distanţe de 10-12 cm între ele la soiurile cu fruct mic şi 12-15 cm la soiurile cu fruct mare. Într-o in-fl orescenţă (grup de fructe) se lasă unul singur, iar lucrarea se face în luna iunie.

Fructele la piersic se găsesc pe ramuri lungi de 40-60 cm de-numite ştiinţifi c ramuri mixte. Pe acestea, piersicile pot fi câte una sau câte două la un nod. Prin rărire se lasă câte un singur fruct la nod şi la distanţe de 10-12 cm unul de altul în funcţie de mărimea soiului. La păr rărirea se face aproximativ ca la măr, dar distanţa dintre fructe poate fi ceva mai mică. La prun şi cais rărirea se practică la soiurile cu fruct mare: Stanley, Anna Spath, Record, Dâmboviţa etc destinate vânzării pe piaţă. În acest caz distanţa dintre fructe trebuie

să fi e de 3-5 cm. „Nu ezitaţi să răriţi fructele. Prin această lu-crare calitatea fructelor pe care le veţi obţine va fi deosebită, pomii nu-şi mutilează coroanele, diferenţiază sufi cienţi muguri de rod pentru anul viitor şi se evită alternanţa de rodire, adică atunci când rodesc într-un an şi în altul nu”, susţine N. Caragia.

Tăierea în verde nu se va aplica pomilor în primul an de la plantare, ajutându-i să

treacă peste stresul plantării. Cu toate acestea se pot ciupi vârfurile lăstarilor concurenţi daca acestea au 15 -20 cm. „La fiecare trecere prin livadă tre-buie să aveţi foarfeca pentru a îndepărta lăstarii inoportuni sau ramurile în curs de uscare. Dacă unii pomi sunt bolnavi, foarfeca trebuie dezinfectată în soluţie de CuSO4 la trecerea de la un pom la altul”, susţine expertul. Potrivit lui, efectuând operaţiuni în verde, conştiincios şi la timp vor fi obţinute fructe de calita-te, în fiecare an, iar pomii vor fi mai viguroşi şi sănătoşi și nu în ultimul rând va fi mai puţin de muncă la tăierea din iarnă sau primăvară.

De asemenea, membrii Gru-pului de vânzări au obţinut in-formaţii utile de la Petru Ionel, directorul executiv al ONG „Nis-Agroinform” despre regulamen-tul de subvenţionare în agricul-tură pentru 2015 și perfectarea dosarului pentru primirea sub-venţiilor.

A. R.

44 nr. 12 (186)

3 iulie 2015

ACTUALITATE

Contoarele sunt ușor de ma-nevrat, datorită faptului că sunt portabile și pot fi mutate de la un teren la altul, în funcţie de grafi cul de irigare. Contoarele mobile de apă reprezintă echipa-mente moderne utilizate pe larg în sistemele de irigare din lume, dar aplicate pentru prima dată în Republica Moldova la irigarea terenurilor. Inovaţia tehnică pe care o prezintă apometrele re-spective constă în posibilitatea

de a se opri automat, imediat ce volumul de apă prevăzut pentru irigarea unui anumit teren a fost atins, oferind astfel posibilitate de a cuantifi ca și a doza exact debitul de apă necesar culturilor agricole. Datorită apometrelor mobile, fermierii vor plăti ex-clusiv pentru apa consumată, realizând economii și excluzând achitarea eventualelor pierderi de apă din reţeaua de distribuţie.

„Contoarele vor putea fi utiliza-

te pe diferite tipuri de exploataţii agricole, indiferent de culturile plantate. Sunt net superioare con-toarelor utilizate în timpul sovietic și sperăm ca fermierii să aprecieze

faptul că pot benefi cia de echipa-mente moderne pe terenurile lor”, a menţionat Ion Bușneac, directo-rul Asociaţiei Utilizatorilor de Apă pentru Irigare Lopatna.

În scopul utilizării corecte a echipamentelor date, echipa de ingineri ai FPM Moldova a reali-zat o sesiune de instruire pentru operatorii staţiilor de pompare și fermierii din cadrul asociaţiilor Lopatna și Criuleni.

Până la fi nele lunii august curent FPM Moldova va distri-bui 200 de apometre mobile în valoare de cca 74 000 dolari la toate Asociaţiile Utilizatorilor de Apă pentru Irigare (AUAI) din aria celor 10 sisteme de irigare reconstruite din fondurile Pro-gramului Compact. Adiţional, AUAI vor fi dotate și cu alte ti-puri de echipamente, cum ar fi tractoare, remorci, echipament mic pentru irigare care vor ajuta fermierii la întreţinerea sisteme-lor reabilitate.

CONTOARE MOBILE PENTRU MĂSURAREA DEBITULUI DE APĂ

Întreprinderile pe care delegaţia rusă a reușit să le viziteze sunt: „Stamcom” (Tomai), „Coval&Co” (Cante-mir), „Iliada-plus” (Budeşti), „Alfa-Nistru” (Soroca), „Natur Bravo” (Cupcini). Conform comunicatului Serviciului sanitar rus, „Rospotrebnadzor” deja verifi că mostrele produ-selor conservate fabricate la „Alfa-Nistru” şi „Natur Bravo”. Anterior a primit permisiune de a prezenta mostre şi compania „Iliada-plus”. Marea parte a vizitei inspectorii au dedicat-o Găgăuziei, practic două zile, însă au vizitat o singură în-treprindere din autonomie – „Stamcom”. La întoarcere delegaţia a vizitat fabricile din Cantemir şi Budeşti.

În cadrul vizitei, dele-gaţia rusă s-a întâlnit cu Radu Mudreac, preşedintele Comisiei parlamentare pen-tru agricultură şi industrie alimentară, Ion Sula, minis-trul Agriculturii, Irina Vlah, başcanul Găgăuziei.

La fi nalul vizitei, partea rusă a declarat că pentru a rezolva problema admi-terii treptate a producţiei

conservate moldoveneşti în Rusia, după examinarea rezultatelor vizitei „va fi luată o decizie privind pre-zentarea pentru evaluare a mostrelor de producţie de la alte întreprinderi moldove-neşti, vizitate de grupul de experţi”.

În timpul vizitei exper-ţilor ruși, reprezentanţii ministerului Agriculturii din R. Moldova și-au expri-mat îngrijorarea vizavi de lista întreprinderilor alese de „Rospotrebnadzor” pen-tru inspectare. Vlad Loghin, viceministrul Agriculturii a declarat pentru presă că principiul de selectare a fabricilor de conserve nu a fost coordonat de părţi, iar propunerea Ministerului de a extinde lista întreprinde-rilor inspectate nu a fost sprijinită de delegaţia speci-aliştilor ruşi.

MOLDOVA SPERĂ CĂ RUȘII VOR RELUA IMPORTURILE

Propunerile de a vizita fabricile din Căuşeni, Călă-raşi, precum şi „Orhei-Vit”,

RUȘII INSPECTEAZĂ FABRICILE DE CONSERVEDelegaţia „Rospotrebnadzor” a efectuat în pe-rioada 22-25 iunie o vizită în Moldova cu sco-pul de a face cunoștinţă pe loc cu activitatea întreprinderilor procesatoare din republică. Experţii ruși au reuşit să viziteze doar cinci întreprinderi de conserve și au declarat că re-zultatele inspectării vor fi gata în cel mult 10 zile. Oficialii moldoveni speră că rușii nu se vor limita doar la produsele celor cinci compa-nii și vor inspecta, în vederea reluării importu-lui, și alte companii.

au fost respinse sub pretex-tul timpului limitat, a spus viceministrul Agriculturii. El a menţionat că reprezen-tanţii „Rospotrebnadzor”, au promis să prezinte re-zultatele controlului peste 10 zile. „Mizăm pe noutăţi bune, însă există anumite neclarităţi în ceea ce priveş-te alegerea întreprinderilor. Noi ca funcţionari de stat suntem obligaţi să protejăm interesele tuturor exporta-torilor noştri, nu a unor în-treprinderi separate. Pentru noi toţi sunt egali”, susţine Loghin. Întrebat despre posibilitatea de a promova interesele unor anumite persoane în decizia delega-ţiei „Rospotrebnadzor” de a inspecta anumite întreprin-deri, viceministrul a spus că nu vrea să creadă în aseme-nea scenarii. „Exportatorii

sunt egali în dreptul lor de a-şi vinde marfa peste ho-tare. Dacă în privinţa unor companii există restricţii, atunci ţara importatoare, în cazul nostru Rusia, ur-mează să anunţe organele ofi ciale şi să prezinte expli-caţii. Însă vedem o situaţia contrară – le este interzis tuturor, cu excepţia unor companii”, susţine Loghin.

De asemenea, ministrul Ion Sula a confi rmat că s-a propus delegaţiei ruse să nu se limiteze la inspectarea doar a câtorva companii, ci să viziteze şi celelalte între-prinderi, care nu sunt mai prejos în ceea ce priveşte calitatea producţiei fabri-cate.

„În Moldova avem un sistem bun de stabilire a calităţii şi securităţii pro-ducţiei agroalimentare.

Verifi căm minuţios între-prinderile, respectând toate criteriile şi normele inter-naţionale”, spune acesta. Ministrul a menţionat că delegaţia „Rospotrebnadzor” a venit în Moldova cu pro-priul program, în baza cărui a şi colectat mostre ale pro-ducţiei agricole conservate. „Ni s-a promis că vom avea rezultatele controlului în zilele următoare. Suntem optimişti în privinţa rezul-tatelor şi sperăm că lista posibililor exportatori nu se va limita aici. Sarcina Ministerului Agriculturii este de a asigura condiţii egale de activitate pentru toţi producătorii agricoli”, a spus Sula.

În R. Moldova sunt peste 30 de întreprinderi proce-satoare. La sfârșitul lunii mai, „Rospotrebnadzor” a

anunţat despre disponibi-litatea de a relua livrările de produse agricole din Moldova în Rusia, începând procedura de evaluare a documentele pentru asigu-rarea calităţii şi securităţii producţiei conservate fabri-cate la „Alfa-Nistru”, „Natur Bravo” şi „Iliada-Plus”.

Din 18 iulie 2014 Rospo-trebnadzor a interzis intra-rea în Rusia a produselor conservate moldoveneşti sub pretext că marfa nu corespunde legislaţiei în domeniul protecţiei drep-turilor consumatorilor. Interdicţia a fost introdusă practic imediat după ce Chi-şinăul a ratifi cat Acordul de Asociere RM-UE, document împotriva cărui s-a pronun-ţat Rusia.

A.R.

Fondul Provocările Mileniului (FPM) Moldova a oferit Asociaţiilor Utilizatorilor de Apă pentru Irigare Criuleni și Lopatna , 22 de contoare mobile de apă care vor fi utilizate de către fermieri pentru irigarea terenurilor agricole. Con-toarele au fost procurate din fondurile Programului Com-pact al Guvernului SUA și vor completa asistenţa oferită dezvoltării sectorului de irigare din Republica Moldova.

55 nr. 12 (186)

3 iulie 2015

STUDIU

SERVICIILE OFERITE DE REŢEAUA FEDERAŢIEI NAŢIONALE SERVICIILE OFERITE DE REŢEAUA FEDERAŢIEI NAŢIONALE A AGRICULTORILOR „AGROINFORM”A AGRICULTORILOR „AGROINFORM”

Dezvoltarea afacerilor Elaborarea planurilor de afaceri (acreditaţi la programele IFAD şi

proiectul ACED) Asistenţă la elaborarea pachetului de documente pentru

accesarea fi nanţărilor Asistenţă la efectuarea studiilor de fezabilitate a investiţiilor şi

identifi carea furnizorilor de echipamente Asistenţă la pregătirea aplicaţiilor pentru accesarea subvenţiilor Organizarea vizitelor şi misiunilor de afaceri

Dezvoltarea cooperativelor de marketing Asistenţă la crearea şi dezvoltarea cooperativelor de marketing Asistenţă la crearea şi dezvoltarea asociaţiilor profesionale pe

produs Instruiri în dezvoltarea afacerilor şi cooperativelor de marketing

Servicii de marketing Servicii de intermediere a producţiei agricole Oferirea informaţiei despre preţuri şi pieţe Promovarea cererilor şi ofertelor comerciale Elaborarea studiilor şi cercetărilor de piaţă

Pentru informaţii suplimentare apelaţi ofi ciul naţional de coordonare şi organizaţiile regionale

ale Federaţiei AGROinformTel.: 373 22 23 56 98Fax: 373 22 23 78 30www.agroinform.mdwww.agravista.md

STUDIU: STUDIU: CÂT DE EFICIENT SUNT CHELTUIŢI CÂT DE EFICIENT SUNT CHELTUIŢI BANII ÎN AGRICULTURĂBANII ÎN AGRICULTURĂ

Investiţiile masive în agricul-tură din ultimii ani nu dau roade, din cauza alocării inefi ciente a ba-nilor, susţin experţii. Cauza prin-cipală a stagnării sectorului este, conform analizei Expert-Grup, alocarea inefi cientă a surselor fi nanciare. Deși fi nanţarea aces-tui sector a crescut semnifi cativ în ultimii ani, în special datorită fondurilor alocate de donatorii externi, Republica Moldova alocă mai puţine fonduri pentru agri-cultură decât majoritatea ţărilor din regiunea Europei de Est, dacă luăm în calcul raportul dintre volumul bugetului agricol în PIB

și ponderea agriculturii în PIB. La acest indicator Republica Moldova rămâne în urmă faţă de majori-tatea ţărilor din Europa de Est, devansând doar Ucraina și Româ-nia. Totuși, tempo-ul de creștere în ţara noastră este mai mare ca în unele ţări (România, Bulgaria) unde cheltuielile în agricultură sunt cu mult mai mari ca în ţara noastră, constată experţii.

Studiul mai arată că un rol decisiv în combaterea sărăciei în ultimii ani l-a avut anume secto-rul non-agricol, care a crescut în ultimul deceniu cu 80%, faţă de un progres mult mai modest al

agriculturii. Importanţa sectorului non-agricol se observă din mode-larea scenariilor pentru diminu-area sărăciei de la 12,7% în 2013 la 5% în 2020, în dependenţă de ratele de creștere a sectorului non-agricol.

Specialiștii precizează că este

extrem de important ca mărirea volumului de fi nanţare a agricul-turii să fi e însoţit de o efi cienţa mai mare în utilizarea fondurilor. Odată ce va fi implementată o structură de cheltuieli mai op-timă și o valorifi care mai înaltă, agricultura va înregistra rate mai mari de creștere. Ca exemplu poate servi creșterea cheltuielilor curente pentru irigare și serviciul antigrindină, care sunt extrem de importante pentru minimizarea impactului condiţiilor climaterice nefaste asupra agriculturii.

În acest context, menţionează experţii, în ultimii ani, cadrul in-stituţional responsabil de agricul-tură a înregistrat progrese destul de semnifi cative, prin înfi inţarea Agenţiei de Intervenţie și Plăţi pentru Agricultură (AIPA), care a preluat marea majoritate a activi-tăţii operaţionale de la Ministerul Agriculturii și Industriei Alimen-tare (MAIA), precum și crearea Agenţiei Naţionale pentru Sigu-ranţa Alimentelor. Aceste evoluţii instituţionale au optimizat regle-mentarea în sector și permite mi-

nisterului să se concentreze asu-pra activităţii strategice și anume asupra elaborării, implementării și evaluării de politici.

Studiul mai consemnează și evoluţiile la capitolul transparen-ţă bugetară în agricultură. Deși există progrese, în mare parte legate de lansarea bazei de date BOOST în 2010 și de publicarea începând cu 2014 a rapoartelor trimestriale și anuale de execu-tare a bugetului MAIA, nivelul de transparenţă bugetară și de ra-portare în instituţiile responsabile de domeniul agricol este destul de scăzut. Nivelul jos de transpa-renţă bugetară nu permite analiza impactului cheltuielilor bugetare asupra creșterii economice din sectorul agricol. În plus, majori-tatea covârșitoare a instituţiilor publice și întreprinderilor de stat ce activează în sectorul agricol nu publică rapoarte de activitate. Din toate instituţiile analizate din această categorie, doar MAIA și AIPA publică astfel de rapoarte, însă fără a fi însoţite de vreo oare-care analiză narativă.

Un studiu recent realizat de Centrul Expert-Grup începe cu afi rmaţia că agricultura joacă un rol important în economia Republicii Moldova, iar aproximativ 30,5% din angajaţii ţării lucrează în agricultură, în timp ce contribuţia la PIB a sectorului a fost de circa 13% în 2014. Totuși, datele stu-diului vin să demonstreze că investiţiile masive destinate agriculturii în ultimul deceniu nu au contribuit la creșterea sustenabilă a sectorului și nu a fost factorul decisiv în diminuarea sărăciei, iar volumul producţiei animaliere și plantelor practic nu a crescut în termeni reali.

66 nr. 12 (186)

3 iulie 2015

EXPERIENȚĂ

FEMEILE ÎNVAŢĂ DESPRE PRODUCEREA LEGUMELOR ORGANICE

Prima oprire în satul Gura Bâcului a avut loc în gospodăria ţărănească a producătorului Du-mitru Todica. El crește ardei pe jumătate de hectar de sere, dar susţine că înainte a experimen-tat și alte legume: roșii, castra-veţi, varză etc. „În ultimii 6 ani m-am specializat numai pe ar-dei. Chiar dacă unii savanţi spun că pe un teren nu poţi să crești mai mult de 4 ani ardei, eu am o parte din teren pe care cultiv ar-dei de 12 ani”. Rezultatele mun-cii sale sunt foarte bune, susţine producătorul. În fi ecare an dă

pământul la analize și primește recomandări pentru sol. „Intro-duc în toată săptămâna prin pi-curători ceea ce trebuie la plantă sau ce nu ajunge la pământ. Ţin sub control aciditatea pământu-lui fi indcă este unul din cei mai importanţi factori. Răsadul îl cresc singur, în jur de 35 mii de fi re. Semăn pe 22 ianuarie și în 6 aprilie sădesc deja în sere”.

Următoarea vizită a fost la gospodăria ţărănească a pro-ducătorului Vasile Cherdivară. Acesta se ocupă de agricultură din 1992, iar în ultimii ani cultivă

La fi nele lunii iunie, membrele Reţelei de socializare a fe-meilor din Agricultură Nord, au efectuat o vizită de studiu în satul Gura Bâcului, Anenii Noi. Femeile au vizitat aici mai mulţi producători agricoli și au făcut cunoștinţă cu modalitatea de cultivare a plantelor organice. Vizita a fost posibilă în cadrul proiectului de dezvoltare a Reţelelor de socializare a femeilor în agricultură. Instruirile și vizitele de studii sunt susţinute de către Proiectul Competitivi-tatea Agricolă și Dezvoltarea Întreprinderilor (ACED) și desfășurate de către AGROinform.

legume mai mult acasă, în cele 9 sere pe care le are. Crește ardei și castraveţi, iar femeile au făcut cunoștinţă cu metoda lui de pro-ducere. De asemenea, o noutate pentru ele a fost folosirea lămpi-lor led la producerea castraveţilor.

LEGUME ECOLOGICE LA GURA BÂCULUI

Femeile din Reţeaua Nord au ajuns apoi la producătoarea Na-dejda Gore. Împreună cu soţul ei, Valeriu, fost director de școală, practică agricultura din 1997. Este membră a Federaţiei AGRO-inform și a Reţelei de socializare pentru femeile din agricultură.

Familia Gore este axată pe promovarea agriculturii ecologice. În jurul casei practică acest tip de agricultură pe o suprafaţă de 10 ari, unde cresc diverse legume. „Ne interesează foarte mult și promovăm agricultura ecologică. Nu suntem certifi caţi, o să o fa-cem pentru că este necesitatea de a avea această hârtie. Totuși, cel mai important este să îţi faci bine munca, să te cunoască oamenii și

să aibă încredere în ceea ce faci”. Nici o bucăţică de pământ din grădina familiei nu rămâne neu-tilizată, fi ecare parcelă este folo-sită de 2-3 ori, iar plantele cresc toate la un loc: tomate, sfeclă, morcov etc. În grădina familiei Gore găsești legumele tradiţionale moldovenești, dar și netradiţio-nale cum ar fi : salate de tot felul, sparanghel, spanac, bame, fezalis, roșii cherry etc. Are tomate de toate dimensiunile, în jurul de 45 de soiuri de roșii, spune N. Gore. Seminţele au fost importate din SUA, dar sunt roșii care cresc în toată lumea: Australia, Franţa, Germania, Anglia, Italia etc.

Ceea ce face familia Gore se numește agricultură planifi cată. De mai mult timp au implemen-tat în practică un serviciu, prin care pun la dispoziţia clienţilor

„Exemplul nostru demonstrează cum poate fi dezvoltată agricultu-ra cu ajutorul comunităţii. Oame-nii își iau abonament pe anul în-treg. Împreună cu ei planifi căm ce ar vrea să mănânce și ce trebuie să creștem. Ei plătesc în prealabil, iar acest fapt este un mare plus pentru agricultură, pentru că nu este necesar să mergem la bancă să luăm credite. Această practică minimizează riscul agricultorului, pentru că el de obicei crește pro-ducţia, merge la piaţă. Ce nu se cumpără, se ia acasă și se aruncă”, spune Nadejda Gore.

Clienţii familiei Gore sunt persoane care vor să se alimen-teze cât mai sănătos. Ei sunt ocupaţi cu activităţile lor, dar trebuie să vină să își ridice punga cu produse ecologice. „Dacă noi avem obligaţia să creștem produ-sele și să le aducem la Chișinău, ei au obligaţia să vină să o ridice. În caz că nu pot să vină, găsesc pe cineva și trimit după ea, apoi o împart, fi e ne spun uneori să o donăm cuiva pe drum. Acest sis-tem ne motivează și ne face să creștem produse și să fi m prote-jaţi că tot ceea ce am crescut, n-o să se arunce”.

Legumele care sunt crescute în grădina și serele familie Gore nu sunt tratate cu nimic, cu excep-ţia unor produse speciale pentru agricultura organică achiziţionate de la Institutul de protecţie a plantelor din capitală. Nadejda Gore spune că își dorește pe viitor să își extindă suprafaţa pe care o va cultiva cu plante organice, să crească numărul de clienţi care consumă legume eco, cu alte cu-vinte să facă performanţă în acest domeniu. Ea le-a sugerat femeilor din Reţea să nu stea mult pe gân-duri și să se apuce de agricultura ecologică. „Este o idee foarte bună. Vă rog să vă gândiţi la ceea ce vă spun. Să produceţi mai puţin, mai calitativ și foarte sănătos”, spune Nadejda Gore.

Arina ROȘCA

permanenţi câte un coș de produ-se ecologice în fi ecare săptămâ-nă. Fiecare coș are o valoare de 150 de lei, iar abonamentul este perfectat pentru un an întreg. La începutul anului agricol, Nadejda Gore trebuie să cunoască câţi cli-enţi va avea pentru acest an, ca să poată face planifi carea producţiei.

77 nr. 12 (186)

3 iulie 2015

ACREDITĂRI

Federaţia Naţională a Agricultorilor AGROinform a fost acreditată pentru a oferi servicii de asistenţă la ela-borarea planurilor de afaceri pentru obţinerea fi nanţării în cadrul Programului Rural de Rezilienţă Economico-Cli-matică Incluzivă (IFAD VI). Serviciile de asistenţă tehnică şi suport sunt acordate de Federaţia Naţională a Agricul-torilor din Moldova AGROinform în baza contractului cu Unitatea Consolidată pentru Implementarea Programelor IFAD și cuprind următoarele sarcini:

1. asistenţă la identifi carea posibilităţilor de ajustare a intereselor benefi ciarilor potenţiali la obiectivele Pro-gramului;

2. asistenţă la elaborarea planului de afaceri pentru obţinerea resurselor fi nanciare ale Programului la insti-tuţiile fi nanciare participante;

3. pe durata de elaborare a planului de afaceri, servi-cii de consultanţă necesare privind iniţierea/dezvoltarea afacerii;

AGROinform ca instituţie acreditată va asigura calita-tea planului de afaceri prin veridicitatea şi complexitatea informaţiei necesară instituţiei fi nanciare pentru decizie la aprobarea creditului şi UCIP pentru monitorizarea afa-cerii cu implicarea și participarea clientului la elaborarea planului. Serviciile de asistenţă tehnică şi suport sunt oferite pe parcursul a 12 (douăsprezece) luni și se preve-de că programul va susţine benefi ciarii cu 50 la sută din costul planului de afaceri, prin rambursarea către presta-torul de servicii a părţii de cost. Conform planului anual de lucru ai UCIP-IFAD, pentru anul 2015, a fost planifi ca-tă creditarea a cca. 150 de tineri antreprenori.

INTRODUCERE Guvernul Republicii Moldova a semnat, în februarie

2014, cu Fondul Internaţional pentru Dezvoltare Agri-colă (IFAD) un Acord cu privire la fi nanţarea Programu-lui Rural de Rezilienţă Economico-Climatică Incluzivă (PRRECI), care are drept scop sporirea veniturilor po-pulaţiei din Moldova și consolidarea rezistenţei lor la schimbările climaterice. Programul este implementat de către Unitatea Consolidată pentru Implementarea programelor IFAD (UCIP-IFAD). Componentele majore a Programului „Finanţare Rurală Incluzivă și Dezvoltarea Capacităţilor” prevede accesul la servicii fi nanciare pen-tru întreprinderile mici și mijlocii, tinerii antreprenori și micro-antreprenori. Aceste servicii sunt implementate prin intermediul instituţiilor fi nanciare aprobate pentru participare la implementarea Programului. Adiţional la serviciile fi nanciare, tinerii antreprenori și micro-antre-prenorii (membrii Asociaţiilor de Economii și Împrumut), vor benefi cia de suport și asistenţă tehnică la elaborarea planurilor de afaceri și dezvoltarea capacităţilor antre-prenoriale, activităţi vor fi implementate, după cum pre-vede Acordul de fi nanţare, prin intermediul companiilor de prestări servicii, care vor fi selectate conform ghidului de procurări IFAD.

DESCRIEREA ACTIVITĂŢII Tinerii antreprenori, fi ind în majoritatea cazurilor

începători, nu au cunoștinţele necesare pentru a elabora de sine stătător un plan de afaceri, care ar ghida antre-prenorul în administrarea afacerii sale și nici experienţă în accesarea unui credit. În cadrul acestei activităţi va fi oferit suport la elaborarea planului de afaceri şi asis-tenţă la obţinerea creditelor tinerilor antreprenori și, la solicitare, micro-antreprenoriilor (membrii Asociaţiilor de Economii și Împrumut). De regulă la fi nanţarea micro-antreprenorilor nu este solicitat planul de afaceri, dar în cazul în care instituţia fi nanciară va solicita un plan de afaceri, micro-antreprenorii vor putea benefi cia de suport la elaborarea planului din cadrul Programului.

Pentru facilitarea accesului tinerilor antreprenori la serviciile fi nanciare oferite în cadrul programului, este alocată suma de 12,1 mln dolari SUA, dintre care 4,6 mln dolari SUA (28,57 mln Coroane daneze DKK) este alocată de Ministerul Afacerilor Externe al Regatului Danemarcei și oferită tinerilor antreprenori sub formă de grant. La fi nanţarea tinerilor antreprenori pentru porţiunea de cre-

dit (60%) vor fi utilizate 7,52 mln dolari SUA din Fondul Circular al Directoratului Liniilor de Credit, Ministerul de Finanţe. Totodată, tinerii antreprenori – benefi ciari ai programului vor contribui cu aproximativ 7,47 mln USD. Suma maximă a unui credit va fi egală cu 520 mii lei, in-clusiv cu porţiune de grant în mărime maximă de 120 mii lei sau 40%, dacă suma creditului solicitat este de până la 300 mii lei. Porţiunea de grant este partea nerambursabilă a creditului la care nu se va aplica dobânda.

Termenul de rambursare a creditului va corespunde termenului de recuperare a investiţiei, dar nu mai mare de 5 ani, inclusiv perioada de graţie nu mai mare de 2 ani, pentru creditele pe termen mediu. Pentru înfi inţarea plantaţiilor multianuale, termenul de rambursare nu va depăși 8 ani, inclusiv perioada de graţie de maxim 4 ani. Pentru a benefi cia de credit cu porţiune de grant tinerii antreprenori, cetăţeni ai Republicii Moldova vor avea vârsta cuprinsă între 18 și 35 de ani inclusiv și vor întruni toate criteriile de eligibilitate stabilite în cadrul programului.

BENEFICIARI ELIGIBILIÎntreprinderile fondate şi administrate în totalitate

de tinerii antreprenori, cetăţeni ai RM, ce au vârsta, la momentul aplicării, cuprinsă între 18 şi 35 ani inclusiv şi care corespund următoarelor cerinţe:

întreprinderea este înregistrată în zona rurală, cu excepţia or. Chişinău şi or. Bălţi, în conformitate cu legislaţia în vigoare a Republicii Moldova, sub orice formă organizatorico-juridică şi dispune de toate autorizaţiile necesare ce permit desfăşurarea activi-tăţii de afaceri;

menţine evidenţa contabilă, perfectează şi prezintă la timp rapoartele fi nanciare standard;

corespund criteriilor stabilite de Legea nr. 206-XVI din 7 iulie 2006 privind susţinerea sectorului ÎMM;

corespund actelor normative şi standardelor referi-toare la ocrotirea mediului şi principiilor de evalua-re a infl uenţei asupra mediului înconjurător.

Nu vor fi eligibile pentru fi nanţare întreprinderile: ce vor fi în stare de insolvabilitate, procedură de

faliment, reorganizare sau în orice alte proceduri judiciare;

ce au benefi ciat sau are unul din fondatori / admi-nistratori benefi ciar al PNAET, PARE 1+1, PASET 1, PASET 2;

ce au benefi ciat sau are unul din fondatori/adminis-tratori benefi ciar de împrumut cu porţiune de grant din cadrul Proiectului IFAD V;

ce solicită fi nanţare pentru implementarea unui proiect investiţional comun cu un alt agent econo-mic;

mixte, cu capital străin.

ACTIVITĂŢI ELIGIBILEToate activităţile agricole rurale generatoare de venit:producerea, recoltarea, păstrarea, împachetarea:

fructelor, culturilor bacifere, legumelor în teren protejat și câmp deschis, plantelor aromatice şi medicinale, strugurilor de masă, culturilor de câmp şi tehnice (cu excepţia viţei de vie soiuri tehnice, tutunului, culturilor silvice şi plantelor pentru ame-najarea teritoriului);

*pentru procurarea unui tractor specializat în pro-ducerea și deservirea culturilor de câmp, tânărul întreprinzător trebuie să fi e înregistrat și să acti-veze nu mai puţin de un an de la data aplicării)

producerea, recoltarea şi păstrarea seminţelor şi a materialului săditor pomi-legumicol și viticol (cu excepţia strugurilor tehnici, tutunului, culturilor silvice şi de amenajare a teritoriului);

producerea produselor de origine animală, inclusiv procurarea animalelor de prăsilă, a echipamentului şi utilajelor;

sortarea, procesarea şi ambalarea produselor agrico-le (cu excepţia strugurilor tehnici, tutunului, cultu-rilor silvice şi de amenajare a teritoriului);

construcţia halelor de depozitare şi păstrare la rece a produselor agricole;

construcţia serelor;*procurarea ramelor de seră, a construcţiilor de montaj va fi posibilă doar cu condiţia că acestea să fi e furnizate de companii specializate de con-strucţie a serelor, sau distribuitori ofi ciali.

agroturismul rural (procurarea animalelor, a echipa-mentului şi utilajelor necesare pentru dezvoltarea fermei din cadrul complexului turistic);

servicii aferente activităţilor agricole: de reparaţie a utilajului agricol; de consultanţă și marketing pen-tru fermieri etc.

ACTIVITĂŢI NEELIGIBILE refi nanţarea datoriilor existente;plata taxelor şi a impozitelor; construcţia caselor de locuit;procurarea sau arenda pământului și a imobilului

existent de producere/păstrare; reparaţia/întreţinerea spaţiilor de producere/păstra-

re existente;producerea băuturilor alcoolice și de tutun precum și servicii de marketing în acest domeniu; jocuri de noroc, centre de agrement, restaurante, baruri și alte activităţi similare;

comercializarea, reparaţia și amanetarea articolelor de bijuterii confecţionate din metale preţioase, pre-cum și alte activităţi similare;

procurarea materialelor de construcţii, utilajului, echipamentului, mașinilor agricole şi a construcţii-lor de sere (inclusiv a pieselor metalice) de mâna a doua (foste în exploatare).

TERMENUL CREDITULUI PERIOADA DE GRAŢIE≤ 5 ani, inclusiv perioada de graţie ≤ 2ani(pentru a fi eligibil la grant creditul va fi solicitat pe

termen minim de 36 luni, inclusiv perioada de graţie 12 luni)≤ 8 ani, inclusiv perioada de graţie ≤ 4 ani - înfi inţa-

rea plantaţii multianuale(pentru a fi eligibil la grant creditul va fi solicitat pe

termen minim de 48 luni, inclusiv perioada de graţie 24 luni)

Suma maximă a creditului:≤ 300 000 MDL, inclusiv cu o porţiune de grant în

mărime de 40% din suma solicitată (maximum 120 000 MDL). Pentru proiecte mai mari, porţiunea de credit poate fi majorată până la 400 000 MDL, însă grantul va rămâne 120 000 MDL.

În caz de rambursare anticipată (înainte de maturita-te), întârzieri de plăţi în termen cu mai mult de 5 zile lu-crătoare sau a utilizării incorecte a mijloacelor creditului, benefi ciarii vor rambursa integral porţiunea de grant.

Valuta creditului: MDL (lei moldoveneşti)Rata dobânzii:Rata dobânzii este fl otantă şi se revizuie în funcţie de

fl uctuaţia ratei de bază a BNM. Dobânda va fi calculată şi achitată doar pentru porţiunea de credit din suma solici-tată (adică pentru 60%).

Contribuţia benefi ciarului:Contribuţia benefi ciarului va constitui ≥ 10% - mij-

loace băneşti din costul total al investiţiei (mijloacele băneşti din care pot fi achitate salarii, taxe şi impozite, servicii aferente investiţiei);

Condiţii de utilizare a creditului:Mijloacele eliberate vor fi utilizate doar pentru procu-

rarea mijloacelor fi xe. Toate bunurile procurate din mij-loacele creditului vor fi noi.

AGROinform ACREDITATĂ ÎN CADRUL IFAD VI

88 nr. 12 (186)

3 iulie 2015

TURNEU

Membrele grupului de femei au vizitat mai multe întreprinderi agricole din România. Una din ele este întreprinderea specializată în producerea condimentelor din judeţul Galaţi, „Alex & Com”. Compania respectivă este una din cele mai dez-voltate din sector și își vinde produsele în România, dar și peste hotarele ei. Este o afacere de familie, începută în anul 1994 cu 3 angajaţi și doar două produse. Treptat, visul a doi tineri pasionaţi de ceea ce fac a devenit realita-te, organizaţia şi-a concen-trat eforturile în dezvoltarea de noi produse şi servicii, ajungând astăzi să deţină 300 de angajaţi şi peste 400 de produse divers ambalate: vrac, plicuri mici, pachete economice sau multipack în funcţie de dorinţele şi nevo-ile clienţilor săi. În prezent, compania are ca obiect de activitate producerea, amba-

larea şi distribuţia de produ-se alimentare. Organizaţia oferă servicii complete de vânzare, marketing şi logisti-că şi activează pe următoare-le sectoare: condimente, baze pentru mâncăruri, ingredien-te şi aditivi de patiserie, con-servanţi alimentari, vopsea de ouă. Experienţa pe piaţă, calitatea materiilor prime folosite şi încrederea clien-ţilor săi a adus compania în primii cinci jucători impor-tanţi din ţară, în cazul unor produse cum ar fi produsele de conservare şi vopseaua de ouă, în primii doi jucători sau chiar în poziţia de lider de piaţă.

MATCA UNUL DIN CELE MAI MARI BAZINE LEGUMICOLE

O altă vizită importantă a fost cea realizată la ferma „Marcoser” SRL din comuna

Matca, Galaţi. Aici femeile au făcut cunoștinţă cu tehnolo-gii avansate de producere a legumelor în spaţii protejate, implementate în unul dintre cele mai mari bazine legu-micole din România, bazinul legumicol Matca. Membrele Reţelei au vizitat sediul fi r-mei, solariile fermei, precum și depozitul de legume din localitate, de unde se livrea-ză legume proaspete în mari-le lanţuri de hipermarketuri din ţară. Reprezentanţii „Marcoser” SRL au abordat mai multe subiecte de in-teres pentru femei, cum ar fi cele legate de importanta utilizării foliilor profesionale de acoperire, mulcirea cu ajutorul foliilor transparente, irigarea culturilor prin inter-mediul sistemului de irigare cu tub capilar și pix, metode inovative de palisare a legu-melor precum și modalităţi de umbrire a solariilor cu ajutorul produselor speci-

TURNEE DE STUDIU PENTRU

MEMBRELE REŢELELOR DE FEMEI În perioada 15 - 19 iunie un grup de femei din cadrul Reţelelor de sociali-zare a femeilor antreprenoare din agricultură, au participat la un turneu de studiu în România. Turneul a vizat tematica producerii legumelor în spaţiu protejat și a plantelor aromatice. Deplasarea a fost organizată de Federaţia AGROinform și a fost susţinută de Proiectul Competitivitatea Agricolă și Dezvoltarea Întreprinderilor (ACED). La sfârșitul lunii iulie urmează un tur-neu de studiu în Polonia cu tematica producerii fructelor și pomușoarelor.

Proiectul Competitivitatea Agricolă și Dezvoltarea Întreprinderilor (ACED), fi nan-ţat de USAID și MCC, a organizat pe 26 iunie 2015, la Cahul, Forumul Regional al Producătorilor de Legume. Evenimentul a adunat 60 de antreprenori agricoli din sudul Republicii Moldova, consultanţi naţionali și reprezentanţi ai administraţiei raionale Cahul. Forumul s-a axat pe câteva teme importante pentru fermierii moldoveni, care sunt în proces de tranziţie spre o agricultură performantă și, în acest sens, benefi ciază de asistenţa tehnică din partea ACED. Planul de activităţi au inclus prezentări și dezbateri despre noii hibrizi de legume și schemele de fertilizarea la producerea legumelor timpurii; metodele de protecţie a culturilor de tomate și castraveţi în spaţii protejate; structurile moderne de sere; echipamentele pentru irigarea plantelor legumicole. Ale-

xandru Bejan, specialist în producerea le-gumelor în cadrul ACED, a trecut în revistă inovaţiile recente la producerea legumelor în spaţii protejate, implementate cu supor-tul proiectului american.

În a doua parte a zilei, participanţii s-au deplasat la două gospodării agricole locale care produc legume în seră, unde a fost demonstrată experienţa de cultivare a noilor hibrizi de tomate, ardei și vinete în

Republica Moldova. Ei au avut posibilitatea să studieze construcţia serelor, a cazange-riei, și a sistemului de irigare. Potrivit lui Oleg Stiopca, coordonatorul programului de instruire ACED, Forumul Regional al Produ-cătorilor de Legume la Cahul a fost o ocazie excelentă de a promova tehnologiile agricole noi în domeniul creșterii legumelor și opor-tunităţile oferite fermierilor moldoveni prin programul de instruire și asistenţă tehnică. Peste 5,700 de producători agricoli au parti-cipat la programul de instruire al Proiectului ACED de la lansarea acestuia în aprilie 2011 cu suportul Agenţiei SUA pentru Dezvoltare Internaţională și Corporaţiei Provocările Mi-leniului. Dintre aceștia, 1,800 au implemen-tat inovaţiile promovate de ACED în gospo-dăriile proprii, suprafaţa totală a terenurilor incluse în activităţi inovaţionale fi ind de 6,524 hectare.

F ORUM PENTRU PRODUCĂTORII DE LEGUME

ale din portofoliul „Marco-ser”. Compania „Marcoser” a fost înfi inţată în anul 2005, având ca obiect principal de activitate consultanţa agri-colă. Pe parcurs, compania s-a dezvoltat continuu, astfel încât, în prezent, este una dintre cele mai dinamice și puternice companii de pe piaţa de inputuri profesio-nale pentru legumicultură și consultanţă agricolă profesi-onală din România.

Următoarea vizită a fost realizată la SC „Leader International” din judeţul Constanţa, unde femeile au cunoscut agricultura hi-droponică, metodă inedită care presupune cultivarea legumelor nu în pământ, ci în diferite soluţii nutritive. Compania creşte legume pe o suprafaţă de 32 hectare, dintre care cinci sunt spaţiu protejat. Pe cea mai mare su-prafaţă sunt cultivate toma-te. Plantele cresc într-o turbă specială care se schimbă odată la doi ani. Totul este automatizat, datorită unui program special de calcula-tor fi ecare plantă primeşte apa şi substanţele necesare creşterii. Specialiştii spun că

agricultura hidroponică este afacerea viitorului şi va fi cea mai utilizată în Europa în următorii 20 de ani.

URMEAZĂ UN TURNEU DE STUDIU ÎN POLONIA

Un alt turneu de studiu va fi organizat la sfârșitul lunii iulie în Polonia. Turneul va avea tematica: „Produ-cerea fructelor şi pomuşoa-relor”. Membrele Reţelei de Socializare a Femeilor pot aplica pentru participare până la data de 10 iulie in-clusiv. Obiectivele turneului de studiu sunt studierea bunelor practici în domeniul cultivării fructelor în zonele tradiţionale de producere din Polonia, studierea bunelor practici în domeniul cultivă-rii pomușoarelor din zonele tradiţionale de cultivare din această ţară, schimbul de informaţie şi practici în do-meniul cultivării fructelor și pomușoarelor între membrii grupului. Grupul va fi consti-tuit din circa 15 participanţi, producători de fructe şi ier-buri aromatice.

Agricultura în Polonia

a fost întotdeauna o parte importantă a economiei ţării. Polonia este un produ-cător important de fructe si legume la nivelul Uniunii Europene, iar în cazul unor sortimente selectate chiar și la nivel mondial. Valoa-rea producţiei de fructe şi legume (inclusiv ciuperci) se ridică la peste 2 mld euro, ceea ce reprezintă aproxima-tiv 15% din producţia totală a bunurilor din agricultură și aproximativ 33% din pro-ducţia culturilor agricole. De exemplu, volumul producţiei poloneze de mere s-a apropi-at în ultimii ani la 3 milioane de tone, reprezentând aproa-pe 25% din producţia totala UE a acestui fruct și clasează Polonia, pe primul loc în UE. Polonia este, de asemenea, unul dintre cei mai mari pro-ducători de căpșuni. Fructele, legumele şi pomișoarele se cultivă în special în apropie-rea marilor orașe poloneze şi în zona Varșoviei. Anume în aceasta zonă va fi organizat turneul de studiu ce va in-clude vizite la diverse între-prinderi agricole, cooperative şi fermieri.

A.R.

99 nr. 12 (186)

3 iulie 2015

PAGINA MINISTERULUI AGRICULTURII

PRINCIPIILE AGRICULTURII ECOLOGICE

Participanţii la seminar, producători şi exportatori de produse agricole ecologice din Moldova, au fost salutaţi de managerul proiectului, Viorel Gherciu, care a făcut o prezentare la temă, menţio-nând obiectivele proiectului. Iurie Senic, şeful Serviciului Producţie Ecologică şi Produse de Origine, din cadrul Minis-

terului, a prezentat politica agricolă generală şi condiţiile privind agricultura ecologică în Republica Moldova. Despre relaţia culturilor şi rolul cul-turilor leguminoase în agri-cultura ecologică, a vorbit pro-fesorul Gh. Jigău, de la Centrul Republican de Pedologie Apli-cată. În continuarea lucrărilor, au fost tratate teme precum:

elaborări noi în domeniul me-todelor ecologic inofensive în protecţia plantelor; procedura de certifi care a produselor agroalimentare ecologice; identifi carea ideii optime de afaceri în agricultura ecolo-gică; planifi carea afacerii în agricultura ecologică, precum şi surse de fi nanţare a afacerii în domeniu.

La fi nele lunii iunie la Ministerul Agriculturii a avut loc seminarul cu tematica „Principiile agriculturii ecologice/conversia la agricultura ecologică”, realizat în cadrul Programului de Parteneriat EaP GREEN, fi nanţat de Comisia Europea-nă şi alţi parteneri de dezvoltare. Programul Naţiunilor Unite pentru mediu (UNEP), conduce o iniţiativă de promovare a agriculturii ecologice în regiunea Parteneriatului Estic, cu accent pe Moldova, Armenia şi Ucraina.

Vremea caniculară a grăbit cu aproximativ două săptămâni începutul sezo-nului de seceriș. În mai mul-te raioane din nordul ţării a început recoltarea orzului de toamnă. Mai mut, fermierii susţin că producţia de orz va fi cu 40% mai mică faţă

de cea de anul trecut și mai puţin calitativă.

În același timp, unii agricultori pregătesc deja tehnica pentru a începe în curând secerișul grâului. Fermierii speră să recolteze cel puţin două tone de grâu la un hectar.

Potrivit datelor Ministe-rului Agriculturii, anul aces-

ta vor fi recoltate cu aproxi-mativ 20% mai puţine cere-ale decât în 2014. Această reducere va afecta volumul exporturilor. Astfel, dacă anul trecut au fost strânse peste un milion de tone de grâu, în acest an recolta va fi de cel mult 800 de mii de

tone de grâu, pierderile în-sumându-se la peste 400 de mii de lei.

Cele mai grave secete din ultimii ani au fost în-registrate în 2007 și 2012. Seceta din 2007, a afectat 80% din teritoriul Republicii Moldova și au fost înregis-trate pierderi de peste 12 miliarde de lei.

Lucrul asupra creării Registrului Viei şi Vinului (RVV) al Moldovei trebuie activizat. Despre aceasta a vorbit recent Jaromir Kvapil, ambasadorului Cehiei în Mol-dova cu Eduard Gramă, vice-ministrul Agriculturii şi In-dustriei Alimentare. Ofi cialii au pledat pentru accelerarea procedurilor necesare pentru implementarea proiectului de sprijin tehnic pentru acest scop. Diplomatul ceh a propus pentru rezolvarea cât mai ra-pidă a problemei, să fi e creată o comisiei interministerială şi să activizeze cooperarea.

Amintim că Guvernul

Cehiei a aprobat fi nanţarea proiectului de elaborare şi implementare în Moldova a Registrului Viei şi Vinului, în mărime de $500 mii. Proiec-tul este prevăzut pentru 46 de luni şi urma să fi e lansat în iunie. Se presupune c re-gistrul va reprezenta nu doar o bază de date despre viile şi întreprinderile vinifi ca-toare din ţară, dar şi va fi un centrul de calculare, menit să proceseze datele despre strângerea strugurilor şi producerea vinului, pentru a avea un tablou clar în dome-niul viticulturii şi vinifi caţiei din republică.

A fost aprobat Regula-mentul cu privire la acor-darea sprijinului fi nanciar producătorilor de fructe și struguri pentru recolta anu-lui 2014, prin Ordinul MAIA nr. 120, din 17 iunie 2015. Astfel, toţi producătorii de fructe și struguri care au fost afectaţi de restricţiile impuse de Federaţia Rusă pot depune cererile pentru solicitarea sprijinului fi nanciar pentru recolta anului 2014, în cadrul componentei „Compensaţii pentru susţinerea vânzărilor” a Acordului încheiat între Guvernul Republicii Moldova și Banca Mondială privind fi nanţarea adiţională a Pro-iectului MAC-P, în valoare de 12 milioane dolari SUA. Aju-torul fi nanciar este destinat micilor producători de fructe și struguri, plantaţiile cărora nu depășesc 15 hectare.

Sprijinul fi nanciar stabilit în dolari SUA se acordă în lei, la cursul de schimb al mone-dei naţionale faţă de dolarul

SUA, în mărime de 19,3 lei pentru 1 dolar SUA. Mărimea sprijinului fi nanciar pentru producătorii de fructe este de 1,93 lei (0,1$) pentru fi ecare kg. de mere; 1,35 lei (0,07$) pentru fi ecare kilogram de prune; 1,54 lei (0,08$) pentru fi ecare kilogram de struguri de soiuri europene livraţi la întreprinderile de procesare până la data de 15.11.2014; 0,77 lei (0,04$) pentru fi ecare kilogram de struguri de so-iuri de tip „Isabella” livraţi la întreprinderile de procesare până la data de 01.11.2014.

Sprijinul fi nanciar se acordă pentru următoarele specii de fructe: mere, soiuri de vară și toamnă (cu recolta medie nu mai mult de 40t/ha); prune, soiuri timpurii (cu recolta medie nu mai mult de 18t/ha); pentru viţă de vie, soiuri europene/soiuri de struguri pentru produse ali-mentare (cu recolta medie nu mai mult de 12t/ha).

Astfel, în perioada 1-31 august 2015, cererile de soli-citare a sprijinului fi nanciar se vor depune de către pro-ducătorii agricoli la comisiile

speciale din cadrul adminis-traţiei publice locale. Ulterior, dosarele însoţite de actul de predare-primire se vor depu-ne de către comisiile speciale, până la 7 septembrie 2015, la secţiile teritoriale ale AIPA, urmând de a fi preluate de Direcţia administrare și con-trol, a AIPA (sediul central). La fi nal, Comisia centrală va asigura examinarea dosare-lor și va aproba fi nanţarea acestora.

Acordul de fi nanţare adiţională al proiectului „Agricultura Competitivă în Moldova” (MAC-P), a fost semnat la 21 mai 2015 între Guvernul Republicii Moldova și Banca Mondială și prevede alocarea Republicii Moldova a unui credit în valoare de $12 mln. Acordul are drept obiectiv acordarea suportului fi nanciar producătorilor de fructe și struguri din Repu-blica Moldova, care au fost afectaţi de embargoul rusesc impus în anii 2013-2014.

PRODUCĂTORII DE FRUCTE ȘI STRUGURI POT BENEFICIA DE AJUTOR

Ulterior au urmat discu-ţii, întrebări şi răspunsuri. Organizatorii evenimentului şi-au propus să atragă o dată în plus atenţia socie-tăţii asupra importanţei pe

care trebuie să o atribuim „agriculturii ecologice”. A fost subliniat rolul acestui sistem de a produce hrană mai curată, mai potrivită metabolismului uman, în de-

Tematica cooperării bilaterale moldo-ruse în do-meniul agroindustrial, a con-stituit unul dintre subiectele incluse pe agenda întrevede-rii copreşedinţilor Comisiei interguvernamentale mol-do-ruse pentru colaborare economică, Victor Osipov, viceprim-ministru al R. Moldova şi Dmitri Rogozin, vicepreşedintele Guvernului Federaţiei Ruse, la care a participat şi Eduard Gramă, viceministrul agriculturii şi industriei alimentare.

În cadrul dialogului purtat, viceministrul a informat despre măsurile

întreprinse în scopul inten-sifi cării colaborării între ministerele agriculturii ale ambelor ţări, inclusiv între instituţiile responsabile de securitatea şi siguranţa alimentelor.

Referindu-se la expor-tul de mărfuri din întreg

spectrul de produse agroa-limentare moldoveneşti pe piaţa rusă, Eduard Grama a subliniat că, doar un număr nesemnifi cativ de companii efectuează actualmente exporturi pe piaţa rusă şi a solicitat autorităţilor ruse să examineze posibilitatea

de a permite efectuarea operaţiunilor de export şi celorlalte companii moldo-veneşti ce deţin acest drept.

La întrevedere s-a dis-cutat şi o altă problemă privind comerţul bilateral cu produse agroalimentare – introducerea de către Fe-deraţia Rusă, în regim uni-lateral, a taxelor vamale la importul produselor moldo-veneşti, ceea ce conduce la majorarea preţurilor fi nale şi micşorarea capacităţii concurenţiale. Partea rusă s-a arătat dispusă pentru reluarea treptată a exportu-rilor din Republica Moldova.

DISCUŢII CU RUSIA PRIVIND COOPERAREA AGROALIMENTARĂ

plină corelaţie cu conserva-rea şi dezvoltarea mediului. Scopul principal, de aseme-nea, adus în evidenţă, constă în a produce produse agri-cole şi alimentare proaspete şi autentice, prin procese create să respecte natura şi sistemele acesteia. Cei pre-zenţi la seminar au accentu-at faptul că pentru fermierii mici şi mijlocii, agricultura ecologică, în special, ar putea fi o soluţie, care să îi ajute să exploateze pământul cu un profi t mai mare, dar şi toto-dată protejându-l, aplicând tehnici agricole specifi ce agriculturii bio.

SECERIȘUL ORZULUI A ÎNCEPUT MAI DEVREME

SE LUCREAZĂ ASUPRA REGISTRULUI VIEI ȘI VINULUI

1010 nr. 12 (186)

3 iulie 2015

UTILE

CE TREBUIE SĂ CUNOAȘTEM ÎNAINTE DE A PROCURA CARNEA

Termenul de valabili-tate al cărnii trebuie să fi e scris foarte clar de către producător pe eticheta produsului, iar dacă pro-curaţi carne proaspătă aveţi dreptul să solicitaţi certifi catul veterinar, unde trebuie să fi e indicată data sacrifi cării şi termenul de valabilitate a cărnii. Carnea proaspătă are un miros specifi c, propriu cărnii proaspete (caracte-ristic speciei animalului respectiv) de o culoare cuprinsă în intervalul de la roz-pal până la roşu – închis. Muşchii în secţiune trebuie să fi e puţin umezi, dar să nu lase pete. Con-sistenţa cărnii în secţiune trebuie să fi e compactă, elastică; gropiţa formată cu degetul trebuie să se niveleze rapid. Grăsimea nu trebuie să aibă miros de alterare.

Carnea congelată se păstrează în spaţii frigo-rifi ce la o temperatură de nu mai puţin de minus 18 grade Celsius. Pachetele cu carne congelată nu trebuie să conţină cristale de gheaţă, în caz contrar aceasta demonstrează o posibilă recongelare a

cărnii, ceea ce nu este admisibil. Carnea decon-gelată trebuie să aibă caracteristicile cărnii proaspete. Cu cât decon-gelarea se face mai lent, cu atât modifi cările şi pierderile de suc sunt mai mici. Carnea, care a fost supusă decongelării, tre-buie preparată imediat. În cazul nerespectării acestei cerinţe riscaţi o intoxicaţie alimentară.

CUM RECUNOAȘTEŢI CARNEA PROASPĂTĂ DE CEA ALTERATĂ

Carnea suspect proas-pătă are semne ale sta-diului iniţial de alterare: pe alocuri suprafaţa este umedă, puţin lipicioasă şi de culoare mai întune-cată decât cea proaspătă. Muşchii în tăietură sunt umezi, de culoare roşie întunecată, sucul de carne este puţin tulbure. Con-sistenţa cărnii este slab elastică, la apăsarea cu degetul gropiţa formată se îndreaptă lent. Mirosul puţin acid sau cu nuanţă de alterare. Grăsimea este

de consistenţă moale, puţin lipicioasă (se lipeş-te de deget), cu nuanţe cenuşii-mate, articulaţiile sunt uşor acoperite cu mucozitate.

Carnea alterată are suprafaţa acoperită cu mucozitate de culoare ce-nuşie-cafenie sau cu mu-cegai. Muşchii în tăietură sunt umezi, lipicioşi, de culoare roşie - cafenie, iar sucul de carne este tulbu-re; la carnea decongelată alterată de pe suprafaţa secţiunii se scurge suc tulbure, are consistenţa ofi lită; la apăsarea cu de-getul gropiţa formată nu se îndreaptă, miros - acru, rânced sau de putregai. Grăsimea este moale, de culoare cenuşie, cu gust amărui.

Dacă carnea are miros impropriu cărnii proaspe-te, atât la suprafaţă, cât şi în profunzime, nu riscaţi consumarea ei. Nu riscaţi să procuraţi carne suspect proaspătă sau alterată, deoarece poate fi şi o sur-să de infecţii alimentare. Carnea moleşită, jilavă şi lipicioasă în care intră degetele, este de proastă calitate – poate proveni de

Agenţia Naţională pentru Siguranţa Alimentară (ANSA) a difuzat un co-municat de presă prin care vrea să atragă atenţia opiniei publice asupra problemelor care pot apare dacă nu se respectă anumite condiţii optime de comercializare a alimentelor. De data aceasta, Agenţia se referă la condiţiile de vânzare a cărnii. Potrivit specialiștilor instituţiei, carnea poate fi proaspă-tă, congelată, suspect proaspătă şi alterată.

la un animal bolnav sau este alterată.

CARACTERISTICILE CĂRNII ÎN DEPENDENŢĂ DE SPECIE

Carnea de vită are ţesutul muscular de cu-loare roşie închisă, tare la pipăit, uşor sfărâmicioasă, fi bra musculară este mai voluminoasă, lipsită de su-culenţă şi mai puţin grasă. Carnea de porc are ţesu-tul muscular de culoare trandafi rie cu fi bre dense şi tari. Carnea provenită de la vieri nu se foloseşte, deoarece are un miros specifi c neplăcut, şoricul

tare şi gros şi se dezlipeşte greu de stratul de slănină.

Carnea animalelor foarte tinere (de viţei, de purceluşi) se caracterizează printr-o culoare mai des-chisă (roz-roşietică) şi este foarte fi nă. Ea se prepară foarte repede. Carnea ani-malelor adulte se carac-terizează printr-o nuanţă mai întunecată a culorii până la roşu închis şi con-sistenţa tare. Astfel de car-ne se prepară mai greu.

Carnea de pasăre (proaspătă), spre deosebire de altă carne, are un con-ţinut mai ridicat de vita-mine. Carnea preambalată trebuie să fi e etichetată şi marcată corespunzător cu data de fabricare şi termenul de valabilita-te. Carcasele de pasăre

trebuie să aibă o culoare uniformă, fără pete vine-te, care atestă existenţa fracturilor cu acumulări de sânge, unde pot să se dezvolte focare de infecţii, ca urmare a unei păstrări necorespunzătoare. Carnea proaspătă are o culoare albă – roz-pal şi cu miros specifi c acesteia. La pipăit nu trebuie să se lipească de degete. Nu cumpăraţi păsări tăiate cu creasta şi bărbiţele de o culoare brună, pielea umedă, de culoare cenuşie, cu pete verzi, ochii înfundaţi în orbite, ciocul fără luciu, iar în tăietură - suprafaţa lucioasă, cu miros modi-fi cat, grăsimea cu miros rânced.

Nu cumpăraţi carne în locurile neautorizate.

În trecut bunicii noștri foloseau la îngrijirea plantelor remedii exclusiv naturale, pe care le aveau la îndemână în gospodă-rie. Astfel, în calitate de îngrășământ poate fi uti-lizată coaja de ou. Atunci când consumaţi ouă nu mai aruncaţi cojile, clă-

tiţi-le bine, chiar dacă aţi spălat oul înainte de a-l folosi, lăsaţi-le să se usuce și pisaţi-le până obţineţi un praf. Presăraţi-l pes-te pământul din ghivece sau adăugaţi-l în apa cu care udaţi fl orile. Este un îngrășământ natural foar-te bun pentru fl orile de

apartament. Apa în care aţi spălat sau aţi fi ert cartofi i sau alte legume, păstraţi-o și udaţi cu ea plantele. Mineralele și vitaminele pe care le conţine vor hrăni planta și o vor revigora.

Spre primăvară, pentru a revigora plantele și pen-tru a le pregăti de sezonul cald, perioada în care, de regulă, acestea fac și fl ori, dizolvaţi o lingură cu zahăr într-un litru de apa cu care veţi uda fl orile. Efectul de hrănire este garantat.

Amestecaţi zaţul care v-a rămas de la cafea cu puţină apă și turnaţi-l pes-te pământul din ghiveci.

Cu toată atenţia pe care o acordăm grădinii noastre, ne trezim într-o bună zi cu „musafi rii nepost iţi”, diferiţi agenţi patogeni și dăună-

tori, care se instalează pe plantele noastre, cu scopul de a le ataca, la început lent și dacă nu luăm mă-suri de combatere, se poate ajunge până la distrugerea totală a recoltei. Așa se întâmplă cu majoritatea legumelor: roșii, castraveţi, varză, pepeni etc, dacă nu luăm măsuri efi ciente și la timp. Majoritatea cultiva-torilor de legume apelează la substanţe chimice (in-secticide, fungicide) care distrug dăunătorii; dar în același timp afectează cali-tatea legumelor noastre.

Există și tratamente naturale care menţin sta-rea de sănătate a plantelor din grădina noastră, fără a le afecta calitatea și gustul. Tratamentele cu zeamă de urzică sau alternativ

cu zeamă de coada-calului sunt foarte efi ciente. Puteţi proceda în felul următor: la 10 l de apă rece se pune 1 kg de plantă (urzică sau coada-calului) și se lasă la macerat timp de 24 de ore. Apoi zeama trebuie strecurată și pusă în pom-pa de stropit. Operaţiunea de stropire se face printr-o baie completă a plantei și la foarte scurt timp după ploaie. Este recomandabil să stropim întreaga grădi-nă pentru efi cienţă sporită; astfel evităm transmiterea bolii la alte plante. Trata-mentul este iest in, efi cient și la îndemâna fi ecărui gră-dinar. Merită să încercaţi.

Dacă vreţi să nu aveţi probleme cu vampirii mi-nusculi, adică puricii și păianjenii, care trăiesc din

seva plantelor, înfi geţi în pământul din ghiveci, la o adâncime de un centime-tru, câţiva căţei de usturoi curăţaţi de coajă. Tutunul sau scrumul de ţigară se lasă peste noapte în apă (o parte tutun la opt părţi apă). Cu ea se udă apoi câte puţin la rădăcina fi ecărei plante.

Ori de câte ori plantele dumneavoastră fac pă-duchi sau sunt atacate de păianjenul roșu, spălaţi cu multă grijă toate frunzele, inclusiv tulpinile, cu o câr-pă moale înmuiată în apa în care aţi dizolvat puţin săpun (trei părţi de apă, o parte săpun). Preventiv, se spală plantele de două ori pe an: la curăţenia de primăvară, apoi la cea de toamnă.

SECRETE PENTRU GRĂDINĂ

1111 nr. 12 (186)

3 iulie 2015

SĂNĂTATE

De obicei, pericolul există în cazul când produsele ușor alterabile se comercializea-ză direct pe străzi, în pieţe improvizate şi alte locuri neautorizate. Specialiștii moldoveni atenţionează că în ultimii ani a crescut numărul cazurilor de to-xiinfecţii alimentare și de boli diareice acute (BDA), din cauza folosirii produse-lor alimentare nesigure. În cadrul cercetărilor realizate de specialiști s-a constatat că izbucnirile de toxiinfecţii alimentare și BDA au loc mai frecvent în unităţile de alimentaţie publică, în con-diţii casnice, iar produsele care au contribuit la apariţia toxiinfecţiilor sunt procurate

din pieţe, unităţi comerciale și locuri neautorizate.

Cauzele principale, care favorizează apariţia izbucnirilor de toxiinfecţii alimentare sunt: folosirea la pregătirea alimentelor a materiei prime de origine animală infectate primar (ouă, carne de pasăre, carne de bovine și porcine), procu-rarea produselor alimentare infectate primar din pieţe, locuri neautorizate, unităţi comerciale specializate, în cadrul cărora poate fi constatată nerespectarea regulilor de igienă şi con-diţiilor de comercializare şi păstrare a acestor produse; organizarea ceremoniilor la obiectivele de alimentaţie

Protejaţi bucătăria și zonele de gătit împotriva insectelor, paraziţilor și animalelor.

Păstraţi corect alimente-le gătite și cele crude: Separaţi carnea crudă și

fructele de mare de cele-lalte alimente;

Folosiţi echipamente și ustensile separate (cum ar fi cuţitele și tocătoa-rele) pentru manipularea alimentelor crude;

Depozitaţi alimentele în cutii pentru a evita con-tactul dintre alimentele crude și cele preparate.

Respectaţi condiţiile și temperaturilor optimale în timpul preparării bucatelor: Gătiţi alimentele cât mai

bine, în special carnea, ouăle și fructele de mare;

Supele, ciorbele și to-căniţele trebuie fi erte pentru a vă asigura că au atins 70°C. Ar fi ideal să folosiţi un termometru alimentar. Când fi erbeţi carnea asiguraţi-vă că zeama este limpede și nu este de culoare roz;

Reîncălziţi alimentele gătite la o temperatură cât mai mare, preferabil peste 60°C.

Iată câteva reguli de păstrare a produselor ali-mentare: Nu lăsaţi alimentele gă-

tite la temperatura ca-merei mai mult de 2 ore;

Refrigeraţi imediat alimentele gătite sau perisabile (de preferat sub 5°C).

Păstraţi alimentele gătite la temperatura de peste

60°C înainte de a fi servite; Nu păstraţi alimentele

timp îndelungat, nici chiar în frigider;

Nu decongelaţi alimen-tele la temperatura ca-merei.

Aveţi grijă la folosirea apei și a materiei prime sigure: Folosiţi apa potabilă din

surse sigure sau apa îm-buteliată;

Alegeţi alimente proas-pete și sănătoase;

Alegeţi alimente pro-cesate pentru a fi mai sigure, cum ar fi laptele pasteurizat;

Spălaţi bine fructele și legumele, în special dacă le consumaţi crude.

Nu folosiţi alimentele după data de expirare a acestora.

Ministerul Sănătăţii atrage din nou atenţia asu-pra toxiinfecţiilor alimentare, care reprezintă un adevărat pericol pentru sănătatea oamenilor în această perioadă caldă a anului. Într-un comuni-cat de presă al instituţiei se spune că în condiţiile unor temperaturi ale mediului mai mari de 25-30 grade Celsius, este favorizată dezvoltarea microor-ganismelor în produsele alimentare, îndeosebi în cele uşor alterabile de origine animală cum ar fi : produsele din carne, lactatele, peştele. Toate aceste microorganisme se dezvoltă în produsele alimenta-re care se păstrează şi se vând în condiţii insalubre şi cu încălcări a regimurilor termice de păstrare și pot provoca toxiinfecţii alimentare.

UN VIBRION AL HOLEREI DEPISTAT ÎN BAZINE ȘI RÂURIÎn Republica Moldova,

prin dispoziţia Ministe-rului Sănătăţii, anual pe durata lunilor iunie-oc-tombrie, se efectuează monitorizarea săptămâ-nală a holerei și bolilor diareice acute, inclusiv cu supravegherea circu-laţiei vibrionului holerei în mediul ambiant pe tot teritoriul ţării. În perioa-da 01 - 24.06.2015, din mediul ambiant, au fost depistate 40 de tulpini al virusului holerei în 12 teritorii administrative. Semnalele de alarmă din ultimele zile par să fi e justifi cate. O femeie de 59 de ani a fost infectată cu vibrionul holeric netoxic, pe fundalul informaţiilor despre existenţa bacteriei în râul Nistru. Potrivit medicilor, este vorba des-pre o tulpină inofensivă a holerei, care, însă, îşi poa-te schimba forma şi de-veni agresivă dacă ajunge

într-un mediu ambiant favorabil.

De remarcat că, anu-al, din mediul ambiant se depistează cca. 200 de tulpini ale virusului holerei. Cel mai frec-vent, aceste tulpini sunt depistate în obiectele acvatice şi reprezintă un

indicator epidemiologic despre contaminarea biologică a obiectelor mediului ambiant, inclu-siv râuri, lacuri, iazuri etc. Este important de cunoscut că, tulpinile respective nu provoacă boala holera. Totuşi, dacă au nimerit în organismul

uman cu apa sau produ-sele contaminate, poate provoca boala diareică acută. Holera clasică este provocată de un alt virus al acestei boli și prezintă o maladie extrem de con-tagioasă, cu manifestări clinice specifice şi for-me grave, care din anul

2001 până în prezent nu a fost înregistrată în ţara noastră.

În perioada anilor 2001-2015 situaţia epide-miologică la această infec-ţie în republică se menţine stabil favorabilă. Centrele de Sănătate Publică, în colaborare cu instituţiile medico-sanitare publice şi autorităţile administraţiei publice locale, în confor-mitate cu actele normati-ve şi directive în vigoare, planifi că şi realizează măsuri de rigoare întru prevenirea apariţiei şi răs-pândirii holerei şi bolilor diareice acute în teritoriile deservite.

Pentru prevenirea boli-lor diareice acute, inclusiv şi a holerei, este important de cunoscut şi respectat următoarele reguli şi mă-suri simple de precauţie:

– nu vă scăldaţi şi nu pescuiţi în bazinele acvati-ce neautorizate;

– nu folosiţi pentru băut, spălatul pe mâini şi a veselei apa din bazinele acvatice deschise, fântâni neamenajate şi neautori-zate în aceste scopuri;

– procuraţi produse alimentare (peşte, fructe, legume etc.) de calitate garantată numai în locuri autorizate;

– păstraţi, spălaţi mi-nuţios şi pregătiţi produ-sele alimentare în condiţii igienice şi tehnologice adecvate;

– folosiţi apa pentru băut numai din surse sigu-re sau în lipsa lor, numai apă fi artă sau îmbuteliată;

– respectaţi cu stricteţe regulile de igienă generală şi personală.

Reţineţi! La apariţia primelor semne de boală solicitaţi imediat asisten-ţă medicală, iar în cazuri grave, chemaţi ambulanţa. Nu vă ocupaţi cu autotra-tamentul.

TOXIINFECŢIILE ALIMENTARE AFECTEAZĂ POPULAŢIA AFECTEAZĂ POPULAŢIA

publică cu folosirea materi-ei prime de origine animală contaminată microbiologic; nerespectarea procesului tehnologic de pregătire şi păstrare a bucatelor, etc.

O problemă cu impact negativ asupra sănătăţii po-pulaţiei, prezintă comerţul stradal neautorizat cu pro-duse alimentare uşor alte-rabile (carne și produse din carne, lapte și produse din lapte, pește și produse din pește, ouă ș.a.), tolerat de autorităţile publice locale.

Astfel, specialiștii din cadrul Ministerului Sănătă-ţii atenţionează populaţia privind necesitatea de a depune eforturi comune în vederea prevenirii bolilor diareice acute și toxiinfec-ţiilor alimentare, prin res-pectarea mai multor reguli simple. Respectarea unor reguli simple de igienă și curăţenie vă va scuti de nu-meroase probleme: Spălaţi-vă pe mâini

înainte de a prelucra ali-mentele, dar și în timpul preparării lor;

Spălaţi-vă pe mâini după ce folosiţi toaleta;

Spălaţi și dezinfectaţi toate suprafeţele și us-tensilele utilizate la pre-pararea hranei de fi ecare dată când le folosiţi;

1212 nr. 12 (186)

3 iulie 2015

INTERNAȚIONAL

UN TIMIȘOREAN CULTIVĂ CEI MAI IUŢI ARDEI DIN LUME

RUȘII PUN EMBARGOU PE CIOCOLATA ȘI FLORILE DIN EUROPA

Moscova intenţionează să prelun-gească embargoul impus produselor ali-mentare din Uniunea Europeană și să-l extindă la ciocolată și fl ori. Măsura vine după ce UE a decis recent să prelungeas-că sancţiunile împotriva Rusiei, a de-clarat Aleksey Alekseenko, președintele Serviciului federal de supraveghere vete-rinară și fi tosanitară din Federaţia Rusă. Olanda exportă cantităţi mari de fl ori și produse din fl ori din Europa și America Latină în Rusia. Potrivit datelor adminis-traţiei vamale, în 2014 Rusia a importat 14.700 de tone de bulbi, rădăcini și alte produse din fl ori în valoare de 38 de mili-oane de dolari. La acestea se adaugă im-portul altor 26.500 de tone de alte plante, copaci și arbuști în valoare de 58,3 mili-oane de dolari. Livrările de fl ori proaspete au fost și mai mari, Rusia importând anul trecut 30.700 de tone în valoare de 225,4 milioane de dolari.

De asemenea, producătorii ruși au ce-rut o interzicere a importurilor de cioco-lată din Europa. Potrivit lui Alekseenko,

producătorii ruși vor să preia segmentul de piaţă controlat de ciocolata de calitate provenită din ţări europene precum Bel-gia, Franţa și Germania.

Miniștrii de externe din statele mem-bre ale Uniunii Europene au decis prelun-girea sancţiunilor economice împotriva Rusiei până la sfârșitul lunii ianuarie 2016. Înaintea instituirii embargoului, circa 6.000 de companii europene ex-portau în Rusia produse agroalimentare, acestea fi ind înlocuite în prezent de soci-etăţi din Asia, Africa și America Latină, dar și din ţări europene care nu sunt membre ale UE, cum este Serbia.

FAO: SCHIMBĂRILE CLIMATICE AFECTEAZĂ ALIMENTAŢIA OAMENILOR

Schimbările climatice vor avea consecinţe importante asupra producţiei și comerţului internaţional cu alimente, avertizează un grup de oameni de știinţă și economiști, într-un material publicat zilele trecute de Orga-nizaţia pentru Alimentaţie și Agricultură a Naţiunilor Unite (FAO).

Documentul analizează legătura din ul-timii 20 de ani dintre modifi cările climatice și sistemele alimentare și are în vedere pro-vocarea pe care o reprezintă rapida creștere a cererii de produse alimentare în contextul sporirii populaţiei și a resurselor fi nanciare de care dispun un mare număr de oameni. Printre efectele schimbărilor climatice, ex-perţii amintesc diminuarea calităţii nutritive a anumitor alimente din cauză că majorarea concentraţiei de dioxid de carbon din atmo-sferă (așa-numitul efect de seră) scade con-ţinutul de zinc, fi er și proteine și crește con-ţinutul de amidon și zaharuri al unor culturi de bază cum ar fi cele de grâu și orez.

Totodată, capacitatea de producţie a ali-mentelor este afectată de lipsa apei, tot mai pronunţată în unele regiuni ale globului. Ma-

terialul readuce în atenţie un studiu recent, potrivit căruia, prin scăderea consumului de produse alimentare de origine animală s-ar putea economisi cantităţi de apă care ar fi sufi ciente pentru aprovizionarea a 1,8 miliar-de de persoane la nivel global. Editorul publi-caţiei prezentate de FAO, Aziz Elbehri, a atras atenţia asupra pericolului amplifi cării inega-lităţilor de pe planetă, efectele negative ale schimbărilor climatice urmând să fi e resimţi-te în special în ţările mai puţin dezvoltate.

În privinţa comerţului cu produse ali-mentare, studiul prognozează o intensifi ca-re a fl uxurilor dinspre nord spre regiunile sudice, care au un potenţial mai scăzut de producţie și export. Totodată, autorii mate-rialului estimează că fenomenele climatice extreme cum ar fi secetele, inundaţiile sau furtunile puternice vor perturba transportul și sistemele de aprovizionare cu alimen-te. Comerţul în sine nu este o strategie de adaptare sufi cientă, fi ind nevoie de reforme interne prin care statele și regiunile să evite dependenţa lor de importuri alimentare, mai susţine publicaţia.

În urmă cu trei ani și-a cumpărat un teren de 2.000 metri pătraţi în judeţul Timiș, din care o suprafaţă de 350 mp este cultivată integral cu ardei iuţi din soiurile: Jalapeno, Habanero și Cayenne Golden. Aven-tura picantă a tânărului antreprenor, a început încă de pe vremea studenţiei. În timpul facultăţii, creștea ardei iuţi în ghivece. Așa i-a trecut prin minte să încerce această activitatea la o scară mai mare și în urmă cu trei a început să se ocupe mai serios de cultivarea soiuri-lor de ardei iuţi ceva mai puţin cunoscuţi și cultivaţi în România. Primul pas pen-tru transformarea pasiunii într-o afacere profi tabilă a fost construirea unui solar de 100 metri pătraţi care îl ajută pe tânăr să-și obţină răsadurile în condiţii optime de temperatură și umidita-te. Procurarea seminţelor de ardei iute a fost cea mai difi cilă etapă a micii afaceri. „Am căutat niște produ-cători serioși care să-mi furnizeze seminţe de ardei iuţi, nu să mă trezesc că pun

un anumit soi și îmi ies apoi roșii. Am căutat furnizori cu experienţă și care au primit recomandări bune de la cei care au cumpărat deja de la ei. Am cumpărat seminţe de peste tot: Anglia, Hong-Kong, Statele Unite ale Americii”, spune Predrag Jivici despre originea semin-ţelor pe care le folosește.

SOIURI NOI PENTRU ROMÂNIA

Soiurile pe care tânărul a ales să le cultive: Jalapeno, Habanero și Cayenne, sunt

Cultura de ardei iute nu este foarte răspândită în România, sau cel puţin nu se cultivă ardeiul iute la scară largă așa cum se întâmplă în ţări din alte părţi ale lumii. În prezent, însă, afacerea cu condimente iuţi a prins avânt și cei care au intrat primii pe piaţă culeg deja roadele. Predrag Jivici, un tânăr antreprenor cu viziune, originar din Timișoara, a luat decizia de a transforma un hobby într-o reală afacere.

tânărul antreprenor. Preţul de vânzare diferă în funcţie de soi. Cu cât ardeiul are un grad de iuţime mai ridicat cu atât este mai scump. Asta pentru că un ardei, cu cât este mai iute cu atât se dezvoltă mai greu, are nevoie de o perioadă mult mai mare să ajungă la ma-turitatea de recoltare. De exemplu, soiul Habanero are nevoie de 6 luni pentru a ajunge la maturitatea de recoltare. A încercat să adapteze preţurile la piaţa românească, astfel soiul Jalapeno se vinde la 40 lei kilogramul, Cayenne Golden – 60 lei kilogramul și Ha-banero – 80 lei.

Nu stropește ardeii cu nimic, iar prin lucrări ma-nuale are grijă ca grădina să fi e curată de buruieni, încercând să menţină totul la un stadiu de cultură eco-logică, susţine cultivatorul de ardei iuţi.

Micul producător din judeţul Timiș a investit într-un sistem de irigare

prin picurare, pentru a de-ţine controlul total asupra cantităţii de apă de care benefi ciază cultura sa.

Pentru că producţia sa în stare proaspătă se vinde mai greu, timișoreanul a investit într-un echipament profesional pentru a usca ardeii iuţi. Dehidratatorul pentru uscare funcţionea-ză pe bază de aer cald, iar ardeii sunt uscaţi la 45 de grade Celsius pentru a-și păstra proprietăţile nutriti-ve. Rata de dehidratare este de 1:10, practic dintr-un kg de ardei proaspeţi iese 100 g de ardei uscaţi. După care urmează procedura de mărunţire, sub formă de fulgi. „Tot pentru o plus valoarea adăugată procesez, ardeii Jalapeno și îi vând sub formă de dulceaţă de ardei iuţi, asta în special pentru restaurantele cu care colaborez”, mai spune antreprenorul din judeţul Timiș, despre procesarea și valorifi carea ardeilor iuţi.

mai puţin cunoscute și cul-tivate în România, dar sunt niște ardei care au un grad de iuţeală cu mult peste so-iurile care se cultivă în mod tradiţional în România. Nu pune niciodată sămânţă din producţie proprie, comandă seminţe care sunt obţinute în spaţii protejate și care au fost făcute de profesioniști. Preţul pentru aceste semin-ţe variază foarte mult pen-tru că majoritate celor care vând astfel de soiuri le dau la bucată. La un preţ mediu de 8 euro pentru 10 seminţe, cultivatorul a scos din bu-zunar, pentru cele 1.000 de fi re, în jur de 800 euro.

Principalul criteriu după care se clasifi că ardeiul este iuţimea, care se măsoară în unităţi Scoville. Are o gamă cât mai largă de iuţime a ardeilor, de la cei foarte puţin iuţi care au undeva la 5.000 unităţi Scoville, până la cei foarte iuţi care au undeva la 350.000 uni-tăţi Scoville. Primul an a

fost unul experimental, cu foarte multe soiuri și un număr mai mic de plante. Al doilea an, adică 2014, a fost un dezastru din cauza ploilor și lipsei de căldură, în care nu a ţinut socoteala foarte exactă a producţiei. Anul acesta, în schimb, se așteaptă la o producţie me-die de 300-350 kilograme. La un calcul simplu, dacă, își vinde întreaga producţie de 300 kilograme la un preţ mediu de 50 lei, tânărul Ji-vici obţine, la sfârșitul sezo-nului de recoltare un venit mediu de 3.400 euro. Dacă se scade costul cu sămânţa și alte cheltuieli antrenate cu înfi inţarea și întreţinerea culturii, tot rămâne cu un profi t picant de 2.000 euro.

DULCEAŢĂ DIN ARDEI IUŢI

Producţia se vinde în re-staurante și la amatorii de iute. Desfacerea producţie de ardei exotici reprezintă partea cea mai difi cilă. „La suprafaţa pe care o cultiv nu obţin o producţie uriașă, ardei sunt mici, compacţi și ca să fac un kilogram am nevoie și de 100 de bucăţi. Am reușit în cele din urmă să înlesnesc o colabora-re cu câteva restaurante interesate de ardeii mei. Restul cumpărătorilor sunt persoane fi zice, amatori de iute, care mă contactează și cumpără jumătate de kilo-gram, un kilogram”, spune

1313 nr. 12 (186)

3 iulie 2015

TE INFORMEAZĂ LA TIMP, OFERINDUŢI CELE MAI BUNE ARGUMENTE ÎN ORICE NEGOCIERE!

MULŢI PRODUCĂTORI SAU CONVINS CĂ ESTE MULT MAI GREU CĂ ESTE MULT MAI GREU SĂ VINZI PRODUSUL SĂ VINZI PRODUSUL LA UN PREŢ CONVENABIL, LA UN PREŢ CONVENABIL, DECÂT SĂ PRODUCI

MARKETING

Federaţia Agricultorilor AGROinform prezintă preţurile săptămânale angro la fructe şi legume pe 5 pieţe din MoldovaInformaţia despre preţurile săptămânale o puteţi accesa pe www.agravista.md 02.07.2015

Denumirea produsuluiPiaţa agricolă Edineţ Piaţa angro Bălţi Piaţa angro Chişinău

(Albişoara) Piaţa agricolă Ungheni Piaţa agricolă Cahul

minim maxim mediu minim maxim mediu minim maxim mediu minim maxim mediu minim maxim mediuLEGUMELEGUME

Ardei dulce 14.00 15.00 15.00 15.00 20.00 17.00 18.00 20.00 18.00 17.00 35.00 20.00 15.00 15.00 15.00Cartofi 1.00 1.50 1.00 2.00 4.00 3.00 - - - - - -Cartofi timpurii 5.00 6.00 5.00 2.00 7.50 5.50 4.00 5.00 4.00 2.50 9.00 7.00 5.00 6.00 5.00Castraveţi 3.00 3.00 3.00 3.00 5.00 4.00 5.00 6.00 5.00 5.00 7.00 7.00 4.00 5.00 4.00Ceapă galbenă 8.00 9.00 8.00 5.00 8.50 6.00 7.00 8.00 7.00 7.00 10.00 9.00 9.00 9.00 9.00Ciuperci Shampinion - - - - - - 25.00 25.00 25.00 35.00 40.00 38.00 28.00 28.00 28.00Dovlecei - - - 2.00 3.00 2.00 1.50 2.00 1.50 3.00 6.00 5.00 2.00 3.00 2.00Morcov timpuriu 10.00 10.00 10.00 8.00 15.00 12.00 15.00 16.00 15.00 15.00 17.00 15.00 8.00 8.00 8.00Pătrunjel - - - - - - 30.00 30.00 30.00 - - - - - - Roşii de seră 7.00 10.00 9.00 8.00 15.00 10.00 7.00 9.00 7.00 10.00 18.00 15.00 7.00 9.00 8.00Salată - - - - - - 15.00 15.00 15.00 - - - - - - Sfecla de masa timpurie - - - 5.00 7.00 6.00 6.00 7.00 6.00 5.00 6.00 6.00 8.00 8.00 8.00Usturoi 15.00 17.00 15.00 18.00 25.00 20.00 20.00 20.00 20.00 25.00 35.00 30.00 - - - Varză timpurie 2.00 2.00 2.00 2.00 4.00 2.00 2.00 2.00 2.00 3.00 5.00 4.00 1.00 1.50 1.00Varză broccoli - - - - - - 40.00 40.00 40.00 - - - - - - Varză conopidă - - - - - - 14.00 14.00 14.00 18.00 18.00 18.00 18.00 18.00 18.00Varză de pechin - - - - - - 15.00 15.00 15.00 - - - - - - Vinete - - - 17.00 20.00 17.00 25.00 25.00 25.00 18.00 20.00 20.00 20.00 20.00 20.00

FRUCTEFRUCTEBanane - - - - - - 20.00 21.00 20.00 - - - 22.00 22.00 22.00Caise 8.00 13.00 9.00 10.00 15.00 15.00 13.00 15.00 13.00 15.00 25.00 20.00 15.00 15.00 15.00Cirese 5.00 8.00 5.00 9.00 14.00 10.00 10.00 10.00 10.00 8.00 10.00 8.00 15.00 15.00 15.00Coacăză neagră 30.00 30.00 30.00 30.00 30.00 30.00 30.00 30.00 30.00 35.00 45.00 35.00 30.00 30.00 30.00Coacăză rosie - - - - - - 15.00 18.00 15.00 20.00 25.00 25.00 - - - Grepfrut - - - - - - 35.00 35.00 35.00 - - - - - - Lămâi - - - - - - 36.00 36.00 36.00 - - - 30.00 30.00 30.00Mandarine - - - - - - 20.00 20.00 20.00 - - - - - - Mere - - - - - - 18.00 18.00 18.00 - - - - - - Mere Golden - - - 24.00 24.00 24.00 19.00 19.00 19.00 - - -Mere Idared - - - - - - 18.00 18.00 18.00 - - - - - - Mere Richard - - - 26.00 26.00 26.00 19.00 19.00 19.00 - - - - - - Miez de nucă - - - - - - - - - 75.00 140.00 135.00 - - - Pepene galben (zemos) - - - 25.00 25.00 25.00 20.00 20.00 20.00 - - - - - - Pepene verde (harbuz) - - - 10.00 10.00 10.00 10.00 10.00 10.00 12.00 15.00 15.00 7.00 7.00 7.00Piersici 9.00 12.00 10.00 8.00 10.00 9.00 4.00 6.00 4.00 10.00 15.00 15.00 4.00 5.00 5.00Portocale - - - - - - 18.00 18.00 18.00 - - -Prune - - - - - - - - - 20.00 20.00 20.00 - - - Prune uscate - - - - - - - - - 25.00 35.00 30.00 - - - Vişină 4.00 6.00 4.00 - - - - - - 5.00 10.00 5.00 5.00 7.00 6.00Zmeură 13.00 14.00 13.00 18.00 18.00 18.00 18.00 18.00 18.00 20.00 20.00 20.00 20.00 20.00 20.00

1414 nr. 12 (186)

3 iulie 2015

CERERI ȘI OFERTE

Responsabilitatea pentru veridicitatea ofertelor plasate aparține www.agravista.md

Mai multe informații găsiți pe www.agravista.md

OFERTE COMERCIALEPerioada 22 - 30 iunie 2015

Un nivel prea mare de azot în gunoiul de grajd poate afecta negativ culturi-le. Agricultorii care folosesc frecvent ca îngrășământ natural gunoiul de grajd ar

trebui să fi e atenţi și la nivelul de azot pe care acesta îl are, atrage atenţia publicaţia Modern Farmer. Astfel, un prim criteriu pe care fermierii ar trebui să îl aibă în

ATENŢIE LA GUNOIUL DE GRAJD

OFERTE Produs / Ser-

viciu Preţ Cantitate Contacte

Castraveţi 10 000 MDL 5 t Ungheni, Manoilesti; 0 236 73253;0 795 50647; glodea-nu@mail.md

Miere de mai 35 000 MDL 500 kg s. Todirești, r. Ungheni; 0236 49453; 069239827; vgladchi@mail.ru

Roșii de sere 20 000 MDL 3 t s. Chirileni, r Ungheni, 0 23675378; 079446795; vstoica@mail.md

Varză 5 000 MDL 3 t s. Chirileni, r Ungheni; 023675378; 079446795; vstoica@mail.md

Porumb 10 t s.Lărguţa; 027392901; vlaicu@mail.ru

Porumb 10 t s.Lărguţa; 027376269; e.zmeu@gmail.ru

Purcei mici 12 unităţi s.Lărguţa; Telefon: 027376307; d.bagrin@mail.ru

Cârlani 10 unităţi s.Lărguţa; 068506232; viorel.dogaru@mail.ru

Brânză de capră 500 kg s.Lărguta; 027376435; 079084603; mzlarguta@mail.ru

Porumb 10 t s.Ţarancuta; 069279415; savenco.g22@mail.ru

Cârlani 10 unităţi s.Chioselia; 027354741; gh.marineac.21.08@mail.ru

Purcei mici 20 unităţi s.Tarancura, r.Cantemir; 069279415; curcenco@mail.md

Brânză de oi 500 kg s.Chioselia; 027354741; gh.marineac.21.08@mail.ru

Porci (120-150 kg) 4 unităţi s.Câietu; 029892545; dagi221@mail.md

Brânză de oi 500 kg s.Câietu; 060621495; gh.daghi@mail.md

Cârlani 30 unităţi s.Câietu; 060621495; gh.daghi@mail.md

Lucernă 10 t s.Câietu; 029892566; g.cobzaru80@mail.ru

Brânză de oi 500 kg s.Câietu; 029892551; andoni1981@gmail.ru

Ulei vegetal 18 000 MDL 5 t 0 25977174, 025977012; 079850249;revencobs@mail.ru

Rapiţă 7 000 MDL 40 t s. Sărata Veche; 025964441; 069325319; ciobanuca-rasdiana@mail.ru

Miere de albine 70 MDL 500 kg Or. Fălești; 025923287; vdajuc201@mail.ru

Miere de albine 70 MDL 1 t Or. Fălești; 025922601; vbatarovschi@rambler.ru

Porumb 2 500 MDL 40 t s. Albineţul Vechi, Făleşti; 0259 70411; 068339923; alina1985@mail.ru

Miere de albine 65 000 MDL 1 t s. Călinești, Fălești; 0 259 51161; vmarcu@mail.ru

Vin alb din stru-guri Aligote, 1 000 MDL 1 000 l Logănești; 026957427; 068083841; rotaru59i@bk.ru

Porumb 20 t s.Cărpești; 027378231; boisteanuionion@mail.md

Fasole 3 t s.Cârpesti; 027378231; boisteanuionion@mail.md

Porumb 20 t s.Antonești; 067670946; berlinschii@mail.ru

Porumb 15 t s.Câietu; 029892420; 067303546; leu23@mail.ru

Porumb 15 t 027343209; 079004587; valentina.turcan.59@mail.ru

Miere de albini 1 t s.Tarancuta; 027354661; 069279415; curcenco.ele-na53@mail.ru

Fasole 3 t 029875256; 068128307; grebanos.aliona@mail.ru

Cartofi noi 20 t s.Baimaclia; 027343209; boboc.1979@mail.ru

Piersici 20 t s.Câietu; 029892420; 067303546; leu23@mail.ru

Caise 20 t s.Câietu; 029892420; 067303546; leu23@mail.ru

Cartofi s.Antonești, r.Cantemir; 068806508; tomita@mail.md

Grâu 20 t 029875256; 068128307; grebanos.aliona@mail.ru

Varză 500 kg Fălesti, 067389906; ionjitari@rambler.ru

Vacă 7 ani (30 l/zi) 1 unităţi s.Câietu; 029892476; matei1980@mail.ru

Ardei 1 t Chetrosu, Drochia, 0 251 27032; drtudor@yahoo.com

Cartofi 3 t Chetrosu, Drochia, 0 25127032; drtudor@yahoo.com

Porc (120 kg) 1 unităţi s.Baimaclia; 027343465; moraru51@mail.ru

Castraveţi 1 t Chetrosu, Drochia, 0 251 27032; drtudor@yahoo.com

Miere de albine 300 kg s. Lazo, r. Drochia; 0 252 43343 069267509; nadej-dabs@mail.md

Fasole 1 t s.Baimaclia; 027343209; turcan@mail.ru

Ceară de albine 200 kg gdascal@mail.md

Orz 10 t s.Baimaclia; 027343214; ionsibov56@mail.ru

Bostănei 4 t s.Baimaclia; 027343209; boboc.1979@mail.ru

Porumb 10 t r.Cantemir, s.Antonești; 067680476; stoleicovpetru@mail.md

Porumb 10 t s.Antonești; 027373201; petea1980@mail.ru

Purcei mici 20 unităţi s.Coștangalia; 027355369; munteanug@mail.md

Varză proaspătă 2 t s.Coștangalia; 027355369; munteanug@mail.md

Brânză de oi 500 kg s.Coștangalia; 027355219; a.cioroi@mail.md

Brânză de capră 500 kg s.Coștangalia; 027355219; a.cioroi@mail.md

Porumb 15 t s.Coștangalia; 027354658; 067342765; vitalie.1977@mail.ru

Porumb 10 t s.Ţărăncuţa; 027354658; ciobanu72@mail.ru

Legume (roșii, castraveţi, ardei dulci)

s.Sadic; 078014742; marinilii@mail.md

Legume (roșii, castraveţi, ardei dulci)

029875256; 068128307; grebanos.aliona@mail.ru

Orz 10 t s.Sadic; 068469181; mururniuc@mail.ru

Cartofi noi 3 t s.Chioselia; 027354385; maidan12345@mail.ru

Varză 1 t s.Cîrpești; 027378577; tutuianu@mail.ru

Piersic 3 t s.Cîrpești; 027378574; radu1974@mail.ru

Iepuri de casă 20 unităţi s.Sadîc; 029875520; sompolion@mail.ru

CERERIProdus / Ser-

viciu Preţ Cantitate Contacte

Procur seminţe de varză tardivă

s.Chioselia; 027354741; gh.marineac.21.08@mail.ru

vedere atunci când aleg gunoiul de grajd este să verifi ce nivelul de azot pe care îl conţine. Multe îngrășăminte naturale au atât de mult azot încât pot „arde” rădăcinile plantelor. Pentru a evita aceste probleme, agricultorii sunt sfătuiţi să amestece gu-noiul de grajd cu resturi vegetale bogate în carbon, precum frunzele sau paiele, înainte să-l aplice pe sol.

De exemplu, gunoiul de grajd provenit de la erbivore, precum caii și vacile, au deja un raport ideal de carbon-azot (25 la 1), ceea ce înseamnă că îngrășământul de grajd poate fi aplicat direct pe sol. Pe de altă parte, gunoiul de grajd provenit de la omnivore, de exemplu de la suine, conţine un nivel mare de azot.

Raportul de carbon-azot la princi-palele specii de animale: bovine (25-1), cal (20-1), ovine (15-1), porcine (12-1), păsări de curte (7-1). Din acest punct de

vedere, compoziţia gunoiului de grajd este diferită în funcţie de specia de ani-male de la care provine și de la hrana acesteia. Mult mai bogat în elemente nutritive este gunoiul rezultat de la cai și oi, comparativ cu cel obţinut de la vite cornute și porci.

Atunci când animalele sunt hrănite cu nutreţuri concentrate și fân, atunci și de-jecţiile au un conţinut mai bogat în azot, fosfor și potasiu. În momentul în care în hrana animală se folosesc mai multe fu-raje fi broase, dejecţiile au o cantitate mai scăzuta de substanţe hrănitoare pentru plante. De asemenea, merită reamintit că utilizarea gunoiului de grajd mărește pu-terea solului de a reţine mai efi cient sub-stanţele hrănitoare, împiedicând astfel spălarea lor în adâncime și punându-le la dispoziţia plantelor atunci când acestea au cea mai mare nevoie de consum.

1515 nr. 12 (186)

3 iulie 2015

PUBLICITATE

Pentru comoditate tractoarele şi agregatele au fost expuse pe o suprafaţă special amena-jată ce se afl ă în or. Străşeni la adresa: şoseaua Chişinăului 1. Terenul este amplasat exact lângă Gara Auto, pe traseul naţional Chişinău – Ungheni.

PENTRU INFORMAŢII SUPLIMENTARE NU EZITAŢI SĂ NE CONTACTAŢI:

Ozonteh IMPEX S.R.L.Mob.: 0698 98 123 - Nicolae mob.: 0685 98 250 - Nicolaemob.: 0698 98 987 - Ion

E-mail: ozonteh@gmail.comwww.TehnicaAgricola.md

Ozonteh IMPEX S.R.L. din oraşul Străşeni vă propune tractoare compacte la preţuri mici Tractoare compacte japoneze de la 12 la 70 cai putere atât de mâna a doua, cât şi noi

Asistenţă tehnică O gama larga de utilaj nou pentru aceste tractoare precum:Pluguri

Stropitoare combinată (dotată atât cu ventilator pentru stropit în vie, cât şi cu braţe pentru stropitul culturilor de câmp)

Grapă cu discuriCultivatoareCositoare cu rotorCositoare platăBurghiu de săpat gropiRemorcă simplă sau bascula-bilă Tocător de crengi

TOATE PIESELE DE SCHIMB LA TRACTOARELE IMPORTATE

PREŢURI ACCESIBILE - suntem importatori direcţi din Japonia

AVANTAJE:CALITATE SUPERIOARĂ

CONSUM REDUS

TRACŢIUNE 4x4

LONGEVITATE

STARE TEHNICĂ EXCELENTĂ

PUTERNICĂ ŞI COMPACTĂ

PREŢ MIC

OR. STRĂŞENIwww.tractoare.md

informaţii despre preţuri pe diferite pieţe agricole din ţară; cereri şi oferte de producţie agroalimentară; recomandări ale specialiştilor în agricultură despre: creşterea legumelor în seră şi cîmp deschis, îngrijirea livezilor şi viilor, creşterea animalelor, idei de afaceri profi tabile argumentate economic.

ABONAMENTE LA ZIARUL AGROMEDIAINFORM POT FI PERFECTATE ÎN TOATE OFICIILE POŞTALE

1 lună 3 luni 6 luni 9 luni 12 luni*

12 36 72 108 132* august vacanţă

Index de abonare:

PM 21948

ŞI VEŢI PRIMI:Abonaţi-Vă la ziarul

PREŢURI DE ABONARE (lei)

TOATE ACESTEA TOATE ACESTEA LA UN PREŢ LA UN PREŢ REZONABIL REZONABIL DE NUMAIDE NUMAI

132132 de lei de lei PENTRU PENTRU

ABONAMENT ABONAMENT ANUALANUAL

DORIŢI SĂ ÎNCEPEŢI O AFACERE

AGROinformmediamedia©

DORIŢI SĂ LUAŢI PREŢ BUNPE PRODUCŢIA CRESCUTĂ CU MULTĂ MUNCĂ?

ŞI NU ŞTIŢI ÎN CE DOMENIU SĂ INVESTIŢI?

ABONAREA

2015

1616 nr. 12 (186)

3 iulie 2015