agriplanta – r a t soluȚii pentru ieȘirea din crizĂ a crescĂtorilor de vaci · 2016. 8....
TRANSCRIPT
REDPOWER 200
pag. 26
1-14 iunie 2016 (116) | 10 lei
AGRIPLANTA – ROMAGROTEC, DIN PASIUNE PENTRU AGRICULTURĂ
SOLUȚII PENTRU IEȘIREA DIN CRIZĂA CRESCĂTORILOR DE VACI
„Important este ca și terenul să rămână în proprietatea românilor. Va fi greu pentru agricultori să concureze cu fonduri de investiții care vin și cumpără masiv, în condițiile în care și prețurile au crescut. Ar fi bine-venită o lege în acest sens, care să îi ajute pe români să cumpere terenul, ca pământul să rămână al românilor.” - Ovidiu Onișor, fermier Viișoara - Cluj
www.titanmachinery.ro
Ed
ito
rial
„Eu
am
ale
s R
om
ân
ia!”
5
Op
inii
Citatu
l ed
iție
i 6
În v
ârf
ul p
en
ițe
i 6
Sta
tu’n
pri
spă (
Du
mic
atu
’ din
gâţi )
8
Pra
ticu
ltu
ra, p
e în
țele
sul t
utu
ror
(V)
10
Pah
aru
l cu
... v
isu
riIW
CB
- 4
zile
de
juri
zare
, 1.4
95
de
pro
be
din
32
de
ţări
, ju
de
căto
ri d
in 1
9 ţ
ări
14
Ști
ri
18
Eve
nim
ent
AP
IA n
u îș
i pe
rmite
să t
reacă d
e 3
0 iu
nie
cu
plă
ți s
ub
95
%
20
Ag
riP
lan
ta –
Ro
mA
gro
Tec, d
in p
asi
un
e p
en
tru
ag
ricu
ltu
ră
22
Cu
ltu
ră m
are
So
luri
le d
in R
om
ân
ia, s
up
use
ero
ziu
nii
34
Ino
vație
care
ap
ără
ce
reale
le îm
po
triv
a d
ău
năto
rilo
r 3
8
Ho
rtic
ult
ură
„Po
veșt
i cu
vin
uri
ro
mân
eșt
i”, u
n c
on
cu
rs p
en
tru
vitic
ulto
rii m
ici ș
i mijl
ocii
42
Pro
tecț
ia p
lan
telo
rR
ezu
ltate
le p
rod
use
lor
Su
mm
it A
gro
se
po
t ve
de
a p
e c
âm
p
46
Zo
ote
hn
ieS
olu
ții p
en
tru
ieși
rea d
in c
riză
a c
resc
ăto
rilo
r d
e v
aci
48
Căp
uşe
le –
un
pe
rico
l pe
ntr
u s
ăn
ăta
tea a
nim
ale
lor
și a
om
ulu
i 5
0
Teh
nic
ă ag
rico
lăM
ew
i pu
ne
ag
ricu
ltu
ra p
e r
oate
pri
n t
eh
nic
ă a
van
sată
5
2
Pia
ța a
gri
colă
Pre
vizi
un
i po
zitive
pri
vin
d p
rod
ucția d
e g
râu
a ț
ări
lor
UE
5
6
Din
fer
mă
în f
erm
ăD
oar
ce
i bu
ni v
or
reu
și în
ag
ricu
ltu
ră....
58
Cad
astr
u ș
i ca
rte
fun
ciar
ăR
olu
l exp
ert
ulu
i te
hn
ic ju
dic
iar
din
do
me
niu
l to
po
gra
fie
i, cad
ast
rulu
i și g
eo
de
zie
i 6
0
Zâm
biț
i, vă
ro
g!
By
Bad
iu
66
Cu
pri
ns
Rev
ista
Fer
mie
rulu
iw
ww
.revi
staf
erm
ieru
lui.r
oN
r. 10
(116
), 1-
14 iu
nie
2016
Cole
giul
ști
inţi
fic
Prof
. uni
v. d
r. Io
an A
lecu
Prof
. uni
v. d
r. in
g. M
ihai
Ber
caPr
of. u
niv.
dr.
Ioan
Năm
oloş
anu
Dr.
ing.
Ioan
Bar
tha
Ec. C
onst
anti
n Ch
iurc
iuD
r. V
ioric
a Ch
iurc
iu
Cole
giul
con
sult
ativ
Silv
iu Z
etea
- f
erm
ier,
Satu
Mar
eM
ircea
Cro
itor
u -
legu
mic
ulto
r, G
alaţ
iIo
n O
prea
- p
omic
ulto
r, D
âmbo
viţa
Win
e A
mba
ssad
orCă
tălin
Păd
urar
u
Red
acto
r-șe
fM
ihae
la P
reve
nda
- 075
8 84
5 15
2
Publ
icis
t co
men
tato
rG
eorg
e G
hidr
igan
Edit
oria
list
ștef
an R
ancu
Secr
etar
gen
eral
de
reda
cţie
Mar
inel
a Co
rnel
ia R
ancu
Red
acto
riD
elia
Cio
banu
Ione
l Văd
uva
Mih
ai N
isto
r
Red
acto
ri co
labo
rato
riA
urel
Flo
rent
in B
adiu
Teod
or M
aruș
caD
r. in
g. d
ipl.
Mih
ai R
acov
icea
n
Foto
repo
rter
Cost
in-A
ndre
i Fot
a
Core
ctor
ww
w.c
orec
tura
.ro
DTP
Iulia
na L
uca
Ştiri
furn
izat
e de
Age
nţia
de
Pres
ă R
ador
Conc
epţi
e și
mac
heta
rew
ww
.cam
erad
egar
da.ro
Tipo
grafi
aCo
prin
t
Publ
icaţ
ie e
dita
tă d
eS.
C. P
rofe
sion
al-A
grom
edia
S.R
.L
Ofi
ciul
poș
tal 6
1, C
P 15
2
fax:
031
814
59
90
office
@re
vist
afer
mie
rulu
i.ro
Mar
keti
ng -
Abo
nam
ente
office
@re
vist
afer
mie
rulu
i.ro
Dire
ctor
gen
eral
Adr
ian
Ned
elcu
adria
n.ne
delc
u@re
vist
afer
mie
rulu
i.ro
ISSN
- 2
069-
2455
„Eu
am a
les
Rom
ânia
!”
Ed
ito
rial
7
CASE
IH
de 4
AN
I!
www.titan
mac
hinery.ro
B
CL
UJ
O
R
AD
RIA
N N
ED
EL
CU
Cu
vin
tele
din
titlu
nu
îmi a
parț
in. L
a m
ine
est
e in
vers
, pe
min
e
Ro
mân
ia m
-a a
les,
nu
în s
en
s e
lecto
ral,
ci p
rin
fap
tul c
ă a
m p
ri-
vile
giu
l de
a m
ă f
i născ
ut
aic
i. Ș
i, fi
reșt
e, l
a f
el,
ce
i de
op
otr
ivă c
u
min
e, c
hia
r d
acă a
sta îi
mu
lțu
me
ște
sau
nu
. În
para
nte
ză f
ie s
pu
s,
nu
mi-
am
pro
pu
s să
fac m
ora
lă c
uiv
a în
leg
ătu
ră c
u d
rag
ost
ea
de
țară
, cu
dato
ria f
ață
de
patr
ie, c
red
cu
tări
e c
ă a
ce
ste
a s
un
t
atr
ibu
te a
le li
be
rtății ș
i fie
care
tre
bu
ie s
ă ș
i le
asu
me
pe
rso
nal.
Sin
tag
ma a
parț
ine
un
eia
din
tre
ace
le p
ers
oan
e c
are
au
ce
rut
ce
tățe
nie
în a
ce
ast
ă ț
ară
și v
or
să t
răia
scă a
ici.
Pe
ntr
u a
stfe
l de
oam
en
i est
e o
de
ciz
ie p
ers
on
ală
, exp
rim
ată
. Au
, cu
sig
ura
nță
, ar-
gu
me
nte
le lo
r, p
en
tru
care
își a
sum
ă in
co
nve
nie
nte
le c
e îi
înd
e-
părt
ează
pe
un
ii d
intr
e n
ativi
sau
îi f
ac p
e a
lții
să r
eg
rete
sta
rea
de
a f
i ro
mân
. Îm
i mai p
erm
it o
para
nte
ză: n
eaju
nsu
rile
am
intite
au
o m
are
do
ză d
e r
ela
tivi
tate
și c
red
că p
ot
intr
a în
co
mp
en
sație
cu
un
ele
de
altă n
atu
ră, s
pe
cif
ice
alto
r lo
cu
ri d
in lu
me
a a
sta.
Cu
alte
cu
vin
te, f
iecare
țară
sau
po
po
r, cu
pro
ble
me
le s
pe
cif
ice
.
Ad
ică, f
ug
i de
un
a, d
ai d
e a
lta. C
he
stiu
ne
a ț
ine
, mai d
eg
rab
ă, d
e
natu
ra u
man
ă, i
nst
ab
ilă ș
i ve
șnic
ne
mu
lțu
mită. O
ri d
e c
âte
ori
atin
ge
m u
n d
ezi
de
rat,
ob
iectivu
l se
sch
imb
ă, p
lasâ
nd
u-s
e m
ai s
us
sau
în a
ltă d
ire
cție
. Ori
cu
m, r
ău
l are
, în
ese
nță
, câte
va s
urs
e, d
up
ă
un
ii ar
fi în
nu
măr
de
op
t. D
ar
mă o
pre
sc a
ici c
u p
ara
nte
za.
Ce
ea c
e m
-a d
ete
rmin
at
să a
bo
rde
z ace
ast
ă t
em
ă e
ste
fap
tul
că a
ce
a p
ers
oan
ă, c
are
a ț
inu
t să
me
nțio
ne
ze o
pțiu
ne
a v
olu
n-
tară
pe
ntr
u R
om
ân
ia, a
ad
ău
gat
câte
va lu
cru
ri d
e c
are
mi-
aș
do
ri
să ț
ine
m c
on
t. S
pu
ne
a: „
Eu
am
pri
mit f
oart
e m
ult
în v
iață
, o f
a-
mili
e c
are
m-a
ed
ucat
într
-un
mo
d f
oart
e b
un
, fo
art
e g
en
ero
s,
o e
du
cație
fo
art
e b
un
ă. F
am
ilia p
e c
are
mi-
am
făcu
t-o
cu
so
țul
me
u a
fo
st t
ot
ce
mi-
am
do
rit,
ap
oi c
op
iii, p
rie
ten
ii și
to
ți o
am
e-
nii
cu
care
lucre
z aic
i, în
Ro
mân
ia. A
m p
rim
it f
oart
e m
ult
și m
i se
pare
no
rmal s
ă d
au
înap
oi f
oart
e m
ult.
” S
un
t lu
cru
ri b
an
ale
, câți
din
tre
no
i nu
ave
m a
ce
ste
a? D
ar
câți a
m d
ecis
că p
en
tru
atâ
ta
lucru
e „
no
rmal” s
ă d
ăm
so
cie
tății c
eva
din
no
i în
ap
oi?
Un
pic
de
en
erg
ie c
reato
are
, pu
țin
ă r
esp
on
sab
ilita
te, a
dic
ă s
ă n
e ț
ine
m c
u-
vân
tul p
en
tru
care
ce
i din
jur
ne
-au
cre
ditat.
Și n
u m
ă r
efe
r n
ici
de
ace
ast
ă d
ată
la a
spe
cte
po
litic
e. N
u d
esp
re p
olit
icie
ni v
orb
esc
.
Ci d
esp
re f
iecare
din
tre
no
i, ce
i co
nd
uși
, dar
care
, la r
ân
du
l no
s-
tru
, de
cid
em
o d
ată
, măcar
o d
ată
, pe
ntr
u c
eila
lți.
Pe
ntr
u c
ă o
rice
am
face
în c
ad
rul c
om
un
ității e
ste
o d
eciz
ie d
e c
are
ce
i de
lân
gă
no
i de
pin
d. D
in p
ăcate
, ce
i mai m
ulți s
oco
tesc
așa
: dacă e
u n
u
mă im
plic
, o
sin
gură
pers
oană d
in z
ece, sa
u d
in o
sută
, o
mie
, un
mili
on, nu s
e v
a s
imți
lipsa
. Și,
cu
sig
ura
nță
, așa
est
e, u
nu
l din
tr-
un
mili
on
nu
se
ve
de
. Dar
teo
ria o
iau
în c
alc
ul ș
i ce
ilalți.
Atâ
ta
tim
p c
ât
ace
ast
ă s
oco
teală
intr
ă în
no
rmalu
l gân
dir
ii m
em
bri
lor
un
ei c
om
un
ități, n
imic
nu
vo
r p
ute
a f
ace
împ
reu
nă a
ce
ia. C
al-
cu
lul a
r tr
eb
ui s
ă f
ie in
vers
: eu
mă im
plic
, in
dife
ren
t d
acă v
ecin
ul
me
u n
u o
face
, tre
bu
ie s
ă f
iu d
em
n, c
el p
uțin
în f
ața
co
nșt
iințe
i
me
le, s
ă îm
i fac d
ato
ria. D
acă o
ast
fel d
e g
ân
dir
e a
r p
red
om
ina,
lucru
rile
s-a
r u
rni.
Și a
tun
ci,
nu
ar
mai f
i mo
tive
să s
pu
ne
m c
ă „
nu
ne
-am
născ
ut
în lo
cu
l po
triv
it”,
cu
m z
ice
un
bin
e-c
un
osc
ut
cân
-
tec, n
ăsc
ut
din
mu
lțim
ea d
e f
rust
rări
, de
spre
care
sp
un
eam
că n
u
scap
ă n
ime
ni.
Nic
i un
loc d
e p
e lu
me
nu
e p
otr
ivit p
en
-
tru
o a
bo
rdare
pro
-izo
lare
. Om
ul e
ste
, în
ese
nța
lui,
o
fiin
ță s
ocia
lă. I
zola
rea în
au
tosu
ficie
nță
îl în
stră
ine
ază
,
iar
un
str
ăin
nu
va f
i fe
ricit n
iciu
nd
e. T
en
din
ța d
e a
de
-
ven
i au
ton
om
i, d
e a
nu
ave
a n
evo
ie d
e n
imic
de
la a
lții
est
e u
na g
reși
tă. M
ai f
eri
ciți v
om
fi d
acă v
om
de
pin
de
cât
mai m
ult d
e c
eila
lți.
Vo
m p
rim
i și v
om
da în
ap
oi,
sau
„dăru
ind
, vo
m d
ob
ân
di”, c
um
sp
un
ea u
n p
rofu
nd
gân
-
dito
r. Ia
r d
acă v
om
înce
rca s
ă r
en
un
țăm
la im
pre
sia c
ă
pu
tem
să le
face
m p
e t
oate
, aco
rdân
d a
lto
ra s
tatu
ra d
e
a f
i pro
fesi
on
ist
într
-un
do
me
niu
, so
cie
tate
a a
r p
ros-
pe
ra ș
i mai m
ult. C
e d
acă ș
tiu
să îm
i sch
imb
sin
gu
r b
e-
cu
l de
la b
aie
, mai b
ine
ch
em
ele
ctr
icia
nu
l, p
en
tru
ca ș
i
el s
ă c
âșt
ige
un
ban
, cu
care
îmi v
a c
um
păra
mai a
po
i
leg
um
ele
pro
du
se d
e m
ine
, sau
po
ate
cre
d c
ă e
mai
bin
e s
ă ț
in e
u ș
i ban
ii, ș
i le
gu
me
le? Îm
i vin
e în
min
te
ace
a a
ne
cd
otă
în c
are
un
ul z
ice
: „C
e a
r fi
să m
oară
toată
lum
ea d
e p
e p
ăm
ân
t, să
po
t vi
nd
e e
u t
otu
l?”
Vai,
mie
, „p
rice
pu
t” s
ără
nto
c.
P.S
.: A
rtic
olu
l l-a
m s
cri
s cu
gân
du
l la m
ărt
uri
sire
a u
nu
i
ferm
ier
care
, part
icip
ân
d r
ece
nt
la p
rote
ste
le d
e la
Bu
cu
reșt
i, sp
un
ea c
ă s
e în
țele
sese
ră în
tre
ei m
ai m
ulți
ferm
ieri
, ne
mu
lțu
miți d
e f
elu
l cu
m le
su
nt
trata
te p
ro-
ble
me
le d
e c
ătr
e c
ei a
bili
tați, d
ar
că n
um
ai c
âțiva
au
ple
cat
la d
rum
, ce
lorl
alți p
ărâ
nd
u-l
i-se
mai i
mp
ort
an
t să
me
arg
ă s
ă îș
i vad
ă d
e m
un
că. C
red
că o
ri n
u t
reb
uia
ale
s m
om
en
tul c
ân
d t
reb
uri
le n
u îț
i pe
rmit s
ă p
art
icip
i,
ori
re
nu
nți la
pro
pri
ile in
tere
se ș
i me
rgi s
ă p
ui u
măru
l
ală
turi
de
ce
i căro
ra le
-ai p
rom
is a
ce
st lu
cru
.
Mai m
ult c
a s
igu
r, ce
i mai t
ine
ri d
intr
e d
um
-
ne
avo
ast
ră n
u a
u a
uzi
t d
e c
ele
bru
l caz
Ște
făn
esc
u. N
u v
orb
esc
, de
sig
ur,
de
oam
en
ii se
rio
și, p
rie
ten
i de
vota
ți
ai z
eu
lui B
ach
us,
ci d
e a
mato
rii
de
„ce
ai l
a g
he
ață
” o
ri –
Do
am
ne
fere
ște
! – d
e c
him
icale
le a
lea d
e
le s
pu
n „
bău
turi
răco
rito
are
” și
au
nu
me
str
ăin
e o
ri n
eao
șe, r
om
ân
eșt
i.
Așa
încât,
pe
ntr
u a
ce
ști n
eo
fiți, a
m
să v
ă s
pu
n d
esp
re c
e e
ste
vo
rba în
pro
po
ziție
. De
spre
un
ind
ivid
care
se
zvo
ne
a c
ă f
ace
vin
din
ap
ă c
hio
ară
– n
u,
nu
e C
el l
a c
are
vă g
ân
diți,
ar
fi o
bla
sfe
mie
–, d
ar
care
în r
ealit
ate
, du
pă c
um
a d
ove
dit, f
ără
pu
tin
ță d
e t
ăg
ad
ă, j
ust
iția
, ce
a c
om
un
istă
, vai,
mam
a e
i!, n
u
ce
a d
e a
zi –
Săru
’ mân
a, d
oam
na m
inis
tru
…, n
a, c
ă i-
am
uitat
nu
me
le –
, pro
cu
ra v
in, p
rin
mijl
oace
ne
cin
stite
, de
sig
ur,
de
la
un
ele
din
ce
le m
ai m
ari
într
ep
rin
de
ri a
gri
co
le d
e s
tat
din
țară
,
spe
cia
lizate
în v
itic
ultu
ră ș
i sto
arc
ere
a s
tru
gu
rilo
r alb
i ori
ne
-
gri
. Și t
otu
și, î
n z
ilele
no
ast
re, m
inu
ne
a s
-a în
făp
tuit. D
e c
um
intr
i în
an
um
e ju
de
țe, p
e o
part
e ș
i pe
alta a
au
tost
răzi
lor
–
„Care
au
tost
răzi
, do
mn
ule
?! V
ise
zi c
ai v
erz
i pe
pe
reți?”
„Ale
a
care
su
nt!”
–, a
șa-z
ișii
po
dg
ore
ni p
rod
uc ș
i co
me
rcia
lize
ază
pe
loc v
in d
in H
2O
. La c
are
ad
au
gă, c
e-i
dre
pt,
pe
ntr
u c
ulo
are
și
ce
va g
ust
, co
nce
ntr
at
din
nu
mita li
co
are
de
spre
care
Făn
uș
Ne
ag
u s
pu
ne
a c
ă m
usa
i tre
bu
ie s
ă în
tru
ne
asc
ă t
rei c
alit
ăți:
să f
ie m
ultă, s
ă f
ie g
ratis
și s
-o b
ei c
u p
rie
ten
ii –
da, F
an
e, s
-o
be
i cu
pri
ete
nii,
așa
sp
un
ea m
are
le p
roza
tor!
–. D
e u
nd
e ș
i-o
pro
cu
ră? D
e p
est
e t
ot
de
un
de
se
vin
de
re
spe
ctivu
l co
nce
n-
trat,
ad
ică d
in m
ag
azi
ne
le d
e s
pe
cia
litate
ale
zo
ne
lor
un
de
se
cu
ltiv
ă v
ița-d
e-v
ie. D
e a
ce
ast
ă p
ove
ste
știu
și a
de
văra
ții v
iti-
cu
lto
ri, f
ie e
i pro
du
căto
ri in
div
idu
ali,
fie
so
cie
tăți c
om
erc
iale
pri
vate
ori
încă d
e s
tat
– d
e-o
r m
ai f
i exi
stân
d d
e s
ăm
ân
ță…
–, n
u s
e p
oate
să n
u a
ibă c
un
oșt
ință
de
ast
fel d
e p
ractici –
era
să z
ic m
alv
ers
ațiu
ni,
dar
nu
zic
, să n
u s
pu
nă u
nă lu
me
că
mă d
au
mare
, de
pild
ă d
om
nu
l dir
ecto
r g
en
era
l Ad
rian
– o
rga-
ne
le d
e c
on
tro
l în
un
ifo
rmă o
ri f
ără
ea.
Cu
to
ate
ace
ste
a, î
nfl
ori
toru
l ne
go
ț co
ntin
uă n
est
ing
he
rit,
pe
săn
ăta
tea im
pru
de
nțilo
r cu
mp
ără
tori
, ad
ep
ți, m
ai m
ult, o
ri m
ai
pu
țin
, în
focați a
i ze
ulu
i de
spre
care
po
me
ne
am
la în
ce
pu
-
tul a
ce
sto
r râ
nd
uri
, și î
n p
ag
ub
a a
de
văra
țilo
r p
rod
ucăto
r. O
ri,
așa
stâ
nd
lucru
rile
, nu
pu
tem
să n
u n
e în
tre
băm
, cân
d e
lim
-
pe
de
ca lu
min
a z
ilei,
ce
se
întâ
mp
lă: d
e c
e n
u s
e in
terv
ine
de
cătr
e c
ei î
n d
rep
t? D
e c
e o
are
? S
ă-ș
i fi v
ârâ
t, o
are
, ce
l al c
ă-
rui n
um
e n
u s
e s
pu
ne
, no
min
e o
dio
so –
na, c
ă t
ot
am
trâ
ntit-
o! –
, co
ad
a? E
i, n
u, n
ici v
orb
ă, l
a n
oi n
u s
e p
oate
întâ
mp
la a
șa
ce
va. P
oate
la a
lții!
„N
eva
stă-m
ea e
matr
acu
că? Ia p
rive
ște
mai b
ine
în p
rop
ria o
gra
dă!”. A
m z
is.
820
16
MIH
AIL
EM
INE
SC
U
„Irel
igio
zita
tea,
abs
tracţ
ie fă
cînd
de
dog
me,
se
întin
de în
tr-un
m
od în
spăi
mîn
tăto
r în
seco
lul
nost
ru. C
ăci,
la d
rept
ul v
orbi
nd,
cred
inci
oşii
bise
ricilo
r nu
prea
au
ştiin
ţă d
eplin
ă de
spre
do
gmel
e şi
can
oane
le c
ari î
i st
ăpîn
esc:
cee
a ce
form
ează
ad
evăr
ata
tărie
a B
iser
icei
est
e se
ntim
entu
l rel
igio
s, s
entim
entu
l de
con
exiu
ne fr
ăţea
scă
între
m
embr
ii co
mun
ităţii
bis
eric
eşti.
A
cest
sen
timen
t pie
re p
e zi
ce
mer
ge d
in R
omân
ia:
com
unita
tea
naţio
nală
şi
relig
ioas
ă, le
gătu
rile
de iu
bire
şi
de
reci
proc
itate
car
i exi
stau
în
aint
e în
tre to
ate
clas
ele
soci
etăţ
ii şi
car
i făc
eau
din
cel b
ogat
am
icul
cel
ui s
ărac
, di
n să
rac
pe a
pără
toru
l cel
ui
boga
t, to
ate
aces
tea
ne-a
u fo
st
esca
mot
ate
de c
ătre
ple
bea
dem
agog
ică
din
Rom
ânia
, ale
că
rei p
orni
ri se
rezu
mă
în d
ouă
cuvi
nte:
invi
die
şi s
ete
de c
îştig
fă
ră m
uncă
”Fra
gm
ent din
Tim
pul,
6 s
epte
mbrie 1
880
Cita
tul e
diți
ei
Op
inii
În v
ârfu
l pen
iței
GE
OR
GE
GH
IDR
IGA
N
17
0 d
e d
ola
ri t
on
a d
e g
râu
, cât
e’n
bu
rsă, c
hilu
l de
grâ
u e
cam
68
de
ban
i. D
intr
-o t
on
ă d
e g
râu
– s
pu
i io
, că’s
ne
po
t d
e m
ora
r
– s
co
ţi c
a la
74
0 c
hile
de
făin
ă, d
in c
are
dai u
ium
14
0 d
e c
hile
şi d
evi
ne
ch
ilu d
e f
ăin
ă u
n le
u ş
i ze
ce
! N’a
m s
oco
tit
măcin
işu
’ că
se t
rag
e d
in u
ium
. Pre
sup
un
em
şi c
ă d
intr
-un
ch
il d
e f
ăin
ă f
aci
un
ch
il cin
ci s
’te d
e a
luat,
pe
care
’l în
gh
eaţi. B
an
ii p
en
tru
maia
,
sare
şi a
pă, o
ste
ne
ala
, ca s
ă f
aci p
lăm
ăd
eala
, să t
ot
fie
vre
o
paj’d
e b
ăn
uţi la
ch
il, a
dic
ă, u
na p
est
e a
lta, u
n le
u ju
mate
ch
ilu’
de
alu
at.
Din
tr-u
n c
hil
de
alu
at
faci t
rei f
ran
zele
de
un
leu
, a’c
ă
tre
i le
i. D
acă p
ui t
ran
spo
rtu
’, d
eco
ng
ela
tu’,
co
ptu
’, ch
iria
mag
a-
zin
ulu
i şi l
eafa
vân
zăto
rulu
i, h
ai s
ă m
ai f
ie c
inj d
e b
an
i şi d
evi
ne
că a
luatu
’ co
ng
ela
t d
in im
po
rt a
du
ce
la r
aft
un
leu
câșt
ig la
fie
ce
kilo
gra
m, p
e p
art
e d
e f
ran
zelă
de
ob
şte
. Că’i
mai m
ult la
sp
eci-
alit
ăţi, e
dre
pt,
da’ n
e în
cu
rcăm
în s
oco
teli.
Le
uţu
’ ăst
a în
mu
lțit
cu
85
0.0
00
de
to
ne
face
op
t’s’te
cin
ciz
eci d
e m
ilio
an
e d
e le
i,
ban
i cu
raţi la
te
şch
ere
a. N
u-i
tam
an
rău
! La n
oi,
grâ
u s
e v
ind
e
în o
bo
are
şi p
ieţe
(zi
ce
min
iste
ru’) c
u ş
aij’
de
ban
i ch
ilu’.
Din
tr-
un
fo
c o
pt
ban
i mai p
uţin
, başc
a t
ran
spo
rtu
’, că la
măcin
iş, t
oţi
mo
rari
i’s o
ap
ă ş
’un
păm
ân
t. D
evi
ne
că u
n c
hil
de
alu
at
po
a’ s
ă
fie
ca la
un
leu
şi p
aj’
de
ban
i. Z
ece
ban
i mai j
os.
Nu
mai c
on
ge
-
leazi
, nu
mai t
ran
spo
rţi,
nu
mai d
eco
ng
ele
azi
, bag
i dir
ect
în c
up
-
tio
r şi
la r
aft
. Dă o
re
du
ce
re d
e c
inj'
de
ban
i la c
hilu
’ de
alu
at
fă-
cu
t ic
i’şa. C
u o
pt
de
la g
râu
, cu
ze
ce
de
mai d
inain
te, ş
ai’ş
’op
t. L
a
85
0.0
00
de
to
ne
de
vin
e c
in’s
’te ş
ap
te’ş
’cin
ci e
co
no
mie
de
ch
el-
tuia
lă, c
ă d
e v
ân
du
t to
t cu
atâ
t vi
nzi
. Ad
ică în
po
znaru
’ tău
s’o
r în
-
de
sa f
’un
mili
ard
pa’s
’te d
e m
ilio
an
e, f
aţă
de
op
t’s’te
cin
ciz
eci d
e
mili
oan
e d
aca im
po
rţi a
luatu
’. H
ai c
ă p
rea t
e ia
de
pro
st d
om
’Nin
i
al t
ău
!”
„Nu
-i a
l me
u! N
-ai a
te
su
păra
! Io
citii
do
ar
ce
zis
e c
ă s
’ad
uce
pe
zi lă
sată
!”
„Nu
zic
că n
u s
’ad
uce
! S’a
du
ce
! Da’ p
rea f
u g
og
on
ată
! Văzu
i şi
io în
su
pe
rmarş
eu
, piţe
, past
e, p
lăcin
te, g
og
oşi
, tu
rte
şi l
ipii!
Și
pâin
ici d
e ă
lea m
itite
le, c
u c
eap
ă, c
u m
asl
ine
şi m
ieji
de
do
vle
te,
da’…
25
de
TIR
-uri
pe
zi…
! N
u’ş
ce
să z
ic! N
’aş
pre
a c
red
e! I
o
zic c
ă-i
o e
lecto
rală
.”
Ple
cară
. În
ce
pu
se s
ă a
mir
oasă
a s
co
verg
i, tu
rte
şi m
ăm
ălig
i de
cin
ă ş
i să d
ee
gla
s m
uie
rile
, să-i
str
ân
gă în
căşi
. Io
răm
ăse
i să
mă c
ug
et.
Sta
tist
ic! M
ân
căm
tre
i mili
oan
e d
e t
on
e d
e p
ită, p
iţă,
plă
cin
te, m
acaro
an
e, c
ozo
naci,
bis
cu
iți ş
i po
ale
’n b
râu
, du
pă s
pu
-
sele
ălo
ra d
e n
e ţ
in s
oco
teala
. Dacă-i
p’a
şa, t
ot
al t
reile
a d
um
i-
cat,
statist
ic, e
de
imp
ort
. De
ci,
dacă v
reau
să m
ăn
ân
c e
vro
pe
-
ne
şte
, ca c
etă
ţean
eu
rop
ean
ce
mă a
flu
, do
i du
mic
aţi îi
înfu
lec,
că’s
d’a
i no
ştri
şi l
e ş
tiu
gu
stu
’, şi
p’a
l tre
ilea’l
rum
eg
înd
elu
ng
,
că’i
de
la E
vro
pa (
de
la p
ach
et,
cam
cu
m a
r ve
ni!)
şi a
re o
are
şce
du
lce
aţă
d’a
fară
. Dacă v
reau
să m
ăn
ân
c t
rad
iţio
nal,
rom
ân
eşt
e,
cu
al t
reile
a d
um
icat
răm
ân
în g
âţi ş
i-l s
cu
ip c
a…
Pro
stu
’n p
risp
ă
Se
ara
, pri
măva
ra, m
ai s
pre
vară
, du
pă c
e ş
i-a t
erm
i-
nat
ziu
a d
e p
răşi
t (p
rim
ul,
la p
oru
mb
i, la
flo
are
, la v
ie,
a d
at
nu
tre
ţ la
jig
ăn
iile
bătă
turi
i, a în
cu
iat
go
băile
(e
o
zgâtie
de
ne
văst
uic
ă c
e b
ân
tuie
pe
la v
ecin
i!),
go
spo
-
daru
’, care
nu
pre
a m
ai a
re c
e f
ace
pri
n b
ătă
tură
, se
strâ
ng
e’n
pri
spă ş
i asc
ultă c
um
cre
şte
pâin
ea’n
sp
ic.
Azi
e’n
lap
te, m
âin
e’n
ce
ară
şi p
e u
rmă t
e r
og
i în
fi-
ece
se
ară
să u
ite
Ăl d
e S
us
de
no
ri ş
i plo
i, fi
e ş
i pe
ăle
a d
e m
icu
ţe-m
icu
ţe (
bu
riţă
le z
ice
a m
oşu
’ me
u!)
.
Daca t
e-a
i str
ân
s în
pri
spă, n
u e
xist
ă s
ă n
u v
ie ş
i ve
-
cin
u’ d
in d
reap
ta, c
u ă
l din
stâ
ng
a, c
are
-l s
trig
ă p
e ă
la
de
pe
ste
uliț
ă, ş
i uite
aşa
ne
’ncin
seră
m la
po
litic
ale
în
aju
n d
e S
fin
ţii Î
mp
ăra
ţi. M
ai u
n z
aib
ăr,
mai o
pră
frip
tă
de
po
am
e, c
ă c
ine
n’a
re u
n C
ost
ică o
ri o
Le
nă’n
ne
am
,
pe
ntr
u c
are
să în
chin
e?
„Au
ziră
ţi m
ă, a
jun
seră
m s
ă im
po
rtăm
pâin
e! N
oi,
la c
a-
rele
«g
rân
aru
’ Eu
rop
ei»
ne
era
scri
s în
fru
nte
!”
„Mă la
şi? N
um
ai p
âin
e n
u m
ai i
mp
ort
am
! De
făsu
i ştiu
,
de
mază
re a
şijd
ere
a, u
stu
roiu
’ em
igră
şi s
e’n
toarc
e
acasă
cu
paşa
po
rt, c
eap
a’i
ola
nd
eză
, da’ p
âin
ea? A
cu
’
şi s
co
vearg
a? E
go
go
aşă
go
go
nată
rău
! Scu
rte
az-
o!”
„Nu
min
t n
en
e! S
ă-m
i sară
och
ii d
acă t
e m
int! D
acă n
u
mă c
rezi
, dau
gu
ră la
po
ştar,
că ă
sta le
ştie
pe
to
ate
-
lea. G
he
org
he
ee
e! C
âtă
pâin
e im
po
rtăm
no
i, ca ţ
ară
,
vre
au
să z
ic, p
e z
i lăsa
tă d
e la
Du
mn
eze
u?”
„Do
uăş’
cin
ci d
e T
IR-u
ri p
e z
i, ve
ni r
ăsp
un
sul,
de
od
ată
cu
Gh
eo
rgh
e! C
am
vre
o o
pt
sute
şap
teze
ci s
i cin
ci
de
mii
de
to
ne
pe
an
no
rmal,
că p
e b
ise
ct
e c
am
un
mili
on
.”
„Băăăă! F
ace
ţi m
işto
? C
um
să a
du
că u
n m
ilio
n, c
ân
d
no
i exp
ort
ăm
vre
o d
ou
ă m
ilio
an
e ş
i to
t p
rost
u’ ş
tie
că
atu
nci c
ân
d a
i pri
sose
lnic
, nu
cu
mp
eri
de
la a
ltu
’ din
og
rad
ă.”
„Dacă n
u c
rezi
, io
-te
ici’ş
a, l
a g
aze
tă: «
25
de
TIR
-uri
cu
pâin
e c
on
ge
lată
intr
ă în
fie
care
zi î
n R
om
ân
ia, a
dic
ă
87
5.0
00
de
to
ne
pe
an
. De
ci,
ori
ce
pâin
e p
roasp
ătă
din
ace
ste
mag
azi
ne
est
e d
e f
ap
t p
âin
e c
on
ge
lată
ad
usă
din
imp
ort
», z
isă d
e d
om
’ Săp
un
aru
, la o
ad
u-
nare
de
fe
rmie
ri. C
e m
ai a
i de
zis
, acu
’?”
„Dă’n
co
ace
! Ad
icăte
lea 8
75
.00
0 d
e t
on
e d
ate
’n
tre
i’ste
’şaiş
’cin
ci d
e z
ile f
ace
ca la
2.4
00
de
to
ne
pe
zi,
de
’mp
ărţ
it
la d
ou
’ş’c
inci d
e T
IR-u
ri, f
ace
no
uă’ş
’cin
ci
de
to
ne
ş’o
leacă p
e T
IR. B
ăăă! Ţ
’am
zis
io c
ă e
şti d
us!
Să-m
i ară
ţi ş
i mie
on
TIR
de
no
uăj d
e t
on
e, c
ă-l
îng
hit
cu
to
t cu
tir
istă
, ori
ce
ar
cârâ
i mu
iere
a! S
ă t
e c
au
ţi!”
„Ho
oo
! N-a
m z
is io
, mă, z
âsă
on
de
pu
tat,
care
le m
ai f
u
şi ş
ef
la v
ăm
i, şi
nu
po
ţi s
ă s
pu
i că n
u s
-ar
pri
ce
pe
!”
„Văzu
i că s
e p
rice
pe
! Ca’ c
ât
mătu
ş-ta
, su
rdo
-mu
ta, l
a
cân
tat! H
ai s
ă p
resu
pu
ne
m c
ă t
u e
şti i
mp
ort
ato
ru’!
La
CA
RIC
ATU
RĂ
: A. F
. BA
DIU
AC
ES
TA E
ST
E U
N P
AM
FL
ET
ȘI T
RE
BU
IE T
RA
TAT
CA
ATA
RE
Stat
u’n
pris
pă (D
umic
atu’
din
gâţ
i )
Op
inii
1020
16
Pra
ticu
ltur
a,
pe în
țele
sul t
utur
or (V
)D
R. I
NG
. TEO
DO
R M
AR
UȘC
A, D
IREC
TOR
GEN
ERA
L IC
D P
AJI
ȘTI B
RA
ȘOV
PL
AN
TE
ȘI T
IPU
RI D
E P
AJ
IȘT
I DIN
LU
NC
I, D
EP
RE
SIU
NI,
SĂ
RĂ
TU
RI Ș
I NIS
IPU
RI D
IN
CÂ
MP
IE P
ÂN
Ă ÎN
SP
AȚ
IUL
MO
NTA
N (
LD
)
Pajiș
tile z
onale
și,
parț
ial,
cele
din
eta
jele
de v
eg
eta
ție d
in
câm
pie
până în
munți
sunt encl
avi
zate
cu a
lte tip
uri d
e
pajiș
ti in
trazo
nale
, dato
rită
în s
peci
al c
ondiți
ilor
stațio
nale
de u
mid
itate
și t
rofici
tate
ale
solu
lui m
ai b
une d
in lu
nci
și
depre
siuni s
au a
alc
alin
ității
solu
lui (
sără
turi)
și a
text
urii
defici
tare
(nis
ipuri).
Ace
ste p
ajiș
ti su
nt si
tuate
îndeose
bi
în z
ona d
e c
âm
pie
și d
e d
ealu
ri, î
n s
tepă, s
ilvost
epă ș
i pă-
duri d
e s
teja
ri, f
iind m
ai p
uțin
pre
zente
în z
ona m
onta
nă,
pe lu
nci
și p
e v
ăi.
Din
ace
st c
onsi
dere
nt,
resp
ect
ând p
rin-
cipiu
l genera
l al z
onalit
ății
și e
tajă
rii v
eg
eta
ției,
pajiș
tile in
-
trazo
nale
se p
rezi
ntă
imedia
t după c
ele
de s
tepă, s
ilvo-
stepă ș
i ste
jari (
SS
).
Princi
pale
le s
peci
i de p
lante
de p
ajiș
ti din
lunci
, depre
si-
uni,
sără
turi ș
i nis
ipuri s
unt pre
zenta
te în
tabel.
Față
de f
act
orii e
colo
gic
i, ce
le 6
0 d
e s
peci
i de p
lante
au
urm
ăto
are
le în
suși
ri:
• Lu
min
ă (
L),
speci
i în m
ajo
rita
te d
e lu
min
ă ș
i lum
ină
plin
ă (
7, 8
, 9)
și d
oar
7 s
peci
i sunt de s
em
ium
bră
(5
, 6),
din
cele
60
de s
peci
i de p
lante
luate
în a
naliz
ă;
• Tem
pera
tură
(T),
speci
i răsp
ândite
mai a
les
în
zone tem
pera
te (
5, 6
), m
ezo
term
e ș
i doar
cele
de p
e
sără
turi ș
i nis
ipuri s
unt pre
zente
în z
one c
ald
e (
7, 8
)
term
ofile
;
• U
mid
itate
a s
olu
lui (U
), cu
speci
i majo
rita
r din
zone
modera
t um
ede (
5, 6
), m
ezo
file
, jila
v um
ede (
7, 8
) până
la u
med u
de (
9)
și in
undate
(10
), cu
ace
leași
exc
epții
de p
e s
olu
rile
sără
tura
te ș
i nis
ipuri, u
nde a
par
speci
i
de p
e s
olu
ri u
scate
și f
oart
e u
scate
(xe
rofile
);
• R
eacți
a s
olu
lui (R
), cu
speci
i care
cre
sc p
reponde-
rent pe s
olu
ri c
u p
H n
eutr
u (
7),
slab a
cid-s
lab a
lcalin
și
cu p
uțin
e e
xcepții
pe s
olu
ri m
odera
t aci
de (
4, 5
) în
de-
pre
siunile
intr
am
onta
ne s
au a
lcalin
e (
8, 9
) pe s
ără
turi în
câm
pie
;
• C
onți
nutu
l de a
zo
t m
inera
l (N
), cu
speci
ile c
ele
mai
pre
tențio
ase
la tro
fici
tate
a s
olu
lui c
um
sunt ce
le e
utr
ofe
(in
dic
e
7, 8
) și
cu u
n c
onțin
ut m
odera
t pre
cum
cele
mezo
trofe
(5
, 6)
din
lunci
și d
epre
siuni,
de u
nde p
rovi
n m
ajo
rita
tea g
ram
ineelo
r și
a
leg
um
inoase
lor
fura
jere
de p
ajiș
ti in
troduse
în c
ultu
ră. Ș
i în a
cest
caz,
exc
epție
fac
speci
ile d
e p
ajiș
ti din
sără
turi ș
i nis
ipuri c
are
se
întâ
lnesc
pe s
olu
ri m
ai s
ăra
ce (
olig
otr
ofe
).
În c
eea c
e p
rive
ște c
om
port
are
a p
lante
lor
la a
cțiu
nile
antr
opozo
o-
gene, s
e c
onst
ată
că m
ajo
rita
tea g
ram
ineelo
r și
leg
um
inoase
lor
sunt
mediu
(5, 6
) până la
bune (
7, 8
) to
lera
nte
la c
osi
t (C
), păsc
ut (P
) și
strivi
t (S
), cu
exc
epția
sulfin
ei a
lbe (
Melil
otu
s al
bus)
, modera
t to
le-
rantă
la c
osi
t (3
), a o
văzc
ioru
lui (
Arr
henat
heru
m e
latiu
s), r
ourici
i (G
li-
ceria
flu
itans)
și i
erb
ălu
ței (
Phal
aris
aru
ndin
acea)
, modera
t to
lera
nte
la p
ăsc
ut (3
), ia
r m
ăză
rich
ea (
Vic
ia c
racc
a) e
ste in
tole
rantă
(in
dic
e 1
).
În lu
nci
și d
epre
siuni s
e în
tâln
esc
speci
ile c
ele
mai v
alo
roase
din
punct
ul d
e v
edere
al c
alit
ății
fura
jere
și c
u p
roducț
iile c
ele
mai r
idi-
cate
din
tre toate
speci
ile d
e p
lante
din
pajiș
ti. U
nele
din
tre a
cest
ea,
mai u
șor
de m
ulti
plic
at prin s
em
ințe
, au f
ost
intr
oduse
în c
ultu
ră, c
a:
golo
mățu
l, păiu
șul î
nalt,
roșu
și d
e li
vadă, r
aig
rasu
l ita
lian ș
i eng
lez,
ierb
ălu
ța, f
iruța
etc
. - d
intr
e g
ram
inee, t
rifo
iul a
lb, h
ibrid, p
ers
an e
tc. -
din
tre le
gum
inoase
.
Pe p
ajiș
tile d
in lu
nci
, depre
siuni,
sără
turi ș
i nis
ipuri s
e în
tâln
eșt
e u
n
moza
ic d
e tip
uri în
funcț
ie d
e u
mid
itate
, tro
fici
tate
, reacț
ia ș
i text
ura
solu
lui,
la c
are
se a
daug
ă m
odul d
e f
olo
sire
(pășu
ne, f
âneață
, mix
t)
și g
radul d
e in
tensi
viza
re (
ext
ensi
v, s
em
iinte
nsi
v, in
tensi
v) s
au d
e
abandon.
Pajiști
perm
anente
din
lu
nci și d
ep
resiu
ni:
Agro
pyr
on repens;
Agro
stis
cap
illar
is –
Fest
uca
rubra
; Agro
stis
sto
lonife
ra –
Agro
pyr
on
repens;
Alo
pecu
rus
pra
tensi
s; A
rrhenat
heru
m e
latiu
s –
Dac
tylis
glo
-
mera
ta; D
esc
ham
psi
a ca
esp
itosa
– F
est
uca
rubra
; Fest
uca
pra
tensi
s
Op
inii
1220
16
35
Am
orp
ha f
rutic
osa
(sa
lcâm
piti
c)
Arb
ust
, 1-3
(6
)m, V
-VII
--
--
--
--
3-
36
Cam
pho
rosm
a a
nnua (
trifo
iaș
de b
altă
)A
nu
ală
, 5-4
0 c
m, V
II-I
X8
73
92
--
-3
-
37
Care
x lig
erica (
rogo
zul d
e n
isip
)Tu
lpin
ă, 1
0-6
0 c
m, V
-VI
87
38
--
--
3-
38
Cra
mb
e m
aritim
a (
varz
ă d
e m
are
)Tu
l pin
ă, 3
0-7
5 c
m, V
-VI
98
3-
--
--
3-
39
Desc
ham
psi
a c
aesp
itosa
(tâ
rsă)
Tufă
de
asă
, 60
-12
0 c
m, V
I-V
III
6x
7x
35
74
3-
40
El y
mus
sab
ulo
sus
(pir d
e m
are
)Tu
lpin
ă, 3
0-8
0 c
m, V
I-V
II9
x-
75
--
-3
-
41
Juncus
co
nglo
mera
tus
(p
ipirig
)Tu
fe, 3
0-8
0 c
m, V
-VI
85
74
44
66
3-
42
Juncus
eff
usu
s (s
pete
ază
)Tu
fe, 4
0-8
0 c
m, V
I-V
III
85
74
44
76
3-
43
Fili
pend
ula
ulm
aria (
cre
țușc
a)
Tulp
ini,
50
-20
0 c
m, V
I-V
III
7x
8x
43
22
3-
44
Halim
ione ve
rrucife
ra (
limb
a m
ielu
lui)
Su
barb
ust
, 20
-80
cm
, VII-I
X9
7x
x7
--
-3
-
45
Mo
linia
co
eru
lea (
iarb
ă a
lbast
ră)
Tufă
de
asă
, 30
-15
0 c
m, V
I-V
III
7x
7x
x3
33
3-
46
Phra
gm
ites
aust
ralis
(tr
est
ia)
Pla
ntă
cu
riz
om
i pe
ste
2 m
, VII-I
X7
51
07
53
32
3-
47
Reyn
outr
ia ja
po
nic
a (
iuliș
ca)
Riz
om
i, tu
lp.1
00
-20
0 c
m, V
III-
IX-
--
--
--
-3
-
48
Rud
becki
a la
cin
iata
(m
arită
-mă m
am
ă)
Tul p
ini d
e 1
-3 m
, VII-X
--
--
--
--
3-
49
Salix
cin
ere
a (
zălo
g)
Arb
ust
, 1
,50
- 6
m, III
-IV
7x
95
x1
39
3-
50
So
lidago
virgaure
a (
splin
uța
)Tu
lpin
i, 5
0-1
50
cm
, V
II-IX
5x
5x
63
32
3-
51
Suaed
a m
aritim
a (
ghirin
)A
nuală
, 1
0-5
0(1
00
) cm
, V
II-IX
86
89
7-
--
3-
+C
rata
egus
mo
no
gyn
a (
40
SS
), Q
uerq
us
rob
ur
(44
SS
), P
runus
spin
osa
(4
6 S
S),
Ro
sa c
anin
a (4
8 S
S)
Pro
du
se a
nim
ale
52
Bid
ens
tri p
art
itus
(dentiţ
ă)
An
uală
, 20
-60
(1
00
) cm
, VII-I
X8
x8
x8
--
-2
-
Toxic
e
53
Calth
a p
alu
stris
(calc
ea c
alu
lui)
Tulp
ini,
15
-30
cm
, IV
-VI
7x
8x
x4
73
1-
54
Cic
uta
viro
sa (
cucuta
de a
pă)
Tulp
ini,
de
60
-12
0 c
m,V
II-I
X7
x9
56
39
41
-
55
Co
niu
m m
acula
tum
(cucută
)B
ian
uală
, 50
-20
0 c
m, V
I-V
II8
66
x8
29
21
-
56
Eq
uis
etu
m p
alu
stre
(co
ad
a c
alu
lui)
Tulp
ini,
15
-50
cm
, VII-I
X7
x7
x3
68
41
-
57
Gale
ga o
ffic
inalis
(ciu
măre
a)
Tulp
ini,
de
40
-12
0 c
m, V
II-V
III
75
67
3-
--
1-
58
Gra
tiola
off
icin
alis
(va
nin
ariţa
)Tu
l pin
i, 2
0-6
0 c
m, V
I-V
III
77
8x
34
22
1-
59
Ran
un
cu
lus
ace
r (p
icio
rul c
oco
şulu
i)Tu
lpin
i, 3
0-6
0 c
m, V
II-I
X7
xx
xx
65
61
-
60
Ranunculu
s sc
ele
ratu
s (b
ogla
ri)
Anual,
20
-50
cm
, V
-VII
96
97
73
73
1-
Ord
inele
Fest
uco
– P
ucc
i-
nelli
eta
lia ș
i Thero
– S
alic
or-
nie
talia
, Alia
nțe
le F
est
uci
on
pse
udovi
nae
, Pucc
inelli
on li
-
mosa
e, B
eck
man
nio
n, J
un-
cion g
era
rdi,
Cyp
ero
– S
per-
gula
rion, T
hero
– S
alic
orn
ion
și a
ltele
, ală
turi d
e n
um
e-
roase
aso
ciații
, subaso
ciații
și
faci
esu
ri, î
n m
ajo
rita
te d
e in
-
tere
s pentr
u b
iodiv
ers
itate
și
mai p
uțin
de im
port
anță
eco
-
nom
ică p
entr
u p
roducț
ia d
e
fura
je.
Pajiș
tile s
ituate
pe s
olu
rile
nis
ipoase
aparț
in d
e O
rdi-
nul F
est
uce
talia
vag
inat
ae.
Alia
nțe
le F
est
uci
on v
agin
atae
și B
rom
ion t
ect
oru
m, c
u c
â-
teva
aso
ciații
de im
port
anță
pro
tect
ivă m
ai m
are
și e
cono-
mic
ă m
ai r
edusă
.
– P
oa
pra
tensi
s; L
oliu
m p
e-
renne –
Trif
oliu
m repens;
Mo-
linia
coeru
lea;
Phra
gm
ites
aust
ralis
.
Pajiști
de s
ără
turi
(halo
-
file
): B
eck
man
ia e
ruci
form
is
– A
gro
stis
sto
lonife
ra; C
am-
phoro
sma
annua;
Fest
uca
pse
udovi
na;
Ham
ilione v
err
u-
cife
ra; P
ucc
inelia
dis
tans;
Sa-
licorn
ia e
uro
pae
a –
Suae
da
mar
itim
a.
Pajiști
de n
isip
uri
(psa
-
mofile
): B
rom
us
tect
oru
m;
Cyn
odon d
acty
lon; E
lym
us
sabulo
sus;
Fest
uca
vag
inat
a.
Din
punct
ul d
e v
edere
al
clasi
fică
rii f
itoso
ciolo
gic
e,
pajiș
tile d
in lu
nci
și d
epre
si-
uni (
LD
) aparț
in d
e C
lase
le
de v
eg
eta
ție: P
hra
gm
itete
a,
Molin
iete
a, M
olin
io-A
rrhe-
nat
here
tea
și P
lanta
gin
ete
a
maj
oris
, Ord
inele
Mag
noca
ri-
ceta
lia, M
olin
ieta
lia, ș
i Nan
o-
cypere
talia
cu A
lianțe
le B
ol-
bosc
hoenio
n, M
agnoca
ricio
n,
Molin
ion, A
gro
stio
n s
tolo
nife
-
rae, F
ilipendulo
– P
eta
sitio
n,
Agro
pyr
o –
Rum
icio
n, N
ano –
Cyp
erio
n ș
i alte
le.
Pla
nte
le d
in p
ajiș
tile s
ituate
pe s
ără
turi a
parț
in d
e C
lasa
Fest
uco
– P
ucc
inelli
ete
a cu
Nr
crt
Sp
ecii f
ura
jere
Însu
șir
i m
orf
olo
gic
e ș
i b
iolo
gic
eIn
dic
i fa
cto
ri
eco
log
ici
Însu
șir
i
pra
ticu
ltu
ră
Gra
min
ee
LT
UR
NC
PS
FM
1A
gro
pyr
on r
ep
ens
(pir t
ârâ
tor)
Sto
lon
ife
ră, 3
0-1
50
cm
, VI-
VII
7x
5x
87
57
67
2A
gro
stis
sto
lonife
ra (
mo
leaţă
)S
tolo
nife
ră, 7
0-8
0 c
m, V
I-V
II8
x6
x5
99
97
6
3 A
lop
ecuru
s p
rate
nsi
s (c
oad
a v
ulp
ii)Tu
fă r
ară
, 30
-10
0 c
m,V
-VII
6x
7x
77
44
87
4A
pera
sp
ica v
enti
(iarb
a v
ântu
lui)
An
uală
, 30
-12
0 c
m, V
I-V
II6
xx
4x
--
-5
2
5A
rrhenath
eum
ela
tius
(ovă
scio
r)Tu
fă r
ară
de
1-1
,3 m
, V-V
II8
65
77
63
38
8
6B
eckm
ania
eru
cifo
rmis
(ia
rbă d
e b
ahnă)
Sto
lon
ife
ră, 5
0-1
50
cm
, VI-
VII
I7
57
73
--
-7
5
7D
acty
lis g
lom
era
ta (
go
lom
ăţ)
Tufă
rară
, 50
-10
0 c
m,V
I-V
II7
x5
x6
84
69
8
8Fest
uca a
rund
inacea (
păiu
ș în
alt)
Tufă
rară
, 60
-15
0 c
m,V
I-V
II8
57
74
76
77
9
9Fest
uca p
rate
nsi
s (p
ăiu
ş d
e li
vezi
)Tu
fă r
ară
, 30
-10
0 c
mV
-VII
8x
6x
66
46
98
10
Fest
uca v
agin
ata
(p
ăiu
ş d
e n
isip
)Tu
fă d
easă
, 30
-60
cm
, VI-
VII
88
29
2-
--
52
11
Gl y
ceria f
luita
ns
(ro
urică)
Tufă
rară
, 40
-12
0 c
m,V
-VII
I7
x9
x5
53
44
7
12
Ho
lcus
lanatu
s (f
loco
șică)
Tufă
rară
, 50
-10
0 c
m, V
I-V
II7
56
x4
64
46
6
13
Lo
lium
multi
floru
m (
raig
ras
italia
n)
Tufă
rară
, 30
-80
cm
, VI-
VII
87
5x
78
44
99
14
Lo
lium
pere
nne (
raig
ras
engle
z)Tu
fă r
ară
, 30
-70
cm
, V-I
X8
55
x7
88
89
8
15
Phala
ris
aru
nd
inacea (
ierb
ălu
ţă)
Pla
ntă
cu
riz
om
i 1,5
-2 m
, VI-
VII
7x
87
75
33
69
16
Po
a p
rate
nsi
s (f
iruţă
)Tu
fă m
ixtă
, 40
-60
cm
, V-V
II6
x5
xx
98
88
6
17
Po
a t
rivi
alis
(şo
var
de m
unte
)S
tolo
nife
ră, 8
0-1
20
cm
, V-V
I6
x7
x7
86
67
6
18
Puccin
elli
a d
ista
ns
(iarb
ă d
e s
ără
tură
)Tu
fă r
ară
, 3
0-5
0 c
m, V
I-V
II8
75
77
--
-6
4
+A
gro
stis
cap
illaris
(1 G
oFa),
Anth
oxa
nth
um
od
ora
tum
(2
Go
Fa),
Briza
med
ia (
3 G
oFa),
Cyn
osu
rus
crist
atu
s (4
Go
Fa),
Fest
uca
rub
ra(1
Mo
),
Leg
um
ino
ase
LT
UR
NC
PS
FM
19
Lo
tus
tenuis
(ghiz
dei d
e s
ără
tură
)Tu
lpin
ă 2
0-4
0 c
m, V
I-V
III
76
x7
46
44
75
20
Melil
otu
s alb
us
(sulfi
na a
lbă)
Bia
nu
ală
, 12
0 -
15
0 c
m, V
I-IX
96
47
33
55
68
21
Trifo
lium
fra
gife
rum
(tr
ifoi f
ragife
r)Tu
lpin
a d
e 1
0-3
0cm
, VI-
IX8
67
87
64
47
5
22
Trifo
lium
hyb
rid
um
(tr
ifoi c
orc
it)Tu
lpin
i de
40
-50
cm
, VI-
VII
I7
56
76
74
48
7
23
Trifo
lium
rep
ens
(trifo
i alb
) T
ulp
ini t
ârâ
toare
,5-1
5(4
0)c
m,V
-IX
8x
xx
78
88
86
24
Trifo
lium
resu
pin
atu
m (
trifo
i pers
an)
Pla
ntă
an
uală
, 40
-80
cm
, IV
-VI
88
6x
57
44
87
25
Vic
ia c
racca (
măză
riche)
Tul p
ină u
rcăto
are
,40
-10
0 c
m,V
I-V
III7
x5
x6
61
26
7
+Lo
tus
co
rnic
ula
tus
(19
SS
), T
rifo
lium
cam
pest
re (
24
SS
)
Alte f
am
ilii
LT
UR
NC
PS
FM
26
Care
x vu
lpin
a (
rogo
z)Tu
fă 3
0-8
0 c
m, V
-VII
95
9x
63
44
46
27
Juncus
gera
rdi (
pip
irig
de s
ără
tură
)Tu
lpin
ă 1
0-3
0 c
m, V
I-V
III
8x
77
57
87
45
28
Lim
oniu
m g
melin
i (rid
ichio
ară
)Tu
lpin
ă 2
0-6
0 c
m, V
II-I
X9
76
75
--
-4
4
29
Helia
nth
us
tub
ero
sus
(to
pin
am
bur)
Tulp
ini d
e 1
-3 m
, IX
-XI
--
--
--
--
58
30
Lysi
machia
vulg
aris
(dre
țe)
Tulp
ini d
e 1
0-5
0 c
m, V
-VII
6x
8x
x3
22
46
31
L yth
rum
salic
aria (
răchiţa
n)
Tulp
ini d
e 3
0-1
50
cm
, VI-
IX7
58
xx
31
14
6
32
Salic
orn
ia e
uro
paea (
brâ
nca)
An
uală
, 10
-40
cm
, VII
I-X
9x
78
--
--
44
Sp
ecii d
ău
năto
are
Co
vo
r ie
rbo
sL
TU
RN
CP
SF
M
33
Aln
us
glu
tino
sa (
arin n
egru
) p
uie
țiA
rbo
re, -
20
m, I
II-I
V5
x8
6x
23
93
-
34
Aln
us
incane (a
rin a
lb)
puie
țiA
rbo
re, -
10
m, I
II-I
V6
x7
8x
23
93
-
Op
inii
Pres
are
la re
ce, p
resa
re la
cal
d
Filtr
area
ule
iuril
or v
eget
ale
Rafin
area
ule
iuril
or v
eget
ale
Tehn
olog
ia d
e pr
esar
e si
filtr
are
COM
PAC
T
Pres
are
cu e
xtru
dare
, ext
ruda
re fu
raje
Prel
ucra
re d
iferit
e tip
uri d
e se
min
țe o
leag
inoa
se
EASY
WAY
TO
HIG
HT
QU
ALI
TY V
EGET
ABL
E O
IL, P
RESS
CA
KES,
EXT
RUD
ATE
Farm
et a
.s.
Jiřin
ková
276
, 552
03
Česk
á Sk
alic
e
Czec
h Re
publ
icE-
mai
l: d
td@
farm
et.c
z; w
ww
.farm
et.e
u
Repr
ezen
tant
i com
erci
ali a
l firm
ei F
arm
et a
.s.AX
E CO
NSU
LTIN
G P
LUS
MID
AX P
RAH
ALi
viu
Rebr
eanu
16,
Buc
ures
ti, R
oman
ia
Na
okra
ji 33
, 162
00 P
raha
6, C
zech
Rep
ublic
Tel.
: +40
233
41
37, +
40 7
22 5
3353
9
Te
l. : +
420
6031
6121
7
E-
mai
l : o
ffice
@ax
e-m
idax
.com
, w
ww
.axe
-mid
ax.c
om
Spec
ialis
t în
prel
ucra
rea
sem
ințe
lor o
leag
inoa
se,
ulei
urilo
r veg
etal
e și
ext
ruda
rea
hran
ei p
entr
u an
imal
e
1514
2016
IWCB
- 4
zile
de
juri
zare
, 1.4
95
de
prob
e di
n 3
2 d
e ţă
ri,
jude
căto
ri d
in 1
9 ţă
riC
ĂTĂ
LIN
PĂ
DU
RA
RU
, C
EO IW
CB
În p
eri
oad
a 2
6-2
9 m
ai 2
01
6, î
n ju
de
țul
Vra
nce
a, l
a F
ocșa
ni,
s-a d
esf
ăşu
rat
a
13
-a e
diţie
a c
elu
i mai m
are
co
ncu
rs
inte
rnaţio
nal d
e v
inu
ri d
in E
uro
pa d
e
Est
– In
tern
atio
nal W
ine
Co
nte
st B
u-
chare
st 2
01
6.
Fo
cşa
niu
l a f
ost
gazd
a p
rim
ei e
diţii
iti-
ne
ran
te a
Co
ncu
rsu
lui I
nte
rnaţio
nal d
e
Vin
uri
Bu
cu
reşt
i (IW
CB
).
Ju
riu
l co
ncu
rsu
lui a
fo
st f
orm
at
din
37
de
jud
ecăto
ri, 2
1 f
iind
str
ăin
i și 1
6 d
in
Ro
mân
ia. C
ei 3
7 d
e ju
rați p
rovi
n d
in 1
9
ţări
: Fra
nţa
, SU
A, U
K, R
ep
ub
lica M
ol-
do
va, R
om
ân
ia, G
erm
an
ia, S
love
nia
,
Bu
lgari
a, U
ng
ari
a, R
usi
a, S
pan
ia, S
er-
bia
, Gre
cia
, Au
stra
lia, E
lve
ţia, P
olo
nia
,
Bra
zilia
, Cro
aţia, D
an
em
arc
a.
IWC
B 2
016 s
-a b
ucu
rat şi
de p
reze
nţa
dom
nilo
r Jean C
laude R
uf
(Fra
nţa
) –
ob-
serv
ato
r din
part
ea O
rganiz
aţie
i Inte
r-
naţio
nale
a V
iei ș
i Vin
ulu
i (O
IV); R
ichard
Pfist
er
(Elv
eţia
) –
repre
zenta
nt cu
man-
dat din
part
ea F
edera
ţiei M
arilo
r C
oncu
r-
suri In
tern
aţio
nale
de V
inuri (
VIN
OF
ED
);
Ted L
ele
kas
(Gre
cia)
– v
icepre
şedin
te a
l
Federa
ţiei I
nte
rnaţio
nale
a J
urn
aliş
tilor
şi
Scr
iitorilo
r de V
in (
FIJ
EV
).
În 2
01
6, l
a IW
CB
, nu
măru
l to
tal d
e
pro
be înscri
se
a a
jun
s la
1.4
95
(lim
ită
au
toim
pu
să), d
in c
are
: 48
% p
rob
e d
in
Ro
mân
ia (
71
7 p
rob
e)
și 5
2%
pro
be
din
afa
ra ț
ări
i no
ast
re (
77
8 d
e p
rob
e).
Din
ce
le 1
.49
5 d
e p
rob
e, 1
.39
6 a
u f
ost
vin
uri
lin
iştite
, 66
– v
inu
ri e
ferv
esc
en
te
To
p ţ
ări
part
icip
ante
, d
up
ă n
um
ăru
l d
e p
rob
e:
1.
Ro
mân
ia –
71
7
2.
Re
pu
blic
a M
old
ova
– 1
82
3.
Italia
– 1
32
4.
Po
rtu
galia
– 7
8
5.
Fra
nţa
– 6
0
6.
Sp
an
ia –
41
7.
Mace
do
nia
– 4
0
8.
Bu
lgari
a 2
7
9.
Au
stra
lia –
26
10
. Se
rbia
– 2
5
11
. Ge
rman
ia –
24
Str
uctu
ra v
inu
rilo
r liniş
tite
intr
ate
în c
om
petiţie, d
up
ă a
nii
de p
rod
ucţie:
-19
75
– 2
010
inclu
siv:
58
-2
011
– 2
015
: 1.3
28
-N
on
-vin
tag
e: 1
0
Str
uctu
ra v
inu
rilo
r liniş
tite
intr
ate
în c
om
petiţie, d
up
ă
cu
loare
:
-V
inu
ri a
lbe
: 63
0 (
45
% d
in t
ota
l vin
uri
lin
iştite
)
-V
inu
ri r
ose
: 15
5 (
11%
din
to
tal v
inu
ri li
niş
tite
)
-V
inu
ri r
oşi
i: 6
11 (
44
% d
in t
ota
l vin
uri
lin
iştite
)
Str
uctu
ra v
inu
rilo
r liniş
tite
intr
ate
în c
om
petiţie, d
up
ă c
onţi-
nu
tul d
e z
ah
ăr:
-V
inu
ri s
eci:
1.0
29
(74
% d
in t
ota
l vin
uri
lin
iştite
)
-V
inu
ri d
em
ise
ci:
22
8 (
16%
din
to
tal v
inu
ri li
niş
tite
)
-V
inu
ri d
em
idu
lci:
66
(5
% d
in t
ota
l vin
uri
lin
iştite
)
-V
inu
ri d
ulc
i: 7
3 (
5%
din
to
tal v
inu
ri li
niş
tite
)
Str
uctu
ra v
inu
rilo
r liniş
tite
ro
mâneşti, d
up
ă a
nii d
e
pro
du
cţie:
-19
75
– 2
010
inclu
siv:
22
-2
011
– 2
015
: 66
9
Str
uctu
ra v
inu
rilo
r liniş
tite
ro
mâneşti, d
up
ă c
ulo
are
:
-V
inu
ri a
lbe
: 35
4
-V
inu
ri r
ose
: 91
-V
inu
ri r
oşi
i: 2
46
Str
uctu
ra v
inu
rilo
r liniş
tite
ro
mâneşti, d
up
ă c
onţinu
tul d
e
zah
ăr:
-V
inu
ri s
eci:
50
8
-V
inu
ri d
em
ise
ci:
115
-V
inu
ri d
em
idu
lci:
36
-V
inu
ri d
ulc
i: 3
2
şi 3
3 –
dis
tila
te.
Nu
măru
l to
tal d
e ţ
ări
ale
căro
r p
rob
e
au
intr
at
în c
on
cu
rs: 3
2 (
Ab
hazi
a, A
r-
ge
ntin
a, A
ust
ralia
, Aze
rbaid
jan
, Bu
l-
gari
a, C
hile
, Cip
ru, C
eh
ia, G
erm
an
ia,
Sp
an
ia, F
ran
ţa, G
eo
rgia
, Gre
cia
, Cro
-
aţia, U
ng
ari
a, I
srae
l, It
alia
, Re
pu
blic
a
Mo
ldo
va, M
ace
do
nia
, No
ua Z
ee
lan
dă,
Po
lon
ia, P
ort
ug
alia
, Ro
mân
ia, S
erb
ia,
Ru
sia, S
love
nia
, Slo
vacia
, Tu
rcia
, SU
A,
Uzb
ekis
tan
, Ko
sovo
, Afr
ica d
e S
ud
).
Ro
mân
ia a
însc
ris
în c
on
cu
rs 7
17
pro
be
, din
care
: vin
uri
lin
iştite
– 6
91
; vi-
nu
ri e
ferv
esc
en
te –
19
și d
istila
te –
7.
Rezu
ltate
le c
oncu
rsulu
i vor fi
afiș
ate o
n-
line, p
e s
ite-u
l ofic
ial a
l concu
rsulu
i ww
w.
iwcb
.ro, v
ineri,
3 iu
nie
2016, o
ra 1
6,0
0.
1716
2016
Pah
aru
l cu
... v
isu
ri
AP
IA ș
i MA
DR
, ins
titu
ţiile
vin
ovat
e pe
ntru
pr
oble
mel
e ac
tual
e al
e ag
ricu
ltur
iiM
inis
trul
Agr
icul
turii
, Ach
im Ir
imes
cu, p
reze
nt la
Co
nfer
inţa
Naţ
iona
lă a
Lig
ii A
soci
aţiil
or P
rodu
că-
toril
or A
gric
oli d
in R
omân
ia, a
exp
licat
gre
şelil
e di
n si
stem
din
cau
za c
ăror
a fe
rmie
rii n
u au
put
ut a
cces
a to
ate
fond
urile
eur
open
e ce
le-a
u fo
st a
loca
te ş
i ca
re n
u au
per
mis
real
izar
ea p
lăţi
lor p
entr
u fe
rmie
ri la
tim
p. Ș
eful
MA
DR
sus
ţine
că
vina
est
e îm
părţ
ită
într
e A
PIA
şi M
AD
R, p
entr
u că
ela
bora
rea
acte
lor
legi
slat
ive
a fo
st f
ăcut
ă cu
întâ
rzie
re, d
ar ş
i dem
er-
suril
e pe
ntru
con
trac
tare
a m
odul
ui d
e pl
ăţi a
u fo
st
făcu
te fo
arte
târ
ziu.
„D
eşi s
itua
ţia
s-a
îmbu
nătă
ţit
mul
t în
ult
ima
perio
adă,
nu
pot
să m
ă de
clar
mul
ţu-
mit
. În
2015
, am
pie
rdut
un
mili
ard
de e
uro
şi a
vem
pe
naliz
ări d
e 80
0 de
mili
oane
, din
fond
uri e
urop
ene,
es
te v
ina
noas
tră.
Dac
ă am
fi a
vut
bani
i ăşt
ia s
ă îi
inve
stim
în a
gric
ultu
ră, r
ezul
tate
le s
-ar f
i văz
ut”,
a
zis
Irim
escu
.O
alt
ă te
mă
abor
dată
de
ofic
ialu
l guv
erna
men
tal
a vi
zat
situ
aţia
sta
ţiun
ilor d
e ce
rcet
are
şi p
lanu
rile
de a
le re
uni s
ub u
n m
anag
emen
t co
mun
, în
cadr
ul
unui
Inst
itut
Naţ
iona
l de
Cerc
etar
e, c
are
va u
rmăr
i di
nam
izar
ea a
ctiv
ităţ
ii de
cer
ceta
re ş
i tra
nsfe
rul
mai
rapi
d al
rezu
ltat
elor
cer
cetă
rii c
ătre
ferm
ieri,
ca
bene
fici
ari d
irecţ
i.
Ban
ii di
n ve
nitu
rile
din
pri
vati
zare
, daţ
i cu
titl
u de
împr
umut
Min
iste
rulu
i Agr
icul
turi
i pâ
nă la
sfâ
rșit
ul a
nulu
iEx
ecut
ivul
de
la B
ucur
ești
a a
dopt
at o
hot
ărâr
e de
gu
vern
prin
car
e se
apr
obă
unel
e m
ăsur
i fin
anci
are
tem
pora
re p
entr
u st
imul
area
gra
dulu
i de
abso
rbţi
e a
fond
urilo
r alo
cate
în c
adru
l sch
emel
or d
e pl
ăţi d
irect
e pe
ntru
agr
icul
tură
, a a
juto
arel
or e
xcep
ţion
ale
cu c
a-ra
cter
tem
pora
r, a
măs
urilo
r de
piaţ
ă și
inte
rven
ţie
în
agric
ultu
ră, a
cel
or d
e in
form
are
și p
rom
ovar
e pe
ntru
pr
odus
ele
agric
ole
pe p
iaţa
inte
rnă
și în
ţăr
ile t
erţe
, a
măs
urii
de p
rom
ovar
e a
vinu
rilor
.Co
ncre
t, p
ână
la s
fârș
itul
anu
lui s
e se
va
aloc
a te
m-
pora
r Min
iste
rulu
i Agr
icul
turii
sum
a de
1,78
6 m
ilioa
-ne
de
lei,
din
veni
turil
e di
n pr
ivat
izar
e. A
ceas
tă s
umă
se a
daug
ă al
ocăr
ii te
mpo
rare
de
3,6
mili
oane
de
lei,
adop
tată
prin
HG
174
/201
6 M
inis
teru
lui A
gric
ultu
rii,
în a
cela
și s
cop
și p
rin a
cela
și m
ecan
ism
. Din
sum
ele
aloc
ate
tem
pora
r din
ven
itur
i din
priv
atiz
are
se v
or
deco
nta
mai
rapi
d pl
ăţile
agr
icul
toril
or, m
ăsur
ă ca
re
îi va
spr
ijini
să-
și a
sigu
re re
surs
ele
fina
ncia
re p
entr
u de
sfăș
urar
ea a
ctiv
ităţ
ilor d
in a
gric
ultu
ră.
„Dup
ă ce
Age
nţia
de
Plăţ
i şi I
nter
venţ
ie p
entr
u A
gric
ultu
ră e
fect
ueaz
ă pl
ăţile
, che
ltui
elile
real
izat
e se
tra
nsm
it C
omis
iei E
urop
ene
prin
Dec
lara
ţiile
luna
re, i
ar C
E le
ram
burs
ează
MA
DR
, urm
ând
să f
ie re
stit
uite
Min
iste
rulu
i Fin
anţe
lor P
ublic
e, s
e pr
eciz
ează
în
tr-u
n co
mun
icat
de
pres
ă re
mis
reda
cţie
i. M
inis
teru
l Agr
icul
-tu
rii a
sigu
ră re
surs
ele
nece
sare
efe
ctuă
rii p
lăţi
lor d
e că
tre
API
A
bene
fici
arilo
r sch
emel
or d
e pl
ăţi d
irect
e pe
ntru
agr
icul
tură
, a
ajut
oare
lor e
xcep
ţion
ale
cu c
arac
ter t
empo
rar,
a m
ăsur
ilor d
e pi
aţă
şi in
terv
enţi
e în
agr
icul
tură
, a m
ăsur
ii de
info
rmar
e şi
pr
omov
are
pent
ru p
rodu
sele
agr
icol
e pe
pia
ţa in
tern
ă şi
în ţ
ările
te
rţe,
a m
ăsur
ii de
pro
mov
are
a vi
nuril
or, c
are
se f
inan
ţeaz
ă di
n Fo
ndul
Eur
opea
n de
Gar
anta
re A
gric
olă
(FEG
A).”
Pre
ţul c
ărni
i de
porc
în U
E: C
otaţ
iile
cont
inuă
să
crea
scă
În u
ltim
a să
ptăm
ână
a lu
nii m
ai 2
016,
toa
te c
otaţ
iile
pent
ru
carn
ea d
e po
rc a
r put
ea s
ă ur
ce c
onsi
dera
bil,
tend
inţă
mon
i-to
rizat
ă în
deap
roap
e de
ISN
ca
part
e a
miș
cării
mer
curia
lulu
i eu
rope
an a
l pre
ţuril
or c
ărni
i de
porc
. Maj
orăr
ile d
e pr
eţ v
aria
ză
într
e cr
ește
rea
de 2
,9 e
uroc
enţi
obs
erva
bilă
în O
land
a, p
ână
la
cei 6
eur
ocen
ţi ra
port
aţi î
n M
area
Brit
anie
.În
con
diţi
ile în
car
e fa
ctor
ii ca
re s
usţi
n cr
ește
rea
de p
reţ,
cum
es
te ș
i caz
ul c
anti
tăţi
lor m
ici d
ispo
nibi
le p
e pi
aţă
sau
dezv
ol-
tare
a pr
oces
ării
cu d
ebuș
ee d
e ex
port
căt
re A
sia
de S
ud-E
st,
pers
istă
, toa
te a
cest
ea p
erm
it m
ajor
area
cot
aţiil
or în
ţăr
ile
mem
bre
UE.
Dup
ă cr
ește
rea
de 4
eur
ocen
ţi în
regi
stra
tă, G
erm
ania
ocu
pă
totu
și lo
cul d
e m
ijloc
în t
op. C
hiar
și a
șa, c
otaţ
iile
din
Ger
man
ia
s-au
apr
ecia
t cu
14 e
uroc
enţi
în u
ltim
ele
trei
săp
tăm
âni.
Span
ia a
fost
cap
abilă
, la
rând
ul s
ău, s
ă-și
men
ţint
ă po
ziţi
a de
lide
r în
top
cinc
i ţăr
i cu
pote
nţia
l im
port
ant
în s
ecto
rul d
e cr
ește
re a
por
cine
lor,
chia
r și d
upă
ulti
ma
maj
orar
e de
pre
ţ; D
a-ne
mar
ca ș
i Fra
nţa
o ur
mea
ză p
e lo
cul a
l II-
lea,
la o
dis
tanţ
ă de
pa
tru
euro
cenţ
i. La
nter
na ro
șie
a cl
asam
entu
lui e
ste
repr
ezen
-ta
tă d
e O
land
a.Pr
in u
rmar
e, în
cel
e ci
nci ţ
ări e
urop
ene
mar
i pro
ducă
toar
e pr
eţul
căr
nii d
e po
rc e
ste
de 1,
282
– 1,4
30 e
uro/
kg în
viu
.
Ști
ri
1820
16
Viva
ndo®
Fung
icid
cu
acțiu
ne
pe m
ai m
ulte
niv
elur
i îm
potr
iva
făin
ării
la v
ița d
e vi
e
Rom
ânia
con
tinu
ă să
fie
coa
da E
urop
ei la
pr
eţul
căr
nii d
e po
rcA
soci
aţiil
e fe
rmie
rilor
rom
âni d
in s
ecto
rul d
e cr
ește
re
a po
rcin
elor
ave
rtiz
au, l
a fi
nele
luni
i ian
uarie
a.c
., că
pre
ţul d
e vâ
nzar
e a
porc
ului
în v
iu a
ting
ea c
el
mai
mic
niv
el d
in u
ltim
ii ci
nci a
ni, f
iind
de a
proa
pe
două
ori
mai
mic
dec
ât p
reţu
l de
prod
ucţi
e al
unu
i ki
logr
am d
e ca
rne
de p
orc,
în t
imp
ce p
reţu
l la
raft
a
răm
as n
esch
imba
t. „
Preţ
ul d
e vâ
nzar
e la
poa
rta
ferm
ei a
ati
ns p
ragu
l de
3,5
lei/
kg (2
7 ia
nuar
ie, n
.r.),
în t
imp
ce p
reţu
l de
prod
ucţi
e al
unu
i kilo
gram
de
carn
e de
por
c es
te d
e ap
roxi
mat
iv 6
lei/
kilo
gram
. Es
te c
el m
ai m
ic p
reţ
de v
ânza
re a
por
culu
i în
viu
din
ulti
mii
cinc
i ani
, în
tim
p ce
pre
ţul l
a ra
ft a
l căr
nii d
e po
rc a
răm
as n
esch
imba
t. D
acă
face
m c
ompa
raţi
e cu
Fra
nţa,
pre
ţul u
nui k
ilogr
am d
e ca
rne
de p
orc
astă
zi la
poa
rta
ferm
ieru
lui f
ranc
ez e
ste
echi
vale
n-tu
l a a
prox
imat
iv 6
lei.
În p
lus,
Fra
nţa
poat
e vi
nde
porc
viu
căt
re a
lte
stat
e m
embr
e, p
e câ
nd R
omân
ia
nu a
re a
cest
dre
pt”,
se
prec
iza
într
-un
com
unic
at a
l A
soci
aţie
i Cre
scăt
orilo
r și E
xpor
tato
rilor
de
Bov
ine,
O
vine
, Por
cine
din
Rom
ânia
(ACE
BO
PR).
Din
ianu
arie
și p
ână
acum
, nu
s-a
schi
mba
t m
ai
nim
ic, a
vând
în v
eder
e pr
eţul
de
3–3,
8 le
i pe
kilo
gram
în
viu
pe
care
-l p
rimes
c cr
escă
torii
de
porc
i, un
pre
ţ ca
re în
seam
nă p
ierd
ere.
În
pre
zent
, în
ţara
noa
stră
nu
exis
tă u
n m
ercu
rial a
l pr
eţur
ilor c
ărni
i de
porc
.
S-a
lans
at u
n w
ebsi
te d
edic
at in
vest
itor
ilor s
trăi
niIn
vest
Rom
ânia
a la
nsat
web
site
-ul w
ww
.inve
stro
man
ia.g
ov.r
o,
dedi
cat
inve
stit
orilo
r str
ăini
, în
scop
ul d
e a
ofer
i inf
orm
aţii
des-
pre
ecos
iste
mul
eco
nom
iei r
omân
ești
și d
espr
e op
ortu
nită
ţile
de
inve
stiţ
ii în
Rom
ânia
, pot
rivit
une
i not
e de
info
rmar
e pr
e-ze
ntat
ă, p
e 18
mai
201
6, în
șed
inţa
de
guve
rn, d
e că
tre
Dep
ar-
tam
entu
l pen
tru
inve
stiţ
ii st
răin
e și
par
tene
riat
publ
ic-p
rivat
.U
na d
intr
e co
mpo
nent
ele
prio
ritar
e al
e pl
atfo
rmei
are
în v
eder
e pr
ezen
tare
a se
ctoa
relo
r prio
ritar
e de
anu
l ace
sta,
ast
fel î
ncât
in
vest
itor
ii să
aib
ă ac
ces
la in
form
aţii
ce v
izea
ză d
imen
siun
ea
pieţ
ei, c
ei m
ai im
port
anţi
jucă
tori,
forţ
a de
mun
că d
ispo
nibi
lă,
capa
cita
tea
de e
xpor
t, p
oten
ţial
ii fu
rniz
ori ș
i par
tene
ri. C
ele
șase
sec
toar
e pr
iorit
are
sunt
: IT&
C, in
dust
ria a
uto,
indu
stria
ae
rosp
aţia
lă, i
ndus
triil
e cr
eati
ve, A
grib
usin
ess
și B
io-E
cono
mia
.La
niv
elul
web
site
-ulu
i se
regă
sesc
gra
fice
, fig
uri ș
i pre
zent
area
de
ţar
ă, t
oate
ace
stea
put
ând
fi d
escă
rcat
e de
oric
are
dint
re
pers
oane
le in
tere
sate
de
anal
izel
e re
aliz
ate,
pre
cum
și d
e ce
le
care
dor
esc
să u
tiliz
eze
aces
te m
ater
iale
în p
rom
ovar
ea R
omâ-
niei
căt
re p
arte
nerii
lor i
nter
naţi
onal
i de
afac
eri.
Pe p
arcu
rsul
urm
ătoa
relo
r lun
i, si
te-u
l va
fi a
ctua
lizat
cu
noi
anal
ize
priv
ind
sect
oare
le s
trat
egic
e, c
u m
ai m
ulte
info
rmaţ
ii de
spre
par
curil
e in
dust
riale
și,
nu în
ult
imul
rând
, cu
noţi
uni
priv
ind
mod
alit
ăţile
de
fina
nţar
e.In
vest
Rom
ânia
are
în p
orto
foliu
și g
esti
une
61 d
e pr
oiec
te c
are
repr
ezin
tă u
n po
tenţ
ial d
e in
vest
iţii
de a
prox
imat
iv 1,
5 m
iliar
de
de e
uro
și p
este
17.
000
de lo
curi
de m
uncă
.In
vest
Rom
ânia
est
e in
stit
uţia
guv
erna
men
tală
ce
are
scop
ul d
e a
ofer
i spr
ijin
inve
stit
orilo
r str
ăini
în R
omân
ia.
Pro
toco
l înt
re A
lianţ
a In
dust
riei
Sem
inţe
lor ș
i R
OM
AP
IS
Alia
nţa
Indu
strie
i Sem
inţe
lor d
in R
omân
ia ș
i Fed
eraţ
ia
Aso
ciaţ
iilor
Api
cole
din
Rom
ânia
(RO
MA
PIS)
au
sem
nat
rece
nt
un p
roto
col p
rin c
are
vor c
ontr
ibui
la d
ezvo
ltar
ea u
nui p
arte
ne-
riat
acti
v pe
ntru
pro
mov
area
și r
ealiz
area
obi
ecti
velo
r com
une
în s
priji
nul c
reșt
erii
efic
ienţ
ei ș
i com
peti
tivi
tăţi
i agr
icul
turii
și
apic
ultu
rii n
aţio
nale
. Prin
înch
eier
ea a
cest
ui p
roto
col,
ambe
le
orga
niza
ţii u
rmăr
esc
o m
ai b
ună
com
unic
are
și o
mai
bun
ă pr
omov
are
a im
port
anţe
i api
cult
urii
în d
ezvo
ltar
ea d
urab
ilă a
ag
ricul
turii
din
ţar
a no
astr
ă. Îm
preu
nă, v
or d
ezvo
lta
proi
ecte
de
cer
ceta
re ș
i inf
orm
are
pent
ru p
rom
ovar
ea c
elor
mai
bun
e pr
acti
ci în
dom
eniu
l agr
icul
turii
și î
n ce
l al a
picu
ltur
ii.
Se d
oreș
te a
ntre
nare
a, a
trag
erea
par
tene
rilor
com
uni l
a sp
riji-
nire
a și
sus
ţine
rea
real
izăr
ii ac
tivi
tăţi
lor s
peci
fice
agr
icul
turii
și
apic
ultu
rii d
erul
ate
de f
ieca
re d
intr
e ce
i doi
par
tene
ri, p
rote
ja-
rea
și p
rom
ovar
ea in
tere
sele
lor c
omun
e.
Ști
ri
2020
16
40
0.0
00
de
mili
oan
e d
e e
uro
”, a s
pu
s șe
ful A
PIA
.
Flo
rin
Mari
us
Fau
r a m
ai s
pu
s că in
stitu
ţia n
u îş
i pe
rmite
să
tre
acă d
e 3
0 iu
nie
cu
plă
ţi s
ub
95
%. P
otr
ivit d
ire
cto
rulu
i ge
ne
ral
AP
IA, p
en
tru
exe
rciţiu
l fin
an
cia
r actu
al,
Ro
mân
ia a
re la
dis
po
zi-
ţie
10
,85
mili
ard
e d
e e
uro
pe
plă
ţi d
ire
cte
, pân
ă în
20
20
. În
să p
ro-
du
căto
rii a
gri
co
li ro
mân
i mai a
u la
dis
po
ziţie
, în
ace
eaşi
pe
rio
ad
ă,
încă 3
,42
mili
ard
e d
e e
uro
de
la A
FIR
. „D
acă în
urm
ă c
u o
săp
tă-
mân
ă e
rau
5 m
ilio
an
e d
e e
uro
, am
aju
ns
de
ja la
13
0 d
e m
ilio
an
e
de
eu
ro a
uto
riza
te p
en
tru
plă
ţi (
n.r.
, 24
mai a
.c.)”,
a s
pe
cif
icat
Fau
r.
El a
re
am
intit,
toto
dată
, fap
tul c
ă în
exe
rciţiu
l fin
an
cia
r p
rece
de
nt
țara
no
ast
ră a
atr
as
96
% d
in s
um
ele
alo
cate
su
b f
orm
ă d
e p
lăţi
AP
IA n
u îș
i pe
rmit
e să
tr
eacă
de
30
iu
nie
cu p
lăți
su
b 9
5%
ION
EL V
ĂD
UV
A
În p
erio
ada
12-2
4 m
ai 2
016,
pen
tru m
ai b
ine
de
691.
000
de fe
rmie
ri au
fost
em
ise
ordi
nele
de
pla-
tă în
ved
erea
plă
ții a
circ
a 42
5 de
mili
oane
de
euro
, ba
ni d
estin
ați a
chită
rii s
chem
ei P
ract
ici a
gric
ole
be-
nefic
e pe
ntru
clim
ă și
med
iu (î
nver
zire
), re
spec
tiv
subm
ăsur
ilor c
ompe
nsat
orii
din
PN
DR
afe
rent
e M
ă-su
rii 1
3, p
reci
zeaz
ă A
PIA
într-
un c
omun
icat
prim
it la
re
dacț
ie. S
uma
este
com
pusă
din
ban
i FE
GA
(apr
o-xi
mat
iv 2
95 d
e m
ilioa
ne d
e eu
ro) ș
i din
sum
e pr
ove-
nite
de
la b
uget
ul n
ațio
nal (
mai
bin
e de
119
mili
oane
de
eur
o). D
e as
emen
ea, d
in 8
apr
ilie
a.c.
și p
ână
în
prez
ent,
pent
ru C
ampa
nia
2015
au
fost
aut
oriz
ate
la
plat
ă 3,
62 d
e m
iliar
de d
e eu
ro.
Ag
en
ţia d
e P
lăţi ş
i In
terv
en
ţie
pe
ntr
u A
gri
cu
ltu
ră
(AP
IA)
info
rme
ază
că, î
nce
pân
d c
u d
ata
de
12
mai
20
16
, de
cân
d a
de
mara
t au
tori
zare
a la
pla
tă a
sch
e-
me
i de
pla
tă p
en
tru
pra
ctici a
gri
co
le b
en
efi
ce
pe
ntr
u
clim
ă ş
i me
diu
(în
verz
ire
), p
recu
m ș
i pe
ntr
u s
ub
măsu
-
rile
co
mp
en
sato
rii d
in P
ND
R a
fere
nte
Măsu
rii 1
3, a
fost
au
tori
zată
la p
lată
su
ma t
ota
lă d
e 1
.88
6,7
7 m
ili-
oan
e d
e le
i (4
25
,27
mili
oan
e d
e e
uro
) p
en
tru
un
nu
măr
de
69
1.1
54
de
fe
rmie
ri, p
en
tru
care
au
fo
st e
mis
e d
eja
ord
ine
le d
e p
lată
. „F
ace
m p
reciz
are
a c
ă a
ce
ast
ă s
um
ă
est
e c
om
pu
să d
in: 1
.30
2,7
mili
oan
e d
e le
i (2
94
,88
mi-
lioan
e d
e e
uro
) d
in b
ug
etu
l UE
- F
EG
A (
Fo
nd
ul E
uro
-
pe
an
de
Gara
nta
re p
en
tru
Ag
ricu
ltu
ră), 4
9,0
4 m
ilio
an
e
de
le
i (1
1,0
1 m
ilio
an
e d
e e
uro
) d
in b
ug
etu
l națio
nal,
resp
ectiv
53
5,1
5 m
ilio
an
e d
e le
i (1
19
,4 m
ilio
an
e d
e
eu
ro)
din
bu
ge
tul U
E -
FE
AD
R (
Fo
nd
ul E
uro
pe
an
pe
ntr
u A
gri
cu
ltu
ră ș
i De
zvo
ltare
Ru
rală
). T
oto
dată
, me
nțio
năm
că în
ce
pân
d c
u d
ata
de
8 a
pri
lie 2
01
6 ș
i pân
ă în
pre
zen
t, p
en
tru
Cam
pan
ia 2
01
5, A
ge
nția a
efe
ctu
at
au
tori
zare
a la
pla
tă a
su
me
i
tota
le d
e 3
,62
5 m
iliard
e d
e le
i (8
18
,83
mili
oan
e d
e e
uro
) p
en
tru
un
nu
măr
de
76
9.2
92
de
be
ne
ficia
ri”,
se a
rată
în c
om
un
icatu
l de
pre
să p
rim
it d
e la
AP
IA.
Peste
zece m
ilia
rde d
e e
uro
pentr
u p
lăți
dire
cte,
pân
ă în
20
20
Pân
ă la
data
de
30
iun
ie, A
PIA
tre
bu
ie s
ă a
jun
gă la
1,8
mili
ard
e
de
eu
ro p
lătiți, a
de
cla
rat
dir
ecto
rul g
en
era
l al A
PIA
, Flo
rin
Mari
us
Fau
r. „A
m în
ce
pu
t p
lăţile
pe
ntr
u 2
01
5. A
vem
de
ja p
lătiţi 1
,74
mili
-
ard
e d
e e
uro
. Au
fo
st a
uto
riza
te ş
i s-a
u g
en
era
t o
rdin
ele
de
pla
tă
cătr
e f
erm
ieri
. Dar
pân
ă la
30
iun
ie (
term
en
pân
ă la
care
ori
ce
pla
tă s
e r
am
bu
rse
ază
inte
gra
l) t
reb
uie
să a
jun
ge
m la
1,8
mili
-
ard
e d
e e
uro
. Mai e
ste
cale
, dar
la m
om
en
tul a
ctu
al p
lăţile
se
fac
de
stu
l de
acce
lera
t; în
tr-o
săp
tăm
ân
ă a
m r
eu
șit
să p
lătim
pe
ste
dir
ecte
, re
spe
ctiv
7,3
8 m
iliard
e d
e e
uro
, ban
i care
au
intr
at
efe
ctiv
în a
gri
cu
ltu
ră în
pe
rio
ad
a 2
00
7 -
20
14
. La
ace
ştia
s-a
u a
dău
gat
5,2
7 m
iliard
e d
e e
uro
din
alo
că-
rile
naţio
nale
. „P
e lâ
ng
ă p
art
ea d
e p
lăţi d
ire
cte
, am
avu
t
de
la c
ole
gii
de
la A
FIR
3,1
6 m
iliard
e d
e e
uro
, pe
ntr
u
ferm
ieri
i din
zo
ne
le d
efa
vori
zate
, din
zo
ne
le m
on
tan
e,
care
au
înce
rcat
să t
reacă la
ag
ricu
ltu
ra e
co
log
ică, l
a
mo
dă a
cu
m, d
ar
încă in
sufi
cie
nt
de
zvo
ltată
în R
om
ân
ia.
Din
ace
ste
a a
vem
plă
ţi e
fectu
ate
de
3,0
4 m
iliard
e d
e
eu
ro (
96
%).”
Cam
pan
ia 2
016
– p
est
e
800.0
00 d
e c
ere
ri
depuse p
entr
u
6.9
02.3
51 h
aC
u p
rivi
re la
Cam
pan
ia d
e p
rim
ire
a c
ere
rilo
r u
nic
e d
e
pla
tă 2
01
6, A
PIA
an
un
ță c
ă a
u f
ost
de
pu
se 8
04
.09
0 d
e
ce
reri
, pe
ntr
u o
su
pra
față
de
6.9
02
.35
1 d
e h
ecta
re.
În p
lus,
ofi
cia
lii a
ge
nție
i de
plă
ți m
en
țio
ne
ază
că c
ere
-
rile
de
pla
tă p
ot
fi d
ep
use
pân
ă la
data
de
31
mai 2
01
6,
fără
pe
nalit
ăți. „
Avâ
nd
în v
ed
ere
mo
dif
icare
a p
reve
de
-
rilo
r re
gu
lam
en
tare
, pre
cu
m ș
i ce
le a
le O
UG
3/2
01
5,
ce
reri
le u
nic
e d
e p
lată
po
t fi
de
pu
se f
ără
pe
naliz
ări
de
întâ
rzie
re p
ân
ă la
data
de
31
mai 2
01
6. D
up
ă a
ce
ast
ă
dată
se
po
t d
ep
un
e c
ere
ri u
nic
e d
e p
lată
cu
o r
ed
u-
ce
re d
e 1
% p
en
tru
fie
care
zi l
ucră
toare
. So
licitări
le d
e-
pu
se d
up
ă d
ata
de
27
iun
ie 2
01
6 n
u m
ai s
un
t ad
mis
e,
iar
ferm
ieru
lui n
u i
se a
co
rdă n
iciu
n f
el d
e p
lată
sau
de
spri
jin”,
au
co
nch
is c
ei d
e la
AP
IA.
Am
intim
că n
u d
em
ult, c
u c
âte
va z
ile în
ain
te d
e ju
mă-
tate
a lu
nii
mai,
Exe
cu
tivu
l co
nd
us
de
Dacia
n C
iolo
ș îș
i
an
un
țase
do
rin
ța d
e a
pre
lun
gi p
eri
oad
a d
e d
ep
un
ere
a c
ere
rilo
r u
nic
e d
e p
lată
pân
ă la
15
iun
ie 2
01
6, t
er-
me
n în
aco
rd c
u r
eg
ula
me
nte
le e
uro
pe
ne
. Se
pare
că
ace
st lu
cru
a r
ăm
as
la s
tad
iul d
e in
ten
ție
…
Eve
nim
ent
2322
2016
Împr
euna
for
mam
înt
regu
l
)
)
ww
w.a
gria
ngel
.ro
No
ută
țile
ediț
iei:
trac
toar
ele
inte
ligente
și
pro
filul d
e s
ol
În c
ad
rul A
gri
Pla
nta
– R
om
Ag
roTe
c 2
01
6, f
erm
ie-
rii a
u a
vut
po
sib
ilita
tea s
ă p
art
icip
e la
patr
u t
ipu
ri d
e
de
mo
nst
rații c
u m
ași
ni a
gri
co
le: „
Tracto
r și
tra
cto
-
rist
”, u
nd
e p
est
e 5
00
de
pe
rso
an
e ș
i-au
de
mo
nst
rat
ab
ilită
țile
în a
co
nd
uce
un
tra
cto
r; „
Mași
ni d
e e
rbic
idat
în a
cțiu
ne
”, „L
ucră
rile
so
lulu
i și s
em
ăn
at”
și p
rem
iera
ed
iție
i „Tr
acto
are
inte
lige
nte
”. C
ele
cin
ci t
racto
are
in-
telig
en
te e
chip
ate
cu
sis
tem
e d
e c
on
du
ce
re p
rin
sa-
telit
, pe
ntr
u d
ep
lasa
re p
ara
lelă
cu
un
tra
seu
an
teri
or
sau
co
pie
rea u
nu
i tra
seu
imp
us,
fără
a f
i ne
ce
sară
in-
terv
en
ţia o
pe
rato
rulu
i, au
fo
st M
ass
ey
Fe
rgu
son
de
la
Ge
ne
ral L
easi
ng
, Fe
nd
t d
e la
Me
wi,
De
utz
-Fah
r d
e la
Agr
iPla
nta
– R
omA
groT
ec,
din
pasi
une
pent
ru a
gric
ultu
răD
ELIA
CIO
BA
NU
, MIH
AEL
A P
REV
END
A
Agr
iPla
nta
– R
omA
groT
ec, c
ea m
ai m
are
expo
ziție
ag
ricol
ă în
câm
p di
n R
omân
ia, ș
i-a p
ropu
s și
a re
ușit
să fi
e și
în a
cest
an
o im
porta
ntă
plat
form
ă de
com
u-ni
care
între
ferm
ieri
și fu
rniz
orii
de in
put-
uri p
entru
ag
ricul
tură
. Exp
oziți
a, a
juns
ă la
a ș
asea
edi
ție, s
-a
desf
ășur
at a
nul a
cest
a în
tre 1
9 și
22
mai
201
6, p
e 36
de
hect
are
spaț
iu e
xpoz
ițion
al, d
in c
are
18 h
ecta
-re
au
fost
pus
e la
dis
pozi
ție d
emon
stra
țiilo
r pra
ctic
e cu
maș
ini a
gric
ole.
Pe
plat
form
a am
enaj
ată
în m
ijloc
ul
câm
pulu
i, la
Fun
dule
a (C
ălăr
ași),
au
expu
s 21
0 fir
me
din
17 ță
ri. A
u tre
cut p
ragu
l la
Agr
iPla
nta
– R
omA
gro-
Tec
2016
nu
mai
puț
in d
e 14
.300
de
pers
oane
.
NH
R A
gro
part
ne
rs, J
oh
n D
ee
re d
e la
IP
SO
Ag
ricu
ltu
ră ș
i Case
IH d
e la
Titan
Mach
ine
ry.
O n
ou
tate
a f
ost
și f
ap
tul c
ă o
rgan
izato
rul,
DLG
In
terM
ark
etin
g,
împ
reu
nă c
u p
art
en
eri
i săi,
Aso
cia
ția P
rod
ucăto
rilo
r d
e P
oru
mb
din
Ro
mân
ia ș
i Un
ive
rsitate
a d
e Ș
tiin
țe A
gri
co
le ș
i Me
dic
ină V
e-
teri
nară
Clu
j-N
ap
oca, a
ofe
rit
info
rmații d
esp
re c
ultu
ra p
lan
telo
r,
în s
pe
cia
l de
spre
cu
ltu
ra p
oru
mb
ulu
i, d
esp
re p
rop
rie
tățile
so
lulu
i
rep
reze
nta
te p
rin
tr-u
n p
rofi
l de
so
l și d
esp
re u
tiliz
are
a c
ore
ctă
a
pre
siu
nii
în p
ne
uri
.
Pe
ntr
u „
Tracto
r și
tra
cto
rist
”, fe
rmie
rilo
r le
-au
fo
st p
use
la
dis
po
ziție
șase
tra
cto
are
: Ku
bo
ta p
rin
Ag
ri-A
lian
ța, D
eu
tz-F
ah
r
pri
n N
HR
Ag
rop
art
ne
rs, M
ass
ey
Fe
rgu
son
pri
n G
en
era
l Le
asi
ng
,
Ne
w H
olla
nd
pri
n A
gro
Co
nce
pt,
Case
IH
pri
n T
itan
Mach
ine
ry ș
i
Hatt
at
pri
n M
avi
.
În z
on
a „
Teh
nic
i mo
de
rne
pe
ntr
u p
rote
cţia p
lan
telo
r”, a
u f
ost
pre
-
zen
tate
tre
i maşi
ni t
racta
te ş
i cin
ci m
ași
ni a
uto
pro
pu
lsate
pe
ntr
u
trata
me
nte
fito
san
itare
de
la A
gri
-Alia
nța
, Ag
rifa
c, L
em
ke
n, I
pso
Ag
ricu
ltu
ră, M
ew
i, N
HR
Ag
rop
art
ne
rs ș
i Te
hn
ofa
vori
t. S
-au
pu
-
tut
urm
ări
de
pla
sare
a p
e u
n t
ere
n d
en
ive
lat,
pe
ntr
u a
se
ob
serv
a
stab
ilita
tea r
am
pe
lor,
o z
on
ă d
e în
toarc
ere
la 1
80
de
gra
de
şi o
de
pla
sare
în r
eg
im d
e lu
cru
cu
su
pra
pu
ne
rea p
est
e t
rase
ul i
niția
l,
pe
ntr
u a
se
ve
de
a în
chid
ere
a t
ron
soan
elo
r d
e r
am
pă c
u a
juto
rul
co
mp
ute
rulu
i de
pro
ce
s și
co
rela
rea c
u s
iste
mu
l de
co
nd
uce
re
pri
n G
PS
.
În z
on
a d
em
o „
Lu
cră
rile
so
lulu
i și s
em
ăn
at”
s-a
urm
ări
t co
nse
r-
vare
a a
pe
i în
so
l. În
ace
st s
en
s, a
u f
ost
pu
se la
lucru
maşi
ni c
are
pre
lucre
ază
patu
l ge
rmin
ativ
fără
răst
urn
are
a b
razd
ei,
cu
org
an
e
de
lucru
de
tip
daltă s
au
gh
eară
. Ag
ricu
lto
rii a
u p
utu
t ve
de
a ș
i
maşi
ni c
are
pri
ntr
-o s
ing
ură
tre
ce
re p
reg
ăte
sc p
atu
l ge
rmin
ativ
şi e
xecu
tă ş
i se
măn
atu
l, re
du
cân
d t
rafi
cu
l pe
so
l şi c
om
pacta
rea
ace
stu
ia, d
ar
și e
ne
rgia
ne
ce
sară
pe
ntr
u p
relu
cra
re ş
i pre
ţul d
e
co
st. A
gri
-Alia
nța
, Am
azo
ne
, Ag
rom
ec Ș
tefă
ne
ști,
Lan
dte
chn
ik,
Le
mke
n, M
asc
hio
-Gasp
ard
o, N
HR
Ag
rop
art
ne
rs, M
ew
i și T
itan
Mach
ine
ry s
un
t co
mp
an
iile
care
au
făcu
t d
em
on
stra
ții a
ici.
O a
tracție
a r
ep
reze
nta
t-o
și p
rog
ram
ul A
gri
kid
s, în
cad
rul
căru
ia p
est
e 1
.00
0 d
e c
op
ii au
part
icip
at
la a
ctivi
tățile
ziln
ice
și
au
învă
țat
tru
cu
ri s
au
s-a
u d
istr
at
împ
reu
nă c
u a
mato
rii p
lini d
e
en
erg
ie.
Și c
um
nim
ic m
ăre
ț n
u s
e r
ealiz
ează
fără
efo
rtu
ri ș
i pro
vocări
, și
ed
iția
din
ace
st a
n a
avu
t p
art
e d
e c
âte
va. „
Fie
care
ed
iţie
are
mic
i
gre
ută
ţi, c
um
est
e ş
i via
ţa, c
u s
uiş
uri
şi c
ob
orâ
şuri
. An
ul a
ce
sta,
ne
-am
lovi
t, ca d
e a
ltfe
l în
ultim
ii an
i, d
e c
on
diţii
me
teo
de
stu
l de
ne
favo
rab
ile. C
am
jum
ăta
te d
in t
imp
ul d
e p
reg
ătire
a e
xpo
ziţie
i a
fost
cu
plo
aie
, dar
ne
-am
re
dre
sat
pe
parc
urs
şi a
m r
eu
şit,
cu
aju
-
toru
l ech
ipe
i – a
m a
vut
o e
chip
ă d
e a
pro
xim
ativ
o s
ută
de
oam
en
i
–, s
ă d
uce
m la
bu
n s
fârş
it ş
i ace
ast
ă e
diţie
”, n
e-a
po
vest
it C
ori
na
Mare
ș, d
ire
cto
r g
en
era
l al D
LG
In
terM
ark
etin
g, s
ub
sid
iara
din
Ro
-
mân
ia a
So
cie
tăţii G
erm
an
e p
en
tru
Ag
ricu
ltu
ră c
are
org
an
ize
ază
târg
uri
le A
gra
ria ș
i Ag
riP
lan
ta –
Ro
mA
gro
Tec.
Efo
rtu
rile
exp
oza
nțilo
r și
ale
org
an
izato
rilo
r au
fo
st r
ăsp
lătite
însă
pri
ntr
-un
nu
măr-
reco
rd d
e v
izitato
ri, d
eşi
în u
ltim
ul t
imp
de
zid
era
tul a
fo
st, ș
i pe
ntr
u u
nii,
și p
en
tru
alții,
calit
a-
tea ș
i nu
can
tita
tea. „
Imp
ort
an
t e
ste
să f
ie v
izitato
rii p
e
care
exp
oza
nţii î
i aşt
eap
tă, c
ei c
are
au
do
rin
ţa ş
i pu
te-
rea d
e a
inve
sti.
În c
ele
patr
u z
ile, a
m a
vut
14
.30
0 d
e
vizi
tato
ri. E
u z
ic c
ă e
ste
o e
diţie
de
su
cce
s, în
ciu
da t
u-
turo
r p
rob
lem
elo
r care
exi
stă în
ace
st m
om
en
t în
do
-
me
niu
, în
ciu
da n
eaco
rdări
i în
că a
su
bve
nţiilo
r. E
ste
foart
e im
po
rtan
t ca a
ce
ast
ă p
latf
orm
ă d
e c
om
un
icare
pe
care
o r
ep
rezi
ntă
târg
uri
le s
ă f
acă s
ă s
e în
tâln
easc
ă
ofe
rta c
u c
ere
rea. P
en
tru
că a
ltfe
l n-a
r ave
a r
ost
”, a
co
mp
leta
t C
ori
na M
are
ș, c
are
cre
de
că n
um
ăru
l rid
icat
al v
izitato
rilo
r se
dato
rează
fap
tulu
i că a
ce
știa
au
re
ali-
zat
că a
u n
evo
ie d
e in
form
are
.
În 2
017
, ro
cadă într
e
Agra
ria ș
i A
gri
Pla
nta
–
Ro
mA
gro
Tec?
Ed
iția
din
ace
st a
n a
fo
st c
u d
ou
ă s
ăp
tăm
ân
i mai d
e-
vre
me
de
cât
ce
le d
in a
nii
pre
ce
de
nți, p
en
tru
a n
u s
e
sup
rap
un
e p
eri
oad
ei d
e r
eco
ltat,
cân
d f
erm
ieri
i nu
po
t
lipsi
de
pe
câm
p. „
Ne
gân
dim
la o
ro
cad
ă în
tre
Ag
rari
a
şi A
gri
Pla
nta
– R
om
Ag
roTe
c, t
ârg
ul A
gra
ria d
in ju
de
țul
Clu
j fiin
d în
totd
eau
na în
ap
rilie
, în
tr-o
pe
rio
ad
ă în
care
în A
rde
al s
e s
eam
ăn
ă p
oru
mb
ul.
Ast
fel,
Ag
rari
a a
r p
u-
tea s
ă a
ibă lo
c, l
a a
nu
l, u
nd
eva
pân
ă în
jum
ăta
tea lu
-
nii
iun
ie, c
ân
d în
zo
na d
e n
ord
a ț
ări
i s-a
u c
am
te
rmi-
nat
lucră
rile
, iar
Ag
riP
lan
ta –
Ro
mA
gro
Tec, î
n a
pri
lie”,
a
me
nțio
nat
Co
rin
a M
are
ș.
An
ul a
ce
sta, p
art
ea d
e c
ultu
ri a
fo
st m
ai p
uțin
re
pre
-
zen
tată
la e
xpo
ziția d
in c
âm
pu
l de
la F
un
du
lea. S
e
are
însă
în v
ed
ere
co
nce
ntr
are
a, î
n a
nii
care
vin
, pe
tot
ce
ea c
e în
seam
nă p
art
ea d
e c
ultu
ri d
e t
oam
nă.
„E m
ai g
reu
să a
i to
t. D
ar
vom
re
ven
i cu
se
cto
rul d
e
pla
nte
într
-un
no
u c
on
ce
pt.
Aşa
cu
m a
fo
st în
ce
le
șase
ed
iții,
Ag
riP
lan
ta –
Ro
mA
gro
Tec a
me
rs f
oart
e
bin
e, d
ar
acu
m t
reb
uie
sch
imb
at
ce
va. S
un
tem
în d
is-
cu
ţii c
u f
irm
ele
fu
rniz
oare
de
se
min
țe ș
i pro
du
se p
en
-
tru
pro
tecția p
lan
telo
r p
ote
nţial p
art
icip
an
te. E
le v
or
Eve
nim
ent
2524
2016
să r
evi
nă, p
en
tru
că ş
i pla
nte
le d
ore
sc m
aşi
nile
, dar
şi
maşi
nile
do
resc
pla
nte
le. P
rin
urm
are
, un
ele
fără
ce
le-
lalte
nu
se
pre
a p
oate
. Vo
m r
eve
ni a
nu
l viit
or
cu
un
alt
co
nce
pt
pe
ntr
u p
lan
te, c
ate
go
ric”,
a p
un
cta
t d
ire
cto
rul
ge
ne
ral D
LG
In
terM
ark
etin
g. P
rin
tre
sch
imb
ări
le v
izate
se a
flă ș
i o n
ou
ă a
bo
rdare
pe
part
ea d
e h
ort
icu
ltu
ră, ș
i
o m
inie
xpo
ziție
de
an
imale
vii,
avâ
nd
în v
ed
ere
că p
ar-
tea d
e u
tila
je p
en
tru
zo
ote
hn
ie e
ste
fo
art
e p
reze
ntă
în
exp
ozi
ţie
.
Am
mai a
flat
că, a
nu
l ace
sta, n
u v
a a
vea lo
c A
gri
-
Pla
nta
Ve
st, d
eo
are
ce
pe
ntr
u v
est
ul ț
ări
i se
va s
chim
ba
stra
teg
ia.
NH
R A
gro
par
tners
a
pre
zenta
t no
ua m
arc
ă
adăugată
recent
în
po
rto
foliu, D
al-
Bo
Co
mp
an
ia N
HR
Ag
rop
art
ne
rs ș
i-a e
xtin
s p
ort
ofo
liul
de
pro
du
se, î
ng
lob
ân
d în
că o
marc
ă –
Dal-
Bo
, o f
irm
ă
dan
eză
care
pro
du
ce
utila
je p
en
tru
lucră
rile
so
lulu
i,
ech
ipam
en
te c
are
au
fo
st e
xpu
se la
a ș
ase
a e
diție
a
exp
ozi
ție
i Ag
riP
lan
ta –
Ro
mA
gro
Tec. C
ân
d a
m t
recu
t
no
i pe
la s
tan
du
l NH
R, e
ra m
are
ag
lom
era
ție
în ju
rul
un
ui t
ocăto
r d
e r
est
uri
ve
ge
tale
Maxi
Cu
t d
e la
Dal-
Bo
.
„Ace
st u
tila
j fo
lose
ște
un
pri
ncip
iu d
ife
rit,
co
mp
ara
tiv
cu
alte
ech
i-
pam
en
te a
sem
ăn
ăto
are
. Are
niş
te r
ulo
uri
cu
cu
ţite
care
to
acă
de
stu
l de
măru
nt
şi a
sig
ură
o p
rod
uctivi
tate
fo
art
e m
are
. Maxi
Cu
t
est
e o
maşi
nă c
are
po
ate
să lu
cre
ze c
u 1
8-2
0 k
m/h
, faţă
de
un
tocăto
r o
biș
nu
it, c
are
me
rge
la 8
-10
km
/h
, de
ci,
o p
rod
uctivi
tate
du
blă
, ce
l pu
ţin
, şi u
n c
on
sum
de
co
mb
ust
ibil
foart
e b
un
, 1,5
litr
i
de
mo
tori
nă la
he
cta
r, co
mp
ara
tiv
cu
4-5
litr
i la o
maşi
nă o
biş
nu
-
ită d
e t
ocat
rest
uri
ve
ge
tale
”, n
e-a
exp
licat
Flo
rin
Ne
acșu
, dir
ec-
tor
ge
ne
ral a
dju
nct
NH
R A
gro
part
ne
rs.
În a
fară
de
tra
cto
are
le ş
i de
co
mb
ine
le D
eu
tz-F
ah
r, co
mp
an
ia a
ad
us
în s
tan
du
l exp
ozi
ție
i de
la F
un
du
lea ș
i pre
se d
e b
alo
tat
ale
ace
leia
și m
ărc
i, care
pân
ă a
cu
m n
u f
use
seră
pre
zen
tate
.
Co
mp
ara
tiv
cu
alți a
ni,
la e
diția
20
16
a A
gri
Pla
nta
– R
om
Ag
ro-
Tec, N
HR
a a
du
s m
ult m
ai m
ulte
utila
je, e
xpu
se p
e o
su
pra
față
de
ap
roxi
mativ
1.4
00
mp
. „A
m p
art
icip
at
la t
oate
se
cţiu
nile
: Tra
c-to
r şi t
ract
oris
t pe
ntr
u p
rob
a d
e în
de
mân
are
, ap
oi l
a A
gric
ultu
ră
de p
reci
zie,
cu
sis
tem
e d
e a
uto
gh
idare
, maşi
ni d
e e
rbic
idat
pe
tere
nu
ri d
en
ive
late
«B
um
py
road
» şi
sis
tem
e in
telig
en
te d
e a
u-
tog
hid
are
şi d
e în
chid
ere
au
tom
ată
a s
ecţiu
nilo
r p
en
tru
a e
vita
sup
rap
un
ere
a p
e s
up
rafa
ţa u
nd
e a
fo
st d
eja
făcu
t tr
ata
me
ntu
l
la t
rece
rea a
nte
rio
ară
. Mași
nile
de
erb
icid
at
Hard
i s-a
u c
om
po
r-
tat
foart
e b
ine
. Bin
eîn
ţele
s, n
-am
lip
sit
de
la d
em
on
stra
țiile
pe
n-
tru
lucră
rile
so
lulu
i. A
co
lo a
m f
ost
cu
o g
rap
ă c
u d
iscu
ri D
al-
Bo
,
o g
rap
ă c
u d
iscu
ri g
rea, d
e 6
m, c
are
a lu
cra
t în
ag
reg
at
cu
tra
c-
toru
l Warr
ior
de
25
0 C
P d
e la
De
utz
-Fah
r şi
cu
un
tăvă
lug
cu
sist
em
de
niv
ela
re ş
i de
sp
arg
ere
a b
ulg
ări
lor”
, a e
xplic
at
Flo
rin
Ne
acșu
, care
a ț
inu
t să
pu
ncte
ze c
ă a
ce
ast
ă e
diţie
a A
gri
Pla
nta
– R
om
Ag
roTe
c a
fo
st u
n s
ucce
s p
en
tru
co
mp
an
ia N
HR
Ag
ro-
part
ne
rs. D
ou
ă c
om
bin
e ș
i câte
va în
cărc
ăto
are
cu
bra
ţ te
lesc
op
ic
au
fo
st v
ân
du
te c
hia
r în
pri
me
le z
ile a
le e
xpo
ziție
i, d
eşi
de
ob
ice
i
la t
ârg
uri
nu
se
vin
de
dir
ect,
pe
ntr
u c
ă f
erm
ieri
i nu
se
de
cid
în c
â-
teva
min
ute
să c
um
pe
re u
n t
racto
r sa
u o
maşi
nă c
are
au
pre
țuri
pe
măsu
ra t
eh
nic
ii în
glo
bate
. „A
nu
l ace
sta, a
m a
vut
chia
r d
est
ui
clie
nţi in
tere
saţi c
are
au
fo
st h
otă
râţi în
mo
me
ntu
l în
care
au
ve
-
nit în
târg
şi a
m s
em
nat
de
ja c
on
tracte
, şi,
bin
eîn
ţele
s, c
on
tin
uăm
cu
fo
art
e m
ulţi d
intr
e d
um
ne
alo
r o
fert
ele
şi p
roie
cte
le p
e c
are
vo
r
să le
de
sfăşo
are
mai d
ep
art
e”,
a m
ai s
pu
s F
lori
n N
eacșu
.
Toți c
ei c
are
au
fo
st p
reze
nți în
ce
a d
e-a
do
ua z
i a e
ven
ime
ntu
lui
de
la F
un
du
lea, p
e 2
0 m
ai,
au
mai a
vut
part
e d
e o
su
rpri
ză m
arc
a
NH
R A
gro
part
ne
rs –
un
sh
ow
avi
atic. A
cro
bațiile
sp
ecta
cu
loase
realiz
ate
de
pilo
ții a
flați la
man
șa a
tre
i avi
oan
e a
u f
ăcu
t d
elic
iul
part
icip
an
țilo
r tim
p d
e 2
0 d
e m
inu
te.
Eve
nim
ent
2620
16
Tit
an M
achin
ery
R
om
ânia
est
e d
istr
ibuito
r ex
clusi
v V
äders
tad
La s
tan
du
l Titan
Mach
ine
ry R
om
ân
ia,
mare
a s
urp
riză
a f
ost
pre
zen
ța b
ran
-
du
lui V
äd
ers
tad
. „A
m a
vut
o d
em
ara
re
în t
rom
bă la
Ag
riP
lan
ta d
e a
nu
l ace
sta,
sub
slo
gan
ul «
20
0%
Re
d P
ow
er»
. Am
pre
luat
în p
ort
ofo
liul n
ost
ru, î
n R
om
â-
nia
, marc
a V
äd
ers
tad
pe
ntr
u a
le o
feri
ferm
ieri
lor
utila
je c
om
pe
titive
. Pri
ntr
e
ce
lela
lte
no
ută
ţi a
du
se a
nu
l ace
sta la
Ag
riP
lan
ta –
Ro
mA
gro
Tec, a
vem
tra
c-
toru
l Case
IH
Op
tum
30
0 C
VX
din
gam
a t
racto
are
lor
de
pu
tere
mare
,
care
um
ple
oare
cu
m g
olu
l din
tre
Pu
ma
şi M
ag
nu
m. V
ind
em
do
uă v
ari
an
te –
27
0 C
P ş
i 30
0 C
P –
cu
o t
ran
smis
ie
Fri
som
at
își î
nd
reap
tă a
ten
ția ș
i sp
re
part
ea d
e z
oo
teh
nie
, de
oare
ce
mate
ri-
ale
le s
un
t ce
rtif
icate
și s
pe
cia
l co
nce
-
pu
te p
en
tru
hale
de
vaci,
de
po
rci s
au
de
păsă
ri.
Fri
som
at
Inte
rnaţio
nal e
xist
ă d
e 4
7
de
an
i în
lum
e ș
i de
atu
nci a
co
nst
ruit
pe
ste
24
de
mili
oan
e d
e m
etr
i pătr
aţi,
din
care
80
0.0
00
mp
în R
om
ân
ia. A
gri
-
cu
lto
rii r
om
ân
i au
înce
pu
t să
înțe
leag
ă
imp
ort
an
ța v
alo
rii a
dău
gate
, ast
fel c
ă
își î
nd
reap
tă a
ten
ția c
ătr
e in
vest
iția
în
ast
fel d
e s
iste
me
. „F
erm
ieru
l nu
pro
-
du
ce
cu
hala
no
ast
ră. P
rod
uce
cu
pă-
mân
tul,
cu
utila
jele
, cu
an
imale
le o
ri c
u
ce
are
. Pra
ctic, n
oi a
jută
m f
erm
ieri
i să
aib
ă e
ficie
nţă
, să a
ibă s
igu
ran
ţa v
en
i-
tulu
i. H
ale
le F
riso
mat
sun
t fo
art
e u
şor
de
me
nţin
ut,
me
nte
nan
ţa f
iind
mic
ă –
dacă n
u c
hia
r in
exi
ste
ntă
– în
tim
p, ş
i
vorb
im d
esp
re 5
-10
-20
de
an
i, şi
ave
m
exp
eri
en
ţă ş
i în
Ro
mân
ia, ş
i în
lum
e,
ast
fel î
ncât
ştim
de
spre
ce
vo
rbim
.
Est
e u
n a
juto
r p
en
tru
ei p
en
tru
că p
ot
să s
e c
on
ce
ntr
eze
pe
un
sin
gu
r lu
cru
,
pe
ace
la p
e c
are
-l ş
tiu
ei c
el m
ai b
ine
:
să c
reasc
ă a
nim
ale
, să m
un
ce
asc
ă
păm
ân
tul,
fiin
dcă d
e h
ală
ne
ocu
păm
no
i”, n
e-a
mai s
pu
s d
ire
cto
rul d
e m
ar-
ke
tin
g a
l Fri
som
at
Ro
mân
ia.
Hala
Fri
so
mat
s-a
vândut
încă
din
prim
a zi
a
târg
ulu
iP
en
tru
ce
i in
tere
sați d
e s
iste
me
de
de
-
po
zita
re, F
riso
mat
Ro
mân
ia a
exp
us
o
hală
de
12
m/1
3 m
, cu
5 m
înălțim
ea
la s
tre
ași
nă, c
u t
oate
do
tări
le in
clu
se,
avâ
nd
pre
țul d
e 1
6.0
00
de
eu
ro, h
ală
care
s-a
vân
du
t ch
iar
din
pri
ma z
i a
exp
ozi
ție
i Ag
riP
lan
ta –
Ro
mA
gro
Tec.
„Hala
ace
ast
a, c
are
ne
-a f
ost
sta
nd
aic
i, la
exp
ozi
ția d
e la
Fu
nd
ule
a, v
a f
i
folo
sită
pe
ntr
u s
erv
ice
, dar
cu
an
um
ite
do
tări
– m
ă r
efe
r aic
i la u
n s
oclu
de
be
ton
–, s
e p
oate
fo
losi
pe
ntr
u d
ep
o-
zita
rea c
ere
ale
lor,
pe
ntr
u g
ara
jul u
tila
-
jelo
r, in
clu
siv
pe
ntr
u s
erv
ice
au
to s
au
chia
r b
iro
uri
. De
pin
de
de
cu
m s
e d
o-
tează
, pe
ntr
u c
ă h
ale
le F
riso
mat
sun
t
mu
ltif
un
cţio
nale
– a
vem
de
la s
ho
w-
roo
m M
erc
ed
es
pân
ă la
ad
ăp
ost
uri
zo
-
ote
hn
ice
, mă r
efe
r la
fe
rmă d
e a
nim
ale
,
de
exe
mp
lu”,
a s
pu
s C
sab
a D
em
ete
r,
dir
ecto
r m
ark
etin
g F
riso
mat
Ro
mân
ia,
co
mp
an
ie c
are
, în
20
16
, a îm
plin
it 2
0
de
an
i pe
pia
ţa d
in R
om
ân
ia. „
Eu
su
nt
în F
riso
mat
de
un
an
, dar
am
pri
mit o
mo
şte
nir
e f
oart
e f
rum
oasă
de
la c
ole
-
gii
me
i, 1
9 a
ni d
e a
ctivi
tate
. Am
pri
mit
pe
ste
70
0 d
e c
lien
ţi d
e c
are
să a
vem
gri
jă, p
est
e 6
00
de
hale
, pe
ste
80
0.0
00
mp
co
nst
ruiți.
Ce
ea c
e în
seam
nă ş
i o
op
ort
un
itate
, dar
şi o
re
spo
nsa
bili
tate
mare
. Pe
ntr
u c
ă F
riso
mat
a f
ost
ieri
şi
va f
i şi m
âin
e, a
stfe
l în
cât
clie
nţii n
oş-
tri p
ot
să n
e r
eco
man
de
. Hale
le F
riso
-
mat
se p
ot
ext
ind
e în
lăţim
e ş
i în
lun
-
gim
e, f
iind
mo
du
lare
, pra
ctic n
u a
vem
foart
e m
ari
lim
ite
”, a c
om
ple
tat
Csa
ba
De
me
ter.
Eve
nim
ent
2820
16
vari
ab
ilă C
VX
. O a
ltă n
ou
tate
o r
ep
rezi
ntă
tra
cto
are
le
din
gam
a F
arm
all
55
C, d
e 5
5 C
P, n
işte
tra
cto
are
mic
i,
dar
pu
tern
ice
dato
rită
fap
tulu
i că m
oto
rul a
re 4
cili
nd
ri,
ofe
rin
du
-le
un
cu
plu
mai m
are
”, n
e-a
de
cla
rat
Răzv
an
Tom
esc
u, d
ire
cto
r d
e m
ark
etin
g la
Titan
Mach
ine
ry
Ro
mân
ia.
Alte
no
ută
ți e
xpu
se la
sta
nd
ul T
itan
Mach
ine
ry R
o-
mân
ia: h
ead
eru
l de
10
m c
u b
en
zi t
ran
spo
rto
are
de
la M
acD
on
, ce
l mai p
ute
rnic
tra
cto
r art
icu
lat
pe
şe
nile
Qu
ad
trac 6
20
, cu
o p
ute
re m
axi
mă d
e 6
92
CP
, plu
-
gu
l de
3+
1 t
rup
iţe
de
la G
reg
oir
e B
ess
on
, o in
ova
ţie
a
teh
no
log
iei.
La d
em
on
stra
ţiile
pra
ctice
de
la „
Tracto
r şi
tra
cto
rist
”,
part
icip
an
ții a
u p
utu
t ve
de
a la
lucru
un
Case
IH
Far-
mall
11
5U
, la „
Tracto
are
inte
lige
nte
” –
un
Pu
ma 2
40
CV
X, d
ota
t cu
sis
tem
AF
S, g
hid
at
cu
re
ţeau
a p
rop
rie
Titan
Mach
ine
ry c
u s
em
nal R
TK
, o r
ețe
a la
nsa
tă a
nu
l
ace
sta, i
ar
la „
Lu
cră
rile
so
lulu
i și s
em
ăn
at”
– u
n t
racto
r
Mag
nu
m 3
40
, îm
pre
un
ă c
u u
tila
jul T
op
Do
wn
, de
3 m
,
de
la V
äd
ers
tad
.
Ce
i care
au
tre
cu
t p
e la
sta
nd
ul T
itan
Mach
ine
ry a
u
afl
at
de
spre
ofe
rta c
u p
atr
u a
ni g
ara
nţie
ofe
rită
la u
ti-
laje
le C
ase
IH
: un
an
de
la p
rod
ucăto
r, p
lus
tre
i an
i, su
-
plim
en
tar,
ofe
riți d
e c
ătr
e T
itan
Mach
ine
ry R
om
ân
ia,
ast
fel î
ncât
ferm
ieru
l să-ş
i ia g
rijil
e e
ven
tuale
lor
pro
-
ble
me
la u
tila
je.
O s
urp
riză
a f
ost
pre
zen
ța, p
e p
arc
urs
ul a
do
uă z
ile, a
lui H
elm
uth
Du
ckad
am
, ero
ul d
e la
Se
villa
care
a r
eu
şit
să a
pe
re p
atr
u p
en
altiu
ri ș
i care
a a
du
s tr
ofe
ul C
ham
-
pio
ns
Le
ag
ue
în R
om
ân
ia. V
izitato
rii a
u p
utu
t o
bțin
e
un
au
tog
raf
de
la le
ge
nd
aru
l fo
tbalis
t şi
au
sch
imb
at
păre
ri, a
vân
d în
ve
de
re c
ă ş
i el a
fo
st f
erm
ier,
în z
on
a
Ara
du
lui.
Spra
yere
pro
duse
în
Rom
ânia
de A
gri
tehnic
a
Serv
ice
Ag
rite
hn
ica S
erv
ice
, co
mp
an
ie d
in B
acău
, a p
art
icip
at
cu
sta
nd
ul p
rop
riu
pe
ntr
u a
do
ua o
ară
la A
gri
Pla
nta
–
Ro
mA
gro
Tec, u
nd
e a
exp
us
spra
yeru
l Ag
rip
la, d
e 3
.50
0
de
litr
i, cu
o r
am
pă d
e 2
8 d
e m
etr
i, u
n p
roie
ct
rom
ân
o-
arg
en
tin
ian
. Maşi
na e
ste
asa
mb
lată
10
0%
în R
om
ân
ia
și 2
0%
din
co
mp
on
en
te s
un
t p
rod
use
şi d
ezv
oltate
aic
i.
„No
uta
tea e
ste
că m
aşi
na p
reze
nta
tă e
ste
un
utila
j li-
vrat
do
ar
de
an
ul a
ce
sta în
fe
rme
le d
in R
om
ân
ia. P
ân
ă
acu
m, a
m p
rod
us
şi a
m d
ezv
oltat
do
ar
maşi
ni d
e 4
.00
0
de
litr
i, în
să n
evo
ia d
e o
maşi
nă m
ai m
ică, c
u u
n b
azi
n m
ai m
ic ş
i
cu
o r
am
pă m
ai m
ică, n
e-a
tri
mis
în a
pro
du
ce
și m
od
ele
cu
ba-
zin
ul d
e 2
.50
0, 3
.00
0 ş
i 3.5
00
de
litr
i”, n
e-a
de
cla
rat
Mari
us
Ian
cu
,
man
ag
er
de
pro
du
s la
Ag
rite
hn
ica S
erv
ice
Bacău
.
Sp
raye
rul A
gri
pla
de
3.5
00
de
litr
i, exp
us
la t
ârg
ul d
e la
Fu
nd
u-
lea, a
re p
atr
u h
idro
mo
toare
pe
fie
care
ro
ată
, avâ
nd
imp
ort
an
ță la
vite
za d
e d
ep
lasa
re ş
i la t
ran
smis
ie. T
ran
smis
ia e
ste
hid
rost
atică,
ram
pa d
e 2
8 m
est
e d
in o
ţel c
u d
uze
inje
cţie
ae
r la
35
cm
, care
pe
rmite
lucru
l cu
ram
pa la
o d
ista
nţă
mai m
ică f
aţă
de
so
l şi f
aţă
de
du
ze. M
ași
na s
e p
oate
de
pla
sa c
u v
ite
ze m
ari
de
înain
tare
, în
lucru
aju
ng
ân
d u
nd
eva
într
e 1
4 ş
i 22
km
.
De
și în
ce
pu
tul e
ste
de
stu
l de
tim
id, c
om
pan
ia d
ore
ște
să d
ez-
volte
to
ate
sis
tem
ele
aic
i. „P
rod
ucţia e
ste
înce
pu
tă ş
i de
zvo
ltată
la o
hală
pro
pri
e în
Fili
pe
şti,
Bacău
. Ace
sta a
fo
st p
rim
ul p
as,
a
fost
pri
ma in
vest
iţie
, am
înce
pu
t cu
maşi
na d
e 4
.00
0 d
e li
tri.
Ap
oi,
în u
rma c
ere
rilo
r şi
acţio
nân
d în
zo
na M
old
ove
i, u
nd
e t
ere
nu
rile
nu
su
nt
atâ
t d
e p
lan
e p
recu
m s
un
t în
re
stu
l ţări
i, a t
reb
uit s
ă n
e
ad
ap
tăm
şi s
ă v
en
im c
u m
od
ele
le d
e 2
.50
0, d
e 3
.00
0, d
e 3
.50
0 d
e
litri
. Mași
na v
ine
ca u
rmare
a t
en
din
ței d
e a
plic
are
a lu
cră
rilo
r m
i-
nim
e s
olu
lui,
care
po
t lă
sa în
să u
n t
ere
n d
est
ul d
e d
en
ive
lat”
, a
spu
s M
ari
us
Ian
cu
.
Mași
na e
xpu
să la
Ag
riP
lan
ta –
Ro
mA
gro
Tec a
fo
st v
ân
du
tă u
nu
i
ferm
ier
din
Iași
, urm
ân
d a
fi l
ivra
tă. P
reze
nța
la a
ce
st t
ârg
le-a
fa-
cili
tat
exp
oza
nțilo
r d
in M
old
ova
întâ
lnir
ea ș
i cu
alți v
iito
ri c
lien
ți.
„Am
înce
pu
t d
eja
o d
iscu
ţie
cu
niș
te c
ola
bo
rato
ri d
in R
ep
ub
lica
Mo
ldo
va, u
nd
e s
e p
are
că v
om
livr
a p
atr
u m
aşi
ni.
Ei a
u f
ost
co
n-
vin
şi, i
-am
ad
us
aic
i, au
văzu
t ce
înse
am
nă. D
ato
rită
ace
sto
r tâ
r-
gu
ri, n
e p
ute
m f
ace
şi n
oi c
un
osc
uţi”,
ne
-a s
pu
s în
înch
eie
re m
a-
nag
eru
l de
pro
du
s d
e la
Ag
rite
hn
ica S
erv
ice
Bacău
.
3020
16
Eve
nim
ent
Maș
inile
de
erb
icid
at A
gri
fac
au c
ăuta
re în
R
om
ânia
Prin
tre
mași
nile
care
au
part
icip
at
la
de
mo
nst
rațiile
pra
ctic
e a
le c
ele
i de
-a
șase
a e
diții
Ag
riP
lan
ta –
Ro
mA
gro
Tec,
s-a a
flat
și m
ași
na d
e e
rbic
idat
Co
nd
or
Cle
ara
nce
Plu
s, d
e la
Ag
rifa
c. „
Mo
de
rna
mași
nă d
e e
rbic
idat
Ag
rifa
c a a
ră-
tat
în p
rim
ul r
ân
d s
tab
ilita
tea r
am
pe
i,
cât
de
sta
bilă
est
e în
te
ren
acc
ide
nta
t.
Ap
oi,
s-a v
ăzu
t p
reci
zia la
erb
icid
at
şi,
de
ase
me
ne
a, r
idic
are
a g
ărz
ii d
e la
so
l
pân
ă la
do
i me
tri”, a
sp
us
Ed
gar
Kn
üll,
Sale
s M
an
ag
er
Ag
rifa
c.
Ag
rifa
c C
on
do
r C
leara
nce
Plu
s, m
ași
na
de
erb
icid
at
pre
zen
tată
în e
xpo
ziție
, are
36
de
me
tri l
a r
am
pă, G
PS
, cam
eră
de
co
nst
ructo
ri d
e u
tila
je p
en
tru
vii
şi li
-
vezi
, fir
ma-m
am
ă a
vân
d s
ed
iul î
n Ita
lia.
De
ap
roap
e c
inci a
ni,
ave
m o
re
pre
-
zen
tan
ţă ş
i în
Ro
mân
ia, l
a M
ăcin
, de
care
mă o
cu
p p
ers
on
al.
Su
nte
m s
pe
-
cia
lizaţi p
e c
on
stru
ire
a u
tila
jelo
r p
en
-
tru
vii
şi li
vezi
, în
să c
ola
bo
răm
și c
u c
ei
mai c
un
osc
uţi ş
i mai m
ari
pro
du
căto
ri
de
te
hn
ică a
gri
co
lă d
in Ita
lia. N
e a
dre
-
săm
în s
pe
cia
l vitic
ulto
rilo
r, p
om
icu
lto
-
rilo
r şi
leg
um
icu
lto
rilo
r”, n
e-a
sp
us
Nin
i
An
do
ne
, re
pre
zen
tan
t R
om
ân
ia A
gri
Uti
laje
pentr
u
vii ș
i livezi de la
A
gri
Ionic
a P
artn
er
Pri
ntr
e n
ou
tățile
târg
ulu
i am
pu
tea
spu
ne
că a
fo
st ș
i Ag
ri Io
nic
a P
art
-
ne
r d
in M
ăcin
(Tu
lce
a), c
om
pan
ie
care
a f
ost
la p
rim
a p
art
icip
are
la
Ag
riP
lan
ta –
Ro
mA
gro
Tec. „
Su
nte
m
Maschio
-Gaspard
o
a pus
la lu
cru în
câm
p
mașin
i fa
bri
cate
în
R
om
ânia
Pre
zen
tă în
că d
e la
pri
ma e
diție
a e
xpo
ziție
i Ag
ri-
Pla
nta
, co
mp
an
ia M
asc
hio
-Gasp
ard
o R
om
ân
ia a
par-
ticip
at
la a
ce
ast
ă a
șase
a e
diție
cu
un
sta
nd
de
o m
ie
de
me
tri p
ătr
ați d
in c
are
nu
au
lip
sit
no
ută
țile
. „A
m p
re-
zen
tat
ferm
ieri
lor
do
uă m
od
ele
no
i de
se
măn
ăto
ri d
e
pră
șito
are
pe
op
t râ
nd
uri
. To
tod
ată
, pe
ntr
u s
ezo
nu
l
ag
rico
l care
urm
ează
am
ad
us
în s
tan
du
l no
stru
no
ua
sem
ăn
ăto
are
pe
ntr
u p
ăio
ase
SC
Mari
a, c
u o
lățim
e d
e
lucru
de
4 m
etr
i și c
u b
un
căr
de
fe
rtili
zare
”, n
e-a
sp
us
Ho
ria C
od
rian
u, d
ire
cto
r co
me
rcia
l Masc
hio
-Gasp
ard
o
Ro
mân
ia. A
u m
ai f
ost
exp
use
de
ja c
on
sacra
tele
se
mă-
năto
ri p
en
tru
păio
ase
Nin
a ș
i Pin
ta, a
mb
ele
cu
lățim
i
de
lucru
de
4 m
. De
altfe
l, P
inta
est
e o
se
măn
ăto
are
foart
e b
ine
vân
du
tă în
țara
no
ast
ră.
La d
em
on
stra
țiile
pra
ctice
cu
mași
ni a
gri
co
le c
are
s-a
u
de
sfășu
rat
în c
ele
patr
u z
ile a
le t
ârg
ulu
i Ag
riP
lan
ta-R
o-
mA
gro
Tec 2
01
6, M
asc
hio
-Gasp
ard
o R
om
ân
ia a
pu
s la
lucru
în c
âm
p d
oar
utila
jele
fab
ricate
în ț
ara
no
ast
ră, l
a
Ion
ica P
art
ne
r, care
a a
du
s în
sta
nd
un
tracto
r p
en
tru
vitic
ultu
ră –
Lan
din
i, la
care
est
e a
taşa
t în
part
ea d
in f
aţă
o
maşi
nă d
e c
ârn
it –
VB
C, n
ece
sară
la
tăie
rea lă
stari
lor
și c
u c
are
se
op
tim
i-
zează
flu
xul t
eh
no
log
ic, f
iind
că s
e e
li-
min
ă m
ultă m
un
că m
an
uală
și s
e u
ni-
form
ize
ază
rân
du
rile
de
viță-d
e-v
ie. „
În
part
ea d
in s
pate
a t
racto
rulu
i ave
m u
n
ato
miz
or
tracta
t –
TR
IS, u
ltim
a c
reaţie
a f
irm
ei A
gri
Io
nic
a. A
tom
izo
rul e
fec-
tue
ază
tra
tam
en
te f
ito
san
itare
, în
ace
-
laşi
tim
p, p
e t
rei r
ân
du
ri. A
ce
st u
tila
j
ne
dă p
osi
bili
tate
a d
e a
efe
ctu
a t
ra-
tam
en
tele
într
-un
tim
p c
ât
mai s
cu
rt
pe
ntr
u c
ă, ş
tim
cu
to
ţii,
în v
itic
ultu
ră,
ca ş
i în
cu
ltu
ra m
are
, cân
d t
reb
uie
să
efe
ctu
ăm
tra
tam
en
tele
est
e n
ece
sar
să in
terv
en
im în
tr-u
n m
od
cât
mai r
a-
pid
po
sib
il. C
u a
ce
st a
tom
izo
r re
uşi
m
să a
vem
o p
rod
uctivi
tate
de
20
-25
de
he
cta
re p
e z
i, re
uşi
m s
ă o
ptim
izăm
flu
-
xul”, a
ad
ău
gat
Nin
i An
do
ne
. Pe
ntr
u
ace
ste
utila
je c
om
ple
xe, m
ări
me
a u
ne
i
pla
nta
ții t
reb
uie
să f
ie c
el p
uţin
me
die
,
de
pe
ste
50
de
he
cta
re. I
nve
stiția
într
-
un
ast
fel d
e e
chip
am
en
t e
ste
am
ort
i-
zată
într
-un
an
.
luat
ved
eri s
ub
maşi
nă ş
i pe
sp
ate
, un
bazi
n d
e 4
.00
0 d
e li
tri,
op
ţio
nal 5
.00
0
de
litr
i, m
oto
r d
e 2
06
CP
şi g
ard
ă la
sol r
eg
lab
ilă p
ân
ă la
tre
i me
tri î
nălțim
e.
„An
ul a
cest
a, r
ap
iţa a
fo
st f
oart
e în
altă
şi f
oart
e b
og
ată
, iar
ferm
ierii c
are
au
intr
at
la e
rbic
idat
cu u
n s
pra
yer
trac-
tat
au
dis
tru
s e
fect
iv 6
% d
in r
eco
ltă.
Su
nt
calc
ule
pe
care
le v
ed
e f
ieca
re
ferm
ier.
Cu
au
top
rop
uls
ate
pre
cum
cele
de
la A
grifa
c n
u s
e d
istr
ug
cu
ltu
-
rile
”, a p
un
ctat
Ed
gar
Kn
üll.
Ch
ișin
eu
-Cri
ș (A
rad
). „
Pe
part
ea d
e d
em
o a
m a
les
să p
rom
ovă
m
do
ar
utila
jele
pro
du
se la
fab
rica d
e la
Ch
ișin
eu
-Cri
ș. A
nu
me
, cu
l-
tiva
toru
l Te
rre
mo
to, c
u lă
țim
ea d
e lu
cru
de
3,5
m, c
are
lucre
ază
pân
ă la
30
cm
ad
ân
cim
e ș
i care
a f
ost
ata
șat
un
ui t
racto
r d
e 2
40
CP
. Dis
cu
l UF
O d
e 3
,5 m
lățim
e d
e lu
cru
a f
ost
tra
s d
e u
n t
rac-
tor
de
16
0 C
P. C
ultiv
ato
rul D
racu
la, c
u lă
țim
ea d
e lu
cru
de
4 m
,
avâ
nd
dis
cu
ri în
co
mb
inație
cu
gh
eare
, tra
s d
e u
n t
racto
r d
e 3
40
CP
, a p
utu
t și
el s
ă f
ie v
ăzu
t la
lucru
în c
âm
p”,
a p
un
cta
t H
ori
a
Co
dri
an
u.
Eve
nim
ent
3332
2016
De
un
an
și j
um
ăta
te d
e c
ân
d a
ceast
ă c
om
pan
ie e
ste
pre
zen
tă
pe
pia
ța d
in R
om
ân
ia, 1
4 a
gricu
lto
ri a
u a
chiz
ițio
nat
mași
ni d
e e
rbi-
cid
at
marc
a A
grifa
c. F
erm
ierii s
e d
ecl
ară
mu
lțu
miți ș
i de
se
rvic
e-u
l
ofe
rit,
iar
com
pan
ia v
a c
on
tin
ua s
ă o
rgan
ize
ze d
em
on
stra
ții p
rac-
tice
în f
erm
ele
din
Ro
mân
ia, p
en
tru
ca a
gricu
lto
rii s
ă v
ad
ă la
lucr
u
în c
âm
p m
ași
nile
și e
fici
en
ța u
no
r ast
fel d
e u
tila
je.
Din
cau
za c
on
diţiil
or
de
se
ce
tă d
in u
ltim
a p
eri
oad
ă, t
en
din
ţa e
ste
să s
e f
olo
seasc
ă d
in c
e în
ce
mai m
ult d
ezm
iriş
tito
are
le, p
en
-
tru
co
nse
rvare
a a
pe
i în
so
l. „A
ce
sta e
ste
mo
tivu
l pe
ntr
u c
are
Ko
ng
skild
e a
re în
po
rto
foliu
mai m
ulte
ech
ipam
en
te d
e d
ezm
i-
rişt
it, î
ntr
e c
are
De
lta F
lex,
care
est
e u
n d
ezm
iriş
tito
r d
eo
seb
it d
e
ag
resi
v şi
care
face
o lu
cra
re a
gro
teh
nic
ă p
erf
ectă
. De
ase
me
-
ne
a, a
m a
du
s la
târg
un
su
bso
lier
de
mare
exc
ep
ţie
– P
ara
gru
-
bb
er,
care
, în
afa
ra f
ap
tulu
i că s
parg
e h
ard
pan
ul,
face
şi m
ob
ili-
zare
a t
ere
nu
lui.
Un
ul d
intr
e f
erm
ieri
i care
au
tre
cu
t p
e la
sta
nd
ul
no
stru
ne
-a f
elic
itat,
pe
ntr
u c
ă a
avu
t o
cre
şte
re la
grâ
u d
e 6
00
kg
la h
ecta
r n
um
ai p
rin
fo
losi
rea a
ce
stu
i ech
ipam
en
t”, a
de
cla
rat
Do
rin
el M
ihai,
Co
un
try
Man
ag
er
Ko
ng
skild
e R
om
ân
ia.
Ko
ng
skild
e e
ste
o m
ultin
aţio
nală
care
pro
du
ce
utila
jele
în m
ai
mu
lte
țări
: se
măn
ăto
rile
de
păio
ase
și d
ezm
iriş
tito
are
le –
în D
a-
ne
marc
a, g
rap
ele
ro
tative
, fre
zele
și s
em
ăn
ăto
rile
de
pră
şito
are
– în
Ge
rman
ia, i
ar
plu
gu
rile
– în
Su
ed
ia. T
ot
din
Dan
em
arc
a, v
in
rem
orc
ile t
eh
no
log
ice
şi t
ot
ce
înse
am
nă e
chip
am
en
tele
de
co
sit,
răvă
şit
şi a
du
nat
fân
ul.
Ko
ngskilde
urm
eaz
ă
tendin
țele
ag
ricultu
riiK
on
gsk
ilde
Ro
mân
ia a
pre
zen
tat
la A
gri
Pla
nta
–
Ro
mA
gro
Tec o
fert
a c
om
ple
tă a
co
mp
an
iei p
rod
ucă-
toare
de
ech
ipam
en
te a
gri
co
le: c
om
bin
ato
are
, de
zmi-
rişt
ito
are
, dis
cu
ri, s
em
ăn
ăto
ri, p
răşi
toare
, plu
gu
ri ş
i, n
u
în u
ltim
ul r
ân
d, r
em
orc
i te
hn
olo
gic
e p
en
tru
pre
gătire
a
hra
ne
i an
imale
lor.
3420
16
Eve
nim
ent
So
lul e
ste
un
a d
intr
e c
ele
mai i
mp
ort
an
te c
om
po
ne
nte
ale
bi-
osf
ere
i și r
ep
rezi
ntă
str
atu
l afâ
nat,
mo
ale
și f
riab
il, a
flat
la
sup
rafa
ța s
co
arț
ei t
ere
stre
, fo
rmat
de
-a lu
ng
ul t
imp
ulu
i în
urm
a
un
or
pro
ce
se p
ed
og
en
etice
. Îm
pre
un
ă c
u a
tmo
sfe
ra, c
on
stitu
ie
me
diu
l de
via
ță a
l pla
nte
lor.
Tehno
logia
co
nvenți
onală
afe
cte
ază
str
uct
ura
solu
lui
În a
pro
ap
e t
oate
so
luri
le d
in R
om
ân
ia în
tâln
im h
ard
pan
, care
s-a t
ran
sfo
rmat
în t
imp
, pri
n lu
cră
ri e
xce
sive
, la a
ce
eași
ad
ân
-
cim
e, a
șa c
um
pre
ved
e t
eh
no
log
ia c
on
ven
țio
nală
. „S
olu
rile
din
Ro
mân
ia, î
n f
oart
e m
are
part
e, s
un
t e
rod
ate
și e
olia
n, ș
i p
lu-
vial,
dar
în s
pe
cia
l p
luvi
al.
În T
ran
silv
an
ia, p
rob
lem
a e
ste
și m
ai
acu
tă, p
en
tru
că d
ealu
rile
și lu
cră
rile
so
lulu
i e
fectu
ate
ne
co
res-
pu
nză
tor
favo
rize
ază
ace
ști fa
cto
ri d
e e
rozi
un
e, p
e d
e o
part
e,
și, p
e d
e a
ltă p
art
e, m
ijlo
ace
le d
e p
relu
cra
re m
ecan
ică s
un
t, d
e
ase
me
ne
a, o
are
cu
m în
vech
ite
, pe
ntr
u c
ă în
că s
e lu
cre
ază
fo
art
e
mu
lt c
u t
eh
no
log
ia c
on
ven
țio
nală
”, a
firm
ă O
vid
iu R
an
ta, p
rofe
-
sor
la U
SA
MV
Clu
j.
Uti
lizare
a p
lug
uri
lor,
a g
rap
elo
r cu
dis
cu
ri, a
se
măn
ăto
rilo
r, în
tre
ce
ri s
ep
ara
te în
seam
nă t
rafi
c in
ten
s p
e s
ol,
co
mp
acta
re,
Ag
ricu
lto
rii t
reb
uie
să în
vețe
cu
m s
ă p
rote
jeze
so
lul
ast
fel î
ncât
pro
ce
sul d
e d
ete
rio
rare
să n
u f
ie ir
eve
rsib
il
și c
u e
fecte
de
vast
ato
are
pe
ntr
u f
erm
e.
De
gra
dare
a s
olu
lui e
ste
un
pro
ce
s d
e d
istr
ug
ere
a
stra
tulu
i fe
rtil
de
la s
up
rafa
ță ș
i est
e c
au
zată
în m
are
part
e d
e a
ctivi
tățile
um
an
e p
recu
m a
ratu
l ne
co
res-
pu
nză
tor,
exp
loata
rea in
ten
sivă
, fo
losi
rea e
xce
sivă
a în
gră
șăm
inte
lor
și p
est
icid
elo
r, p
ășu
natu
l exc
esi
v,
de
friș
ări
le p
ăd
uri
lor,
de
secări
le, e
xplo
ată
rile
min
iere
și
chia
r tu
rism
ul p
racticat
ne
co
resp
un
zăto
r.
Solu
rile
din
Rom
ânia
, su
puse
ero
ziun
iiD
ELIA
CIO
BA
NU
Sol
urile
din
Rom
ânia
se
află
într-
un g
rad
dest
ul d
e rid
icat
de
depr
ecie
re d
in c
auza
util
izăr
ii ex
cesi
ve a
te
hnol
ogie
i con
venț
iona
le, c
ât ș
i a lu
crăr
ilor f
ăcut
e ne
core
spun
zăto
r. C
a ur
mar
e a
extin
derii
pro
cese
-lo
r de
degr
adar
e a
solu
lui,
de-a
lung
ul a
nilo
r au
fost
st
udia
te ș
i im
plem
enta
te în
pra
ctic
ă aș
a-nu
mite
le
tehn
olog
ii ag
ricol
e co
nser
vativ
e. A
cest
ea c
ontri
buie
la
am
elio
rare
a și
îmbu
nătă
țirea
stă
rii d
e fe
rtilit
ate
și
prod
uctiv
itate
a s
olul
ui. F
erm
ierii
treb
uie
să-ș
i ale
agă
tehn
olog
ia c
orec
tă ș
i pot
rivită
pen
tru s
peci
ficul
zon
ei
în c
are
se a
flă, î
n fu
ncție
de
cond
ițiile
ped
oclim
atic
e și
, sig
ur, d
e ob
iect
ul d
e ac
tivita
te.
Cu
ltu
ră m
are
3620
16
co
nsu
m d
e e
ne
rgie
și ti
mp
, dar
și n
eîn
cad
rare
în
pe
-
rio
ad
a o
pti
mă d
e lu
cru
. În
op
ozi
ție
, mași
nile
sau
te
h-
no
log
ia m
inim
ă d
e lu
cră
ri (
min
imu
m t
illag
e)
înse
am
nă
o p
relu
cra
re f
oart
e s
imp
lă a
so
lulu
i, care
pe
rmite
ca
rest
uri
le v
eg
eta
le s
ă r
ăm
ân
ă la
su
pra
față
. „E
u s
un
t p
i-
on
ier
și în
ce
rc s
ă p
rop
ovă
du
iesc
fo
art
e m
ult –
mai
pu
țin
pri
nd
e, d
ar
înce
rc –
part
ea d
e s
em
ăn
at
dir
ect
în
mir
iște
. Pro
bab
il că în
zo
na d
e s
ud
a ț
ări
i efe
ctu
l ar
fi
mu
lt m
ai a
plic
at
și p
ozi
tiv,
dar
înce
rcăm
pe
ste
to
t, la
ni-
velu
l Ro
mân
iei,
ca t
oți f
erm
ieri
i să-ș
i ale
ag
ă t
eh
no
log
ia
co
rectă
și p
otr
ivită p
en
tru
sp
ecif
icu
l zo
ne
i în
care
se
afl
ă, c
on
dițiil
e p
ed
oclim
atice
și o
bie
ctu
l de
activi
tate
”, a
ad
ău
gat
spe
cia
listu
l.
Info
rmați
a tehnic
ă,
știin
țific
ă, c
ore
ctă
și
neutr
ă - vit
ală
pentr
u
so
luri
Pre
ven
ire
a d
eg
rad
ări
i so
luri
lor
folo
site
în p
rod
ucția v
e-
ge
tală
pre
sup
un
e a
ten
uare
a d
ete
rio
rări
i fiz
ice
, fe
rtili
za-
rea ș
i pre
ven
ire
a e
pu
izări
i, p
reve
nir
ea e
rozi
un
ii so
lulu
i
pri
n a
pă (
măsu
ri a
gro
teh
nic
e ș
i fito
teh
nic
e)
și p
reve
-
nir
ea e
rozi
un
ii e
olie
ne
, pre
ven
ire
a f
orm
ări
i exc
esu
lui
de
ap
ă ș
i a s
ără
tură
rii (
în s
pe
cia
l, în
te
rito
riile
am
en
a-
jate
pe
ntr
u ir
igație
), a
ten
uare
a s
ece
tei p
ed
olo
gic
e ș
i
pro
tecția s
olu
rilo
r îm
po
triv
a p
olu
ări
i.
Măsu
rile
de r
eaduce
re a
solu
lui l
a u
n p
ote
nțial c
o-
resp
unză
tor
sunt
num
ero
ase
, dar
nu s
e p
ot
realiz
a
pest
e n
oapte
la n
ivel n
ațional.
Se p
ot
realiz
a p
rintr
-un
sist
em
de in
form
are
bin
e p
us
la p
unct
sau, m
ai p
reci
s, d
e t
rans-
fer
al i
nfo
rmației d
in z
ona d
e c
erc
eta
re –
rom
âneasc
ă s
au s
trăin
ă
– c
ătr
e f
erm
ieri. „
Știin
ța e
ste u
niv
ers
ală
, nu a
parț
ine u
nei n
ațiuni
sau e
xclu
siv
unei n
ațiuni.
Dar
est
e im
port
ant
ca ș
i aso
ciațiile
pro
-
fesi
onale
să m
ilite
ze p
entr
u a
cest
lucr
u. A
m m
ai s
pus
și r
epet:
org
aniz
ațiile
ferm
ierilo
r să
mili
teze
nu d
oar
pentr
u a
prim
i subve
nții,
fonduri, p
rog
ram
e d
e s
usț
inere
, ci s
ă m
ilite
ze ș
i pentr
u in
form
ație
tehnic
ă ș
i știin
țifică
, core
ctă ș
i neutr
ă”,
a a
răta
t O
vidiu
Ranta
.
Salv
are
a s
olu
rilo
r ro
mân
eșt
i stă
, în
mare
part
e, t
ot
în m
âin
ile a
gri
-
cu
lto
rilo
r, care
tre
bu
ie s
ă f
acă o
an
aliz
ă a
so
lulu
i o d
ată
la p
atr
u
an
i pe
ntr
u a
ve
de
a c
on
țin
utu
l de
ele
me
nte
ch
imic
e d
in s
ol ș
i pe
n-
tru
a lu
a m
ăsu
rile
în c
on
secin
ță. A
naliz
a d
e b
ază
a s
olu
lui d
ete
r-
min
ă p
H-u
l, co
mp
actita
tea, C
a, C
aC
o3
, NO
2+
NO
3, P
2O
5, K
2O
,
în t
imp
ce
an
aliz
a c
om
ple
xă t
reb
uie
să d
ete
rmin
e, p
e lâ
ng
ă a
nali-
zele
de
bază
, și m
icro
ele
me
nte
le M
g, N
a, Z
n, C
u, M
n, F
e.
„So
lul –
vii
toru
l n
ostr
u
co
mu
n”
So
lul r
ep
rezi
ntă
re
surs
a n
atu
rală
ce
a m
ai n
eg
lijată
, dar
și c
ea m
ai
afe
cta
tă d
e a
cțiu
nile
an
tro
pic
e, s
itu
ație
ce
imp
un
e c
a in
vest
ițiil
e
în r
em
ed
iere
și c
on
serv
are
să d
evi
nă e
sen
țiale
, în
co
nte
xtu
l ac-
tual i
mp
us
de
sch
imb
ări
le c
limatice
, dar
mai a
les
de
asi
gu
rare
a
secu
rită
ții a
lime
nta
re a
un
ei p
op
ula
ții g
lob
ale
în c
reșt
ere
acce
n-
tuată
. Co
nse
rvare
a s
olu
lui s
e r
efe
ră la
me
tod
ele
de
pu
ne
re în
ap
licare
a p
rin
cip
iilo
r p
en
tru
me
nțin
ere
a p
rod
uctivi
tății ș
i săn
ătă
ții
tere
nu
rilo
r ag
rico
le p
rin
co
ntr
olu
l asu
pra
acțiu
nii
ero
ziu
nii
hid
rice
,
eo
lien
e, l
a c
are
se
ad
au
gă in
flu
en
ța o
mu
lui p
rin
activi
tățile
sale
ag
rico
le ș
i in
du
stri
ale
.
Ho
rea C
aco
vean
, de
la O
SP
A C
luj,
a a
răta
t că c
erc
etă
rile
din
ul-
tim
ul d
ece
niu
, un
ele
din
tre
ele
fiin
d b
aza
te p
e n
um
ero
ase
date
sate
litare
și d
e t
ele
de
tecție
, au
pre
zen
tat
situ
ații a
larm
an
te la
ni-
vel g
lob
al.
Ast
fel,
ap
roxi
mativ
33
% d
in s
up
rafa
ța t
ota
lă d
e p
ășu
ni,
25
% d
in t
ere
nu
rile
ara
bile
și 2
3%
din
su
pra
fața
păd
uri
lor
au
cu
-
no
scu
t u
n p
roce
s d
e d
eg
rad
are
co
nst
an
tă p
e p
arc
urs
ul u
ltim
elo
r
tre
i de
ce
nii.
În
jur
de
30
% d
in s
up
rafa
ța d
e t
ere
n la
niv
el m
on
dia
l,
care
înse
am
nă c
asa
pe
ntr
u a
pro
xim
ativ
3,2
mili
ard
e d
e o
am
en
i,
est
e a
fecta
tă d
e o
de
gra
dare
se
mn
ific
ativă
a s
olu
lui,
ce
imp
lică
și o
scăd
ere
a s
ecu
rită
ții a
lime
nta
re. C
ost
uri
le r
em
ed
ieri
i și c
on
-
serv
ări
i so
luri
lor
la n
ive
l mo
nd
ial s
e r
idic
ă la
ap
roxi
mativ
30
0 d
e
mili
ard
e d
e e
uro
pe
an
. O e
valu
are
glo
bală
a s
pe
cia
liștilo
r ara
tă
că f
iecare
eu
ro in
vest
it a
stăzi
va d
uce
la e
co
no
mis
ire
a a
cin
ci
eu
ro în
viit
oru
l ap
rop
iat.
„În
pe
rio
ad
a 1
5-1
8 iu
nie
20
16
, mu
nic
ipiu
l
Clu
j-N
ap
oca v
a f
i gazd
a u
ne
i co
nfe
rin
țe in
tern
ațio
nale
din
se
ria
ce
lor
org
an
izate
su
b e
gid
a S
ocie
tății E
uro
pe
ne
pe
ntr
u C
on
ser-
vare
a S
olu
rilo
r (E
SS
C). In
stitu
țiile
clu
jen
e -
Un
ive
rsitate
a B
ab
eș-
Bo
lyai,
Un
ive
rsitate
a d
e Ș
tiin
țe A
gri
co
le ș
i Me
dic
ină V
ete
rin
ară
și
Ofi
ciu
l de
Stu
dii
Pe
do
log
ice
și A
gro
chim
ice
- s
un
t o
rgan
izato
are
ale
mare
lui e
ven
ime
nt
de
nu
mit: S
olu
l – v
iito
rul n
ost
ru c
om
un
”, a
me
nțio
nat
Ho
rea C
aco
vean
.
Cu
ltu
ră m
are
3820
16
APE
LEA
ZĂ
: 08
00 5
00 7
00
Ofe
rtă
supu
să u
nor
term
ene
şi c
ondi
ţii, v
alab
ilă în
per
ioad
a 15
.04
- 15
.07.
2016
.D
etal
ii la
rep
reze
ntan
ţii a
utor
izaţ
i Agr
oCon
cept
.
DIS
CO
UN
T 17
%
Cur
ele,
Pie
se p
entr
u re
colta
t, Si
stem
e de
tăi
ere,
Bal
otar
e,T
iran
ţi, L
anţu
ri, B
ucşe
, Pom
pe ş
i val
ve h
idra
ulic
e,A
er c
ondi
ţiona
t şi
clim
atiz
are,
Acc
esor
ii m
onta
te d
e de
aler
.
CIN
E A
LE
GE
BIN
E, D
EP
AR
TE
AJU
NG
E.
NU
MA
I CU
PIE
SELE
DE
SCH
IMB
OR
IGIN
ALE
.
www.agrocon
cept.ro
În d
em
ers
ul l
or
pentr
u c
reare
a in
ova
ției c
are
apără
ce-
reale
le îm
potr
iva d
ăunăto
rilo
r, oam
enii
de ș
tiin
ță s
-au in
-
spirat
de la
„um
ila”
pie
rsic
ă ș
i de la
alte f
ruct
e d
in F
am
i-
lia R
osa
ceae.
Câte
va s
tratu
ri d
e a
cid p
olil
act
ic în
vele
sc b
obul d
e g
râu.
O e
nzi
mă e
ste în
cast
rată
în s
tratu
l cel m
ai d
e a
dânci
me,
în t
imp c
e s
tratu
rile
de m
ijloc
conțin a
mig
dalin
ă. I
nse
c-
tele
pot
elib
era
ace
ste d
ouă t
ipuri d
e s
ubst
anțe
în t
imp
ce s
e h
rănesc
, oblig
ând a
stfe
l enzi
ma s
ă c
onve
rteasc
ă
am
igdalin
a în
aci
d c
ianhid
ric.
Ace
ast
ă s
ubst
anță
poate
slăbi s
au o
morî la
rvele
inse
ctelo
r.
„Nu s
parg
e s
âm
bure
le d
e p
iers
ică ș
i nu m
ânca
mie
zul,
est
e t
oxi
c!”.
Cu t
oții c
unoașt
em
sfa
tul p
e c
are
părinții n
i-l
dădeau în
copilă
rie, î
nain
te s
ă în
fule
căm
prim
a n
oas-
tră p
iers
ică. M
iezu
l sâm
bure
lui d
e p
iers
ică, a
scuns
în
înve
lișul t
are
, sim
ilar
cu c
el a
l unei n
uci
, conține a
mig
da-
lină, o
subst
anță
care
se p
oate
deg
rada în
aci
d c
ianhi-
dric
în in
terioru
l sto
macu
lui.
Inov
ație
car
e ap
ără
cere
alel
e îm
potr
iva
dăun
ător
ilor
ION
EL V
ĂD
UV
A
Chi
miș
tii d
e la
Wen
delin
Sta
rk, p
arte
din
ETH
Zür
ich,
au
reuș
it să
dez
volte
un
nou
tip d
e în
veliș
de
sint
e-ză
, men
it să
pro
teje
ze b
oabe
le d
e gr
âu p
entru
a n
u fi
mân
cate
de
inse
cte
dăun
ătoa
re.
Însă
pie
rsic
ile, c
ais
ele
și m
igdale
le n
u ș
i-au d
ezv
oltat
ace
st s
iste
m
de a
păra
re a
stfe
l încâ
t să
-i ț
ină la
dis
tanță
pe c
opii
din
a s
avu
ra
ace
ste f
ruct
e. Î
n f
apt,
vorb
im d
e c
apaci
tate
a n
atu
rii d
e a
pro
teja
mate
rialu
l sem
ince
r de a
fi d
istr
us
de in
sect
e.
Un g
rup d
e c
erc
etă
tori a
i Wendelin
Sta
rk, p
art
e a
ET
H Z
ürich
, s-a
u
insp
irat
din
ast
a ș
i au c
opia
t în
lab
ora
tor
sist
em
ul d
efe
nsi
v al m
ig-
dalu
lui a
mar
(Am
ygdalu
s co
mm
unis
var.
am
ara
), pre
cum
și a
l altor
mem
bri a
i fam
iliei P
runus.
În p
reze
nt,
ei d
ezv
oltă u
n în
veliș
dest
inat
pro
tecț
iei m
ate
rialu
lui s
em
ince
r și
care
funcț
ionează
într
-un m
od
sim
ilar
cu a
cest
model n
atu
ral,
care
să f
ie la
fel d
e e
fica
ce, î
nsă
care
să n
u in
terf
ere
ze c
u g
erm
inația ș
i, în
plu
s, s
ă f
ie b
iodeg
radabil.
Pentr
u a
dete
rmin
a e
fici
ența
înve
lișulu
i pro
tect
or,
cerc
etă
torii a
u
test
at
diferite
le s
ecv
ențe
de s
tratu
ri. S
ecv
ența
care
într
-un f
inal s
-a
dove
dit a
fi c
ea m
ai e
fici
entă
est
e c
om
pusă
din
mai m
ulte s
tratu
ri
de a
cid p
olil
act
ic (
PL
A),
o s
ubst
anță
care
est
e in
ofe
nsi
vă a
tât
pen-
tru o
am
eni,
cât
și p
entr
u m
ediu
. Ultim
ul s
trat,
cel i
nte
rn, c
onține o
enzi
mă. D
easu
pra
sa e
ste u
n s
trat
de a
cid p
olil
act
ic p
ur,
urm
at
de
două s
tratu
ri în
care
pre
curs
oru
l de a
cid c
ianhid
ric
– a
mig
dalin
a
– e
ste în
cast
rat,
fiin
d v
orb
a d
esp
re a
ceeași
subst
anță
exi
stentă
în
mie
zul s
âm
burilo
r de m
igdal a
mar.
Ultim
ul s
trat
est
e c
om
pus
din
aci
d p
olil
act
ic p
ur.
Dacă
o la
rvă a
unei i
nse
cte c
onsu
mă a
cest
e s
tratu
ri, a
mig
dalin
a
est
e e
libera
tă, i
ar
apoi ș
i enzi
ma. C
ele
două s
ubst
anțe
se a
mes-
tecă
, iar
am
igdalin
a s
e d
esc
om
pune în
aci
d c
ianhid
ric,
com
ponent
care
taie
apetitu
l larv
ei s
au c
hia
r o u
cide.
Cu
ltu
ră m
are
4020
16
Test
are c
u s
ucc
es
pe
in
sect
ele
dău
năt
oar
e.
Cari
ul cere
ale
lor, lo
vit
cel m
ai ta
reÎn
cola
bora
re c
u In
stitu
tul J
uliu
s K
ühn d
in B
erlin
, cerc
e-
tăto
rii a
u test
at efici
ența
tra
tam
entu
lui l
or
pe o
varieta
te
de in
sect
e d
ăunăto
are
cere
ale
lor.
Sis
tem
ul d
e a
păra
re a
l
mig
dalu
lui a
mar
s-a d
ove
dit
deose
bit
de e
fica
ce îm
potr
iva
larv
elo
r vi
erm
ilor
de f
ăin
ă (
Tenebrio m
olit
or)
, molie
i indi-
ene d
e c
ăm
ară
(P
lodia
inte
rpunct
ella
), și
a a
ltor
dăunăto
ri
ai d
epozi
tulu
i, cu
m e
ste c
azu
l cariulu
i cere
ale
lor
(Rhyz
o-
pert
ha d
om
inic
a).
Ace
sta d
in u
rmă c
auze
ază
pag
ube c
on-
sidera
bile
depozi
telo
r de g
râu d
e p
e în
treg
mapam
ondul.
Un n
um
ăr
sem
nific
ativ
mai m
ic d
e a
dulți d
e c
ariul d
e-
pozi
telo
r au e
cloza
t pe s
em
ințe
le în
velit
e c
u s
tratu
l pro
-
tect
or,
față
de c
ele
nepro
teja
te. S
-au r
epro
dus
într
-un
num
ăr
mult m
ai m
ic, i
ar
larv
ele
au c
resc
ut
mai î
nce
t, de-
oare
ce m
ânca
seră
mai p
uțin.
Cu t
oate
ace
stea, î
nve
lișul n
u a
pro
teja
t 100%
împotr
iva
tutu
ror
inse
ctelo
r dăunăto
are
boabelo
r de g
râu: t
rata
-
mentu
l nu a
fost
efici
ent
împotr
iva g
ărg
ărițe
i grâ
ulu
i
(Sitophilu
s g
ranarius)
. Ace
st t
ip d
e in
sect
ă d
ăunăto
are
nu-ș
i depune o
uăle
pe b
obul d
e g
râu, î
n s
chim
b f
ace
o
gaură
în e
l, le
depune în
inte
rior,
după c
are
o s
igile
ază
.
Larv
ele
consu
mă b
obul d
e g
râu d
in in
terior,
fapt
care
face
ca a
cest
ea s
ă n
u in
tre în
conta
ct d
irect
cu în
veliș
ul.
În p
lus,
cerc
etă
torii a
u f
ost
capabili
să d
em
onst
reze
în c
ondiții
de la
bora
tor
și în
câm
p c
ă t
rata
mentu
l nu
a in
terf
era
t cu
germ
inația b
oabelo
r de g
râu. Î
n la
bo-
rato
r, 98%
din
mate
rialu
l sem
ince
r pro
teja
t de a
cest
înve
liș a
germ
inat.
În c
ondiții
de c
âm
p, b
obul d
e g
râu c
u
înve
liș p
rote
ctor
a g
erm
inat
puțin m
ai t
ârz
iu d
ecâ
t ce
le
obiș
nuite, i
ar
pla
nta
s-a
dezv
oltat
iniția
l puțin m
ai g
reu.
Chia
r și
așa
, pla
nte
le d
e g
râu a
u f
ost
capabile
să r
ecu
-
pere
ze s
tart
ul p
ierd
ut
și s
ă a
jung
ă la
matu
rita
te.
Un p
osib
il înlo
cuit
or
al
pest
icid
elo
r cl
asic
e„A
m d
em
onst
rat că
ace
st n
ou tip
de în
veliș
funcț
ionează
:
cere
ale
le s
unt pro
teja
te d
e a
tacu
l inse
ctelo
r și
sunt uti-
lizabile
în c
ondiți
i de c
âm
p”,
au e
xplic
at auto
rii s
tudiu
lui,
Carlos
Mora
și J
onas
Halte
r. A
cest
tip
de tra
tam
ent est
e
la fel d
e e
fici
ent pre
cum
pulv
eriza
rea ș
i nu-i m
ai s
cum
p
decâ
t util
izare
a in
sect
icid
elo
r.
Cerc
etă
torii E
TH
sunt
convi
nși
că a
cest
tip
de în
veliș
pro
tect
or
poate
fi u
tiliz
at
cu s
ucc
es
și la
alte t
ipuri d
e c
ulturi a
grico
le. „
Me-
toda a
re p
ote
nțial d
e a
înlo
cui a
num
ite p
est
icid
e s
inte
tice
, est
e d
e
păre
re C
arlos
Mora
. Nu d
oar
că a
cest
înve
liș e
ste b
iodeg
radabil,
însă
ace
sta a
sig
ură
că m
ate
rialu
l sem
ince
r îș
i păst
rează
calit
ățile
și
în d
epozi
te”.
Lucr
are
a a
fost
public
ată
, în d
ata
de 1
3 a
prilie
2016, î
n J
ourn
al o
f
Ag
ricu
ltura
l and F
ood C
hem
istr
y.
Dăunăto
rii pro
duc
pagub
e
co
nsid
era
bile
sem
ințe
lor
depozi
tate
Sp
ecia
liștii r
om
ân
i în
pro
tecția p
lan
telo
r sp
un
că d
ep
ozi
ta-
rea p
rod
ucție
i ag
rico
le p
est
e ia
rnă p
resu
pu
ne
luare
a u
no
r m
ă-
suri
de
co
mb
ate
re a
dău
năto
rilo
r d
e o
rice
fe
l, care
po
t co
mp
ro-
mite
și d
istr
ug
e t
ot
ce
ea c
e a
fo
st s
tocat.
„Est
e a
bso
lut
ne
ce
sar
co
ntr
olu
l pe
rio
dic
al m
ate
riale
lor
de
po
zita
te, d
eo
are
ce
exi
stă în
pe
rman
en
ță p
eri
co
lul i
nfe
stări
i cu
dău
năto
ri d
e d
ep
ozi
t, cu
m s
un
t
și in
secte
le (
gărg
ări
ța o
rezu
lui d
ep
ozi
tat
- S
ito
ph
ilus
ory
zae
, ca-
riu
l ce
reale
lor
- R
hyz
op
ert
ha d
om
inic
a, g
ân
dacii
făin
ii -
Trib
oliu
m
co
nfu
sum
, Tri
bo
lium
cast
an
eu
m, g
ărg
ări
ța g
râu
lui d
ep
ozi
tat
- S
i-
top
hilu
s g
ran
ari
us,
gân
dacu
l tu
tun
ulu
i - L
asi
od
erm
a s
err
ico
rne
,
gân
dacu
l din
Su
rin
am
- O
ryza
ep
hilu
s su
rin
am
en
sis,
mo
lia f
ruc-
telo
r u
scate
- P
lod
ia in
terp
un
cte
lla, g
ărg
ări
ța f
aso
lei -
Ach
an
tho
-
sce
lite
s o
bte
ctu
s s.
a.), a
cari
en
ii (a
cari
an
ul f
ăin
ii -
Acaru
s si
ro)
și
alții”
, afi
rmă d
r. V
iore
l Ro
taru
și i
ng
. Vic
en
țiu
Cre
me
ne
an
u.
Dău
năto
rii p
rod
uc p
ag
ub
e c
on
sid
era
bile
se
min
țelo
r d
ep
ozi
-
tate
pri
n p
ierd
eri
în g
reu
tate
, re
du
ce
rea g
erm
inație
i, m
od
ific
a-
rea c
om
po
ziție
i și a
spe
ctu
lui p
rod
use
lor,
îmb
oln
ăvi
ri a
le c
on
su-
mato
rulu
i etc
. În
ace
st c
on
text
se
au
în v
ed
ere
un
ele
asp
ecte
ese
nțiale
pri
vin
d p
reve
nir
ea ș
i co
mb
ate
rea u
no
r e
ven
tuale
ata
-
cu
ri, ș
i an
um
e c
on
tro
lul p
erm
an
en
t al t
em
pe
ratu
rii ș
i um
idității d
in
spațiile
de
de
po
zita
re p
en
tru
evi
tare
a c
on
dițiil
or
favo
rab
ile a
tacu
-
lui u
no
r d
ău
năto
ri a
sup
ra s
em
ințe
lor
sau
mate
rialu
lui d
e p
lan
tat,
co
mb
ate
rea r
oză
toare
lor
din
dife
rite
sp
ații d
e d
ep
ozi
tare
ș.a
.m.d
.
Cu
ltu
ră m
are
4220
16
„Pov
ești
cu
vinu
ri ro
mân
ești
”,
un c
oncu
rs p
entr
u vi
ticu
ltor
ii m
ici ș
i mijl
ocii
PA
CH
ET
DE
PR
OM
OV
AR
E A
AFA
CE
RII,
ÎN V
ALO
AR
E D
E 5
.00
0 D
E E
UR
O, D
E L
A B
AS
F
MIH
AEL
A P
REV
END
A
Com
pani
a B
AS
F a
orga
niza
t un
conc
urs
ined
it –
„Pov
ești
cu v
inur
i rom
âneș
ti”. P
e 18
mai
201
6, p
ri-m
ul c
oncu
rs n
ațio
nal d
e vi
nuri
dedi
cat p
rodu
căto
rilor
m
ici ș
i mijl
ocii
și-a
ale
s câ
știg
ător
ii, fi
ecar
e pr
imin
d un
pac
het d
e pr
omov
are
a af
acer
ii, în
val
oare
de
5.00
0 de
eur
o.
supra
fețe
mai m
ici d
e 1
00 d
e h
ect
are
. Au f
ost
patr
u e
tape r
eg
io-
nale
, fie
care
dese
mnând 1
2 v
inuri f
inalis
te, c
âte
tre
i pentr
u f
ieca
re
cate
gorie: a
lb, r
oze
și r
oșu
.
Mare
a f
inală
a a
vut lo
c pe 1
8 m
ai 2
016, l
a A
lba Iu
lia, î
ntr
-un d
eco
r
medie
val,
dem
n d
e f
aim
oasa
ceta
te. C
ei p
est
e 8
0 d
e p
art
icip
anți
au
prim
it onoru
l din
part
ea G
ărz
ii C
etă
ții A
lba C
aro
lina ș
i au p
utu
t asi
sta
la c
ere
monia
de s
chim
bare
a g
ărz
ii, c
are
s-a
făcu
t cu
salv
e d
e tun.
Invi
tații
au f
ost
prim
iți a
poi d
e p
ers
onaje
medie
vale
ferm
ecă
toare
,
statu
i vii,
dar
și b
ufo
ni,
ca la
o a
devă
rată
curt
e r
eg
ală
medie
vală
.
În a
ceast
ă a
tmosf
eră
au a
vut
loc
atâ
t ju
riza
rea p
ropriu-z
isă a
vin
uri-
lor
calif
icate
în m
are
a f
inală
, cât
și c
ere
monia
de p
rem
iere
.
Un c
ata
log a
l vit
icult
ori
lor
care
au p
artic
ipat
la c
oncu
rsJuriul,
form
at din
oenolo
gi,
mem
bri a
i Aso
ciație
i Deg
ust
ăto
ri-
lor
Auto
riza
ți din
Rom
ânia
, a f
ost
pre
zidat de G
eorg
el C
ost
ach
e,
vice
pre
ședin
te a
l AD
AR
, exp
ert
din
part
ea R
om
ânie
i în C
om
isiil
e d
e
Enolo
gie
și B
ăutu
ri D
istil
ate
la O
rganiz
ația
Inte
rnațio
nală
a V
iei ș
i Vi-
nulu
i și s
ing
uru
l deg
ust
ăto
r exp
ert
din
Rom
ânia
care
a o
bțin
ut M
a-
rea M
edalie
de A
ur
la C
oncu
rsul M
ondia
l de V
inuri B
ruxe
lles,
o im
-
port
antă
com
petiț
ie d
e a
cest
gen d
in lu
me.
În m
are
a f
inală
a c
oncu
rsulu
i BA
SF
„P
ove
ști c
u v
inuri r
om
âneșt
i”
s-au c
alif
icat 35 d
e p
robe, a
le c
ăro
r ca
lități
au f
ost
eva
luate
de ju
riu
confo
rm s
iste
mulu
i de m
axi
mum
100 d
e p
unct
e f
olo
sit la
toate
con-
curs
urile
inte
rnațio
nale
. „E
ste p
rim
ul p
roie
ct d
e a
cest
gen, î
n s
en-
sul c
ă s
-a d
at posi
bili
tate
a p
roducă
torilo
r m
ici ș
i mijl
oci
i să p
art
icip
e
la u
n a
stfe
l de c
oncu
rs, o
rganiz
at după r
eg
ula
mentu
l Org
aniz
ație
i
Inte
rnațio
nale
a V
iei ș
i Vin
ulu
i. C
a e
xpert
, am
fost
încâ
nta
t să
văd v
i-
nuri d
e f
oart
e b
ună c
alit
ate
, atâ
t la
faze
le r
eg
ionale
, cât și
la f
aza
națio
nală
”, a p
reci
zat G
eorg
el C
ost
ach
e.
Part
icip
anții
au a
vut prile
jul d
e a
vedea c
um
s-a
u d
esf
ășu
rat ce
le
patr
u e
diți
i reg
ionale
și p
arc
urs
ul f
inaliș
tilor
până la
eve
nim
entu
l
de la
Alb
a Iu
lia. I
nvi
tații
au a
flat pove
știle
și p
rovo
cările
viti
culto
rilo
r
mic
i și m
ijloci
i, dar
și c
are
sunt ce
le m
ai b
une m
eto
de ș
i pro
duse
de
pro
tecț
ie a
cultu
rii d
e v
iță-d
e-v
ie p
entr
u o
reco
ltă d
e c
alit
ate
. „A
vem
Prim
a e
diție
a c
oncu
rsulu
i BA
SF
„P
ove
ști c
u v
i-
nuri r
om
âneșt
i” a
aju
ns
la f
inal,
odată
cu d
eci
zia ju
-
riulu
i AD
AR
care
a c
onsf
ințit
lista
celo
r tr
ei v
inuri
câșt
igăto
are
. Pest
e 2
60 d
e v
inuri d
in t
oată
țara
au f
ost
însc
rise
la c
oncu
rsul o
rganiz
at
de c
om
pania
pro
du-
căto
are
de p
roduse
pentr
u p
rote
cția
pla
nte
lor,
care
și-a
pro
pus
ast
fel s
ă p
rom
ove
ze v
itic
ultorii c
are
cultiv
ă
Ho
rtic
ult
ură
4420
16
onoare
a d
e a
pre
mia
cele
mai b
une v
inuri r
om
âneșt
i și
pe c
ei m
ai t
em
era
ri v
itic
ultori. Î
mpre
ună, p
roducă
torii l
o-
cali
și n
oi,
cei c
are
asi
gură
m p
rote
cția
culturilo
r de v
iță-
de-v
ie, î
mbin
ăm
succ
esu
l eco
nom
ic c
u r
esp
onsa
bili
tate
a
soci
ală
. Noi,
cei d
e la
BA
SF,
punem
exp
ert
iza n
oast
ră în
slujb
a v
itic
ultorilo
r. P
roduse
le n
oast
re in
ova
toare
asi
gură
un v
iitor
sust
enabil
pentr
u v
inurile
rom
âneșt
i”, a
decl
ara
t
Jörg
Polz
in, C
ountr
y M
anag
er
al D
iviz
iei B
AS
F p
entr
u
Pro
tecț
ia p
lante
lor.
Pentr
u B
AS
F, u
rmăto
rul p
as
est
e c
reare
a c
ata
log
ulu
i tu-
turo
r vi
ticulto
rilo
r m
ici ș
i mijl
oci
i care
au lu
at part
e la
prim
a
ediți
e a
concu
rsulu
i. „V
rem
să la
nsă
m a
cest
cata
log
la
urm
ăto
are
a e
diți
e a
concu
rsulu
i, unde s
peră
m s
ă a
du-
cem
și m
ai m
ulți
part
icip
anți.
A f
ost
un c
oncu
rs c
are
s-a
desf
ășu
rat în
condiți
i exc
ele
nte
de ju
riza
re, i
ar
speci
aliș
tii
oenolo
gi a
i AD
AR
au f
ost
pe m
ăsu
ra e
venim
entu
lui.
Pe
viito
r ne d
orim
să a
duce
m in
form
ații
noi d
esp
re v
inu-
rile
rom
âneșt
i, desp
re in
vest
ițiile
pe c
are
le f
ac
vitic
ulto
-
rii n
oșt
ri ș
i, în
genera
l, desp
re toate
lucr
urile
bune c
are
se
întâ
mplă
în in
dust
ria r
om
âneasc
ă a
vin
ulu
i”, a
punct
at R
o-
bert
Băic
oia
nu, C
rop M
anag
er
cultu
ri s
peci
ale
BA
SF.
Câș
tigăt
orii
: Cra
ma
Basilescu, Lic
orn
a
Win
eho
use ș
i C
asa d
e
Vin
uri
Po
dgo
ria
Exp
erț
ii A
DA
R a
u a
nu
nța
t câșt
igăto
rii p
rim
ei e
diții
a
concu
rsulu
i „P
ove
ști c
u v
inuri r
om
âneșt
i”.
La c
ate
goria v
inuri r
oși
i, ce
l mai b
un s
ort
iment a f
ost
un
Merlot din
2013, p
rodus
de C
ram
a B
asi
lesc
u. A
fost
un
vin a
les,
care
și-a e
tala
t pe d
eplin
calit
ățil
e. „
Cara
cteris-
tice la
ace
st v
in a
u f
ost
tocm
ai a
rom
ele
de f
ruct
e p
re-
zente
. Mă r
efe
r aic
i la a
rom
a p
roasp
ătă
și f
oart
e d
elic
ată
de c
ăpșu
ni,
frăg
uțe
, zm
eură
, cu u
n p
ost
-gust
care
duce
la
anum
ite n
uanțe
de f
ruct
e, ș
i la f
aptu
l că v
inul,
fiin
d d
est
ul
de m
inera
l, îți
dă o
senza
ție d
e s
ănăta
te”,
a a
pre
ciat pre
ședin
tele
ju-
riulu
i, G
eorg
el C
ost
ach
e.
Cel m
ai b
un v
in r
oze
a f
ost
ale
s un c
upaj î
ntr
e M
erlot,
Cabern
et S
au-
vig
non ș
i Syr
ah –
2015, p
rodus
de L
icorn
a W
inehouse
. „A
u c
onta
t
culo
are
a, r
oze
onio
n, d
ar
și a
rom
ele
flo
rale
și c
ele
de f
ruct
, date
toc-
mai d
e s
oiu
rile
care
com
pun c
upaju
l”, a
spus
Cost
ach
e. P
entr
u c
el
care
a c
reat ace
st c
upaj,
Gabriel L
ăcu
reanu, i
niți
ativ
a B
AS
F e
ste
mai m
ult
decâ
t bin
e-v
enită
. „E
prim
ul c
oncu
rs la
care
rezu
ltatu
l chia
r
are
un im
pact
pozi
tiv a
supra
viti
culto
rulu
i mic
și m
ijloci
u, î
l aju
tă s
ă
se p
rom
ove
ze. N
iciu
n a
lt co
ncu
rs d
in R
om
ânia
nu a
mai f
ăcu
t ast
a
până a
cum
. Nim
eni n
u a
mai o
ferit ca
pre
mii
și a
ltceva
, în a
fară
de
dip
lom
e ș
i medalii
. Ace
sta e
ste c
el m
ai i
mport
ant,
aju
toru
l aco
rdat
pro
ducă
torilo
r m
ici ș
i mijl
oci
i”, a
spus
Gabriel L
ăcu
reanu.
Cea m
ai s
trânsă
com
petiț
ie a
fost
în c
azu
l vin
urilo
r alb
e. D
ouă d
in-
tre c
ele
tre
i pro
be e
valu
ate
în m
are
a f
inală
a c
oncu
rsulu
i „P
ove
ști
cu v
inuri r
om
âneșt
i” au o
bțin
ut ace
lași
punct
aj,
iar
juriul a
apela
t la
crite
riile
suplim
enta
re, s
tabili
te în
ain
tea ju
riză
rii,
pentr
u a
dese
mna
câșt
igăto
rul.
Ace
sta a
fost
un M
usc
at O
ttonel,
din
2015, î
nsc
ris
la
concu
rs d
e C
asa
de V
inuri P
odg
oria, d
in B
uză
u. „
Majo
rita
tea s
ort
i-
mente
lor
part
icip
ante
la f
inală
est
e f
orm
ată
din
vin
uri d
e o
calit
ate
exc
epțio
nală
, care
pot oricâ
nd c
oncu
ra la
concu
rsuri in
tern
ațio
nale
.
Vin
ul a
lb c
âșt
igăto
r a a
vut o a
rom
ă f
oart
e d
elic
ată
, de o
anum
ită
finețe
. Deși
est
e u
n v
in tânăr,
din
2015, m
i-a p
lăcu
t fo
art
e m
ult
lipsa
orică
rei a
sperită
ți, totu
l era
rotu
nd, a
rmonio
s. P
oate
oricâ
nd s
ă f
ie
pre
mia
t și
la u
n c
oncu
rs d
in a
fară
”, a s
peci
fica
t G
eorg
el C
ost
ach
e.
Viti
culto
rul c
are
a în
scris
pro
ba c
âșt
igăto
are
nu s
e a
ștepta
la a
se-
menea la
ude v
enite
din
part
ea p
reșe
din
telu
i juriulu
i. „A
fost
un c
on-
curs
exc
ele
nt!
Eu a
m p
art
icip
at pentr
u p
rim
a d
ată
la u
n a
stfe
l de
eve
nim
ent.
Sunte
m o
cra
mă r
ela
tiv n
ouă. C
hia
r am
răm
as
surp
rins
că v
inurile
noast
re a
u f
ost
apre
ciate
de ju
riu. M
i-a p
lăcu
t că
cei d
e
la B
AS
F s
-au g
ândit
și la
mic
ii pro
ducă
tori. C
hia
r tr
ebuie
lăudată
iniți
ativ
a lo
r, pentr
u c
ă ș
i noi,
mic
ii vi
ticulto
ri, v
enim
din
urm
ă c
u v
inuri
poate
la fel d
e b
une p
recu
m c
ele
ale
bra
ndurilo
r co
nsa
crate
”, a z
is
Benedic
t O
laru
, repre
zenta
ntu
l Case
i de V
inuri P
odg
oria.
Cei t
rei m
ari c
âșt
igăto
ri îș
i vor
pute
a p
rom
ova
acu
m a
face
rile
mult
mai b
ine. M
are
le p
rem
iu p
us
la d
ispozi
ție d
e B
AS
F a
const
at în
tre
i
kit-
uri d
e p
rom
ova
re a
afa
cerii,
în v
alo
are
de 5
.000 d
e e
uro
fie
care
.
Câșt
igăto
rii a
u p
osi
bili
tate
a d
e a
ale
ge în
tre c
reare
a u
nei i
dentit
ăți
de b
rand, c
reare
a u
nui m
ag
azi
n o
nlin
e p
entr
u v
inurile
pro
duse
ori în
-
chirie
rea u
nui s
pațiu
exp
ozi
țional p
entr
u p
rom
ova
rea v
inurilo
r în
ca-
dru
l Pro
menada M
all,
din
Bucu
reșt
i.
Ho
rtic
ult
ură
4620
16
Te
hnol
ogia
ecoH
ORN
ETar
de p
el fa
brica
din
„tot c
e ard
e”
rve
geta
le
buru
ieni
nese
lecta
te
beg
ar, a
tern
utur
i cu
dejec
i
cren
gi, c
orzi
vde
vie
rea
bloc
urilo
rre
a se
relo
r
îire
a fer
melo
r de p
orci
rea
ferm
elor d
e pui
rest
uri
foia
se
cren
gi u
scat
e
selec
dur
i m
enaje
re
paie
grâu
, orz
, ov
z, et
cca
rton
angh
inar
e
salci
e ene
rg
misc
anth
us
rest
uri
coni
fere
coji,
tulp
ini
oare
a so
arelu
i
rand
amen
t 94-
97%
iun
ie, l
a G
iriș
ul d
e C
riș
- ju
de
țul
Bih
or
și, p
e 9
iun
ie, l
a C
om
an
a
– ju
de
țul C
on
stan
ța, u
nd
e c
ultu
rile
su
nt
în s
tare
fo
art
e b
un
ă, i
ar
teh
no
log
ia a
dap
tată
co
nd
ițiil
or
de
cu
ltu
ră d
in f
erm
ele
re
spe
c-
tive
de
mo
nst
rează
re
zultate
le b
un
e o
bțin
ute
dato
rită
pro
du
selo
r
Su
mm
it A
gro
.
Și a
nu
l ace
sta, t
ot
ca o
tra
diție
, la e
ven
ime
ntu
l de
la B
ără
gan
ul a
part
icip
at
pre
șed
inte
le S
um
i Ag
ro E
uro
pa -
Wlo
de
k W
leklik
, îm
-
pre
un
ă c
u r
ep
reze
nta
nți a
i Su
mi A
gro
Tu
rcia
.
Ale
xan
dru
Pre
cu
p, p
reșe
din
tele
Su
mm
it A
gro
Ro
mân
ia, a
vo
r-
bit d
esp
re s
co
pu
l pla
tfo
rme
lor,
care
nu
est
e d
oar
de
a p
rom
ova
gam
a d
e p
rod
use
. „C
u a
ce
ste
eve
nim
en
te o
rgan
izate
în c
âm
p,
urm
ări
m m
ai m
ulte
ob
iective
, cu
m a
r fi
exp
eri
me
nta
rea c
ât
mai
mu
lto
r te
hn
olo
gii,
pre
cu
m ș
i te
stare
a p
rod
use
lor
no
i. L
a S
um
mit
Ag
ro R
om
ân
ia, r
eg
ula
est
e c
a o
rice
pro
du
s n
ou
să f
ie t
est
at,
îna-
inte
de
a f
i in
tro
du
s p
e p
iață
. Ast
fel,
hib
rizi
i su
nt
test
aţi t
rei a
ni,
pro
du
sele
de
pro
tecţia p
lan
telo
r –
do
i an
i şi f
ert
iliza
nţii –
un
an
.
Test
are
a s
e r
ealiz
ează
în t
imp
, avâ
nd
în v
ed
ere
că f
iecare
an
est
e
Rez
ulta
tele
pr
odus
elor
Su
mm
it A
gro
se p
ot v
edea
pe
câm
pT
RA
DIȚ
IA S
UM
MIT
TE
RR
A C
ON
TIN
UĂ
ÎN 2
01
6
MIH
AEL
A P
REV
END
A
În 2
016,
Sum
mit
Agr
o R
omân
ia c
ontin
uă tr
adiți
a pl
atfo
rmel
or S
umm
iTTe
rra. E
ste
al tr
eile
a an
de
când
co
mpa
nia
furn
izoa
re d
e pr
odus
e pe
ntru
pro
tecț
ia
plan
telo
r, în
grăș
ămin
te ș
i sem
ințe
a p
orni
t ser
ia d
e ev
enim
ente
în c
âmp,
sub
slo
ganu
l „A
colo
und
e te
h-no
logi
a în
tâln
ește
păm
ântu
l”.
asi
mp
tom
atic d
in p
un
ct
de
ve
de
re c
limate
ric. D
e a
ce
ea, a
firm
ăm
că p
rod
use
le n
oast
re s
un
t g
ara
nţia c
alit
ăţii r
eco
lte
lor
du
mn
ea-
voast
ră”,
a p
reciz
at
Ale
xan
dru
Pre
cu
p.
Inazum
a, u
n in
sect
icid
in
ova
tor
Pe lâ
ng
ă p
reze
nta
rea c
om
ple
xulu
i port
ofo
liu a
l Sum
mit A
gro
, care
aco
peră
toate
cele
tre
i cate
gorii d
e p
roduse
din
ag
ribusi
ness
–
sem
ințe
, pro
duse
de p
rote
cția
pla
nte
lor
și f
ert
iliza
nți, c
u o
cazi
a
eve
nim
entu
lui d
e la
Bără
ganul a
fost
pre
zenta
t și
un n
ou p
rodus
-
Inazu
ma, u
n in
sect
icid
inova
tor
pentr
u p
iața
din
Rom
ânia
.
Inazu
ma e
ste u
n a
mest
ec
de d
ouă s
ubst
anțe
act
ive ș
i conține:
100 g
/kg
ace
tam
iprid +
30 g
/kg
lam
bda-c
ihalo
trin
. Est
e o
molo
gat
pentr
u c
om
bate
rea d
ăunăto
rilo
r din
culturile
de r
apiță, p
oru
mb ș
i
mușt
ar
– c
u o
tehnolo
gie
de în
altă c
lasă
, avâ
nd o
form
ula
re d
e t
ip
WG
– g
ranule
dis
pers
abile
în a
pă. „
Noul i
nse
ctic
id a
dem
onst
rat
în c
âm
p c
ă e
ste u
n p
art
ener
de s
ucc
es
pentr
u f
erm
ierii d
in t
oată
țara
”, a m
enționat
pre
ședin
tele
Sum
mit A
gro
Rom
ânia
. Port
ofo
liul
de in
sect
icid
e, f
ung
icid
e ș
i erb
icid
e a
făcu
t fa
ță c
u s
uc-
ces
pro
vocă
rilo
r la
toate
culturile
.
Din
seria d
e p
roduse
aplic
ate
, pe lâ
ng
ă In
azu
ma s
-au
mai r
em
arc
at
inse
ctic
idele
Mosp
ilan, N
ova
dim
Pro
gre
ss,
fung
icid
ele
Yam
ato
, Topsi
n ș
i Feza
n P
lus,
pre
cum
și e
r-
bic
idele
Nis
shin
și T
arg
a S
uper.
Și h
ibrizi
i Sum
mit A
gro
Seeds
cultiv
ați a
u a
vut
rezu
ltate
foart
e b
une, c
eea c
e s
e
poate
spune ș
i desp
re f
ert
iliza
nții S
um
mit A
gro
, un s
eg
-
ment
care
înce
pe s
ă s
e d
ezv
olte d
in c
e în
ce m
ai m
ult
pe p
iața
noast
ră.
Într
-un a
n c
u p
resi
une f
oart
e m
are
de b
oli,
un n
ou p
ro-
dus
– F
eza
n P
lus
–, l
ansa
t to
t anul a
cest
a, a
pro
teja
t
culturile
de c
ere
ale
prin a
cțiu
nea c
elo
r două s
ubst
anțe
act
ive: c
loro
talo
nil
166 g
/L
+ t
ebuco
nazo
l 60 g
/L
.
În în
cheie
rea e
venim
entu
lui d
in c
âm
pul b
răile
an,
pre
ședin
tele
Ale
xandru
Pre
cup a
decl
ara
t: „
Am
dezv
oltat
deja
o t
radiție
prin e
venim
ente
le S
um
miT
Terr
a, i
ar
com
-
pania
noast
ră a
reuși
t să
dem
onst
reze
, an d
e a
n, e
fica
-
cita
tea p
roduse
lor
pe c
are
le o
ferim
pie
ței r
om
âneșt
i și
faptu
l că a
re o
ech
ipă s
peci
aliz
ată
, cu s
olid
e c
unoșt
ințe
tehnic
e, c
are
le p
oate
pune în
valo
are
și c
are
poate
ofe
ri
part
enerilo
r su
port
ul n
ece
sar
atu
nci
când a
u n
evo
ie”.
Pe
23
mai 2
01
6, l
a B
ără
gan
ul -
jud
ețu
l Bră
ila, p
est
e
20
0 d
e a
gri
cu
lto
ri a
u p
utu
t ve
de
a în
câm
p, î
n c
on
diții
reale
de
cu
ltiv
are
, po
rto
foliu
l co
mp
let
pe
care
co
mp
a-
nia
Su
mm
it A
gro
Ro
mân
ia îl
pu
ne
la d
isp
ozi
ția f
erm
ie-
rilo
r: s
em
ințe
, în
gră
șăm
inte
și p
rod
use
pe
ntr
u p
rote
cția
pla
nte
lor,
pla
tfo
rma d
em
on
stra
tivă
fiin
d c
ultiv
ată
cu
grâ
u, r
ap
iţă, p
oru
mb
şi f
loare
a-s
oare
lui.
Se
ria d
e e
ven
ime
nte
Su
mm
iTTe
rra c
on
tin
uă, p
e 2
Pro
tecț
ia p
lan
telo
r
4948
2016
Solu
ții p
entr
u ie
șire
a di
n cr
iză
a cr
escă
tori
lor d
e va
ciM
IHA
ELA
PR
EVEN
DA
Sup
rapr
oduc
ția în
regi
stra
tă la
niv
elul
Uni
unii
Eu-
rope
ne d
in c
auza
dis
pariț
iei s
iste
mul
ui c
otel
or d
e la
pte,
pre
cum
și e
mba
rgou
l im
pus
de F
eder
ația
R
usă
la u
nele
pro
duse
pro
veni
nd d
in U
E au
inte
n-si
ficat
con
cure
nța
pe p
iața
eur
opea
nă. P
entru
ab-
sorb
irea
șocu
lui r
esim
țit d
e fe
rmie
rii ro
mân
i car
e-și
de
sfăș
oară
act
ivita
tea
în s
ecto
rul l
apte
lui e
ste
nevo
ie
să s
e gă
seas
că s
oluț
ii pe
term
en s
curt
și p
e te
rmen
m
ediu
. Ide
ntifi
care
a m
ăsur
ilor c
are
să s
coat
ă di
n cr
i-ză
ferm
ele
de v
aci a
repr
ezen
tat s
ubie
ctul
dis
cuții
lor
care
au
avut
loc,
pe
19 m
ai 2
016,
la s
ediu
l Min
iste
-ru
lui A
gric
ultu
rii, l
a ca
re a
u pa
rtici
pat m
inis
trul,
Ach
im
Irim
escu
, rep
reze
ntan
ții fe
rmie
rilor
și a
i pro
cesa
toril
or
din
sect
orul
lapt
elui
, cât
și r
epre
zent
anți
ai la
nțur
ilor
de m
agaz
ine.
Fe
rmie
rii r
om
ân
i au
fo
st c
ei m
ai a
fecta
ți d
e c
riza
înre
gis
trată
pe
pia
ța la
pte
lui.
În p
reze
nt,
pre
țul d
e v
alo
rifi
care
la p
oart
a f
erm
ei
est
e în
tre
0,6
și 0
,9 le
i/lit
ru, î
n c
on
dițiil
e în
care
un
cre
scăto
r d
e
vaci p
rod
uce
litr
ul d
e la
pte
cu
1-1
,3 le
i/lit
ru.
Pri
n u
rmare
, se
imp
un
măsu
ri u
rge
nte
pe
ntr
u s
pri
jinir
ea a
ce
sto
ra.
„Situ
ația c
u c
are
se
co
nfr
un
tă în
pre
zen
t se
cto
rul l
ap
telu
i im
pu
ne
ide
ntifi
care
a d
e m
ăsu
ri u
rge
nte
, pe
te
rme
n m
ed
iu ș
i pe
te
rme
n
lun
g. E
ne
ce
sar
ca a
ce
ste
so
luții s
ă îi
mu
lțu
me
asc
ă p
e c
ei d
e p
e
într
eg
ul l
an
ț alim
en
tar,
ferm
ieri
– p
roce
sato
ri –
co
me
rcia
nți. N
u-
mi d
ore
sc d
isp
ari
ția n
iciu
nu
ia d
e p
e la
nț,
dar
tre
bu
ie s
ă a
vem
în
ved
ere
că g
reu
l cad
e în
sp
ecia
l pe
fe
rmie
r, tr
eb
uie
aju
tat
ferm
ie-
rul,
care
est
e în
pre
zen
t su
b p
resi
un
ea p
rețu
lui e
xtre
m d
e s
căzu
t
la la
pte
. De
ace
ea, t
oți c
ei a
du
nați în
ace
ast
ă s
ală
tre
bu
ie s
ă c
o-
lab
oră
m p
en
tru
a m
ișca lu
cru
rile
rap
id ș
i să s
alv
ăm
ace
st s
ecto
r”,
a d
ecla
rat
min
istr
ul A
gri
cu
ltu
rii,
Ach
im Iri
me
scu
.
Ast
fel,
s-au
evi
de
nțiat
o s
eri
e d
e s
olu
ții,
din
tre
care
am
intim
: po
-
sib
ilita
tea r
ed
uce
rii c
ost
uri
lor
de
co
lecta
re a
lap
telu
i au
toh
ton
de
cătr
e f
ab
rici,
știu
t fi
ind
că in
frast
ructu
ra p
recară
din
zo
ne
le r
ura
le
mo
nta
ne
afe
cte
ază
parc
ul a
uto
al p
roce
sato
rilo
r, re
pe
rcu
tân
du
-se
în f
inal î
n p
rețu
l de
ach
iziție
(se
an
aliz
ează
po
sib
ilita
tea r
ed
uce
-
rii a
cciz
ei l
a m
oto
rin
ă p
en
tru
lap
tele
co
lecta
t d
e c
ătr
e p
roce
sato
ri
de
la p
rod
ucăto
rii r
om
ân
i); p
lata
su
bve
nțiilo
r în
zo
ote
hn
ie d
e c
ă-
tre
AP
IA în
ce
pân
d c
u d
ata
de
25
mai 2
01
6; e
lab
ora
rea u
nu
i se
t
de
măsu
ri c
are
să v
ize
ze c
a P
rog
ram
ul „
Lap
tele
în ș
co
li” s
ă f
ie
alim
en
tat
din
lap
te p
rove
nin
d d
e la
fe
rme
le a
uto
hto
ne
; co
nse
r-
vare
a s
ub
fo
rmă d
e la
pte
pra
f a s
urp
lusu
lui d
e la
pte
ach
izițio
nat
de
pro
ce
sato
ri d
e la
fe
rmie
ri, c
on
co
mite
nt
cu
ide
ntifi
care
a u
no
r
po
sib
ilită
ți d
e a
co
pe
rire
a p
ierd
eri
lor,
ast
fel î
ncât
să n
u f
ie a
fecta
t
nic
i se
cto
rul d
e p
roce
sare
; org
an
izare
a u
nu
i mo
nito
r al p
rețu
rilo
r
la la
pte
, dar
și la
alte
pro
du
se, f
orm
at
din
re
pre
zen
tan
ți a
i fe
rmi-
eri
lor,
pro
ce
sato
rilo
r și
ai M
AD
R, c
are
să u
rmăre
asc
ă f
luctu
ațiile
pie
ței ș
i să d
ecid
ă c
u c
ele
rita
te m
ăsu
rile
de
inte
rve
nție
, ast
fel î
n-
cât
pre
țuri
le s
ă n
u s
cad
ă s
ub
niv
elu
l co
stu
rilo
r d
e p
rod
ucție
.
Em
il D
um
itru
, pre
șed
inte
le F
ed
era
ție
i PR
O A
GR
O, e
ste
de
pă-
rere
că d
acă s
-ar
lua m
ăsu
rile
am
intite
, cir
ca 6
0%
din
fe
rme
le c
u
pe
ste
15
vaci a
r u
rma s
ă f
ie s
alv
ate
, la f
el ș
i pro
ce
sato
rii.
Ach
im Iri
me
scu
i-a a
sig
ura
t p
e f
erm
ieri
că în
pe
rio
ad
a im
e-
dia
t u
rmăto
are
vo
r fi
luate
to
ate
ace
ste
măsu
ri d
e s
pri
jin, e
le u
r-
mân
d a
fi a
co
mp
an
iate
pe
te
rme
n m
ed
iu ș
i lu
ng
de
alte
măsu
ri
care
să v
ize
ze s
tab
ilita
tea s
ecto
rulu
i și a
fe
rmie
rilo
r, in
dife
ren
t d
e
turb
ule
nțe
le c
on
jun
ctu
rale
ale
pie
ței
Co
nfo
rm a
firm
ațiilo
r m
inis
tru
lui,
lap
tele
ro
mân
esc
pro
vin
e în
pre
-
zen
t d
e la
1,7
mili
oan
e d
e v
aci,
de
şi în
tre
cu
t în
Ro
mân
ia e
rau
pe
ste
şap
te m
ilio
an
e d
e c
ap
ete
. Fe
rme
le p
erf
om
an
te, c
om
erc
i-
ale
, aju
ng
şi l
a 1
4 t
on
e d
e la
pte
pe
an
, cu
o m
ed
ie d
e 9
- 1
0 t
on
e,
însă
de
ţin
do
ar
20
0.0
00
de
vaci c
u la
pte
, dife
ren
ţa f
iind
la f
erm
ele
mic
i, care
au
o m
ed
ie d
e n
um
ai 3
- 4
to
ne
pe
cap
de
vacă.
Pre
țuril
e la
ctat
elo
r, în
cre
ște
re
pe b
urs
ele
inte
rnați
onale
Pe
ntr
u a
patr
a lu
nă la
rân
d, p
e G
lob
alD
air
yTra
de
, pre
țuri
le p
rod
u-
selo
r la
cta
te a
u c
resc
ut,
pe
fo
nd
ul d
iscu
țiilo
r că v
rem
ea r
ece
și
co
stu
rile
de
ach
iziție
mic
i scu
rtcir
cu
ite
ază
cre
ște
rea p
rod
ucție
i de
lap
te m
ate
rie
-pri
mă d
in U
niu
ne
a E
uro
pe
an
ă, f
ap
t co
nfi
rmat
și d
e
ach
izițiil
e în
cre
ște
re r
ealiz
ate
de
pro
ce
sato
rii r
om
ân
i de
la p
rod
u-
căto
rii a
uto
hto
ni.
Co
nfo
rm m
ăsu
răto
rilo
r in
dexu
lui G
lob
alD
air
yTra
de
, pre
țuri
le la
c-
tate
lor
s-au
majo
rat
cu
2,6
%, p
e 1
7 m
ai 2
01
6, p
ân
ă la
ce
l mai
înalt n
ive
l în
reg
istr
at
în ia
nu
ari
e a
.c.,
reve
nir
ea s
pe
cta
cu
loasă
fiin
d
înre
gis
trată
la p
rod
use
le c
are
co
nțin
gră
sim
i din
lap
te.
Pre
țul l
ap
telu
i bătu
t s-
a m
ajo
rat
cu
16
,2%
, cu
valo
ri a
le g
răsi
-
mii
an
hid
re d
in la
pte
cre
scân
d c
u 4
,9%
, în
tim
p c
e c
ost
uri
le d
e
ach
iziție
a la
pte
lui p
raf
inte
gra
l (zo
nă c
are
re
pre
zin
tă m
ajo
rita
tea
pro
du
selo
r co
me
rcia
lizate
la li
citații)
se
afl
ă în
cre
ște
re
cu
3%
, pân
ă la
un
niv
el d
e 2
.25
2 d
e d
ola
ri a
me
rican
i
ton
a (
ce
l mai î
nalt n
ive
l în
reg
istr
at
în 2
01
6).
Re
vizu
ire
a în
cre
ște
re a
valo
rilo
r la
pte
lui p
raf
inte
-
gra
l est
e în
co
ntr
ast
cu
co
ntr
acta
rea d
e 0
,9%
, pân
ă
la u
n n
ive
l de
1.6
58
de
do
lari
am
eri
can
i, în
me
die
, a
pre
țulu
i lap
telu
i pra
f d
eg
resa
t. A
stfe
l, b
on
usu
l ob
țin
ut
la t
ran
zacțio
nare
a la
pte
lui p
raf
inte
gra
l a a
jun
s la
59
3
de
do
lari
to
na, c
el m
ai m
are
înre
gis
trat
din
octo
m-
bri
e 2
01
3 p
e G
lob
alD
air
yTra
de
, mai e
xact,
cu
ocazi
a
licitațiilo
r-e
talo
n c
are
su
nt
org
an
izate
de
do
uă o
ri p
e
lun
ă d
e c
ătr
e g
igan
tul n
eo
zee
lan
de
z F
on
terr
a.
Zo
ote
hn
ie
5150
2016
Pre
venir
ea ş
i co
mb
ate
rea
infe
stă
rii anim
ale
lor
cu
căp
uşe s
e f
ace
atâ
t p
rin d
ep
ara
zit
are
a
lor, c
ât
şi a a
dăp
ostu
rilo
r.
De
para
zita
rea r
um
eg
ăto
are
lor
se f
ace
cu
RO
MIV
ER
ME
CT
IN ș
i
RO
MA
VE
RM
EC
TIN
PL
US
, iar
la
ovi
ne
se
fac ş
i îm
băie
ri a
ntisc
ab
ioase
.
Caii
se d
ep
ara
zite
ază
cu
EC
VIR
OM
sau
EC
VIR
OM
I, c
âin
ii şi
pis
icile
cu
PA
RA
KIL
L. P
ăsă
rile
se
de
para
zite
ază
cu
RO
MP
AR
ATO
X.
Mam
ifere
le p
ot
fi p
ara
zit
ate
de m
ai m
ulte s
pecii d
e
căp
uşe r
ăsp
ând
ite p
e
teri
tori
ul ţă
rii no
astr
e, in
difere
nt
de
relief.
Căp
uşe
le a
u u
rmăto
are
le s
tad
ii
de
evo
luţie
: ou
, larv
ă, n
imfă
şi a
du
lt,
care
se
de
sfăşo
ară
fie
pe
o s
ing
ură
gazd
ă (
an
imal)
, fie
pe
mai m
ulte
; din
ace
st p
un
ct
de
ve
de
re e
xist
ă t
rei t
ipu
ri
de
căp
uşe
, şi a
nu
me
: căp
uşe
cu
o
sin
gu
ră g
azd
ă; c
ăp
uşe
cu
do
uă g
azd
e
- ad
ică la
rve
le ş
i nim
fele
ace
sto
ra,
du
pă c
e s
e h
răn
esc
pe
un
an
imal,
cad
pe
so
l, se
tra
nsf
orm
ă în
ad
ulți ş
i
ap
oi a
tacă a
lt a
nim
al;
și c
ăp
uşe
cu
tre
i
gazd
e, f
iind
ce
le c
are
îşi d
esf
ăşo
ară
fie
care
sta
diu
de
evo
luţie
pe
an
imale
dife
rite
.
Căp
uşe
le c
u d
ou
ă s
au
tre
i gazd
e in
-
term
ed
iare
fo
lose
sc, p
en
tru
a s
e h
răn
i,
mam
ife
re s
ălb
atice
mic
i (ro
zăto
are
, in
-
sectivo
re), p
ăsă
ri s
ălb
atice
şi,
în s
pe
-
cia
l, m
am
ife
re d
e t
alie
mare
, do
me
stic
e
şi s
ălb
atice
. În
fe
lul a
ce
sta, s
e c
ree
ază
un
lan
ţ p
ara
zita
r în
care
su
nt
cu
pri
nse
mai m
ulte
sp
ecii
de
an
imale
.
Anim
ale
le ş
i o
mu
l se
infe
ste
ză c
u c
ăp
uşe p
e
care
le iau
din
iarb
ă s
au
de p
e t
ufişu
ri. P
en
tru
an
imale
le d
e
co
mp
an
ie (
câin
e, p
isic
ă)
care
tră
iesc
în c
asă
, ve
cto
rii p
en
tru
ace
ste
inse
cte
sun
t ch
iar
stăp
ân
ii lo
r, care
le a
du
c în
locu
inţă
pe
hain
e s
au
încălţăm
inte
.
Căp
uşe
le p
ăsă
rilo
r tr
ăie
sc p
e p
asă
re
în s
tad
iile
de
larv
ă ş
i de
nim
fă, i
ar
ca
ad
ult, î
n d
ife
rite
mate
riale
lem
no
ase
,
cu
ibare
, co
aja
co
pacilo
r, tu
fişu
rile
de
lân
gă c
ote
ţe, u
nd
e s
e r
etr
ag
ziu
a, a
ta-
cân
d d
oar
no
ap
tea.
Căp
ușele
su
nt
cei m
ai în
tâln
iți vecto
ri p
entr
u
transm
itere
a b
olilo
r atâ
t la
anim
ale
, cât
și la
oam
eni.
Ast
fel,
ele
tra
nsm
it p
rin
se
cre
țiile
lor,
od
ată
cu
înţe
pătu
ra,
nu
me
roşi
ag
en
ţi p
ato
ge
ni:
viru
suri
, bacte
rii,
rick
ett
sii,
para
ziţi
mic
eţi, p
rod
ucân
d, a
stfe
l, d
ife
rite
bo
li, c
um
su
nt: p
ara
lizia
de
căp
uşe
, en
ce
falit
e, b
ore
lioza
, bab
esi
oza
, eh
rich
ioza
, fe
bra
Q e
tc.
Căp
uşe
le p
ara
zite
ază
te
mp
ora
r p
e a
nim
al s
au
pe
om
, tim
p în
care
se
hră
ne
sc c
u s
ân
ge
, iar
în s
tare
lib
eră
tră
iesc
în n
atu
ră (
sol,
iarb
ă, t
ufi
şuri
) fă
ră s
ă s
e h
răn
easc
ă a
ni î
ntr
eg
i. E
xist
ă d
ou
ă f
am
i-
lii d
e c
ăp
ușe
care
po
t tr
an
smite
bo
li: Ixo
did
ae
(căp
ușe
cu
cara
-
pace
a t
are
) și
Arg
asi
dae
(căp
ușe
mo
i). E
xist
ă c
ăp
uşe
, din
fam
i-
lia Ixo
did
ae
, care
para
zite
ază
la m
am
ife
re ş
i care
, un
eo
ri, a
tacă ş
i
păsă
rile
, dar
exi
stă ş
i căp
uşe
din
fam
iliile
Arg
asi
dae
şi G
am
ass
i-
dae
, sp
ecif
ice
păsă
rilo
r.
Pe
ntr
u d
ep
ara
zita
rea a
dăp
ost
uri
-
lor
se f
olo
sesc
so
luţii i
nse
cticid
e c
a
RO
MP
AR
AS
EC
T.
Co
mb
ate
rea c
ăp
uşelo
r în
med
iu e
ste
mai g
reu
de
realizat
și a
re în
ve
de
re
de
friş
are
a t
ere
nu
rilo
r p
rin
dis
tru
ge
rea
şi a
rde
rea a
rbu
ştilo
r, b
uru
ien
ilor,
pre
cu
m ş
i pri
n a
plic
are
a u
no
r m
eto
de
zoo
teh
nic
e c
are
se
baze
ază
pe
ro
taţia
păşu
nilo
r și
inte
rzic
ere
a a
nim
ale
lor
infe
state
pe
păşu
nile
asa
nate
.
Căpu
şele
– u
n pe
rico
l pen
tru
sănă
tate
a an
imal
elor
și a
om
ului
Zo
ote
hn
ie
DR
. VIO
RIC
A C
HIU
RC
IU, M
EDIC
VET
ERIN
AR
, DO
CTO
R ÎN
ȘTI
INȚE
MED
ICA
LE -
RO
MV
AC
CO
MP
AN
Y S
.A.
Oda
tă c
u so
sire
a zi
lelo
r căl
-du
roas
e și
a a
pariț
iei c
olțu
lui
ierb
ii, îs
i fac
sim
țită
prez
ența
și
căp
ușel
e, p
araz
iți fo
arte
pe
ricul
oși p
entru
săn
ătat
ea a
ni-
mal
elor
și a
om
ului
. Ace
stea
su
nt h
emat
ofag
e (s
e hr
ănes
c cu
sân
ge) ş
i au
o ac
tivita
te b
i-ol
ogic
ă m
axim
ă în
ace
st s
ezon
, at
acân
d at
ât a
nim
alel
e, c
ât ş
i om
ul. A
cest
ea, h
răni
ndu-
se c
u sâ
nge,
au,
în p
rimul
rând
, efe
ct
spol
iato
r, să
răci
nd o
rgan
ism
ul în
sân
ge, v
itam
ine
şi
min
eral
e. S
aliv
a că
pușe
lor,
care
con
ţine
dife
rite
sub-
stan
ţe to
xice
, ant
icoa
gula
nte
sau
hem
oliz
ante
, poa
-te
să
dete
rmin
e fe
nom
ene
de a
nem
ie, t
oxic
oză
sau
reac
ții a
lerg
ice
de d
iferit
e gr
ade.
5352
2016
Teh
nic
a e
volu
ează
co
nst
an
t și
ast
a s
e p
oate
ve
de
a la
ori
ce
niv
el.
Un
exe
mp
lu p
e c
are
ni l
-a d
at
Le
on
tin
Co
ca
est
e f
ap
tul c
ă la
se
măn
ăto
are
a P
ron
to d
e la
Ho
rsch
în u
rmă c
u v
reo
șase
an
i nu
se
dis
cu
ta a
pro
ap
e d
e-
loc d
esp
re d
ota
rea c
u s
en
zori
de
înfu
nd
are
tu
bu
ri –
un
sis
tem
au
tom
at
care
urm
ăre
şte
tu
bu
rile
de
dis
tri-
bu
ţie
a s
em
inţe
lor.
Pe
atu
nci,
ap
roap
e t
oate
utila
jele
vân
du
te e
rau
fără
, iar
în m
om
en
tul d
e f
aţă
to
ate
utila
-
jele
au
ace
st s
iste
m. M
ai m
ult, a
cre
scu
t și
po
nd
ere
a
ce
lor
care
cu
mp
ără
utila
je c
u s
iste
me
de
dis
trib
uţie
îng
rășă
min
te.
Mew
i pun
e ag
ricu
ltur
a pe
roat
e pr
in te
hnic
ă av
ansa
tăN
OU
TĂ
ȚIL
E P
RE
ZE
NTA
TE
LA
A
GR
ITE
CH
NIC
A A
U F
OS
T A
DU
SE
ȘI L
A
AG
RIP
LA
NTA
-RO
MA
GR
OT
EC
20
16
DEL
IA C
IOB
AN
U
Mew
i est
e un
a di
ntre
com
pani
ile v
ârf d
e lin
ie în
cee
a ce
priv
ește
tehn
ica
agric
olă.
Anu
l ace
sta,
Agr
iPla
nta-
Rom
Agr
oTec
a în
sem
nat o
des
fășu
rare
de
forțe
pen
-tru
com
pani
a cu
sed
iul c
entra
l în
Orți
șoar
a –
Tim
iș.
La e
xpoz
iția
desf
ășur
ată
în p
erio
ada
19-2
2 m
ai,
Mew
i a a
dus
în c
âmpu
l de
la F
undu
lea
nout
ățile
pre
-ze
ntat
e an
ul tr
ecut
la A
grite
chni
ca –
Han
ovra
de
că-
tre p
rodu
căto
rii p
e ca
re-i
repr
ezin
tă în
Rom
ânia
.
„A ș
ase
a e
diție
Ag
riP
lan
ta-R
om
Ag
roTe
c, a
șase
a p
art
icip
are
a
firm
ei M
ew
i. L
ucru
rile
au
evo
luat,
exp
ozi
ția a
de
ven
it t
ot
mai m
are
și m
ai b
ine
org
an
izată
, in
tere
sul e
ste
to
t m
ai c
resc
ut.
Ca a
tare
,
am
co
nsi
de
rat
că p
art
icip
are
a la
ed
iția
20
16
să f
ie c
ea m
ai c
on
-
sist
en
tă ș
i am
ve
nit c
u u
n s
tan
d c
om
pact
pe
o s
up
rafa
ţă m
are
, în
jur
de
2.1
00
de
me
tri p
ătr
ați, a
vân
d u
n n
um
ăr
co
nsi
de
rab
il d
e u
ti-
laje
pre
zen
tate
şi,
bin
eîn
ţele
s, d
e n
ou
tăţi. Î
n c
e p
rive
ște
no
ută
-
ţile
pre
zen
tate
aic
i, p
un
cte
z că s
un
t ace
leaşi
cu
ce
le p
reze
nta
te
la A
gri
tech
nic
a 2
01
5 d
e p
rin
cip
alii
no
ştri
part
en
eri
, co
lab
ora
tori
,
pro
du
căto
ri d
in O
ccid
en
t p
e c
are
-i r
ep
reze
ntă
m în
Ro
mân
ia”,
a
de
cla
rat
Le
on
tin
Co
ca, d
ire
cto
r vâ
nză
ri M
ew
i.
Tracto
rul F
en
dt
10
50
, de
50
0 C
P, p
reze
nta
t an
ul t
recu
t la
Ag
rite
chn
ica a
fo
st s
urp
riza
exp
ozi
ţie
i Ag
riP
lan
ta-R
om
Ag
roTe
c
20
16
în s
tan
du
l Me
wi,
stan
d c
are
an
ul a
ce
sta a
fo
st o
rgan
izat
pe
zon
e d
e p
rod
ucăto
ri, f
erm
ieri
i pu
tân
d u
rmări
mai u
șor,
rân
d p
e
rân
d, r
ealiz
ări
le F
en
dt,
Ch
alle
ng
er,
Valtra
sau
Ho
rsch
.
Se
ria 1
00
0 d
e la
Fe
nd
t in
clu
de
tra
cto
are
de
38
0, d
e 4
20
, de
46
0
și d
e 5
00
CP
și a
fo
st m
ult a
ște
pta
tă d
e c
ătr
e a
gri
cu
lto
ri, f
iind
un
co
nce
pt
de
zvo
ltat
pe
parc
urs
ul u
ltim
ilor
tre
i an
i. S
up
us
la n
um
e-
roase
te
ste
și p
rob
e în
câm
p, c
on
ce
ptu
l vin
e s
ă r
ezo
lve
ne
voile
şi
pre
ten
ţiile
sp
ecif
ice
fe
rmie
rilo
r.
De
la F
en
dt
a f
ost
pre
zen
tată
și c
om
bin
a 9
47
0 X
Hyb
rid
, cu
flu
x
axi
al c
u t
ob
e d
e b
ate
re, d
ar
şi c
u d
ou
ă r
oto
are
în lo
c d
e c
ăiş
ori
.
Toto
dată
, în
sta
nd
ul M
ew
i a f
ost
ad
usă
și c
om
bin
a F
en
dt
94
90
X (
49
6 C
P), c
u h
ed
er
Po
we
rFlo
w d
e 7
,7 m
etr
i, d
est
inată
mari
lor
exp
loata
ții a
gri
co
le.
Fe
rmie
rii c
are
și-
au
făcu
t tim
p s
ă a
jun
gă la
Ag
riP
lan
ta-R
om
Ag
ro-
Tec a
u p
utu
t ve
de
a ș
i no
ile s
eri
i de
tra
cto
are
de
la V
altra
, pre
zen
-
tate
exc
lusi
v la
Han
ovr
a: n
ou
l N 1
24
H, T
racto
rul a
nu
lui 2
01
6, p
re-
cu
m ș
i no
ile t
racto
are
din
se
ria 4
- T
4, M
4. D
e la
Ch
alle
ng
er
au
fost
pre
zen
te în
sta
nd
ul M
ew
i do
uă m
od
ele
no
i. „D
e la
Ho
rsch
am
ad
us
sem
ăn
ăto
rile
pe
ntr
u p
ăio
ase
și p
en
tru
pră
șito
are
din
no
ua g
am
ă F
ocu
s, m
ași
ni c
are
au
part
icip
at
la d
em
on
stra
țiile
pra
ctice
din
exp
ozi
ție
. N-a
ş vr
ea s
ă t
rec p
est
e f
irm
a R
au
ch, d
e la
care
am
ad
us
sist
em
ele
pe
rfo
rman
te d
e d
istr
ibu
it în
gră
șăm
inte
-
Axe
nt,
avâ
nd
po
sib
ilita
tea d
e a
face
tre
ab
ă b
un
ă ş
i dacă v
orb
im
de
îng
rășă
min
te g
ran
ula
re, ş
i dacă v
orb
im d
e a
me
nd
am
en
tele
care
ştim
că s
un
t o
pro
ble
mă p
en
tru
a f
i dis
trib
uite
, îm
pră
ştia
te
pe
câm
p”,
a m
ai s
pu
s L
eo
ntin
Co
ca.
Tehnolo
giz
area
creșt
e
efi
cie
nța
ferm
ei
Atâ
t p
rod
ucăto
rii ș
i dis
trib
uito
rii,
cât
și a
gri
cu
lto
rii s
un
t d
e a
co
rd
că t
ot
ce
ea c
e în
seam
nă t
eh
nic
ă m
od
ern
ă, d
e u
ltim
ă g
en
era
ție
,
est
e m
ult m
ai u
şor
de
exp
loata
t și
ad
uce
un
sp
or
de
efi
cie
nță
în
ferm
e. G
rad
ul d
e t
eh
no
log
izare
rid
icat
face
ca o
pe
raţiu
nile
sta
n-
dard
ale
un
ui t
racto
r cu
o s
em
ăn
ăto
are
sau
un
plu
g s
ă f
ie m
ult
mai f
acile
. „F
ap
tul c
ă s
un
t o
su
me
de
nie
de
alte
po
sib
ilită
ţi p
e
care
ţi l
e c
ree
ază
tra
cto
rul s
au
se
măn
ăto
are
a, s
au
utila
jul p
e c
are
vre
i să-l
fo
lose
şti e
ste
o c
he
stiu
ne
co
mp
lem
en
tară
. Pra
ctic, t
ot
ce
înse
am
nă a
co
nd
uce
tra
cto
rul,
a m
an
evr
a u
tila
jul-
an
exă
, fo
-
losi
rea s
tan
dard
, să z
ice
m, a
un
ei m
aşi
ni a
gri
co
le s
au
a u
nu
i uti-
laj e
ste
mu
lt m
ai f
acil.
Și c
ine
vre
a s
ă în
veţe
şi e
dis
pu
s să
înve
ţe
mai m
ulte
de
spre
ce
po
ate
să f
acă t
racto
rul,
co
mb
ina s
au
utila
jul,
care
înse
am
nă p
ân
ă la
urm
ă e
ficie
ntiza
rea a
cţiu
nii
sau
a m
un
cii
cu
ace
ste
utila
je, e
ste
co
mp
lem
en
tar
și d
uce
la o
efi
cie
nţă
mai
mare
, la c
on
sum
uri
mai m
ici,
la u
n p
rofi
t în
co
nse
cin
ță”,
a s
pe
cif
i-
cat
rep
reze
nta
ntu
l Me
wi.
Teh
nic
ă ag
rico
lă
5554
2016
Ferm
ieru
l tr
eb
uie
să s
e
co
ncentr
eze
pe c
eea
ce
poat
e f
ace e
lÎn
ultim
ele
lun
i s-a
dis
cu
tat
foart
e m
ult d
esp
re li
psa
su
bve
nţiilo
r,
dar
și d
esp
re f
on
du
rile
eu
rop
en
e la
care
se
aju
ng
e f
oart
e g
reu
.
Mai m
ult, n
ici v
rem
ea n
u a
fo
st c
hia
r p
e p
lacu
l ag
ricu
lto
rilo
r. „A
ş
vre
a c
a t
oți a
gri
cu
lto
rii s
ă s
e c
on
ce
ntr
eze
mai m
ult p
e id
ee
a d
e a
face
în p
rim
ul ş
i pri
mu
l rân
d lu
cru
rile
care
-i p
rive
sc ş
i de
pin
d s
ută
la s
ută
de
ei,
să le
facă e
xact
aşa
cu
m t
reb
uie
. Și a
ia în
seam
nă
teh
no
log
izare
a, i
ar
po
sib
ilită
ţile
su
nt
ne
nu
măra
te. O
să z
ică t
oată
lum
ea: «
Da, d
ar
n-a
vem
fin
an
ţări
!». Ș
i to
tuși
, fin
an
ţări
le s
un
t m
ai
mu
lt d
ecât
acce
sib
ile, p
oate
așa
cu
m n
-au
fo
st n
icio
dată
. To
ți f
ur-
niz
ori
i de
te
hn
ică m
od
ern
ă a
u p
rog
ram
e d
e f
inan
țare
atr
ăg
ăto
are
pe
ntr
u f
erm
ieri
. Ei n
u a
u d
ecât
să-ş
i ia t
eh
nic
a p
otr
ivită f
erm
ei l
or,
așa
încât
rezu
ltate
le s
ă f
ie m
ulțu
mito
are
. Din
pu
nctu
l me
u d
e v
e-
de
re, p
rob
lem
a n
u o
văd
nic
i la A
PIA
, nic
i la c
eru
l de
su
s, n
ici î
n
stân
ga, n
ici î
n d
reap
ta, c
i aco
lo, l
a n
oi î
n f
erm
ă, u
nd
e a
gri
cu
lto
-
rul t
reb
uie
să f
acă t
otu
l ca s
ă n
u d
ep
ind
ă d
e s
ub
ven
ții s
au
de
alți
facto
ri e
xte
rni”, c
red
e d
ire
cto
rul L
eo
ntin
Co
ca.
Pri
n u
rmare
, fe
rmie
rul c
are
își a
chiz
ițio
ne
ază
te
hn
ica p
otr
ivită ș
i
care
inve
ste
ște
în t
eh
no
log
ie p
en
tru
a o
bțin
e p
rod
ucții r
idic
ate
și d
e c
alit
ate
va f
i în
totd
eau
na c
âșt
igăto
r, ch
iar
dacă v
rem
ea s
au
au
tori
tățile
nu
su
nt
de
part
ea lu
i.
Ace
lași
tre
nd
se
po
ate
re
marc
a ș
i la s
iste
me
le G
PS
,
care
, de
și s
un
t lu
ate
în c
alc
ul d
e m
ai m
ulți a
ni,
încă s
e
afl
ă la
înce
pu
t. „S
un
t co
nvi
ns
că în
tr-u
n a
n, d
oi-
tre
i, to
ţi
mari
i fe
rmie
ri v
or
ave
a p
e m
aşi
nile
ag
rico
le d
e m
are
pe
rfo
rman
ţă, p
e c
are
le a
u în
cu
rte
, sis
tem
e d
e u
rmă-
rire
şi c
on
tro
l şi c
om
an
dă p
rin
GP
S”,
a a
firm
at
Le
on
tin
Co
ca. A
ce
sta c
red
e c
ă p
rin
cip
ala
pre
ocu
pare
a f
erm
ie-
rilo
r în
co
nd
ițiil
e c
limatice
actu
ale
ar
tre
bu
i să o
re
pre
-
zin
te t
eh
no
log
izare
a f
erm
elo
r, d
acă îș
i do
resc
să f
acă
lucru
rile
bin
e în
fe
rmă ş
i să o
bţin
ă r
ezu
ltate
bu
ne
, o r
e-
co
ltă d
e c
alit
ate
. Do
ar
așa
po
t să
facă d
ife
ren
ţa d
intr
e
ei ş
i co
mp
etito
rii c
are
nu
gân
de
sc în
fe
lul a
ce
sta.
Teh
nic
ă ag
rico
lă
5620
16
de 1,5
-2 or
i mai
mic
GAZ
de 3-
4 ori
mai
mic
CEri
rand
amen
t 94
-97%
de 2-
3 ori
mai
mic de
4-5 o
ri mai
mic
term
ice
injec
tor,
radi
ante
ecoH
OR
NE
T
i-P
E-m
și s
oia
până la
208,9
1 m
ilioane d
e tone,
resp
ect
iv 7
9,0
2 m
ilioane d
e tone, p
est
e
est
imările
analiș
tilor.
În p
ofida r
aport
ulu
i US
DA
, la B
urs
a d
e
la C
hic
ag
o c
ota
țiile
futu
res
la g
râu c
u li
-
vrare
în m
ai c
reșt
eau în
aprilie
cu 1
,17%
,
până la
4,5
25 U
SD
per
bush
el,
în tim
p
ce c
ota
țiile
la p
oru
mb a
u c
resc
ut cu
1,6
8
dola
ri, p
ână la
3,6
275 U
SD
per
bush
el.
Sto
curi
UE
în
scăd
ere
An
aliș
tii S
trate
gie
Gra
ins
afi
rmă c
ă a
c-
tualu
l pro
gra
m d
e e
xpo
rt d
e g
râu
al
UE
, care
ar
urm
a s
ă t
ota
lize
ze c
irca
30
,4 m
ilio
an
e d
e t
on
e, v
a d
uce
la d
imi-
nu
are
a d
isp
on
ibilu
lui d
in s
ilozu
ri p
en
tru
sezo
nu
l 20
15
-20
16
. Se
pre
co
niz
ează
că d
up
ă f
inaliz
are
a s
ezo
nu
lui a
gri
co
l,
sto
cu
rile
de
grâ
u a
r u
rma s
ă a
tin
gă u
n
tota
l de
14
,7 m
ilio
an
e d
e t
on
e, î
n s
că-
de
re c
u 0
,9 m
ilio
an
e f
ață
de
est
imări
le
din
ap
rilie
20
16
.
Co
nsu
ltan
ții c
om
pan
iei f
ran
ce
ze a
u
ad
ău
gat
că p
rețu
rile
mic
i au
re
pre
zen
-
tat,
la r
ân
du
l lo
r, u
n s
tim
ul p
en
tru
ce
re-
rea d
e c
on
sum
din
se
cto
rul z
oo
teh
nic
,
fap
t care
a d
us
la d
imin
uare
a c
u ș
i mai
mu
lt a
dis
po
nib
ilulu
i din
silo
zuri
.
Cult
uri
le d
e
pri
măvară
, est
imăr
i pozi
tive
Sp
ecia
liștii S
trate
gie
Gra
ins
susț
in
că a
pro
ap
e t
oate
su
pra
fețe
le c
are
Pre
vizi
uni p
ozit
ive
priv
ind
prod
ucți
a de
grâ
u a
țări
lor U
EM
IHA
ELA
PR
EVEN
DA
Stra
tegi
e G
rain
s a
revi
zuit
în c
reșt
ere
prev
iziu
nile
priv
ind
prod
ucția
de
grâu
a
Uni
unii
Euro
pene
, ana
liștii
ridi
când
șt
ache
ta c
u 1,
9 m
ilioa
ne d
e to
ne,
până
la u
n to
tal o
bțin
ut la
fina
l de
se-
zon
de 1
46,7
mili
oane
de
tone
, în
creș
tere
față
de
cifra
veh
icul
ată
ante
-rio
r, de
144
,8 m
ilioa
ne d
e to
ne.
Est
imările
privi
nd p
roducț
ia în
cre
ștere
sunt su
sțin
ute
în m
are
măsu
ră ș
i de
condiți
ile a
gro
mete
oro
log
ice f
avo
rabile
,
afirm
ația
confo
rm c
ăre
ia „ce
reale
le d
e
toam
nă p
rezi
ntă
un p
ote
nția
l exc
ele
nt”
fiin
d v
ala
bilă
pentr
u m
ulte
țări a
le U
ni-
unii
Euro
pene c
u s
upra
fețe
întin
se d
e
cultu
ră.
În m
od p
art
icula
r, cr
eșt
ere
a e
ste p
usă
pe s
eam
a u
nor
țări-c
heie
în c
eea c
e
prive
ște p
roducț
ia d
e g
râu -
Germ
ania
,
Rom
ânia
și S
pania
. În a
cest
e s
tate
, potr
i-
vit S
trate
gie
Gra
ins,
cultu
rile
de toam
nă
au b
enefici
at în
mare
part
e d
e v
rem
e
bună, f
apt ca
re a
susț
inut din
plin
dezv
ol-
tare
a p
lante
lor.
Pe la
mijl
ocu
l lunii
aprilie
a.c
., ra
port
ul
US
DA
rele
va c
ă s
tocu
rile
mondia
le d
e
grâ
u a
r pute
a a
jung
e în
sezo
nul 2
015-
2016 la
239,2
6 m
ilioane d
e tone, c
u
0,7
% m
ai m
ult
decâ
t pre
coniz
a D
epart
a-
mentu
l am
erica
n a
l ag
ricu
lturii î
n m
art
ie.
Cantit
ate
a d
e g
râu c
are
urm
ează
să f
ie
util
izată
de C
hin
a, c
el m
ai m
are
consu
-
mato
r m
ondia
l de g
râu, v
a s
cădea în
să
la 1
12 m
ilioane d
e tone, c
el m
ai m
ic n
i-
vel d
e d
upă 2
011, î
n tim
p c
e p
roducț
ia
de g
râu a
Uniu
nii
Euro
pene a
fost
est
i-
mată
la 1
60 d
e m
ilioane d
e tone, c
u u
n
pro
cent m
ai m
are
decâ
t pro
gnoze
le d
in
mart
ie 2
016.
În p
lus,
US
DA
își î
mbunătă
țea e
stim
ările
refe
rito
are
la s
tocu
rile
fin
ale
de p
oru
mb
fuse
seră
alo
cate
pe
ntr
u o
rzu
l de
pri
-
măva
ră ș
i pe
ntr
u p
oru
mb
au
fo
st d
eja
însă
mân
țate
. Co
nsu
ltan
ții f
ran
ce
zi p
re-
văd
o p
rod
ucție
to
tală
de
po
rum
b p
en
-
tru
UE
de
62
,7 m
ilio
an
e d
e t
on
e. D
acă
est
imări
le s
e v
or
tran
spu
ne
în r
eali-
tate
, to
talu
l ob
țin
ut
în a
ce
st a
n a
r fi
mai m
are
cu
no
uă p
roce
nte
de
cât
ce
l
ob
țin
ut
la f
ine
le lu
i 20
15
.
Pro
du
cți
a d
e o
rz e
ste
est
imată
a f
i
mai m
are
de
cât
ce
ea c
e s
-a o
bți
nu
t
an
ul tr
ecu
t, p
revi
ziu
nile
actu
ale
fiin
d
în ju
rul cif
rei d
e 6
2,5
mili
oan
e d
e t
on
e,
cu
un
u la s
ută
mai m
ult
de
cât
reco
lta
din
20
15
.
Rom
ânia
, mai
mult
grâ
u în
2015
decâ
t în
2
014
La g
râu
, în
Ro
mân
ia, p
rod
ucția m
ed
ie
la h
ecta
r a f
ost
de
3,6
8 t
on
e în
20
15
,
față
de
3,6
4 t
on
e, c
ât
se în
reg
istr
a c
u
un
an
în u
rmă, i
ar
can
tita
tea t
ota
lă r
e-
co
ltată
a d
ep
ăși
t 7
,5 m
ilio
an
e d
e t
on
e,
co
mp
ara
tiv
cu
7,4
mili
oan
e d
e t
on
e în
an
ul 2
01
4.
Pro
du
cția m
ed
ie la
he
cta
r o
bțin
ută
la
orz
a c
resc
ut
și e
a la
4,0
3 t
on
e, î
n t
imp
ce
în 2
01
4 a
fo
st d
e n
um
ai 3
,8 t
on
e,
iar
can
tita
tea t
ota
lă r
eco
ltată
a a
jun
s la
1,0
51
mili
oan
e d
e t
on
e.
Co
nfo
rm F
AO
, Eg
iptu
l, u
nu
l din
tre
pri
n-
cip
alii
clie
nți d
e e
xpo
rt a
i Ro
mân
iei,
va
imp
ort
a în
an
ul f
iscal 2
01
5-2
01
6 a
pro
-
xim
ativ
11
mili
oan
e d
e t
on
e d
e g
râu
, în
linie
cu
niv
elu
l me
diu
al i
mp
ort
uri
lor
din
ultim
ii cin
ci a
ni.
Pia
ța a
gri
colă
5820
16
Doa
r cei
bun
i vor
reuș
i în
agri
cult
ură,
iar O
vidi
u O
nișo
r cr
ede
că e
ste
unul
din
tre
eiM
IHA
ELA
PR
EVEN
DA
„Am
inve
stit
ani î
ntre
gi ș
i nu
pute
m, d
intr-
odat
ă, s
ă în
chid
em p
răvă
lia ș
i să
ne re
prof
ilăm
”, ne
-a s
pus
Ovi
diu
Oni
șor,
adm
inis
trato
rul A
da P
rod
Com
SR
L,
soci
etat
e ca
re d
ețin
e la
Viiș
oara
, jud
ețul
Clu
j, o
fer-
mă
mix
tă –
600
de
taur
ine
pent
ru p
rodu
cția
de
lapt
e și
1.2
00 h
a de
cul
tură
mar
e. D
upă
un a
n 20
15 c
u pr
ețur
i foa
rte m
ici p
entru
lapt
ele-
mat
erie
prim
ă, în
târ-
zier
ea s
ubve
nție
i de
anul
ace
sta
nu e
tocm
ai d
e bu
n au
gur,
situ
ația
act
uală
dân
d de
furc
ă m
ai a
les
cres
că-
toril
or d
e an
imal
e. R
educ
erea
cos
turil
or, p
rodu
cțiil
e m
ari,
într-
un c
uvân
t, ef
icie
nța,
ar p
utea
înse
mna
sal
-va
rea
de la
falim
ent.
Efi
cie
nța
duce
la p
rofi
tO
vidiu
Oniș
or
spune c
ă a
avu
t un ș
oc
când a
văzu
t că
pre
țul l
apte
-
lui a
scă
zut
de la
1,7
lei/
litru
la 1
,1 le
i, câ
t est
e în
pre
zent,
dar
ast
a
nu l-
a f
ăcu
t să
dea în
apoi.
În z
oote
hnie
, un p
reț
mic
, chia
r în
condiții
de p
rofit
rela
tiv,
nu îț
i perm
ite în
să s
ă f
aci
inve
stiții,
așa
că t
rebuie
căuta
te s
olu
ții.
„În t
imp, l
ucr
urile
ast
ea, m
ai a
les
lipsa
inve
stițiil
or,
se
vor
vedea. N
u ș
tiu c
are
va f
i solu
ția, p
oate
reduce
rea c
ost
urilo
r și
mărire
a p
roducț
iilor,
dar
va f
i dest
ul d
e d
elic
at.
Trebuie
să d
eve
nim
pro
fesi
oniș
ti s
ută
la s
ută
ca s
ă d
epăși
m s
ituația a
ceast
a, a
rată
fer-
mie
rul.
Noi,
la s
oci
eta
tea p
e c
are
o a
dm
inis
trez,
sunte
m b
ine, p
en-
tru c
ă a
m lu
at
o li
nie
de c
redit ș
i acu
m a
șteptă
m b
anii
de la
AP
IA.
Dacă
nu p
rim
im b
anii
în iu
nie
cel t
ârz
iu, v
a f
i o p
roble
mă. N
-am
cre
-
zut
că v
oi t
răi v
rem
urile
în c
are
să a
m e
moții c
ă p
oate
pro
cesa
toru
l
să s
pună «
de m
âin
e n
u-ț
i mai i
au la
pte
le».
”
Ovi
diu
On
ișo
r cre
de
că p
en
tru
a f
ace
față
div
ers
elo
r g
reu
tăți, p
e-
rio
ad
elo
r d
ific
ile, s
olu
ția o
re
pre
zin
tă e
ficie
nța
și u
n p
reț
de
co
st
care
să f
ie c
on
cu
ren
țial c
u c
el d
in O
ccid
en
t.
Efi
cie
nța
, în
op
inia
ag
ron
om
ulu
i care
est
e ș
i in
form
aticia
n,
po
rne
ște
în p
rim
ul r
ân
d d
e la
a-ț
i cu
no
așt
e p
rețu
l exa
ct
cu
care
pro
du
ci l
ap
tele
. Dar
ferm
ieru
l ro
mân
n-a
fo
st ș
i nu
est
e n
ici a
zi
ob
ișn
uit s
ă s
pu
nă c
u e
xactita
te d
e z
ecim
ale
pre
țul d
e c
ost
al l
ap
-
telu
i. C
ân
d v
a f
i cap
ab
il d
e a
ce
st lu
cru
, va p
ute
a s
ă g
ăse
asc
ă ș
i
solu
ții p
en
tru
a d
eve
ni p
rofi
tab
il.
Un
pas
cătr
e e
ficie
nță
est
e c
reșt
ere
a p
rod
ucție
i pe
cap
de
an
i-
mal.
O p
rod
ucție
su
b 8
.00
0 d
e li
tri d
e la
pte
pe
cap
de
an
imal,
an
ual,
îți r
ed
uce
cu
mu
lt ș
an
sele
de
a f
i efi
cie
nt
în f
erm
ă. „
N-a
i
nic
io ș
an
să s
ă f
ii e
ficie
nt
cu
o v
acă s
ub
8.0
00
de
litr
i. A
po
i, tr
e-
bu
ie s
ă r
esp
ecți n
iște
re
țete
, să u
rmăre
ști u
n p
rog
ram
, lu
cru
rile
nu
se
fac în
zo
ote
hn
ie d
e la
o z
i la a
lta. E
un
se
cto
r m
ai c
iud
at,
fi-
ind
că n
oi a
m in
vest
it a
ni î
ntr
eg
i și n
u p
ute
m d
intr
-od
ată
să în
chi-
de
m p
răvă
lia ș
i să n
e r
ep
rofi
lăm
. Am
inve
stit în
utila
je, î
n g
rajd
uri
,
în la
gu
ne
, în
sis
tem
e d
e d
eje
cții ș
i așa
mai d
ep
art
e”,
a
afi
rmat
clu
jean
ul.
Mai m
ult, f
erm
ieri
i ro
mân
i se
love
sc d
e d
ife
ren
ța d
intr
e
sub
ven
țiile
din
alte
țări
eu
rop
en
e ș
i ce
le d
e a
ici ș
i ch
iar
dacă c
resc
ăto
rii d
e v
aci d
e la
pte
ar
fi m
ai e
ficie
nți ș
i
s-ar
ap
rop
ia d
e r
ezu
ltate
le lo
r –
ce
ea c
e în
că n
u s
e în
-
tâm
plă
–, t
ot
le v
a f
i gre
u.
Păm
ântu
l tre
buie
să
fie în p
ropri
eta
tea
rom
ânilo
rIn
vest
ițiil
e în
tr-o
fe
rmă s
un
t u
n p
roce
s co
nti
nu
u p
en
-
tru
că d
inco
lo d
e n
ece
sita
tea u
no
r te
hn
olo
gii
no
i, și
vech
ile m
ași
ni au
o lim
ită d
e v
iață
, se
str
ică ș
i tr
eb
uie
înlo
cu
ite
. „E
ne
voie
să in
vest
im z
i d
e z
i. N
oi sc
him
băm
tracto
are
le, î
nce
rcăm
să v
ed
em
ce
e c
om
pe
titi
v, r
ep
et,
cu
m p
ute
m r
ed
uce
co
stu
rile
. Su
b a
spe
ctu
l ace
sta,
n-o
să a
vem
nic
iod
ată
lin
iște
, să z
ice
m: «G
ata
, lu
ăm
o
pau
ză».
Nu
. To
t ti
mp
ul,
tre
bu
ie s
ă in
vest
im”, a
pu
ncta
t
ferm
ieru
l. În
op
inia
lu
i O
vid
iu O
niș
or,
ce
i b
un
i vo
r re
uși
în a
gri
cu
ltu
ră ș
i e
ste
co
nvi
ns
că e
l e
ste
un
ul d
intr
e e
i.
„Im
po
rtan
t e
ste
ca ș
i te
ren
ul să
răm
ân
ă în
pro
pri
eta
-
tea r
om
ân
ilor.
Va f
i g
reu
pe
ntr
u a
gri
cu
lto
ri s
ă c
on
cu
-
reze
cu
fo
nd
uri
de
in
vest
iții
care
vin
și cu
mp
ără
ma-
siv,
în
co
nd
ițiil
e în
care
și p
rețu
rile
au
cre
scu
t. A
r fi
bin
e-v
en
ită o
le
ge
în
ace
st s
en
s, c
are
să îi aju
te p
e
rom
ân
i să
cu
mp
ere
te
ren
ul,
ca p
ăm
ân
tul să
răm
ân
ă a
l
rom
ân
ilor.”
Ferm
a lu
i Ovi
diu
Oniș
or,
din
loca
litate
a c
luje
ană V
iișoara
, are
un
efe
ctiv
tota
l de 6
00 d
e t
aurine, d
in c
are
280 d
e v
aci
intr
ă z
ilnic
la m
uls
. Rasa
pre
dom
inantă
est
e H
ols
tein
Friză
, ferm
ieru
l fiin
d
conșt
ient
că d
acă
vre
i să o
bții p
roducț
ii ridic
ate
, de p
est
e 8
.000
de li
tri/
vacă
/an, a
i nevo
ie d
e o
rasă
adecv
ată
. „Va t
rebui s
ă d
iscu
-
tăm
în s
curt
tim
p d
e 1
0.0
00 d
e li
tri d
e la
pte
pe c
ap d
e a
nim
al p
e
an. A
șa c
um
s-a
u f
ăcu
t pro
gre
se m
ari în
veg
eta
l, câ
nd d
e la
3-4
tone p
e h
ect
aru
l de g
râu a
cum
dis
cută
m d
e 6
-7 t
one s
au d
e la
7-8
tone p
e h
ect
aru
l de p
oru
mb a
cum
dis
cută
m d
e 1
0-1
2 t
one, a
șa
va t
rebui s
ă s
e v
adă ș
i saltul p
e v
aca
de la
pte
, resp
ect
iv s
ă f
ace
m
anual 8
.000-1
0.0
00 d
e li
tri p
e c
ap d
e v
acă
. Altfe
l, va
fi f
oart
e g
reu
să r
ezi
stăm
pe p
iață
”, est
e d
e p
ăre
re O
vidiu
Oniș
or,
în f
erm
a c
ăru
ia
pro
ducț
ia m
edie
pe c
ap d
e v
acă
ating
e c
ifra
7.1
28 li
tri/
vacă
/an.
În c
adru
l soci
etă
ții d
eținute
de O
niș
or,
Ada P
rod C
om
SR
L, s
e e
x-
plo
ate
ază
1.2
00 d
e h
ect
are
, majo
rita
tea s
upra
fețe
i fiin
d în
are
ndă.
Culturile
pe c
are
merg
e f
erm
ieru
l clu
jean s
unt
rapiţă, g
râu, p
oru
mb,
soia
, sfe
clă d
e z
ahăr,
mază
re, c
am
toată
gam
a d
e c
ultură
mare
.
Din
ferici
re, l
a c
ultura
mare
se a
nunță
un a
n b
un, a
vând în
vedere
că p
ână a
cum
, de e
xem
plu
, rapița a
rată
foart
e b
ine, i
ar
pre
țul p
e
burs
ă e
în c
reșt
ere
.
Din
fer
mă
în f
erm
ă
6160
2016
Nevo
ia e
xist
ențe
i unui f
ir r
oșu
, ghid
de b
une p
ract
ici,
care
să a
jute
la r
ealiz
are
a u
nor
lucr
ări c
are
să c
onst
ituie
un a
juto
r, un in
stru
ment
faci
l și f
eza
bil
pentr
u s
iste
mul d
e ju
stiți
e, a
colo
unde d
om
eniu
l to-
pog
rafiei,
cadast
rulu
i și g
eodezi
ei c
ontr
ibuie
, poate
fi i
dentif
icată
din
pre
fața
lucr
ării „
Ghid
ul e
xpert
ulu
i tehnic
judic
iar
din
dom
eniu
l topo-
gra
fiei,
cadast
rulu
i și g
eodezi
ei”,
sem
nată
de d
oam
na ju
decă
tor
pro
f.
dr.
univ
. Lid
ia B
ara
c: „M
are
a m
ea b
ucu
rie r
ezi
dă în
ace
ea c
ă a
m c
on-
stata
t că
lucr
are
a d
e f
ață
nu r
epre
zintă
doar
un G
hid
al e
xpert
ulu
i
tehnic
în d
om
eniil
e a
lese
cu g
rijă
de a
uto
r, ci
, deopotr
ivă, u
n v
erita
-
bil
Ghid
al j
udecă
toru
lui,
confr
unta
t zi
lnic
cu d
ezl
eg
are
a s
ituaţii
lor
ju-
ridic
e li
tigio
ase
, care
pun ş
i repun în
dis
cuţie
dre
ptu
l la p
roprieta
te,
dre
pt fu
ndam
enta
l al o
mulu
i, şi
ideea d
e d
repta
te, p
e c
are
tre
buie
să
o p
rom
ove
ze în
fie
care
act
de ju
stiţi
e, p
entr
u c
a s
oci
eta
tea p
e c
are
o d
ese
rveşt
e s
ă-l r
ecu
noasc
ă ş
i să-l r
esp
ect
e. N
u ş
tiu c
ât au c
on-
tat im
pre
siile
sau c
oncl
uzi
ile d
esp
rinse
de a
uto
r, cu
prile
jul î
ntâ
lnirilo
r
noast
re, d
edic
ate
împlin
irii
pro
iect
ulu
i înch
eia
t cu
Curt
ea d
e A
pel T
i-
miş
oara
. Dar,
în m
od c
ert
, judecă
toru
l şi e
xpert
ul s
-au în
tâln
it în
tr-u
n
punct
com
un, i
ar
ace
st p
unct
est
e u
nul t
rist
, căci
fie
care
s-a
pla
sat
în ip
ost
aza
de a
„g
ăsi
dru
mul”
în la
birin
tul î
n c
are
est
e o
blig
at să
in-
tre, c
u s
impla
spera
nţă
că v
or
aju
ng
e la
„ca
păt”
împre
ună ş
i în a
ce-
laşi
loc.
Din
ace
st p
unct
de v
edere
, lucr
are
a d
e f
aţă
est
e m
onum
en-
tală
, căci
abso
arb
e toate
„neîn
ţele
gerile
” ca
re-l f
răm
ântă
pe e
xpert
şi
pe ju
decă
tor,
deopotr
ivă. M
-am
într
ebat dacă
ace
ast
ă „dra
mă” est
e
just
ific
ată
şi,
de în
dată
, am
înţe
les
că p
ot id
entif
ica c
auze
com
une,
apte
să ju
stific
e in
satis
facţ
iile g
enera
te d
e s
ăvâ
rşirea a
ctulu
i de ju
s-
tiţie
, în r
aport
cu s
oci
eta
tea. A
stfe
l, est
e s
implu
de o
bse
rvat câ
t de
îndepărt
at est
e în
văţă
mântu
l superior
juridic
de p
ract
ică, c
ăci
viit
o-
rul j
udecă
tor,
în a
nii
de s
tudenţie
, nu b
enefici
ază
de o
pro
gra
mă c
are
Rol
ul e
xper
tulu
i teh
nic
judi
ciar
di
n do
men
iul t
opog
rafie
i, ca
dast
rulu
i și g
eode
ziei
DR
. IN
G. D
IPL.
MIH
AI R
AC
OV
ICEA
N
În m
ater
ialu
l de
față
, voi
înce
rca
să p
rezi
nt c
âtev
a el
e-m
ente
fund
amen
tale
lega
te d
e ro
lul e
xper
tulu
i teh
nic
judi
ciar
din
dom
eniu
l top
ogra
fiei,
cada
stru
lui ș
i geo
-de
ziei
în c
adru
l pro
cesu
lui d
e în
făpt
uire
a a
ctul
ui d
e ju
stiți
e în
Rom
ânia
. Toț
i cei
inte
resa
ți de
lucr
ări d
e ce
r-ce
tare
știi
nțifi
că a
plic
ată
care
treb
uie
să s
e fin
aliz
eze
cu u
n ra
port
tehn
ic ju
dici
ar a
u la
înde
mân
ă un
ghi
d de
bun
e pr
actic
i, ag
reat
de
Cur
tea
de A
pel T
imiș
oara
. P
e si
te-u
l Cur
ții d
e A
pel T
imiș
oara
, pe
porta
lul J
ust.
ro, e
ste
post
at „G
hidu
l exp
ertu
lui t
ehni
c ju
dici
ar d
in
dom
eniu
l top
ogra
fiei,
cada
stru
lui ș
i geo
dezi
ei” (
ww
w.
curte
apel
timis
oara
.ro),
care
înse
amnă
o re
cuno
aște
re
a fa
ptul
ui c
ă pr
ofes
ia n
oast
ră c
onte
ază
și re
prez
in-
tă u
n do
men
iu d
e im
porta
nță
națio
nală
, apr
ecia
t de
just
iție.
Tot
odat
ă, e
xper
ții te
hnic
i jud
icia
ri ar
treb
ui s
ă în
țele
agă
că ro
lul l
or în
pro
cesu
l de
înfă
ptui
re a
act
ului
de
just
iție
este
det
erm
inan
t. În
să n
u în
oric
e co
ndiți
i.
Pro
fesi
onalis
mul,
mora
litate
a, e
chid
ista
nța
, resp
on-
sabili
tate
a, c
alit
ate
a, î
ntr
-un c
uvâ
nt,
adevă
rul,
pre
zen-
tat
din
punct
de v
edere
tehnic
, cu o
rice
pre
ț, re
pre
zintă
ese
nțialu
l care
tre
buie
să c
ara
cterize
ze u
n e
xpert
, iar
lu-
crările
efe
ctuate
de a
cest
a t
rebuie
să s
e c
alif
ice în
ve-
dere
a s
lujir
ii ace
stui a
ct n
obil,
așa
încâ
t ace
sta s
ă p
oată
să-ș
i îndeplin
easc
ă m
andatu
l încr
edin
țat
de o
rganele
care
dis
pun a
stfe
l de e
xpert
ize.
Cad
astr
u ș
i ca
rte
fun
ciar
ă
6220
16
să-l în
arm
eze
cu c
unoşt
inţe
mai
am
ple
, tehnic
e, d
in d
om
eniu
l topo-
gra
fiei,
al c
adast
rulu
i sau a
l geodezi
ei.
Și a
sta s
e în
tâm
plă
în c
ondiţi
-
ile în
care
majo
rita
tea li
tigiil
or
judic
iare
apar
în s
fera
de v
iaţă
civ
ilă a
oam
enilo
r”. L
idia
Bara
c est
e o
auto
rita
te c
e m
erită
asc
ulta
tă, a
vând
în v
edere
cariera
dom
nie
i sale
: pre
ședin
te a
l Curț
ii de A
pel,
secr
e-
tar
de s
tat în
cadru
l Min
iste
rulu
i Just
iției ș
i, nu în
ulti
mul r
ând, p
rofe
-
sor
univ
ers
itar
cu e
xperiență
ext
rem
de b
og
ată
(că
rți d
e s
peci
alit
ate
,
art
icole
, mic
a r
efo
rmă în
just
iție e
tc.).
La toate
ace
stea, d
acă
adău-
găm
multi
tudin
ea d
e p
roce
se ju
deca
te, n
e d
ăm
seam
a c
ă a
pre
cierile
dom
nie
i sale
au o
gre
uta
te m
are
în u
tilita
tea a
cest
ui g
hid
.
Ce r
epre
zintă
un e
xpert
și c
e
est
e e
xpert
iza
Confo
rm D
EX
, exp
ert
ul e
ste o
„pers
oană c
are
pose
dă c
unoșt
ințe
tem
ein
ice în
tr-u
n a
num
it d
om
eniu
; speci
alis
t de m
are
cla
să; p
er-
soană c
om
pete
ntă
într
-un a
num
it d
om
eniu
, num
ită d
e u
n o
rgan d
e
stat
sau d
e p
ărț
ile in
tere
sate
pentr
u a
face
o e
xpert
iză”.
Exp
ert
ul t
ehnic
judic
iar
acț
ionează
ca o
rgan a
dia
cent
al i
nst
anţe
i,
est
e a
uto
nom
şi o
blig
at
la o
bie
ctiv
itate
, și c
are
tre
buie
să f
urn
izeze
inst
anţe
i, în
calit
ate
de a
sist
ent,
cunoşt
inţe
de s
peci
alit
ate
din
do-
menii
stră
ine in
stanţe
i, ela
borâ
nd e
xpert
iza, c
are
tre
buie
să r
epre
-
zinte
o p
robă d
ove
ditoare
pe b
aza
căre
ia s
e o
bţin c
unoşt
inţe
spe-
cifice
asu
pra
fapte
lor.
Exp
ert
ul e
lab
ore
ază
un r
aport
de e
xpert
iză t
ehnic
ă ju
dic
iară
, care
trebuie
să r
epre
zinte
o c
erc
eta
re ş
tiin
ţifică
a u
nor
fapte
sau îm
-
pre
jură
ri a
le c
auze
i, efe
ctuat
de c
ătr
e o
pers
oană c
u c
unoşt
inţe
de
speci
alit
ate
în s
copul a
flării a
devă
rulu
i, în
cadru
l şi c
u r
esp
ect
are
a
dis
pozi
ţiilo
r le
gale
.
Exp
ert
iza t
ehnic
ă, d
efinită d
e d
icționaru
l exp
licativ
al l
imbii
rom
âne,
repre
zintă
„o c
erc
eta
re c
u c
ara
cter
tehnic
făcu
tă d
e u
n e
xpert
, la
cere
rea u
nui o
rgan d
e ju
risd
icție s
au u
rmărire
penală
, ori a
părț
ilor,
asu
pra
unei s
ituații,
pro
ble
me e
tc.,
a c
ăre
i lăm
urire
inte
rese
ază
solu
ționare
a c
auze
i și s
e f
inaliz
ează
printr
-un r
aport
înto
cmit a
su-
pra
cerc
etă
rii f
ăcu
te”
(DE
X '9
8, h
ttp:/
/leg
eaz.
net/
dic
tionar-
juridic
).
În d
om
eniu
l topog
rafiei,
cadast
rulu
i și g
eodezi
ei,
exp
ert
iza t
eh-
nic
ă ju
dic
iară
repre
zintă
în f
apt
docu
menta
ția c
adast
rală
, care
ple
acă
de la
„ansa
mblu
l pie
selo
r te
hnic
e, j
uridic
e ș
i adm
inis
trative
nece
sare
înre
gis
trării i
mobilu
lui l
a c
ere
re în
sis
tem
ul
info
rmatic
inte
gra
t de c
adast
ru ș
i public
itate
imobili
-
ară
, prin c
are
se c
onst
ată
situația r
eală
din
tere
n (
art
.
22 d
in O
rdin
ul n
r. 700/2
014, m
odific
at
cu O
rdin
ul n
r.
1340/2
015, p
rivi
nd a
pro
bare
a R
eg
ula
mentu
lui d
e a
vi-
zare
, rece
pție ș
i însc
riere
în e
vidențe
le d
e c
adast
ru ș
i
cart
e f
unci
ară
, care
se c
om
ple
tează
cu a
lte e
lem
ente
și
docu
mente
care
pot
contr
ibui l
a c
larifica
rea u
nor
situ
ații
care
nu-ș
i găse
sc f
inaliz
are
a p
e c
ale
adm
inis
trativă
).
Ce a
r tr
eb
ui să
cuno
aște
m a
tunci
cân
d
apelă
m la
inst
anțe
le d
e
judeca
tăS
tab
ilire
a o
bie
cti
velo
r exp
ert
ize
i e
ste
ese
nți
ală
, atu
nci
cân
d p
ricin
ile c
are
tre
bu
ie s
olu
țio
nate
im
plic
ă a
naliz
a-
rea u
no
r si
tuați
i lit
igio
ase
care
au
ca o
bie
ct
imo
bile
le.
Ob
iecti
vele
exp
ert
ize
i re
pre
zin
tă în
tre
bări
le, p
un
cte
le
la c
are
exp
ert
ul sa
u e
xpe
rţii
nu
miţ
i tr
eb
uie
să r
ăs-
pu
nd
ă, c
are
tre
bu
ie s
ă f
ie f
orm
ula
te d
e in
stan
ţă c
on
-
cis
, fără
ech
ivo
c ş
i fă
ră a
se
so
licit
a e
xpe
rtu
lui sa
u
exp
erţ
ilor
nu
miţ
i să
se
pro
nu
nţe
asu
pra
în
cad
rări
-
lor
leg
ale
ale
fap
telo
r su
pu
se ju
de
căţi
i și
să c
on
du
că
la a
flare
a a
de
văru
lui o
bie
cti
v, f
ără
co
nst
rân
ge
ri s
au
șican
ări
din
nic
io
part
e im
plic
ată
în
pro
ce
s, c
u p
rivi
re
la o
an
um
ită f
ap
tă, î
mp
reju
rare
, pro
ble
mă, s
itu
ați
e, c
a-
uză
sau
lit
igiu
.
Prim
ul p
as
pentr
u a
ting
ere
a o
bie
ctiv
ulu
i urm
ărit
est
e d
e
a d
a a
tenţia c
uve
nită d
ispozi
țiilo
r art
. 200 N
CP
C p
rivi
nd
reg
ula
riza
rea c
ere
rii d
e c
hem
are
în ju
deca
tă ş
i, de a
ici,
const
ituirea c
ore
ctă a
cadru
lui p
roce
sual î
n r
aport
cu
obie
ctul a
cţiu
nii
care
repre
zintă
o c
hest
iune e
senţială
,
care
, dacă
va lu
a în
consi
dera
re o
bie
ctiv
ele
genera
le a
le
exp
ert
izelo
r to
pog
rafice
, poate
conduce
la s
olu
ționare
a
litig
iilor
confo
rm n
oilo
r pro
ceduri in
stituite d
e N
CP
C. 65
Pri
n u
rmare
, cin
e a
pe
lează
la in
stan
țele
de
jud
ecată
tre
bu
ie s
ă
aib
ă în
ve
de
re c
ă p
roce
sele
su
nt
scu
mp
e, a
vocații c
ost
ă, e
x-
pe
rtiz
ele
te
hn
ice
jud
icia
re c
a lu
cră
ri d
e c
erc
eta
re ș
tiin
țifi
că p
ot
pu
ne
în e
vid
en
ță ș
i ce
ea c
e n
u d
ore
ști s
ă a
fli,
și t
otu
l pe
ban
ii tă
i,
pe
tim
pu
l tău
și p
e n
erv
ii tă
i. D
e a
ce
ea e
ste
bin
e s
ă a
flăm
sfa
tul
înțe
lep
tulu
i: „U
n p
roces înto
tdeauna e
ste
de d
ori
t să n
u s
e
întâ
mp
le. A
tunci când
ne u
ităm
în d
em
ocra
țiile c
onsolid
ate
de t
ip o
ccid
enta
l d
in v
estu
l E
uro
pei, id
entificăm
diferi
te
mod
ele
de m
ed
iere
a c
onflic
telo
r în
tre c
etă
țeni, c
u p
rivir
e la
dre
ptu
l d
e p
rop
rieta
te. N
oi îi încura
jăm
să u
tilizeze a
ceste
meto
de a
ltern
ative, p
entr
u a
solu
ționa d
ifere
nd
ele
din
tre e
i,
pentr
u c
ă s
unt
mai p
uțin c
ostisitoare
și d
in p
unctu
l d
e v
e-
dere
al finanțe
lor
care
sunt
imp
licate
, și d
in p
unctu
l d
e v
e-
dere
al tim
pulu
i, ș
i d
in p
unctu
l d
e v
ed
ere
al nerv
ilor, c
a s
ă
vorb
im p
e r
om
ânește
. S
e c
reează u
n c
onfo
rt p
sih
olo
gic
pentr
u v
ecin
ii im
plicați în c
onflic
t, p
entr
u c
ă e
i p
ot
aju
ng
e
la c
onclu
zia
că litig
iul a f
ost
solu
ționat
de e
i sin
guri
. D
e
aceea n
oi în
cura
jăm
ori
ce f
orm
ă d
e s
olu
ționare
a litig
iulu
i
pe c
ale
am
iab
ilă”
- ju
de
căto
r C
rist
ian
Pu
p, s
ele
cție
din
inte
rviu
l
realiz
at
la R
VE
Tim
ișo
ara
, cu
ocazi
a în
ce
pe
rii p
roie
ctu
lui „
Exp
er-
tiza
te
hn
ică ju
dic
iară
din
pe
rsp
ectiva
No
ulu
i Co
d d
e P
roce
du
ră
Civ
ilă -
Asp
ecte
te
hn
ice
și j
uri
dic
e”,
Su
rdu
c, a
pri
lie 2
01
3.
În c
on
clu
zie
, tre
bu
ie s
ă a
scu
ltăm
ce
sp
un
e ș
i ce
ne
înva
ță B
iblia
,
un
a d
intr
e s
urs
ele
de
fu
nd
am
en
tare
a „
Gh
idu
lui e
xpe
rtu
lui t
eh
nic
jud
icia
r d
in d
om
en
iul t
op
og
rafi
ei,
cad
ast
rulu
i și g
eo
de
zie
i”, E
van
-
gh
elis
tul M
ate
i, C
ap
5. v
ers
ete
le 2
5 ș
i 26
: „C
aută
de t
e îm
pacă
deg
rab
ă c
u p
ârâ
şul tă
u, câtă
vre
me e
şti c
u e
l p
e d
rum
; ca
nu c
um
va p
ârâ
şul să t
e d
ea p
e m
âna jud
ecăto
rulu
i, jud
e-
căto
rul să t
e d
ea p
e m
âna t
em
nic
eru
lui şi să f
ii a
runcat
în
tem
niţă. A
devăra
t îţi sp
un c
ă n
u v
ei ie
şi d
e a
colo
până n
u
vei p
lăti c
el d
in u
rmă b
ănuţ”
.
Dar
dacă t
otu
și d
ore
ști să
po
rne
ști u
n p
roce
s, d
in t
ot
ce
am
pre
ciz
at
mai su
s su
nt
câte
va s
fatu
ri d
e u
rmat:
-să
sta
bile
ști cad
rul p
roce
sual co
rect;
-să
urm
ăre
ști să
te
in
form
ezi
co
rect;
-să
cau
ți p
rofe
sio
niș
tii re
co
man
dați
de
fap
tele
lo
r, ch
iar
dacă
te c
ost
ă m
ai m
ult
;
-să
ști
i că e
xpe
rtiz
a t
eh
nic
ă ju
dic
iară
din
do
me
niu
l to
po
gra
fie
i,
cad
ast
rulu
i și
ge
od
ezi
ei tr
eb
uie
să c
on
stit
uie
un
in
stru
me
nt
co
rect, r
ezu
ltat
în u
rma u
ne
i ce
rce
tări
ști
inți
fice
, care
să p
un
ă
la în
de
mân
a ju
de
căto
rulu
i arg
um
en
tul co
rect
pe
baza
căru
ia
pri
cin
a s
ă f
ie r
ezo
lvată
.
Și,
nu u
ita, t
otu
l cost
ă: n
erv
i, bani,
tim
p ș
i, de m
ulte o
ri, d
eza
-
măg
iri.
De a
ceea, o
ri d
e c
âte
ori in
tenționezi
să in
iție
zi u
n a
st-
fel d
e d
em
ers
, cântă
reșt
e b
ine c
e a
i de f
ăcu
t și
fii
gata
să s
uporț
i
conse
cințe
le.
Cadru
l pro
cesu
al d
ete
rmin
ă m
odul î
n c
are
se v
a d
esf
ă-
şura
judeca
ta, d
in p
unct
ul d
e v
edere
al p
ărţ
ilor
(recl
am
ant
şi p
ârâ
t) ş
i din
cel a
l obie
ctulu
i cere
rii (
pre
tenţia
concr
etă
).
Cad
rul p
roce
sual e
ste
sta
bili
t d
e c
ătr
e r
ecla
man
t, care
me
nţio
ne
ază
în c
ere
rea d
e c
he
mare
în ju
de
cată
pe
r-
soan
ele
cu
care
înţe
leg
e s
ă s
e ju
de
ce
şi o
bie
ctu
l ce
re-
rii,
ad
ică c
ee
a c
e p
retin
de
.
Ob
iective
le e
xpe
rtiz
ei t
eh
nic
e ju
dic
iare
se
sta
bile
sc d
e
cătr
e o
rgan
ele
de
urm
ări
re p
en
ală
, de
cătr
e in
stan
ţe,
de
cătr
e p
ărţ
i sau
de
cătr
e c
lien
ţi. Î
n s
pe
ţele
civ
ile, s
e
po
t fo
rmu
la d
e p
art
ea c
are
a c
eru
t exp
ert
iza. „
În a
pli-
care
a p
rin
cip
iulu
i dis
po
nib
ilită
ţii,
recla
man
tul e
ste
ce
l
care
sta
bile
şte
cad
rul p
roce
sual ş
i lim
ite
le c
ere
rii d
e
che
mare
în ju
de
cată
, in
stan
ţa t
reb
uin
d s
ă s
e p
ron
un
ţe
asu
pra
ce
reri
lor
form
ula
te ş
i nu
să f
acă a
pre
cie
ri a
su-
pra
a c
e t
reb
uia
sau
nu
să s
olic
ite
re
cla
man
tul” (
De
ci-
zia n
r. 2
57
4 d
in 2
7 iu
nie
20
13
pro
nu
nţa
tă în
re
cu
rs d
e
Se
cţia a
II-
a c
ivilă
a În
alte
i Cu
rţi d
e C
asa
ţie
şi J
ust
iţie
).
În s
pe
ţele
pe
nale
, ob
iective
le s
un
t, d
e r
eg
ulă
, în
sar-
cin
a o
rgan
ulu
i de
urm
ări
re p
en
ală
, re
spe
ctiv
a in
stan
ţei
de
jud
ecată
, care
însă
po
ate
ave
a în
ve
de
re ş
i op
inia
părţ
ilor
în c
au
ză.
Ob
iectivele
exp
ert
izei constitu
ie c
ond
iția
fund
a-
menta
lă c
a o
exp
ert
iză s
ă p
oată
cond
uce la f
inali-
zare
a c
ore
ctă
și com
ple
tă a
sub
iecte
lor
ce t
reb
uie
rezolv
ate
în c
onfo
rmitate
cu ț
inta
de a
asig
ura
ca-
dru
l core
ct
al d
eru
lări
i p
rocesulu
i, în t
imp
rezona-
bil, care
să r
esp
ecte
cele
rita
tea a
ctu
lui d
e justiție.
La e
xp
ert
izele
tehnic
e jud
icia
re d
in d
om
eniu
l to
-
pog
rafiei, c
ad
astr
ulu
i și g
eod
ezie
i, o
bie
ctivul care
nu p
oate
lip
si d
in n
icio
exp
ert
iză e
ste
„Id
entifica-
rea a
mp
lasam
entu
lui im
ob
ilulu
i/im
ob
ilelo
r aflat/
e
în litig
iu”.
Ob
iective
le p
recis
e, c
lare
, in
telig
ibile
, utile
şi p
ert
ine
nte
în r
ap
ort
cu
ob
iectu
l acţiu
nii
şi s
co
pu
l urm
ări
t d
e r
e-
cla
man
t şi
/sa
u d
e p
ârâ
t p
rin
ce
rere
a r
eco
nve
nţio
nală
ori
de
pârâ
t, p
e c
are
ar
tre
bu
i să le
aib
ă în
ve
de
re c
ei
inte
resa
ți p
en
tru
afl
are
a a
de
văru
lui,
ar
fi u
til a
se
ur-
mări
câte
va d
in c
on
dițiil
e m
inim
ale
care
po
t fi
luate
în
co
nsi
de
rare
.
Un
cad
ru p
roce
sual g
reși
t n
u v
a a
juta
nic
iod
ată
la
solu
țio
nare
a c
au
zei a
șa c
um
cre
zi. A
pare
nțe
le m
e-
reu
înșa
lă a
ște
ptă
rile
, iar
ne
cu
no
așt
ere
a p
roce
du
rilo
r
și a
re
gu
lilo
r în
cad
rul s
iste
mu
lui j
ud
icia
r co
stă, f
ie c
ă
ne
cu
no
așt
ere
a a
parț
ine
avo
cațilo
r, p
ărț
ilor,
mart
ori
lor,
fie
exp
erț
ilor
teh
nic
i.
Cad
astr
u ș
i ca
rte
fun
ciar
ă
6620
16
Mar
ia V
altin
Str
ey, D
irect
or T
ehni
c B
AS
F
Din
mom
entu
l lan
sării
sal
e, a
m s
uper
viza
t sut
e de
lo
turi
dem
onst
rativ
e re
aliz
ate
cu p
rodu
sul P
icto
r®.
Rec
om
and
Pic
tor®
cu
toat
ă în
cred
erea
pen
tru
obț
iner
ea
celo
r m
ai m
ari p
rod
ucți
i.
Exp
erie
nța
mea
în u
tiliz
area
pro
dusu
lui P
icto
r®
a d
oved
it:C
omb
ater
e efi
cien
tă a
bol
ilor
imp
orta
nte
din
cul
tura
de
floar
ea-s
oare
lui
Vita
litat
e îm
bun
ătăț
ită a
pla
ntel
or d
ato
rită
ben
efici
ilor
Ag
Cel
ence
®
Cre
șter
e co
nsec
vent
ă a
pro
duc
țiilo
r d
e-a
lung
ul a
nilo
r
Util
izaţ
i cu
pre
cauţ
ie p
rod
usel
e fit
osan
itare
. Citi
ţi în
totd
eaun
a et
iche
ta ș
i inf
orm
aţiil
ed
esp
re p
rod
us în
aint
e d
e ut
iliza
re. A
tenţ
ie la
sim
bol
urile
și i
ndic
aţiil
e d
e p
eric
ol.
6820
16
by
Zâm
biț
i, vă
ro
g!
Grâuldeclinatla infinit