agire austria, grecia, italia Şi romÂnia. acŃiune pentru...

MANUAL DE FORMARE

JLS/2007/ISEC/537

AGIRE

Save the Children Italia Onlus

Via Volturno 58, 00185 Roma

tel: +39 06 480 70 01

fax: +39 06 480 70 039

AUSTRIA, GRECIA, ITALIA ŞI ROMÂNIA.

Coordonator Parteneri

Program "Prevenirea şi Combaterea InfracŃionalităŃii"Comisia Europeană DirecŃia Generală JustiŃie, Libertate şi Securitate-

AcŃiune pentru consolidareaparteneriatului între sistemul publicşi cel privat în domeniul identificăriişi asistenŃei acordate copiilor în riscşi victime ale traficului în Europa

JLS/2007/ISEC/537

AGIRE

MANUAL DE FORMARE

AUSTRIA, GRECIA, ITALIA ŞI ROMÂNIA.

Coordonator Parteneri

Program "Prevenirea şi Combaterea InfracŃionalităŃii"Comisia Europeană DirecŃia Generală JustiŃie, Libertate şi Securitate-

AcŃiune pentru consolidareaparteneriatului între sistemul publicşi cel privat în domeniul identificăriişi asistenŃei acordate copiilor în riscşi victime ale traficului în Europa

CUPRINS

Acest manual

rogramului “”.

Manualul a fost elaborat de ,

ICMPD, prinadaptarea celor mai recente materiale de formarepe tema combaterii traficului dezvoltate defactori de interes cheie în domeniul combaterii

ografie.

: Jenny Andersson, Paola Degani,Sarah Di Giglio, Antonia Di Maio, Corinna Muzi,Martina Sabbaddini Elisa Trossero.

:

a fost realizat cu contribuŃiafinanciară a Comisiei Europene DirecŃiaGenerală JustiŃie, Libertate şi Securitate, în cadrulP Prevenirea şi CombatereaInfracŃionalităŃii

SalvaŃi Copiii Italiacu contribuŃii din partea UniversităŃii din PadovaCentrul Interdepartamental pentru DrepturileOmului şi Drepturile Popoarelor şi

traficului, la care se face referire în notele desubsol, listele de resurse de la începutul fiecăruimodul şi în bibli

Contribuitorii principali la alcătuirea şi redactareaacestui Manual

şi

Prima ediŃie

Grafică

August 2010

S.C. ALPHA MEDIA PRINT SRL

Introducere............................................... 4

Abrevieri.................................................... 6

Glosar....................................................... 60

Bibliografie.............................................. 63

Modul 1 -

7

INFORMA II GENERALEDESPRE TRAFICUL DE COPII

I PROCESUL DE TRAFICARE ..........

ł

Ş

1.1 Copil ...............................................................

1.2 Trafic .............................................................. 10

1.3 Exploatare ..................................................... 11

1.4 Etapele procesului de trafic .............................. 12

1.5 Distinc ie între contraband i trafic ................ 14

1.6 Trafic de copii ................................................. 15

1.7 .................................... 15

1.8 Principii legate de drepturile copilului ............... 16

1.9 Rezumat privind cadrul l.............. 18

2.1 Abordarea .......................... 26

2.2 ................... 26

2.3.................................................... 27

2.4 Mecanism naŃional de referire (MNR) ........... 29

2.5 (MTR) .. 30

Forme de cooperare Proceduri Standardde Operare AGIRE ....................................... 31

3.1 Procesul de identificare .................................... 35

3.2 Scopurile profilur................................ 35

3.3 Profiluri........................................ 37

3.4 Indicatori generali .......................................... 43

3.5 ...... 46

3.6.................................... 47

4.1 /....................... 55

4.2(DIS) ..................... 56

4.3............................................ 57

10

2.6

Ń ă ş

Copii în situaŃii de risc

egal referitor la traficulde copii şi protecŃia drepturilor copiilor

interinstituŃională

Rolul agenŃiilor de aplicare a legii

Rolul major al furnizorilor de serviciişi ONG-uri

Mecanisme transnaŃionale de referire

ilor şi indicatorilorîn procesul de identificare

naŃionale relevanteşi indicatori specifici

CerinŃe pentru interviuri la primul contact

Principii şi proceduri înainteşi în timpul interviului

ProtecŃie intermediarăÎngrijire în intervenŃia de criză

Îngrijire de acomodare şi stabilizare în timpulevaluării soluŃiei durabile

Rezumatul primilor paşi în procesul de acordare aasistenŃei iniŃiale

Modul 2 - ABORDAREAINTERINSTITU IONAL .................. 23ł Ă

Modul 3 -e IDENTIFICARE ................. 33

Modul 4 -e ASISTEN ........................ 53łĂ

Acest manual AGIREnia „ pentru

”.

a fost dezvoltat în cadrul proiectului finanŃat de UE denumitAustria, Grecia, Italia şi Româ AcŃiune parteneriate private-publice mai

puternice în domeniul identificării şi sprijinirii copiilor victime ale traficului şi în risc de a fitraficaŃi în Europa Proiectul îşi propune să dezvolte strategii şi mecanisme eficiente deprevenire şi combatere a traficului de copii prin dezvoltarea unor parteneriate private-publiceputernice în domeniul identificării şi asistenŃei copiilor victime ale traficului sau aflaŃi însituaŃie de risc de a fi traficaŃi precum şi prin dezvoltarea de bune practici privindidentificarea, furnizarea de sprijin şi asistenŃă pentru a spori protecŃia copiilor.

Principala inovaŃie a proiectului se datorează combinaŃiei dintre abordarea samultidisciplinară şi interinstituŃională faŃă de eforturile , operspectivă asupra drepturilor copiilor şi promovarea unei separări mai clare de mandate şimodalităŃi de cooper între actorii publici şi privaŃi în identificarea şi sprijinirea copiilorvictime şi a celor în risc. Implică şi un grup mai mare de factori de interes publici şi privaŃi îndezvoltarea unor modalităŃi proactive de identificare şi sprijin bazate pe o a

de vedere al drepturilor omului faŃă de trafic, îmbunătăŃind în acelaşi timp expertizatransnaŃională în zonele emergente cu privire la exploatarea copiilor, prin muncă forŃată,cerşetorie şi activităŃi ilegale, şi recrutarea şi exploatarea copiilor prin intermediul noilortehnologii de informaŃie

Dat fiind numărul de manuale redactate în ultimii ani cu privire la trafic, planul proiectului a

opiilor, concentrându-se pe etapa de detectare iniŃială, identificare şiasistenŃă primară. De aceea, manualul îşi propune să îmbunătăŃească capacitatea factorilor deinteres cheie în identificarea copiilor victime şi potenŃiale victime şi să garanteze niveluriminime de asistenŃă şi protecŃie în conformitate cu standardele privind drepturile copiilor.Asigură instrumente de operare utile pentru a îmbunătăŃi evaluarea posibilelor situaŃii detrafic şi exploatare şi pentru a spori cooperarea între actorii publici şi privaŃi. În particular,Manualul trebuie utilizat în legătură cu Metodologia şi

care oferă principii de şi informaŃii practice în fiecare Ńară partenerăcu privire la procesul de identificare şi asistenŃă primară, punând accentul pe modalităŃile decooperare între actorii privaŃi şi publici

În centrul acestei abordări se află profilurile şi indicatorii copiilor victime aletraficului şi exploatării care au fost descrişi şi produşi pentru fiecare Ńară. În special,indicatorii generali ridica suspiciuni din partea fiecăruiactor care s-ar putea afla în faŃa unui copil traficat şi, de aceea, în loc de a urma procedurilestandard, să investigheze în continuare această posibilitate

de combatere a traficului

are

bordare dinpunctul

.

avut deja în vedere o adaptare a manualelor de formare existente, dar cu accentpe drepturile c

Procedurile Standard de Operareale AGIRE, orientare

.

Metodologia AGIRE a fost creată în urma unui proiect anterior, AGIS(JLS/2005/AGIS/045), pentru dezvoltarea unei metodologii din punctul devedere al drepturilor copiilor pentru identificarea şi sprijinirea copiilor victime aletraficului şi exploatării, şi Liniile Directoare pentru Dezvoltarea unui mecanismtransnaŃional de referire pentru persoanele traficate în Europa de Sud-Est (MTRSEE) dezvoltat de Centrul InternaŃional pentru Dezvoltarea Politicilor deMigraŃie - ICMPD. Utilizând aceste două modele, a fost creat un nou instrument,agreat de partenerii din proiectul actual, în lumina situaŃiei existente în prezent înEuropa şi în lume. Utilizând această metodologie şi consultările ulterioare cufactorii de interes cheie din fiecare Ńară, au fost dezvoltate proceduri naŃionale deoperare (definite ca Proceduri Standard de Operare, sau PSO) pentruidentificarea şi sprijinirea copiilor victime ale traficului şi exploatării şi a celor însituaŃii de risc.

operative

pot fi un instrument util pentru a

.

1

2

MANUAL DE FORMARE MANUAL DE FORMARE

INTRODUCEREAceste profiluri şi indicatori au fost dezvoltaŃi pe baza analizelor de birou şi cercetărilor peteren în fiecare Ńară, cu precădere pri cheie şi experŃii

bele de lucru care să evidenŃieze principalele profiluri ale copiilor victime ale traficului sauîn risc de a fi traficaŃi şi exploataŃi în fiecare Ńară, şi semne, indicii relevante

Prin aplicarea lecŃiilor învăŃate din acest Manual, se speră că vor apărea practici noi şiîmbunătăŃite pentru protecŃia copiilor victime ale traficului şi exploatării şi că, în acest fel, maimulŃi copii vor fi identificaŃi şi vor beneficia de asistenŃă

te împărŃit în 4 module şi a fi utilizat pentru un workshop deformare de două zile la care participă aproximativ 20 de persoane Deşi s-au depus toateeforturile pentru a reflecta condiŃiile locale în acest Manual de Formare, se recomandăadaptarea formării la contextul specific şi condiŃiile găsite în fiecare Ńară în care se desfăşoarăformarea

În desfăşurarea formării ul trebuie utilizat împreună cu Ghidul Formatorului careurmează structura Manualului de Formare şi oferă o arie curriculară concisă, autonomă

n intermediul interviurilor cu actoriîn domeniul traficului de copii. Studiul a avut ca obiectiv specific elaborarea unorta

pentruidentificarea acestora.

.

Acest manual es destinat.

.

, manual, de

patru module, pentru a sugera o continuare a cursului de formare.

Pe scurt, obiectivele form rii pot fi rezumate după cum urmează:

InstrucŃiuni de utilizare

ă

• familiarizarea specialiştilor cu traficul de copii şi diferitele tipuri de exploatare;

• îmbunătăŃirea cunoştinŃelor specialiştilor cu privire la etapele de recrutare şi traficarespecifice traficului de persoane;

• promovarea unei abordări multidisciplinare şi unor modele de cooperare între factoriide interes privaŃi şi publici;

• prezentarea unor metode proactive de identificare şi asistenŃă în funcŃie de standardelebazate pe drepturile copiilor şi cooperare transnaŃională.

1

2

Proiectul desfăurat pe operioadă de 24 de luni,“ D e z v o l t a r e a u n e imetodologii din punctulde vedere al drepturilorc o p i i l o r p e n t r uidentificarea i sprijinireacopi i lor v ict ime aletraficului”, i sprijinit deComisia Europeană încadrul Programului AGIS2005, a fost dezvoltat înperioada decembrie 2005-decembrie 2007. A fostcoordonat de SalvaŃiCopiii Italia i implementatîn parteneriat cu PartnersBulgaria Foundation,Landes-CaritasverbandBayern e.V. i SalvaŃi CopiiiRomânia.“Program în Sprijinul

D e z v o l t ă r i i u n u imecanism transnaŃionalde referire (TRM) pentrupersoanele traficate înEuropa de Sud-Est”,implementat de ICMPD ifinanŃat de USAID înperioada iul ie 2006-octombrie 2009. Acestprogram a fost reluat iextins în perioada mai2008 - februarie 2010 înEuropa în “ Dezvoltareau n u i m e c a n i s mtransnaŃional de referirepentru victimele traficuluiîntre Ńările de origine idestinaŃie (TRM EU),f inan Ńat de ComisiaEuropeană i implementatde ICMPD i DirecŃiapentru Egalitate de ªanse,Italia.

4 5

AGIRE. Austria, Grecia, Italia şi România. AcŃiune pentru consolidarea parteneriatului între sistemul publicşi cel privat în domeniul identificării şi asistenŃei acordate copiilor în risc şi victime ale traficului în Europa


MODUL 1EIS Evaluarea intereselor superioare

ECPAT Combaterea prostitutiei infantile, pornografiei infantile sitraficului de copii in scopuri sexuale

DIS Determinarea intereselor superioare

CoE Consiliul Europei

ICMP

IOM OrganizaŃia InternaŃională pentru Migrare

O

SCEP Programul Copiii SeparaŃi în Europa

PSO Proceduri Standard de Operare

O

CDC ConvenŃie privind drepturile copilului

CE Comisia Europeană

UE Uniunea Europeană

OG OrganizaŃie Guvernamentală

D Centrul InternaŃional pentru Dezvoltarea Politicilor de MigraŃie

OIM OrganizaŃia InternaŃională a Muncii

OI OrganizaŃie InternaŃională

LEA AgenŃie de aplicare a legii

MoU Memorandum de înŃelegere

NG OrganizaŃie non-guvernamentală

MNR Mecanismul NaŃional de Referire

OSCE OrganizaŃia pentru Securitate şi Cooperare în Europa

MTR Mecanism TransnaŃional de Referire

NU OrganizaŃia NaŃiunilor Unite

UNHCR Înaltul Comisariat al NaŃiunilor Unite pentru RefugiaŃi

UNICEF Fondul NaŃiunilor Unite pentru Copii

UNODC Oficiul NaŃiunilor Unite împotriva drogurilor şi infracŃiunilor

ABREVIERI

6

INFORMAłII GENERALED COPIIŞI PROCESUL DE TRAFICARE

ESPRE TRAFICUL DE

MANUAL DE FORMARE MANUAL DE FORMAREAGIRE. Austria, Grecia, Italia şi România. AcŃiune pentru consolidarea parteneriatului între sistemul publicşi cel privat în domeniul identificării şi asistenŃei acordate copiilor în risc şi victime ale traficului în Europa


1. DefiniŃia unui copil

2. DefiniŃia traficului fiinŃe umane

3. DefiniŃia exploatării

şi exploatare

5. DistincŃia între tra fiinŃe umane şi contrabandă

6. DefiniŃia traficului

7. Descrierea copiilor în situaŃii de risc şi explicarea diferitelor forme de exploatare a copiilorşi în ce situaŃii poate fi aceasta identificată

8. Furnizarea unei prezentări generale a drepturilor relevante ale copiilor (prezumŃia denevinovăŃie, vârsta şi statutul victimei, evaluarea şi determinarea interesului superior)

9. EvidenŃierea cadrului legal naŃional relevant

de

4. Descrierea etapelor din procesul de traficare: recrutare, transfer

ficul de

de copii

ICMPD, 2006

ICMPD,Viena, 2006

ECPAT Grupul European deAplicare a Legii,Redactat de Muireann O Briain,Anke van

den Borne Theo Noten.Amsterdam 2004, disponibil la:

UNICEF - IRC,UNICEF Centrul de Cercetare Innocenti, Firenze Italia, 2007, disponibil la:http://www.humantrafficking.org/uploads/publications/ct_in_europe_full.pdf

IPEC:, Geneva, OIM, 2008

SCEP- ,disponibil la

UNODC,, New York, 2009

Manual de combatere a traficului curori,

Formare privind combaterea traficului pentru organismele din prima liniede aplicare a legii, .

opa: ,

Traficul de copii în Europa. O ,

:

Document la traficul de copiiîn Europa,

Manual împotr . Modul 1:,

pentru judecători şi pro

Cercetare comună est vest cu privire la traficul decopii în scopuri sexuale în Eur Ńări de origine

viziune largă pentru a pune copiii pe primul plan

Combaterea traficului de copii pentru exploatare în muncă Set de resurse pentru creatorii de politicişi specialişti

de poziŃie privind prevenirea şi răspunsul

iva traficului de persoane pentru specialiştii în drept penalDefiniŃii ale traficului de persoane şi contrabanda cu migranŃi

şi

SalvaŃi Copiii

NaŃiunile Unite

http://www.ecpat.se/upl/files/93.pdf

www.savethechildren.net/.../SC_SCEP_Position_Paper_Traff_Child_in_Europe_Dec07.pdf

Obiective de învăŃare

Resurse

UNODC,, octombrie 2008, disponibil

la:

Federa Terre des Hommes, Terre des Hommes,Lausanne, ,

întocmit de Dottridge M., Machel G., 2004, disponibilla:

M. van Reisen A. Stefanovic,Geneva, septembrie 2004

IPEC, Geneva, OIM, aprilie2002

Instrumente pentru combaterea traficului de persoane. Program globalîmpotriva , ,

Copiii ca produse comerciale?,

, Viitor pierdut,, Terre des Hommes,

: ,

traficului de fiinŃe umane NaŃiunile Unite

Traficul de copiii şi ce trebuie făcut

Copii pierduŃi răspunsul Uniunii Europene latraficul de copii

Orice copil contează Noi estimări globale cu privire la munca copiilor

a 2-a ediŃie

Ńia InternaŃională FundaŃiaElveŃia şi Terre des Hommes Germania

şi

www.unodc.org/documents/human-trafficking/HT_Toolkit08_English.pdf

http://www.terredeshommes.org/pdf/commodities.pdf

I

MO

DU

L I

I

MO

DU

L I

8 9



Cel mai important concept pentru a fi preluat din acest manual este acela al copiluluivictimă a traficului sau exploatării. Deşi este uşor de dat o definiŃie legală, dat fiind

numărul de legi internaŃionale, europene şi naŃionale care tratează subiectul copiilor traficaŃisau exploataŃi, situaŃiile în care cineva poate un copil victimă sunt numeroase şivariate. speciale şi prezintă provocări suplimentare în aplicarea legiişi în rândul serviciilor de protecŃie a copiilor sau îngrijitorilor în Ńările în care se găsesc aceştia.În plus, statele au obligaŃii specifice privind apărarea şi promovarea drepturilorcopiilor traficaŃi sau exploataŃi

Există multe motive pentru care copiii pot fi traficaŃi pe teritoriul şi în apropierea Europei,inclusiv pentru exploatare sexuală, cerşetorie, activităŃi ilegale şi alte forme de exploatare prinmuncă. Aceştia pot fi recrutaŃi în Ńara de origine, sau chiar după ce au călătorit de bună voieîntr-o destinaŃie nouă, şi manipulaŃi de cei care profită de lipsa lor de experienŃă sau posibilelegreutăŃi sociale şi financiare. Chiar şi situaŃiile în care copiii pot accepta condiŃiile în care suntplasaŃi, dacă cineva profită de pe urma lor munca, experienŃa lor atunci aceasta esteconsiderată exploatare

Conceptele cheie prezentate în acest modul reprezintă descrieri pe scurt ale celor mairelevanŃi termeni în acest Manual şi Metodologie, sprijiniŃi de studiile de cercetare desfăşurateîn fiecare Ńară, cu accent pus pe principiile referitoare la drepturile copiilor

consideraMai mult, copiii au nevoi

, respectarea.

( ),.

.

1.1 Copil

1.2 Trafic

C

T

opil orice persoan care nu a împlinit vârsta de 18ani

raficul

- conform CDC, un copil estecu excep ia cazului în care, în conformitate cu legea aplicabil copilului, majoratul

este ob inut mai devreme”. De i vârsta majoratului poate, de aceea, s difere de la o ar laalta, chiar i privind doar unele ac iuni specifice, cum ar fi consim mântul pentru c s torie,în cazurile de trafic, Protocolul de la Palermo i Conven ia OIM privind exploatarea prinmunc a copiilor stabilesc c un copil trebuie considerat orice persoan care nu a împlinitvârsta de optsprezece ani.

este definit conform Articolului 3 din

(Protocolul de la Palermo):

(a) “Traficul de persoane” înseamn recrutarea, transportul, transferul, ad postirea sauprimirea de persoane, prin amenin ri sau utilizarea for ei sau altor forme de constrângere,r pire, fraud , în el torie, abuz de putere sau a unei pozi ii de vulnerabilitate sau oferireasau primirea de pl i sau beneficii pentru a ob ine consim mântul unei persoane de a aveacontrol asupra altei persoane, în scopul exploat rii.

(b) Consim mântul unei victime a traficului de persoane la exploatarea inten ionatmen ionat n subparagraful (a) al acestui articol este irelevant dac oricare din mijloacelemen ionate în subparagraful (a) au fost utilizate

(c) Recrutarea, transportul, transferul, ad postirea sau primirea unui copil în scopulexploat rii vor fi considerate “trafic de persoane” chiar dac acest lucru nu implic niciunul din mijloacele men ionate în subparagraful (a) al acestui articol

ă “Ń ă

Ń ş ă Ń ăş Ń Ńă ă ă

ş Ń

ă ă ă ă

ă ăŃă Ń

ă ă ş ă ŃăŃ Ń Ńă

ă

Ńă Ń ăŃ ă î ăŃ

ăă ă ă

Ń

3

4

5

Protocolul ONU pentru prevenirea, reprimareai pedepsirea traficului de persoane, în special femei i copii, în completarea Conven iei ONU împotriva

Crimei Organizate Transna ionalş ş Ń

Ń ă

CONCEPTE CHEIE

Defini ia de mai sus include trei elemente distincte dar legateunul de cel lalt:

Ńă

1.Ac iuni

2. Mijloace utilizate pentru a desf ura aceste ac iuni

3. Scopuri

precum amenin ri sau utilizarea for ei, în el toriei, constrângerii,r pirii, abuzului de putere, nu sunt relevante pentru definirea unei infrac iuni detrafic împotriva copiilor.

Scopul final al traficantului este exploatarea victimei (a se vedeaparagraful 1.3).

recunoa te în mod specific dreptulcopilului de a fi protejat împotriva exploat rii economice i desf ur rii oric reiactivit i care poate fi periculoas etc. (Art.32, CDC i

. În particular,exploatarea poate include:

Ń

ăş Ń

ă ăŃ ă ă Ń ă

ă ă ă Ńă ăŃ Ń

ă ăŃ şă ă

ă Ń Ń ş ă Ń ŃŃ Ń ă Ń ă ăŃ

Ńă Ń ş ă

ă Ń

ă î Ńă ă ă

ş

ă ş ăş ă ă

ăŃ ă ş

ă Ńă

ş ă ă Ń ă

1. Ac iuni

xploatarea nu este necesar

Ń

• recrutare: oferirea de munc sau alte oportunit i în str in tate sau în ar , prin reclamesau personal, uneori prin intermediul membrilor familiei, prietenilor, sau ca urmare a unuiinteres romantic fals, de exemplu pentru locuri de munc cum ar fi osp t ri , lucr tori înconstruc ii, angaja i la domiciliul unor persoane, etc.

ad postire, primire: limitarea libert ii de mi care, confiscarea documentelor,organizarea caz rii pentru persoanele traficate. Este posibil ca acest element s nu fieprezent pân când copilul nu a fost contactat în ara de destina ie i odat ce au fost for a iîntr-o situa ie de exploatare, cum ar fi prostitu ie sau munc for at , precum activit iagricole.

este elementul de baz n defini ia traficului, dar ca scopulde exploatare s fie atins pentru ca un copil s fie considerat o victim a traficului.

• Exploatare sexual inclusiv exploatarea actelor de prostitu ie a altor persoane sau alteforme de exploatare sexual (

) - cum ar fi pornografia i c s toria for at

• transport, transfer: organizarea sau facilitarea transportului i transferului unui copiltraficat dintr-un loc în altul, în str in tate sau pe teritoriul rii, inclusiv contraband . Daccopilul poate primi statut juridic în ara de destina ie, exploatatorul va oferi cel maiprobabil un serviciu pentru care sunt solicitate în schimb sume mari de bani, creând astfelo situa ie de obliga ie financiar pentru copil.

•

• Munc sau servicii for ate (Articolul 2(1)) inclusiv profituri ob inute în urma implic rii în activit i ilegale (

) i cer etorie

şă ă Ńă ă ă

Ń Ń

Ń Ń ă

ă Ń

Ń ă ăŃş ş

2. Mijloace

3. Scop:

Conceptul de de fiin e umane trebuie deosebit de acela de contraband (a se vedeaparagraful 1.5).

trafic Ń ă

Conven ia cu privire la drepturile copilului

Protocolul Op ional la CDC

privind vânzarea de copii, prostitu ia i pornografia infantil )

Ń

Ń

Ń ş ă

Ń Ń

6

7

Conven ia Organiza iei Mondiale a Muncii nr. 182 cu privire la celemai grave forme ale muncii copiilor 8

Conven ia OIM Nr. 29, cu privire la munca for atsau obligatorie Conven iaOIM Nr. 182

Ń Ń ă

Ń9

1.3 Exploatare

E

I

MO

DU

L I

I

MO

DU

L I

10 11

3

4

5

Articolul 1, ConvenŃiaNaŃiunilor Unite privindDrepturile Copilului (UNCRC)

şipedepsirea traficului depersoane, în special femeişi copii, în completareaC o n v e n Ń i e i O N Uî m p o t r i v a C r i m e iO r g a n i z a t eTransnaŃională, adoptatăprin rezoluŃia

55/25, şi intratăî n v i g o a r e p e 2 5decembrie 2003 (denumitîn continuare Proto

P r o t o c o l p e n t r uprevenirea, reprimarea

ConsiliuluiGeneral

colulde la Palermo)Nr.182 din 1999



6ConvenŃia NaŃiunilorUni te cu pr iv i re laDrepturile Copilului,adoptată pe 20 noiembrie1989 şi intrată în vigoarepe 2 septembrie 1990,(denumită în continuare“CRC”).Protocolul OpŃional laCD ea decopi i , prost i tu Ń i a ş ipornografia infantilă ,adoptat pe 25 mai 2000 şiintrat în vigoare pe 18ianuarie 2002, (denumit încontinuare “ProtocolulCRC privind vânzarea decopii”).ConvenŃia OrganizaŃiei

InternaŃionale a Muncii(

1999 , (denumi tă î ncontinuareConvenŃia 29 cuprivire la munca forŃatăsau obligatorie, 1932,(denumită în continuare“

ConvenŃia de la Genevaprivind sclavia, semnată laGeneva pe 25 septembrie1926 şi modificată prinProtocolul de la New Yorkdin 7 decembrie 1953.

7

8

9

10

C privind vânzar

OIM) 182 Cele mai graveforme ale muncii copiilor,

OIM 182)OIM

OIM 29”).

• Sclavie sau practici similare cu sclavia, (

i ) i servitute

•

Conven ia privind sclavia, Conven ie Suplimentar aNa iunilor Unite cu privire la abolirea sclaviei, a comer ului cu sclavi i a institu iilor i practicilorsimilare cu sclavia Conven ia OIM Nr. 182

Ń Ń ă

Ń Ń ş Ń ş

Ń

10

11 12ş ş

Adop ii ilegale sau

• Îndep rtarea organelor.

raficul urmeaz trei etape tipice: recrutare, tranzit (transport, transfer, sosire) iexploatare. Aceste etape nu au loc în mod obligatoriu în ri diferite i deseori se petrec

în paralel. De exemplu, copiii trafica i pot fi exploata i în mai multe ri i, astfel, exploatareapoate avea loc chiar i “în tranzit”. În anumite cazuri, nu exist nici un fel de tranzit, victimelefiind transportate direct în ara de destina ie, sau ne-p r sind deloc ara de origine (traficintern).

• Recrutare total am gitoare: unui copil sau familiei sale i se dau informa ii false cu privirela ceea ce va face odat ajuns la destina ia final . De exemplu, cazul tinerelor din Albaniacare sunt abordate de trafican ii din ara lor i care le ofer condi ii mai bune de via i unloc bun de munc n Grecia i care, odat ajunse, sunt for ate s se prostitueze. Ace tirecrutori pot utiliza uneori o leg tur cu familia pentru a convinge fata, dar f r a implicadirect familia în decizie.

• Recrutare par ial am gitoare: un copil sau familia sa sunt con tien i de tipul muncii sauactivit ii pe care copilul o va desf ura, dar descoper condi iile de lucru intolerabile abiacând ajung la locul de exploatare. De exemplu, familiile din Bulgaria care se confrunt cu

Ń

ă

ş Ń ş Ń

ă ă ă

ăş ă

Ń

Ń ă î Ń

ş Ń

ş Ń

Ń Ń

Ń Ń

Ń Ńă

ă şŃă ş

Ń Ń Ńă şş ă

Ń Ń ă ă Ń

Ńă

ă

ă Ń

Ń ş

ş ă ş

ş ş

Ń ş Ń Ńă

ă ă î Ń ă î ă ă

ş

ă Ńă Ń ă

Ń Ń ş ă Ń Ńă şă î ş ă Ń ă ş

ă ă ă ă

Ń ă ş ŃăŃ ăş ă Ń

ă

Când sunt prezente primul i ultimul element (ac iuni i scop), atunci infrac iuneacomis poate fi identificat drept trafic de copii. Chiar dac victima consimte latransfer sau activitatea desf urat , acest lucru nu este relevant pentruidentificarea infrac iunii de trafic.

Defini ia de mai sus a traficului a fost incorporat n Conven ia Consiliului Europei, CETS 197, care, la articolul 2,

define te în mod specific aplicabilitatea sa incluzând atât traficul transna ional câti cel na ional (intern).

trafic care are loc în situa ii de trecere a grani elor.

când nu se trec grani e interna ionale, dar copiii suntmuta i pe teritoriul unei ri.

Din studiile realizate privind profilurile copiilor victime ale traficului în rilepartenere în acest proiect (Austria, Grecia, Italia, România), s-a concluzionat cmetodele de recrutare difer foarte mult în func ie de tehnicile utilizate detrafican i i nivelul de implicare al acestora în grupuri criminale sau nivelul deorganizare în general. În timp ce tinerele din Nigeria devin una din multele victimerecrutate i exploatate de un traficant în scopul exploat rii sexuale în Italia iGrecia, tinerele din România i alte state est-europene pot fi recrutate în acela iscop de trafican i individuali care se prefac a avea un ata ament emo ional fa defat pentru a o convinge s i înso easc n str in tate în calitate de prietene.

Câteva tehnici obi nuite utilizate de recrutori sunt:

13

privind combaterea traficului de fiin e umaneŃ

Trafic transna ional:

Trafic intern (na ional):

Ń

Ń

Recrutare

1.4 Etapele procesului de trafic

T

greut i sociale pot fi vizate de recrutori, care se ofer s transfere unul din copii înstr in tate astfel încât acesta s poat contribui la venitul familiei. Dup ce ace ti copiisunt plasa i pe str zile din Austria, condi iile întâlnite sunt mult mai grele decât ceea ce iputeau imagina ei sau p rin ii lor.

• Constrângere: un copil este luat împotriva voin ei sale, sau acordul este ob inut prinmijloace violente, cum ar fi r pire, amenin are sau utilizarea for ei, vânzare sau închiriere.Din studiile realizate în cadrul proiectului, s-a constatat c aceste cazuri sunt pu infrecvente. În special având în vedere vulnerabilitatea emo ional a copiilor, este mai u ors se utilizeze alte metode de recrutare sau de convingere a familiilor acestora.

• exploatare sexual , aproape întotdeauna prin prostitu ie

ăŃ ă ăă ă ă ă ă ş

Ń ă Ń îşă Ń

Ń Ńă Ń Ń

ă ŃŃ ă ş

ă

Ń

ă ă ă Ń ă

ă ă ă Ń

ă

Ń ă ă ăŃ ş

ş ă Ń

Ń ş

ă Ń ş ă

Ń Ń Ń ă Ńă ş ş ă ă

ă ă

ă ă ă î Ń Ń Ń

Ń ş Ń ş Ń

ă îă î

ă Ń ă

ă Ńă

Ń ş ă ă

Ń

ă Ń

ş Ń ă Ń

Ń ş ă ă ă ă ă

ă Ń

Ń

Ń ă

ă Ń

âş

Aceste metode de recrutare nu sunt în mod obligatoriu aplicate în ara de origine,ci copiii pot c l tori liber, intrând într-o alt ar legal sau, mai rar, ilegal (uneori cuajutorul unui contrabandist pe care îl pl tesc) f r a fi trafica i, înainte ca untraficant s preia controlul asupra lor.

Transferul copiilor recruta i îi îndep rteaz de familii, comunit i i locurilecunoscute, pentru a-i izola i a le accentua sentimentul de sl biciune în fa amecanismelor de control utilizate de trafican i. Pot fi utilizate i alte metode dec tre trafican i pentru a cre te vulnerabilitatea unui copil, cum ar fi vânzarea c treal i trafican i, violen a, începerea exploat rii în ri de tranzit i chiar i c l torialung , extenuant .

Modurile de c l torie se schimb n func ie de diferi i factori lua i în considerare detrafican i, cum ar fi u urin a de trecere a frontierei, costurile i posibila interven ieprin aplicarea legii. Un exemplu de schimbare notabil n metoda de transporteste acela al fetelor din Nigeria care intr n Italia, variind de la sosirea cu avionul,uneori cu opriri în alte state europene, pân la situa ia foarte recent când auajuns cu vaporul din Libia, dup ce au traversat mai multe ri africane pe uscat.Acum condi iile s-au schimbat din nou i r mâne înc de descoperit care suntnoile rute alese de trafican i.

Un alt exemplu este utilizarea de c tre trafican i a propriilor mijloace private detransport, cum ar fi ma ina, pentru a scoate din ar copiii recruta i în România,mituindu-i pe poli i ti de frontier dac este cazul, f r a ar ta documentele deîmputernicire din partea p rin ilor.

A se vedea capitolul privind pentru mai multe informa ii cu privire lametodele specifice de transport prezentate pentru profilurile constatate în fiecarear .

Scopul traficantului este de a utiliza copilul pentru a c tiga bani pentru sine în

Transfer (Transport i Tranzit)

Exploatare

ş

Identificarea

Din cercet rile realizate în cadrul acestui proiect, principalele tipuri de exploatare acopiilor constatate sunt:

ă

• exploatare prin munc , cum ar fi munci în agricultur sau construc ii

• exploatare în activit i ilegale, cum ar fi furt, trafic de droguri

• exploatare în cer etorie

ă ă Ń

ăŃ

ş

11

1 2

13

ConvenŃie Suplimentarăa NaŃiunilor Unite cuprivire la abolirea sclaviei,

comerŃului cu sclavi şiinstituŃiilor şi practicilorsimilare cu sclavia, intratăî n v i g o a r e p e 3 0s e p t e m b r i e 1 9 5 7 ,(denumită în continuareConvenŃia ONU privindsclavia).

colul de laPalermo. De fapt, laArticolul 3(b), Protocolulde la Palermo prevede că şiîn situaŃia în care victimaconsimte la transfer sauactivitatea desfăşurată,acest lucru nu ester e l e v a n t p e n t r uidentificarea infracŃiuniide trafic, în caz de posibilăînşelăciune cu privire lacondiŃii sau constrângere,inclusiv abuz de putere sauautoritate, sau de o poziŃiede vulnerabilitate. “În maimulte cazur i , ex is tăconsimŃământul iniŃial alpersoanei pentru anumiteacte implicate în procesulde trafic (ex. migrare,m u n c ă i l e g a l ă s a uparticipare la prostituŃie).Cu toate acestea, dacă înorice etapă a procesului,p e r s o a n a nu a r e oposibilitate reală de a-şi dac o n s i m Ń ă m â n t u l î ndeplină cunoştinŃă decauză sau dacă refuzăorice act, atunci este vorbade trafic SCEP-SalvaŃiCopiii, Document depoziŃie privind prevenireaşi răspunsul la traficul dec o p i i î n E u r o p a ,disponibilă la:

a a

Rapor tu l Comis i e iEuropene cu privire ladrepturile omului, cazulVan Droogenbroeck, 9iunie 1980, Seria B, Vol.44, p. 30, paragrafele, 78-80A se vedea Articolul 3(c)

din Proto

.”

www.savethechildren.net/.../SC_SCEP_Position_Paper_Traff_Child_in_Eu r o p e _ D e c 0 7 . p d f ,(denumit în continuare“SC/SCEP 2007”) la p.7

I

MO

DU

L I

I

MO

DU

L I

12 13



orice activitate pe care copilul urmeaz s o desf oare. Pentru a garanta acestvenit, încearc s se asigure c respectivul copil nu poate, sau nu i dore te sscape sau s se opun controlului exercitat.

Metodele utilizate de trafican i pentru a exploata copiii sunt numeroase i diferfoarte mult, dar pot include:

ă ă ăş

ă ă ă îş ş ă

ă ă

Ń ş ă

Ń ă ş Ńă ă ş Ń Ń ă ăş ăŃ ă ă ă

Ńă

ă ă şş

ă ă Ń

îş ă Ńă ăş ă ă ă

Ń

Ńă ş Ńş ă ş

ă Ń ă ă Ń Ńă ă

Ńă Ń ă ă Ńă ă Ń ă ăŃ ă îş

ă

ă” ă ă ă Ń ă

ă ş ă

• obliga ie financiar : în multe cazuri, copiii nu sunt con tien i de datoria pe care vortrebui s o restituie odat ajun i în ara de destina ie. Costurile c l toriei, mâncarea,cazarea i alte necesit i de baz pot fi mult ridicate pentru a p stra victima legat prinobliga ie mai mult timp. Acest lucru se poate întâmpla, de exemplu, în cazurile deexploatare sexual , cum ar fi acelea ale tinerelor din Nigeria traficate în Italia, sau încazurile de exploatare prin munc , pentru copiii din Egipt care pl tesc contrabandi tipentru a fi adu i în Italia.

presiune psihologic : aceasta poate ap rea în diferite situa ii, dar cel mai puternicexemplu este acela al presiunii cauzate de ritualurile voodoo pentru tinerele din Nigeria,prin care i confirm loialitatea fa de exploatator. Fetele se tem de represalii dac ruppactul cu exploatatorii i promit s p streze secretul, ceea ce îngreuneaz eliberarea dinsitua ia de exploatare.

amenin ri / antaj: împotriva copilului sau familiei, de exemplu, copiii sosi i în Grecia cuajutorul contrabandi tilor (de exemplu din Africa Sub-Saharian , Orientul Mijlociu iÎndep rtat) pot fi exploata i în munc , în agricultur sau construc ii, prin amenin ri c levor ucide familiile.

dependen de droguri for at : doar în cazuri rare, dar este cunoscut faptul c dependen ade droguri îi ajut pe b ie i s se confrunte cu anumite activit i periculoase sau s iînving temeri naturale, cum ar fi în timpul comiterii de furturi sau trafic de droguri.

exploatare “fin copilul nu se simte exploatat, astfel încât nu caut s scape sau s ob inajutor. Acesta este de multe ori cazul fetelor din Europa de est care sunt traficate în scopulexploat rii sexuale în Italia sau Austria i care sunt convinse c exploatatorul este prietenul lor.

•

• violen fizic , neglijare: sunt utilizate rele tratamente pentru a controla copiii care, defrica pedepselor, sunt ascult tori i pu in probabil s ncerce s scape. Acest lucru estevalabil cu prec dere pentru copiii care sunt exploata i în scopuri de cer etorie, cum ar ficopiii de etnie rrom pe str zile din Austria, Grecia, Italia.

• izolare: împiedicarea contactului cu persoanele care ar putea s ofere ajutor victimelor

•

•

•

Ńă ăă ş Ń ă î ă

ă Ń şă ă

ă

14

15

A se vedea ICMPD,Manual de combatere at r a f i c u l u i

,(2006)

SC/SCEP 2007, pg. 9

p e n t r ujudecători şi procurori

16

17SC/SCEP 2007, pag. 9SC/SCEP 2007 la p.6

18ConvenŃia NaŃiunilorUnite cu privire la statutulrefugiaŃilor 1951

Natura infrac iuniiŃ

Frontiere alestatelor

Scop

Înc lcarea drepturilor omuluiă

• Transna ional sau intern (f r trecereafrontierei)

• (dac este transna ional) trecere legal sauilegal a frontierei

Exploatarea persoanelor scopul major estecontinuarea exploat rii persoaneitransportate

Ń ă ă

ă Ń ă

ă

ă

Crim mpotriva unui stată î

Trecere ilegal a frontierei

Profit din facilitarea treceriiilegale a frontierei de c tremigrant rela ia întrecontrabandist i migrant iasfâr it de obicei dup trecerea

ă

ă

Ń

ş

ş ă

Vs Traficul de fiinŃe umane Contrabanda cu migranŃi

Este important să se observe faptul că persoanelor introduse prin contrabandă li sepot încălca deseori drepturile prin modurile în care sunt transportate, cu precăderedacă se face uz de violenŃă. În plus, chiar dacă o persoană este introdusă princontrabandă, de exemplu într-o Ńară europeană, traficul poate începe la sosire, fiindrecrutată posibil prin înşelătorie şi transportată dintr-o Ńară în alta în scopuri d

Nu trebuie exclusă posibilitatea ca un copil sădevină o victimă a traficului chiar şi în cazul în care nu există factori de risc

eexploatare.16

n lumina tuturor elementelor de mai sus, un copil traficat este:

:

Orice persoană şi care este recrutată,transportată, transferată, adăpostită sau primită în scopul exploatării, fie pe teritoriul sau înafara unei Ńări, chiar dacă nu se utilizează nici un element de constrângere, înşelătorie, abuz deautoritate sau orice altă formă de abuz

opiii în risc de a fi traficaŃi şi exploataŃi diferă de la o Ńară la alta, însă cele mai vulnerabilegrupuri sunt

Copiii care se confruntă cu greutăŃi sociale în propria Ńară cât şi în Ńara de tranz şi în Ńara dedestinaŃie copiii care trăiesc în sărăcie în instituŃii sau pe străzi proveniŃi

cei care se confruntă cu discriminarea sunt mai vulnerabili în faŃa lor în Ńara deorigine. În plus, pot fi în risc de a fi exploataŃi direct în Ńara de destinaŃie, fără o recrutare înprealabil în Ńara de origine

acei copii care comit infracŃiuni pot face acest lucru pentru asupravieŃui sau la comanda unui adult Poate fi o dovadă a statutului lor vulnerabil ca suferindde pe urma unor greutăŃi sociale, ceea ce conduce şi la profitarea de pe urma acestora de cătreadulŃi, prin oferirea emancipării sau sentimentului de apartenenŃă la un grup. Rezultatul poatefi acela că se găsesc în circuitul penal şi nu au sprijin pentru a scăpa de o exploatareulterioară

Copiii refugiaŃi pentru a scăpa de persecuŃie şi război civil în Ńările natale copiii refugiaŃiplătesc deseori contrabandişti pentru a trece în Ńări sigure, unde speră să poatăsolicita protecŃie în baza ConvenŃiei NaŃiunilor Unite privind RefugiaŃii Aceşti copii nu seconfruntă cu riscul de a fi traficaŃi, ci mai degrabă exploataŃi odată ce au ajuns în Europa casolicitanŃi de azil.

În mod evident acestea nu sunt singurele grupuri de copii cărora trebuie să li se acordeatenŃie, dar oferă o idee cu privire la câŃiva din factorii de risc ce pot contribui la posibilitateaca un copil să devină o victimă a traficului.

care nu a împlinit vârsta de optsprezece ani

.

, , it: , , din familii

abuzive sau dintr-un grup dezavantajat din punct de vedere social, de exemplu,, recrutori

.

Copiii în conflict cu legea:.

re.

: ,frontiera

.

17

18

1.6 Trafic de copii

1.7 Copii în situaŃii de risc

Î

C

I

MO

DU

L I

I

MO

DU

L I

14 15



Consim mântŃăFie nu exist consim mânt, sauconsim mântul ini ial este invalidat prinutilizarea de mijloace de constrângere sauîn el toare

ă Ńă

Ńă Ń

ş ă

frontierei i plata taxei decontraband

Migrantul consimte de obicei sfie transportat prin contraband

ş

ă

ă

ă

perceptibili

PrezumŃia de nevinovăŃie

când există o îndoială justificată

.

:

Evaluarea vârstei:

xistă mai multe principii ce trebuie aplicate în orice abordare legată de drepturilecopilului în identificarea victimelor traficului, atât ca copii, cât şi ca victime, şi protecŃia

şi asistenŃa acordată acestora ulterior

în ceea ce priveşte protecŃiacopiilor în special pentru copiii separaŃi Orice persoană care declară sau pare a avea sub

iv cei care au documente care arată că sunt minori, trebuie trataŃi ca atare şi, astfel,trebuie să li se acorde toate beneficiile acelor drepturi speciale oferite copiilor în şilegislaŃia naŃională

nu există reguli universal acceptate pentru evaluarea formală a vârstei,dar un copil trebuie recunoscut ca atare de către Ńara în care sunt identificaŃi pentru a fi asistaŃişi protejaŃi în conformitate. Fiecare Ńară trebuie de aceea să se bazeze pe experŃi calificaŃi înmod corespunzător pentru a dezvolta proceduri de evaluare a vârstei, care să fie aplicate doaratunci şi este îninteresul superior al copilului pentru a garanta respectarea drepturilor acestuia. Nu trebuie săse pe o singură metodă, cum ar fi examinare radiologică Dat fiindcă stabilirea cu precizie a vârstei unei persoane este imposibilă chiar şi prin intermediulinvestigaŃiilor medicale şi cel mult poate fi furnizată doar o bănuială informată evaluareavârstei trebuie să aibă loc doar

Aşa cum s-a menŃionat mai sus nu trebuie să se bazeze pe osingură metodă, ci pe o combinaŃie de metode. Copilul trebuie să un consimŃământ

.

• pentru identificarea unui copil

acest lucru este important, . 18

ani, inclusCDC

. La vârsta de 17 ani este tot copil.

cu privire la vârsta unei persoane,

dea un verdict bazat a .

,:

Câteva principii generale ce trebuie respectate:

, evaluarea vârstei unui copilacorde

19

• pentru a împiedica un abuz

•

• reintegrarea

•;

• ;

• trebuie ;

• ;

•;

• ;

• ,;

• , copiilor trebuie .

pentru a asigura protecŃie corespunzătoare vârstei

pentru a facilita întoarcerea voluntară şi

evaluarea vârstei trebuie să se desfăşoare întotdeauna în lumina interesului superior alcopilului

trebuie să facă parte dintr-o evaluare mai largă, holistică a nevoilor copilului

să fie realizată de specialişti independenŃi cu expertiză corespunzătoare

trebuie să se aibă în vedere factorii fizici, psihologici şi culturali

copiii trebuie consultaŃi înainte de orice proceduri de evaluare a vârstei şi participareaacestora trebuie să fie voluntară

procedurile de evaluare a vârstei nu trebuie să fie dăunătoare

în caz de îndoială trebuie să existe prezumŃia că o persoană care susŃine că are sub 18 ani,va fi tratată temporar ca atare

în stabilirea finală a vârstei să li se acorde prezumŃia de nevinovăŃie

20

1.8 Principii legate de drepturile copilului

E

informat pentru orice investigaŃie medicală şi contactarea autorităŃilor din Ńara de origine acopilului

toate acŃiunile întreprinse pentru copii sau celecare îi afectează trebuie să aibă în vedere în primul rând interesele superioare ale acestora

de reŃinut că motivul din spatele măsurilor speciale de protecŃie stă înrecunoaşterea faptului că aceştia încă se dezvoltă atât din punct de vedere fizic, cât şiemoŃional. Cu toate acestea, ei nu sunt doar obiecte de protecŃie, dar, dat fiind faptul că

protecŃia este un drept, copiii sunt şi persoane cu drepturi. NoŃiunea deîncearcă să recunoască acest statut dual şi să împuternicească copiii chiar şi

atunci când sunt victime, şi de aceea trebuie să fie primul lucru luat în considerare dinperspectiva unui copil, iar opiniile acestuia trebuie avute în vedere, pentru a-i respectadrepturile în mod corespunzător

o evaluare informală a intereselorsuperioare ale unui copil ru a informa orice interacŃiune simplă cu un copil, orice deciziece urmează a fi luată sau acŃiune ce urmează a fi întreprinsă în numele acestuia, chiar şi înfiecare zi

se afirmă că o evaluare a intereselor superioare esteesenŃială înainte de întreprinderea oricărei acŃiuni care afectează un copil de interes pentru

Nu necesită o anume formalitate şi trebuie realizată sistematic în multe situaŃiicare au loc între momentul în care un cop însoŃit sau separatsau altfel în risc, până la implementarea unei soluŃii durabile

intereselor superioare ale unui copil atunci când urmează a fi luateTrebuie să implice cel puŃin un un asistent social sau

responsabilul cazului de servicii sociale şi reprezentantul legal al copilului, astfel încât săexiste protecŃii procedurale mai mari

identificarea soluŃ însoŃiŃi sau separaŃi

însoŃiŃi sau separaŃi în situaŃiiexcepŃionale; şi

opil de părinŃi împotriva voinŃei sale

SalvaŃi Copiii formală atunci când se ia în considerare osoluŃie durabilă pentru copil, inclusiv identificarea familiei unui copil şi repatrierea copilului.Trebuie furnizată şi o prezentare a modului în care a fost realizată şi concluziile

care să reflecte şi modul în care părerea copilului a fost luată în cons

.

.Este important

“interesesuperioare”

.

pent

.

Înpublicate recent de UNHCR, “

UNHCR […]il este identificat ca fiind ne

.”

este un proces formal pentrudeterminarea deciziidestul de importante. tutore,

, cum ar fi:

În plus, în alSCEP- , se face referire la o DIS

DIS la cares-a ajuns, iderare.

Este important să se sublinieze faptul că persoanele traficate care nu au împlinitvârsta de 18 ani trebuie tratate ca fiind copii şi în conformitate cu ConvenŃiaNaŃiunilor Unite privind drepturile copilului. În particular, copiii victime au dreptulla măsuri speciale de protecŃie, atât ca victime, cât şi ca copii, în conformitate cudrepturile şi nevoile lor speciale. În continuare urmează câteva principii de bazăpentru tratarea copiilor victime sau presupuse victime.

[icoană: surse suplimentare] [În plus, există şi Liniile Directoare ale UNICEF(2005), care fac referire la drepturile copiilor. ]

Interesele superioare ale copilului:

Evaluarea Intereselor Superioare (EIS):

Determinarea Intereselor Superioare (DIS):

21

22

24

25

26

Liniile Directoare privind determinarea intereselor superioare ale copilului,

• iilor durabile pentru copiii ne ,

• demersuri temporare de îngrijire pentru copiii ne

• posibila separare a unui c .23

Documentul de poziŃie privind prevenirea şi răspunsul la traficul de copii în Europa

ProtecŃie specifică pentru copiii victime

19

20

“Copiii separaþi” suntacei copii din afara þãrii deorigine ºi separaþi deambii pãrinþi, sau detu tore l e l eg a l/uzua lanterior a se vedeaprogramul privind copiiiseparaþi în Europa,

www.unhcr.org/refworld/pdfid/415450694.pdf atp . 2

o n t i n u a r e “ S C E P2004”). Include categoriilede minori neînsoþiþi, caresunt fãrã pãrinþi saututori, în timp ce un copilseparat poate fi cu familiaextinsã sau alte persoane,dar fãrã a beneficia deîngrijire.IOM-BM.I, Culegere de

resurse pentru organele deaplicare a legii cu privire labunele practici în vedereacombaterii traficului,2006, p.37

Dec l a r a Ń i e de bunăp r a c t i c ă , A l i a n Ń aInternaŃională SalvaŃiCopiii UNHCR, Geneva,2004, disponibilă la:

( d e n u m i t ă î nc

I

MO

DU

L I

I

MO

DU

L I

16 17

21

2 2

23

24

25

26

Articolul 3, UN CRCU N H C R , L i n i i

d i r e c t o a r e p r i v i n dstabi l i rea intereselorsuperioare ale copilului,2008, p.22 la paragraful3.3

Ibid, la paragraful 3.4

, pp.12-13Principiile de bază la care

se face referire suntincluse în ConvenŃiaNaŃiunilor Unite privinddrepturile copiilor şi sunturmătoarele: Art. 2:P r i n c i p i u l d e n o n -discriminare; Art. 3:Interesele superioare alec o p i l u l u i ; A r t . 6 :S u p r a v i e Ń u i r e a ş idezvoltarea copilului(drept considerat caprincipiu: acesta lipseştedar este foarte important);Art. 12: Principiul departicipare a copilului.

Liniile Directoare aleUNICEF inc lud : 1 .interesele superioare alecopilului; 2. dreptul lanon-discr iminare ; 3 .respect pentru opiniilecopilului; 4. dreptul lainformare; 5. dreptul laconf iden Ń i a l i t a t e ; 6 .dreptul la protecŃie.

SCEP-SalvaŃi Copiii,Document de poziŃieprivind prevenirea şirăspunsul la traficul decopii în Europa



Interesul superior al copilului

Dreptul la non-discriminare

Dreptul la participare

- În toate acŃiunile referitoare la copiii victime, fiecă sunt întreprinse de instituŃii publice sau private de asistenŃă socială, poliŃie,instanŃe, autorităŃi administrative sau organisme legislative, interesul superior alcopilului trebuie să fie primul considerent.

- ToŃi copiii victime, din afara Ńării, precum şicetăŃeni sau copii rezidenŃi, au dreptul la aceeaşi protecŃie şi drepturi. TrebuieconsideraŃi copii mai întâi de toate. Toate considerentele legate de statut,naŃionalitate, rasă, sex, limbă, religie, origine etnică sau socială, naştere sau altstatut, nu trebuie să le afecteze drepturile la protecŃie.

- Opiniile copilului trebuie luate în considerare conformvârstei, maturităŃii şi interesului superior.

Astfel, imediat după identificarea unui copil traficat, trebuie desemnat un tutorelegal care să acŃioneze în interesul superior al copilului şi în concordanŃă cuautorităŃile de asistenŃă socială pentru copii ale Ńării gazdă independent deautorităŃile de imigrare sau poliŃie.

Legea 678/2001 privind prevenirea şi combaterea traficului de fiinŃe umane

Defineşte următoarele infracŃiuni Pornografieinfantilă

În cazul traficului de copii şi infracŃiunilor aferente, există o diferenŃă faŃă de traficul depersoane adulte în aceea că doar două din părŃile constituente ale infracŃiunii de trafic suntnecesare; şi anume recrutarea, transportul, transferul, adăpostirea sau primirea unui minor înscopul exploatării, fără a fi nevoie de mijloacele utilizate, respectiv ameninŃări şi violenŃă sauutilizarea altor forme de constrângere, răpire, fraudă sau înşelătorie, abuz de putere sauprofitarea de incapacitatea minorului de a se apăra sau de a-şi exprima voinŃa; sau prinoferirea, sau primirea de plăŃi sau beneficii pentru a obŃine consimŃământul uneipersoane cu control asup

: Trafic de persoane; Trafic de minori;.

În baza acestei legi:

acordareara altei persoane.

“recrutarea, transportul, transferul,

interzicerea anumitor drepturi”.

adăpostirea sau primirea unuicopil în scopul exploatării sunt considerate infracŃiuni de trafic de copii şi pedepsite cu închisoare de la 5 la 15ani şi 27

Prevede:

- ;

-;

- ;

- .

Măsuri speciale pentru protecŃia şi sprijinirea victimelor

ÎnfiinŃarea de centre pentru sprijinirea şi protecŃia victimelor, subordonate consiliilorjudeŃene

ResponsabilităŃile instituŃionale cu privire la protecŃia şi repatrierea victimelor

Măsuri pentru cooperare internaŃională

Hotărârea de Guvern (HG) 299/2003 pentru aprobarea regulilor de aplicare a Legiinr. 678/2001;

1.9 Rezumat privind cadrul legal referitorla traficul de copii şi protecŃiadrepturilor copiilor

Stabileşte responsabilităŃile ministerelor şi altor autorităŃi publice cu privire la acest aspect

Stabileşte nterministerial pentru coordonarea şi evaluareaactivităŃilor legate de prevenirea şi combaterea traficului de fiinŃe umane, coordonat de MinisterulAdministraŃiei şi Internelor DirecŃia Generală pentru Combaterea Crimei Organizate

Prevede pedepse pentru recrutarea, forŃarea sau determinarea sau utilizarea minorilor pentrua se implica în acte obscene

pentru organizarea de întâlniri la care minorii participă sau asistă şi în

, referitor launele măsuri pentru asigurarea protecŃiei victimelor infracŃiunilor. Prevede măsuri pentruinformarea victimelor infracŃiunilor, inclusiv victi le traficului de fiinŃe umane, cu privirela drepturile acestora şi asigurarea de consiliere psihologică, asistenŃă juridică gratuită şiacordarea compensaŃiilor financiare de către stat. Legea actuală include prevederi specificepentru minori, în aceea că aceştia nu au obligaŃia de a deschide o acŃiune legală în calitate departe vătămată sau de a depune o plângere penală în legătură cu infracŃiunea, iar perioada deconsiliere juridică şi psihologică acordată acestora este cu trei luni mai mare decât î

Prevede drepturile copiilor de a fi protejaŃi împotriva ului ilegal şi ne-aducereaînapoi a acestora la reprezentanŃii legali închiderea adopŃiilor naŃionale sau internaŃionalecu alte scopuri decât interesul superior al copilului, orice formă de

Dreptul copiilor care se află în străinătate însoŃiŃi de părinŃi sau de un reprezentant legalsau care nu se află sub supravegherea legală a unei persoane, de a se reîntoarce lareprezentantul legal în cel mai scurt timp

CondiŃiile ce trebuie îndeplinite astfel încât copiii să poată călători în străinătate

ResponsabilităŃile instituŃiilor statului şi sancŃiunile aplica

este de asemenea impus în legătură cu drepturile şiresponsabilităŃile părinŃilor, tutorilor legali sau altor persoane responsabile de acesta dinpunct de vedere legal, şi trebuie să prevaleze în orice acŃiuni sau decizii luate de autorităŃilepublice şi organizaŃiile private, precum şi în cazurile judecate în instanŃă

de repatriere a copiilor români neînsoŃiŃi peteritoriul altor state şi asigurarea măsurilor de protecŃie specială în c

Stabileşte procedura legală şi rolul instituŃiilor statului în vederea repatrierii copiilor românineînsoŃiŃi aflaŃi în străinătate, în dificultate

privind aprobarea Planului NaŃional de AcŃiune pentru prevenirea şicombaterea

Stabileşte Sub-grupul de lucru privind coordonarea şi evaluarea activităŃilor pentruprevenirea şi combaterea traficului de copii, sub coordonarea metodologică aAutoritatea NaŃională pentru ProtecŃia Familiei şi Drepturilor Co

.

instituirea Grupului de lucru i

.

.

Prevede pedepsecare au loc acte obscene.

me a

n cazulpersoanelor adulte.

: transfer;

neglijare, abuz,exploatare, trafic.

, ne

.

.

bile.

Interesul superior al copilului

.

privind metodologiaazul acestora;

.

traficului de copii;

ANPFDC( pilului).

Legea 196/2003 privi ;

Legea 272/2004 privind

nd prevenirea şi combaterea pornografiei

privind asigurarea victimelor împotriva infracŃiunilor

apărarea şi promovarea drepturilor copilului

Legea 211/2004

HG 1443/2004

HG 1295/2004

I

MO

DU

L I

I

MO

DU

L I

18 19



27Legea 678/2001 privindprevenirea şi combatereatraficului de persoane,

28

combaterea

Legea NaŃională pentruratificarea ConvenŃieiE u r o p e n e p r i v i n d

traficului defiinŃe umane, 2005.

I

MO

DU

L I

I

MO

DU

L I

20 21



Obiectivele sub-grupului pentru prevenirea şi combaterea traficului de copii

reabilitarea şi reintegrarea socială a victimelor asigurareaverificării copiilor la trecerea frontierei, cooperare naŃională şi internaŃională în domeniu

Dezvoltarea capacităŃii instituŃionale a organizaŃiilor relevante în acest domeni

stipulează că atunci când există o îndoială cu privire la vârsta unuicopil, în cursul procedurilor de evaluare a vârstei, se presupune că persoana este copil şi toatemăsurile de protecŃie sunt luate în consecinŃă

tru aprobarea acordului cu Guvernul Republicii Italiene privindcooperarea în domeniul protecŃiei minorilor români neînsoŃiŃi sau în dificultate aflaŃi peteritoriul Republicii Italiene şi

bilateral şi crearea unei Comisii de ExperŃi cu instituŃii reprezentative dinambele Ńări

StandardelornaŃionale specifice pentru serviciile specializate de asistenŃă şi protecŃie a victimel

legal care guvernează reŃeaua naŃională deservicii de asistenŃă şi protecŃie a victimelor, serviciile furnizate şi calitatea acestora, măsuripentru asigurarea unui mediu mai favorabil victimelor şi formarea permanentă a personaluluicalificat necesar

Acord cu Guvernul Republicii Franceze privind cooperarea în vederea protecŃieiminorilor români aflaŃi în dificultate pe teritoriul Republicii Franceze şi reîntoarcereaacestora în Ńara de origine, precum şi lupta împotriva reŃelelor de exploatatori

privind cooperarea în vederea protecŃiei minorilorromâni aflaŃi în dificultate pe teritoriul şi reîntoarcerea acestora în Ńarade origine, precum şi lupta împotriva exploatării minorilor

Acord cu Guvernul Republicii Italiene privind cooperarea în domeniul protecŃieiminorilor români neînsoŃiŃi sau în dificultate aflaŃi pe teritoriul Republicii Italiene

1. ConvenŃia privind obŃinerea pensiei de întreŃinere în străinătate, adoptată în

2. ConvenŃia privind aspectele civile ale răpirii internaŃionale de copii, adoptată în Haga în

3. ConvenŃia europeană privind recunoaşterea şi executarea deciziilor referitoare la custodiacopiilor, încheiată în Luxemburg în

4. ConvenŃia europeană cu privire la adopŃia copiilor adoptată în Strasbo

5. ConvenŃia europeană privind statutul juridic al copiilor născuŃi în afara căsătoriei încheiatăîn

:

-

.

pen

. Art. 5 7 stabilesc grupul responsabil de aplicareaacestui acord

.

privind aprobareaor

traficului de persoane este un instrument

.

2002:

.

2005: Acord cu Regatul SpanieiRegatului Spaniei

.

2008:.

New York în1956 (Legea 26/1991);

1980 (Legea 100/1992);

1980 (Legea 216/2003);

, urg în 1967(Legea 15/1993);

,Strasbourg în 1975 (Legea 101/1992);

• ,;

Evaluarea evoluŃiei fenomenului şi identificarea grupului Ńintă evaluarea problemelorlegate de implementarea legislaŃiei specifice cu impact asupra copiilor

• Prevenirea fenomenului, ,;

• u.

Legea 300/ 2006

HG 859/ 2008,

1238 din 10 octombrie 2007

28

Hotărârea de Guvern

Acorduri bilaterale

ConvenŃii şi documente adoptate la nivel european sauinternaŃional

6. ConvenŃia NaŃiunilor Unite privind Drepturile Copiilor adoptată în

7. RezoluŃia Parlamentului Europ

8. ConvenŃia de la Haga cu privire la protecŃia copiilor şi cooperare în legătură cu adopŃiainternaŃională

9. AcŃiuni comune adoptate de Consiliul Uniunii Europene cu privire la combatereatraficului de fiinŃe umane şi exploatarea sexuală a copiilor

a Consiliului Uniunii Europene cu privire la suplimentareadefiniŃiei infracŃiunii denumite trafic de fiinŃe umane”, în anexa ConvenŃi

11. ConvenŃia OrganizaŃiei InternaŃionale a Muncii cu privire la interzicerea şi luarea deacŃiuni imediate pentru eliminarea celor mai grave forme ale muncii copiilor

10. ConvenŃia NaŃiunilor Unite privind crima organizată transnaŃională

11. Protocolul OpŃional la nŃia privind Drepturile Copilului privind vânzarea decopii, prostituŃia şi pornografia infantilă

NaŃiunilor Unite şi pedepsirea traficuluide persoane, în special femei şi copii, în completarea ConvenŃiei NaŃiunilor Unite împotrivaCrimei Organizate TransnaŃională

împotriva contrabandei cu migranŃi cu mijloace terestre, maritime sau aeriene,în completarea ConvenŃiei NaŃiunilor Unite împotriva Crimei Organizate TransnaŃională

, 1989 (Legea18/1990);

ean privind pornografia (1993);

(Legea 84/1994);

(1997);

10. Decizia nr. 1999/C/26“ ei Europol;

(Legea203/2000);

(Legea565/2000);

Conve(Legea 470/2001);

12. Protocolul pentru prevenirea, reprimarea

(Legea 565/2002);

13. Protocol

(Legea 565/2002).

MODUL 2ABORDAREAINTERINSTITUłIONALĂ29

MANUAL DE FORMAREAGIRE. Austria, Grecia, Italia şi România. AcŃiune pentru consolidarea parteneriatului între sistemul publicşi cel privat în domeniul identificării şi asistenŃei acordate copiilor în risc şi victime ale traficului în Europa

1. Definirea “ ”punerea sub acuzare a cazurilor de trafic de persoane;

2. Descrie (LEA)

;

;

;

.

abordării interinstituŃionale şi explicarea importanŃei acesteia în prevenirea,protecŃia şi

rea rolului agenŃiilor de aplicare a legii

3. Descrierea diferitelor măsuri oferite de furnizorii de servicii şi de organizaŃiile non-guvernamentale

4. Explicarea conceptului şi practicii mecanismelor naŃionale de referire

5. Explicarea conceptului şi practicii mecanismului transnaŃional de referire

6. Discutarea relevanŃei diferitelor elemente şi forme de cooperare la contextul Ńării


Resurse

ICMPD-UNDP, 2006

ICMPD,, 2006

ICMPD,2009

OSCE/ODIHR, 2004,

IPEC, Bangkok,OIM, 2006

(IOM),

Manual de aplicare a legii pentru combaterea traficului de fiinŃe umane

Linii directoare pentru dezvoltarea unui Mecanism transnaŃional de referire pentru persoaneletraficate

nism naŃional de referire apărarea

Abordare multidisciplinară

privind asistenŃa directă pentru

,

Formare privind combaterea traficului pentru organismele din prima liniede aplicare a legii Ghid de formare

Europa de Sud-Est,

Meca - Eforturi comune pentrudrepturilor persoanelor traficate Ghid practic,

Reabilitarea victimelor traficului de copii ,

Ghid IOMOrganizaŃia InternaŃională pentru MigraŃie

http://www.osce.org/publications/odihr/2004/05/12351_131_en.pdf

Colaborarea între mai multe agenŃii este esenŃială pentru identificarea şi protecŃia victimelortraficului şi exploatării, atât la nivel naŃional cât şi transnaŃional. Proiectul îşi propunesă întărească colaborarea între actorii publici şi privaŃi, unde actorii privaŃi sunt consideraŃitoŃi cei care nu sunt organisme instituŃionale sau reprezentanŃi ai statu

Lista de mai jos prezintă câŃiva din posibilii actori cheie ce pot fi implicaŃi într-un sisteminterinstituŃional pentru asistenŃa şi protecŃia persoanelor traficate şi

a traficanŃilor deşi diferite Ńări pot avea structuri diferite cu competenŃă în serviciirelevante

Sănătate EducaŃie JustiŃie pentru dezvoltarea şiaplicarea cadrului legal şi politicilor relevante şi cooperarea între state

entru protecŃia victimelor traficului

OrganizaŃii non-guvernamentale în special pentru identificarea şi protecŃia victimelortraficului şi exploatării

AGIRE

lui.

punerea subacuzare (

):

Sectorul public:

Sectorul privat:

• Ministere ( / /Interne/Afaceri externe/ ):(inclusiv prin

posturi consulare) p ;

• ,;

• Servicii de imigrare:;

• :;

• :;

• : ,;

•

opii, care.

• LEA cum ar fi ( , la nivel local, regional, echipe specializate)

;

• Altele.

• , cum ar fi IOM, care,anume

;

• Sindicate, ;

• ,

;

•;

•

pentru detectarea iniŃială şi identificarea victimelor traficului şiacordarea ulterioară a permisiunii de şedere

AutorităŃi municipale locale în special servicii sociale care trebuie să facă parte dinprocesul de protecŃie

Oficiul copiilor şi agenŃiile naŃionale pentru tineri pentru a asigura acordarea deprotecŃie specială copiilor, datorită vârstei şi statutului de victime

AutorităŃi fiscale care pot detecta tranzacŃii sau mişcări financiare neobişnuitecompatibile cu crima organizată

Furnizori de servicii precum Serviciul naŃional de sănătate, ai căror angajaŃi potidentifica victimele traficului în cazul în care se află în îngrijirea lor, şi centre rezidenŃialede întreŃinere pentru c trebuie să fie conştiente de potenŃialele situaŃii deexploatare şi să asigure protecŃia copiilor victime ale traficului sau exploatării

poliŃia de frontieră care se aflăîn poziŃia de a detecta şi identifica victimele traficului şi exploatării, precum şi de a stopainfractorii şi a combate infracŃiunile de trafic de persoane

OrganizaŃii inter-guvernamentale în funcŃie de mandatul într-oŃară , pot identifica, proteja şi asigura reîntoarcerea voluntară asistată a victimelortraficului de persoane

ale căror activităŃi pot ajuta la identificarea victimelor exploatării prin muncă

AgenŃii de Recrutare şi Ocupare care pot veni întâmplător în contact cu potenŃialelevictime ale traficului de persoane, şi pot informa persoanele aflate în căutarea unui loc demuncă cu privire la pericolele traficului şi exploatării

Transportatori, de ex. linii aeriene, autocare, feriboturi, care ar trebui să poată identificapotenŃialele victime ale traficului care sunt transportate

Alte companii sau organizaŃii ce pot veni în contact cu victimele, fie prin natura activităŃii

II

MO

DU

L I

I

II

MO

DU

L I

I

24 25

29 Preluată din Capitolul 3al “Manual

i de fiinŃe umane”al ICMPD-UNDP (2006)ş i “Formare

ului de aplicarea legii pentru combatereatraficulu

privindcombaterea traficuluipentru organismele dinprima linie de aplicare alegii Ghid de formare” alICMPD (2006)



acestora, sau în cadrul mandatului de a asista străinii sau persoanele considerate a fi însituaŃii de risc, de exemplu.

plicarea abordării interinstituŃionale implică apelarea la agenŃii diferite pentrucombaterea traficului de persoane într-un mod comun şi coordonat conform unor

proceduri standardizate agreate. Acest lucru se referă la prevenirea infracŃiunii, protecŃiavictimelor, anchetarea cazului şi acuzarea traficanŃ

O abordare interinstituŃională bună practică recunoscută care permite asigurareaunui sprijin minim victimelor în vederea recuperării şi stabilizării, crescând în acelaşi timpşansele de reuşită în anchetarea infracŃiunii

iente împotriva traficului de persoane necesită o cooperare şi mecanismeinterinstituŃionale şi multidisciplinare, deoarece colaborarea strânsă între agenŃiile de aplicarea legii şi organizaŃiile inter şi non-guvernamentale şi este esenŃială pentru unrezultat de succes. Într-adevăr toate aceste agenŃii şi organizaŃii împărtăşesc dorinŃa decombatere şi reducere a infracŃiunii şi toate strâng cu regularitate informaŃii vitale ce pot fi demare ajutor celorlalte. Este de aceea de înŃeles, odată cu schimbările care au avut loc în ceea cepriveşte cooperarea în ultimii ani, că multe agenŃii şi organizaŃii au stabilit, în majoritateacazurilor, legături strânse. Cu toate acestea, în alte cazuri, relaŃiile nu sunt la fel de binedezvoltate sau sunt

interinstituŃională înseamnă implicarea diferitelor agenŃii în combatereatraficului de persoane într-un mod comun şi coordonat conform procedurilor standardizateagreate, fie pentru prevenire, protecŃia victimelo sau anchetarea cazului şi acuzarea traficanŃilor.

Trebuie aplicată în toate activităŃile : prevenire, protecŃie,precum şi anchetare şi acuzare

olul forŃelor de poliŃie în tratarea cazurilor de trafic de persoane este complex: necesitănu doar anchetare şi producerea dovezilor, ci şi asigurarea protecŃiei victimelor

implicate cursul procesului, după identificarea acestora. Acest lucru înseamnă întimpul perioadei de şi stabilizare (în cazul în care există deja), în timpul procesuluişi/sau înainte şi după repatriere, dacă este cazul. Diferitele măsuri de protecŃie şi asistenŃătrebuie să se bazeze pe nevoile individuale ale victimei şi să fie în conformitate cu standardelede calitate agreate. Un astfel de sistem de tratare a cazurilor individuale în Ńară şi peste graniŃeeste costisitor şi destul de greu de gestionat deoarece necesită intervenŃii specifice din parteadiferiŃilor specialişti, servicii profesioniste şi instituŃii. AgenŃiile de aplicare a legii nu au deobicei timpul, resursele şi puterea de a aborda toate etapele cazurilor de trafic de persoane şinevoile persoanelor traficate. Acesta este unul din motivele pentru care o abordareinterinstituŃională este pur şi simplu necesară în cazurilor de trafic de persoane.Resursele legate de asistarea persoanelor traficate sunt împărŃite între alte organizaŃii, atâtguvernamentale cât şi non-guvernamentale

În activităŃile cooperarea între poliŃie şi alte agenŃii nu trebuielimitată la cazuri singulare, ci ar trebui să aibă loc cu regularitate, de preferat pe bazaprocedurilor standard de operare

deşi în anumite cazuri cooperarea între diferite autorităŃi ale statuluipoate fi definită prin astfel de proceduri standard reglementarea relaŃiilor între echipelelocale de poliŃie cu alte departamente ale poliŃiei, poliŃişti de frontieră

ilor.

, pe tot parreflectare

gestionarea

.

este o “ ” ,

.

Eforturile efic

- (OI ONG-uri)

practic inexistente.

Aplicând o abordare

r

de combatere a traficului.

de combatere a traficului,

.

Cu toate acestea,(ex.

, inspectori ai muncii,

2.1 Abordarea

2.2

interinstituŃională

Rolul agenŃiilor de aplicare a legii

A

R

servicii de imigrare, birourile Ministerulu),

(ONG-uri),, nu este niciod a priori,

-urilor.

.de combatere a traficului:

de combatere a traficului este,

iul din prima linie

,

locu ,.

din prima linie, ,inspectori ai muncii etc.

Furnizorii de servicii şi mai des ONG-urile asigură următoarele servicii / măsuripentru persoanele traficate cu scopul de a încuraja împuternicirea şi includereasocială şi în muncă fie în Ńara de destinaŃie, fie în cea de origine:

i de Afaceri Externe, contacte cureprezentanŃii ambasadelor Ńărilor de origine ale victimelor, etc. cooperare cu organizaŃiilenon-guvernamentale care joacă un rol foarte important în ceea ce priveştesuportul acordat victimei ată definită dar poate fi obŃinută, de ex.printr-un memorandum de înŃelegere sau un proces de acreditare oficială a ONG

În mod ideal, o astfel de abordare coordonată este inclusă într-un răspuns naŃionalcuprinzător împotriva traficului de persoane, discutat şi convenit între toŃi actorii diverşiimplicaŃi şi descris într-un aşa-numit plan naŃional de acŃiune Această abordare trebuieapoi aplicată tuturor activităŃilor

Un element cheie pentru toate activităŃile monitorizareaactivă fie în cadrul acŃiunilor de prevenire şi protecŃie ca parte dintr-o investigare proactivă,sau pentru identificarea victimelor. Monitorizarea prin intermed forŃelorde aplicare a legii poate ajuta la identificarea agenŃiilor de recrutare care oferă locuri de muncăfalse şi implicate în practici frauduloase şi abuz; sau locurilor de muncă unde are locexploatarea. Verificările la frontieră în locurile de practicare a prostituŃiei şi monitorizareacopiilor care trăiesc şi/sau muncesc pe străzi pot conduce la identificarea cazurilor de traficde persoane. Datorită mandatului inspectorilor muncii cu privire la monitorizarea şiinspectarea rilor de muncă cooperarea cu aceştia poate fi de o importanŃă vitală pentru acreşte riscurile pentru traficanŃi şi a descuraja practicile de exploatare

Monitorizarea şi schimbul de informaŃii trebuie să aibă loc la diferite niveluri şi între diferiteunităŃi administrative, de exemplu, prin forŃe poliŃişti de frontieră

n ultimii ani, au fost înfiinŃate multe ONG-uri în vederea sprijinirii persoanelor traficate, întimp ce alte ONG-uri deja înfiinŃate şi-au extins aria de activitate, de la activităŃile

anterioare legate de violenŃă în familie, prostituŃie, drepturile omului, aspecte legate deacordarea de azil şi refugiaŃi, la includerea activităŃilor legate de victimele traficului depersoane. Acestea şi-au transferat şi ajustat serviciile pentru a răspunde nevoilor specifice alepersoanelor traficate, în special femei, contribuind în acest sens cu o experienŃă semnificativăşi bune practici. În unele Ńări, şi autorităŃile locale şi serviciile de sănătate publică oferă măsurispecializate de asistenŃă persoanelor traficate prin intermediul departamentelor acestora sauunităŃilor / proiectelor ad hoc implementate special şi asigurate cu personal pentru arăspunde nevoilor acestui grup Ńintă

30

31

32

prevenire, ,anchetare re.

protecŃieşi acuza

.

• pentru a găzdui în siguranŃă şi a asista persoanele traficate, care potastfel să se recupereze şi să reflecte cu privire la deciziile pe care le vor lua pentru viitor.Sunt disponibile mai multe tipuri de adăposturi, în funcŃie de resursele locale şi/sauetapele programelor persoanelor găzduite, şi anume: adăpost de urgenŃă, adăpost cufacilităŃi de îngrijire, casă autonomă, plasare în familie şi program non-rezidenŃial(denumirile pot varia în funcŃie de specificul local). LocaŃia adăposturilor trebuie păstratăconfidenŃială din motive de securitate. ForŃele de aplicare a legii nu trebuie niciodată să seîntâlnească cu persoanele traficate şi asistenŃii sociali în nici una din aceste locaŃii;

Cazare şi masă:

• pentru a ajuta persoanele traficate să depăşească experienŃeletraumatice şi, astfel, să faciliteze auto-recunoaşterea ca deŃinători de drepturi şi nevoi şi ca

Consiliere psihologică:

2.3 Rolul major al furnizorilor de serviciişi ONG-uri

Î

II

MO

DU

L I

I

II

MO

DU

L I

I

3 0

31

32

Pe n t r u i n f o r m a Ń i isuplimentare cu privire lad e z v o l t a r e a ş iimplementarea unui plannaŃional de acŃiune, a sevedea Linii Directoarede Bune practici regionalepentru dezvoltarea şiimp lementa rea unu irăspuns naŃional anti-t r a f i c c u p r i n z ă t o r

Şi în cazul copiilor,protecŃia copilului şi alteautorităŃi locale, fără amenŃiona organismele

încazul în care există.

le

,dezvoltate de ICMPD,2005.

decombatere a traficului

Grup de experþi cuprivire la traficul de fiinþeumane, Raport, ComisiaEuropeanã DG Justiþie,Libertate ºi Securitate,Bruxelles, 2004, pp. 177-187.

26 27



victime ale unor infracŃiuni grave;

• pentru a analiza situaŃia personală, a evalua opŃiunile viabile şi adezvolta un proiect personalizat în viitor, care include, printre altele, accesul la un plan deprotecŃie socială şi o gamă de activităŃi sociale, educaŃionale şi de formare; reîntoarcereavoluntară în Ńara natală; decizia de a coopera sau nu cu autorităŃile competente;

• pentru a însoŃi la cerere persoanele găzduite la serviciilelocale pentru investigaŃiile şi verificările medicale, consultaŃiile sociale, etc.;

• pentru aîmbunătăŃi abilităŃile persoanelor traficate şi a sprijini includerea socială şi în muncă aacestora, sunt oferite diferite tipuri de cursuri de formare, cursuri de limbă şi scheme lalocul de muncă;

• pentru a oferi informaŃii despre drepturile persoanelortraficate şi opŃiunile legale ale acestora; asistenŃă privind depunerea cererilor pentrupermisele de rezidenŃă, permisele de muncă, reunirea familiei, retragerea ordinelor deexpulzare, etc.; reprezentare juridică şi suport în cursul acŃiunilor penale şi pentru a facelegătura cu agenŃiile de aplicare a legii şi procuraturi;

• pentru a furniza informaŃii şi asistenŃă din parteaprofesioniştilor calificaŃi care aparŃin aceleiaşi naŃionalităŃi sau grup etnic pentrupersoanele traficate, care de multe ori nu vorbesc (fluent) limba Ńării gazdă şi nu suntfamiliarizaŃi cu codurile sale culturale.

• o echipă de operatori specializaŃi contactează direct grupurileŃintă în locurile în care lucrează (străzi, bordeluri, apartamente, magazine, etc.) saulocuiesc şi le oferă informaŃii legate de sănătate, juridice sau sociale, distribuie materialescrise (în principalele limbi vorbite) şi instrumente specifice (ex. truse sanitare).Operatorii utilizează în general unităŃi mobile / de stradă (maşini, microbuze, etc.) pentrua-şi desfăşura activitatea, care uneori are loc şi pe jos;

• Non-discriminatorie în ceea ce priveşte naŃionalitatea, sexul, orientarea sexuală, statutullegal, experienŃele personale;

• ConfidenŃială;

• Sigură şi echitabilă;

• Cu respectarea deciziilor;

Consiliere socială:

Servicii sociale şi de sănătate:

EducaŃie, îndrumare profesională, formare şi plasare în muncă:

AsistenŃă juridică gratuită:

Mediere inter-culturală:

ActivităŃi de asistenŃă:

33

Unele dintre aceste servicii, alături de altele, sunt furnizate şi prin:

În conformitate cu normele internaŃionale şi naŃionale privind drepturile omului,orice tip de măsură acordată persoanelor traficate care trebuie să rămână casubiecŃi şi deŃinători de drepturi de către agenŃiile publice şi private trebuie să fie:

• operatorii din centrele de informare sunt contactaŃi direct degrupurile Ńintă, care vizitează centrele şi unde li se oferă informaŃii legate de sănătate,juridice sau sociale, materiale scrise (deseori în limba lor maternă) şi pot fi şi însoŃiŃi laserviciile medicale sau sociale la cerere;

• în general gratuite şi în mai multe limbi, oferă informaŃii cu privire la aspectejuridice şi sociale, scheme viabile de protecŃie şi detalii de contact pentru agenŃii de sprijin.Deşi hotline-urile se adresează în special persoanelor traficate sau posibil a fi traficate, eleajută şi alŃi actori, cum ar fi asistenŃii sociali, forŃele de aplicare a legii, familiile, clienŃii şipopulaŃia în general.

Centre de informare:

Hotline:

• Clară în ceea ce priveşte aşteptările şi obligaŃiile;

• Clară cu privire la roluri;

• Capabilă de împuternicire;

• Personalizată.

• Unui sistem de suport cuprinzător şi incluziv care vizează şi este accesibil tuturorpersoanelor traficate;

• Apărării drepturilor persoanelor traficate;

• ÎmbunătăŃirii politicii şi procedurilor naŃionale cu privire la o gamă largă de aspectelegate de victime, cum ar fi protecŃia martorilor, acordarea de compensaŃii victimelor şireglementări privind rezidenŃa şi reîntoarcerea.

• Ghid cu privire la metoda de identificare şi tratament corespunzător pentru persoaneletraficate, respectându-le în acelaşi timp drepturile şi oferindu-le putere în luarea de deciziicare le afectează vieŃile;

• Un sistem (proceduri standard de operare) pentru a orienta persoanele traficate cătreagenŃiile specializate care oferă adăpost şi protecŃie împotriva oricăror acŃiuni dăunătoare

ulte organizaŃii operează în cooperare cu altele pentru a oferi servicii victimelortraficului de persoane, acŃionând de multe ori într-o reŃea şi orientând clienŃii către alte

structuri existente în sectorul public/privat şi non-guvernamental. Lucrând în cooperare şicu mecanisme mai mult sau mai puŃin formalizate este de fapt un mod de operare consolidatadoptat de către actorii implicaŃi în domeniul de combatere a traficului în majoritatea statelorUE. Stabilirea de mecanisme formale de referire la nivel local, naŃional precum şiinternaŃional este esenŃială pentru a răspunde nevoilor persoanelor traficate, pentru a leproteja şi promova drepturile şi a implementa o politică eficientă de combatere a traficului.

Un mecanism naŃional de referire (MNR) reprezintă un cadru de cooperare princare actorii la nivelul statului îşi îndeplinesc obligaŃiile de apărare şi promovare adrepturilor persoanelor traficate, coordonându-şi eforturile în cadrul unuiparteneriat strategic cu societatea civilă . MNR sunt în esenŃă

pentru a se asigura că persoaneletraficate au acces la scheme cuprinzătoare de asistenŃă şi protecŃie. Recent,statele sunt din ce în ce mai angajate în vederea stabilirii de MNR. Acolo undeexistă şi funcŃionează eficient în Ńările de destinaŃie, tranzit sau origine, ele ajutăla asigurarea:

Structurile MNR diferă în fiecare Ńară. De obicei există o unitate / un organismcentral care Ńine evidenŃa cazurilor, asigurându-se că nu se pierde nici un caz înnici o etapă a procesului. MNR poate fi dezvoltat şi sprijinit în general de uncoordonator naŃional şi o masă rotundă formată din reprezentanŃi experŃi aiagenŃiilor de guvernământ şi societăŃii civile, care dezvoltă recomandări pentrupolitica şi procedurile naŃionale privind victimele traficului de persoane. Acesteainclud deseori grupuri de lucru care se ocupă de problemele specifice legate depersoanele traficate. MNR au probabil cea mai mare eficienŃă dacă sunt înfiinŃatepe baza unui acord formal de cooperare între participanŃi de exemplu, unmemorandum de înŃelegere care stabileşte rolul şi responsabilităŃile specificeale fiecărui participant.

Un MNR trebuie să incorporeze:

34

35

sisteme pentrugestionarea cazurilor de trafic de persoane

2.4 Mecanism naŃional de referire (MNR)

M

II

MO

DU

L I

I

II

MO

DU

L I

I

33Şi chiar şi înainte, cu

privire la deschidereaacŃiunilor penale.

3 4

35

O S C E / O D I H R ,

http://www.osce.org/publications/odihr/2004/05/12351_131_en.pdf,pag. 15, (denumit înc o n t i n u a r e“OSCE/ODIHR 2004”).Planul OSCE de acþiunep e n t r u c o m b a t e r e atraficului de fiinþe umanerecomandã statelor OSCEparticipante (55 de þãri) sãins t i tu ie Mecan i smeNaþionale de Referire(MNR) prin crearea dep a r t e n e r i a t e î n t r es o c i e t a t e a c i v i l ã º iorganismele de aplicare aleg i i , s t ab i l ind l in i id i rec toare pentr u ai d e n t i f i c a î n m o dcorespunzãtor persoaneletraficate, pentru a asiguraorientarea acestora cãtrefurnizorii de servicii ºipentru a stabili echipemultidisciplinare în maimulte sectoare în vedereadezvoltãrii, monitorizãriiºi evaluãrii politicilor decombatere a traficului.A se vedea mai sus,

OSCE/ODIHR 2004,p.17.

Mecanism naŃional der e f e r i r e . R e u n i r e adrepturilor persoanelortraficate. Ghid practic,Varşovia, 2004, disponibilla:

36Ibid, pp 15ff

28 29



din punct de vedere fizic şi psihologic, precum şi servicii de sprijin. Astfel de adăposturiinclud sprijin medical, social şi psihologic; servicii juridice; şi asistenŃă în vederea obŃineriidocumentelor de identitate, integrare în Ńara gazdă sau facilitarea întoarcerii saustrămutării voluntare;

• Stabilirea unor mecanisme corespunzătoare, obligatorii oficial create pentru armonizareaasistenŃei persoanelor traficate cu eforturile de anchetare şi acuzare a infracŃiunii;

MNR nu sunt structuri rigide ci mecanisme flexibile personalizate pentru modelelefiecărei Ńări în ceea ce priveşte cazurile de trafic de persoane şi mediul social,politic, economic şi juridic al acestora. De aceea, un MNR nu este construit pebaza unui plan singular, general ci este în schimb instituit pe baza unei evaluăriatente a nevoilor şi condiŃiilor specifice unei Ńări.

Într-o definiŃie concisă, un Mecanism TransnaŃional de Referire (MTR) se referăla procedurile create în vederea acordării de sprijin transnaŃional şi asistenŃăcuprinzătoare pentru persoanele traficate. MTR incorporează toate etapeleprocesului de referire, de la identificare, asistenŃă şi protecŃie, participarea la şi

36

MNR.

trebuie să adopte măsuri şi linii directoare specifice copiilor, ce pot fi furnizateîn Procedurile Standard de Operare dezvoltate în cadrul acestui proiect

eoarece majoritatea cazurilor de trafic de persoane sunt transnaŃionale, este esenŃial săse implementeze nu doar mecanisme naŃionale ci şi mecanisme transfrontaliere de

referire, asistenŃă şi suport care să includă toate statele implicate şi actorii care nu aparŃin destat, pentru a asigura asistenŃă şi protecŃie cuprinzătoare şi eficiente pentru persoaneletraficate în conformitate cu o abordare bazată pe drepturile omului.

2.5(MTR)Mecanisme transnaŃionale de referire

37

D

N.B: MTR nu înlocuie te nici una din structurile i procedurile de combatere a traficului existente lanivel na ional. Scopul este de a consolida mecanismele na ionale de referire i de a le duce un pasmai departe la un nivel transna ional.

ş şŃ Ń ş

Ń

2.6 Forme de cooperare ProceduriStandard de Operare AGIRE

Ca parte din accentul pus prin proiectul AGIRE

AGIRE dar sunt

.

cu privire la întărirea parteneriatelorpublic-private pentru identificarea şi asistarea copiilor victime ale traficului şi

exploatării, au fost create proceduri standard de operare în fiecare Ńară parteneră pentru aevidenŃia paşii necesari şi principiile relevante în vederea asigurării respectării drepturilorunui copil în cursul procesului. Aceşti paşi se bazează pe MetodologiaadaptaŃi la fiecare context naŃional cu recomandări din partea factorilor de interes cheie înfiecare Ńară

În cele din urmă sunt furnizate recomandări pe baza cărora pot fi făcute câteva observaŃiigenerale

ToŃi copiii au drepturi spe principiile referitoare ladrepturile copilului trebuie de aceea aplicate, nu doar pentru copiii identificaŃi oficial cavictime ale traficului, ci şi pentru orice copil

Regula privind prezumŃia de nevinovăŃie rivire atât la vârstă, cât şi la statutul de victimă,trebuie inclusă în legislaŃie şi în practică

Principiile referitoare la drepturile copilului sau o abordare din perspectiva drepturilorcopilului trebuie adoptate de instituŃii şi agenŃiile de aplicare a legii în activitatea zilnică

Trebuie instituită o strategie clară şi coerentă de formare pentru toŃi actorii profesioniştiimplicaŃi în identificarea şi protecŃia copiilor traficaŃi

Tutorii copiilor şi asistenŃii din cadrul autorităŃii de asistenŃă socială pentru tineri trebuie săbeneficieze de formare specifică cu privire la drepturile şi nevoile victimelor traficului depersoane

,:

ciale legate de statutul lor de copii

;

, cu p;

;

;

.

NRM

NRM

NRMNRMTRM

II

MO

DU

L I

I

II

MO

DU

L I

I

37ICMPD, Linii Directoarepentru Dezvoltarea unuiMecanism Transnaþionald e Re f e r i r e p e n t r upersoanele traf icate :Europa de Sud-Est (TRMSEE), Viena, 2009.38 Ibid, pagina 19.

30 31

38



MODUL 3IDENTIFICARE

MANUAL DE FORMAREAGIRE. Austria, Grecia, Italia şi România. AcŃiune pentru consolidarea parteneriatului între sistemul publicşi cel privat în domeniul identificării şi asistenŃei acordate copiilor în risc şi victime ale traficului în Europa

1. ÎnŃelegerea procesului de învăŃare

2. ImportanŃa utilizării profilurilor şi indicatorilor în identificarea copiilor

3. Evaluarea potenŃialei victime conform profilurilor şi indicatorilor naŃionali relevanŃi

4. Recunoaşterea indicatorilor general

5. Descrierea rolurilor generale şi condiŃiilor obligatorii pentru interviurile la primul contact

6. Explicarea acŃiunii ce trebuie întreprinsă la contactul cu un potenŃial copil traficat

i care se pot referi la un caz de trafic de persoane

Organiza e (IOM) Viena, Ministerul Federal de Interne dinAustria,

proiectului AGIS 2005

2006

Proiectul IOM/EC Programul AGIS 2003, “ ,

-uri ”,

, Manual de formare, actualizat 2008-2009

Program Special OIM (SAP-FL)/EC,2009 (Rezultatele unui sondaj Delphi

OIM )

, 2002, :

UNICEF, 2006, disponibilela:

UNODC, UN.Gift,, New York ,2009, disponibil la:

UNODC, UN.Gift,, New York, 2009, disponibil

la:

Ńia InternaŃională pentru MigraŃi

Pregătită în cadrul “Formare cuprinzătoare pentruautorităŃile de aplicare a legii responsabile de traficul de copii/minori, redactată de IOMViena, Martie

RelaŃionare operaŃională cooperare şi procesde formare multidisciplinară comună pentru specialişti din domeniul judiciar, de aplicare alegii, ONG şi organizaŃii internaŃionale în combaterea traficului de fiinŃe umane

de AcŃiune în vederea combaterii muncii forŃate

implementat de către şi Comisia Europeană

SalvaŃi Copiii Suedia accesibilă la

NaŃiunile Unite

NaŃiunile Unite

Culegere de Resurse pentru organele de aplicare a legii cu privire la bunele practici în combatereatraficului de copii,

,

Traficul de persoane o pro ?

opiilor victime ale traficului, New York,

Manual împotriva traficului de 2:Indicatori ai traficului de persoane,

Manual împotriva trafic 9:Intervievarea copiilor victime ale traficului de persoane,

Ghidprivind cele mai bune practici în combaterea traficului de persoane pentru organele de aplicare a legii, judiciare,ONG-uri şi IO

Indicatori operaŃionali ai traficului de fiinŃe umane

blemă generată de cerere

Linii directoare privind protecŃia c

persoane pentru specialiştii în drept penal. Modul

ului de persoane pentru specialiştii în drept penal. Modul

http://www.unodc.org/pdf/brazil/trafficking-a%20demand%20led%20problem.pdf

www.unicef.org/russia/0610-Unicef_Victims_Guidelines_en.pdf

http://www.unodc.org/documents/human-trafficking/09-80667_module2_Ebook.pdf

http://www.unodc.org/documents/human-trafficking/09-80667_module9_Ebook.pdf


Resurse

III

MO

DU

L I

II

III

MO

DU

L I

II

34 35



3.1 Procesul de identificare

3.2 Scopurile profilurilor şi indicatorilorîn procesul de identificare

Identificarea timpuri

.

. Procesul de identificare

de combatere a traficului.

ar fiul ONG-urilor cu

e

.

. .

Cu toate acestea,

.

( ) (AGIRE,

pe care .)

:

2. probabilitatea de a fi

3. metoda de recrutare

e a copiilor victime ale traficului este foarte importantă în primul rândpentru a aplica în mod eficient şi eficace cele mai propice măsuri de protecŃie pentru

victimă, şi în al doilea rând pentru a evita o nouă situaŃie de a fi victimă. Pentru a avea locaceastă identificare rapidă, actorii cheie implicaŃi în identificarea unui copil victimă trebuieformaŃi corespunzător şi pregătiŃi pentru observarea, sau întâlnirea cu o potenŃială victimă atraficului. În cadrul sarcinilor acestora, actorii cheie din diferite contexte au oportunitatea dea identifica un copil victimă a traficului sau exploatării, cum ar fi la frontieră, pe stradă, încadrul unui loc de muncă, în centre de primire sau detenŃie, adăposturi de criză sau alteservicii desfăşurate de ONG-uri

Identificarea în scopurile noastre reprezintă detectarea acelor elemente ce pot constituiindicatori ai unei situaŃii de trafic de persoane în care poate fi implicat copilul aflat în faŃaactorului cheie nu se încheie aici, însă această recunoaştere timpurieeste necesară pentru a iniŃia procesul de protecŃie a victimei asigurând o referire promptă launităŃi specializate sau de protecŃie a copilului, precum şi anchetareaulterioară a cazului şi identificarea formală

De aceea, toate persoanele şi grupurile care intră în contact cu victimele traficului depersoane, cum reprezentanŃii serviciilor de imigrare şi vamă, personalul de aplicare alegii, personalul medical, asistenŃii sociali, inspectori ai muncii, şi personalxperienŃă în imigrare, acordare de azil sau trafic de persoane, trebuie să lucreze împreună în

acest proiect. Aceştia trebuie să beneficieze de formare care ajută la identificareapotenŃialelor victime pentru referire şi să îmbunătăŃească cooperarea în vederea creării uneireŃele de referire fără deficienŃe

Nu există un singur set de profiluri ale copiilor victime ale traficului, deoarece factorisimetrici stau de obicei la baza fluxurilor de imigrare, fără a menŃiona chestiunea cererii înŃările de destinaŃie De aceea, profilurile se schimbă permanent în timp

profilurile realizate cu atenŃie şi actualizate permanent pot reprezenta celmai eficient instrument pentru identificarea copiilor victime şi a celor în risc de a fi traficaŃi,respectiv în Ńările de destinaŃie şi în Ńările de origine sau tranzit. Prin acest proiect şi curs deformare, actorii cheie au la dispoziŃie metoda de dezvoltare şi actualizare a profilurilor,precum şi exemple de profiluri deja detectate în Ńările de origine şi destinaŃie implicate înproiecte

Icoană resursă ulterioară A se face referire la un document separat care prezintăMetodologia fiind abordarea agreată de partenerii în proiect pentru dezvoltareaexemplelor de profiluri le veŃi găsi mai jos

Profilurile încearcă să descrie cât mai detaliat circumstanŃe şi cazuri coroborate de copiivictime ale traficului în Ńările participante la proiect, furnizând informaŃii cu privire la

1. vârstă şi naŃionalitate

victime ale traficului şi/sau exploataŃi şi în ce scop

Profiluri

39

39Este prea simplu să seatribuie schimbările întraficul de copii cererii dinŃările de destinaŃie. Acestaspect este tratat îndocumentul produs deSalvaŃi Copiii SuediTraficul de persoane oproblemă generată decerere?

a,

(2002), pg.54,a c c e s i b i l l ahttp://www.unodc.org/pdf/brazi l/trafficking-a%20demand%20led%20problem.pdf

III

MO

DU

L I

II

III

MO

DU

L I

II

36 37



3.3 Profiluri naŃionale relevante şiindicatori specifici

În România,nia .

de la 292 în 2007 (16% din total) la 186 în 2008 (15%).

exploatatecu vârsta sub 6 ani. România ,

n .

.

chiar dacă în ultimii doi ani (2007-2008) tendinŃa în scădere a traficului depersoane s-a menŃinut, Româ rămâne o Ńară de origine în ceea ce priveşte traficul

Numărul minorilor care provin din România şi sunt traficaŃi şi exploataŃi în diferite scopuri ascăzut din numărul total de victimeexploatate în acest an

Exploatarea sexuală se întâlneşte într-o mare măsură în rândul victimelor traficului depersoane, având loc atât în interiorul cât şi în exteriorul graniŃelor României. Astfel,majoritatea minorilor traficaŃi în România sunt tinere exploatate sexual cu vârste cuprinseîntre 14 şi 17 ani. Un număr foarte mic de tinere exploatate au vârste între 10 şi 13 ani.Numărul victimelor exploatate pentru cerşetorie şi care provin din România este foarte micîn comparaŃie cu victimele exploatate sexual. Acestea sunt cu precădere băieŃi cu vârste între14 şi 17 ani, dar şi între 10 şi 13 ani; au fost înregistrate şi câteva cazuri de victime

Minorii sunt forŃaŃi să cerşească atât în cât şi în străinătate cuprecădere în Ńări precum Spa ia, Grecia, Belgia, FranŃa Majoritatea victimelor exploatăriiprin muncă au fost exploatate prin trafic extern, în special în Spania, Grecia, Cehia, Cipru şiFranŃa. Un număr foarte mic este exploatat prin trafic intern, în interiorul graniŃelorRomâniei

Profilurile victimelor traficului de persoane din România

4. călătoria în sau din Ńara în care a avut loc identificarea

5. metoda şi locul de exploatare sau activitatea întreprinsă

6. statutul familial şi condiŃiile de trai

al se consideră că indicatorii sunt cele mai utile instrumente pentru identificareavictimelor traficului. Multe seturi de instrumente şi manuale de formare au propus variantecu privire la prezentarea indicatorilor de trafic de persoane, în funcŃie de diferite audienŃe

a produs o listă impresionantă de indicatori specifici adulŃilor şicopiilor victime şi împărŃită în funcŃie de tipul de exploatare

Metoda noastră însă atat în Ńărilepartenere. Din aceşti indicatori specifici, a fost dezvoltată o listă de indicatori generali pentrua ajuta la identificarea copiilor care nu se încadrează în mod obligatoriu în unul din profilurilemenŃionate, atât în Ńările de origine cât şi de destinaŃie

Indicatorii de trafic şi exploatare au fost aranjaŃi pentru a reflecta locul unde pot apărea celmai uşor: la frontieră, în locul de exploatare sau de desfăşurare a activităŃii de către copil, sauîn circuitul penal. Indicatorii de vulnerabilitate însă pot ajuta la identificarea unui copil în riscde trafic sau exploatare şi implementarea măsurilor preventive împotriva unei posibileexploatări viitoare.

la frontieră, atât la ieşirea din Ńară a unui copil cât şi la intrarea acestuia în Ńară,profilurile sunt probabil mai puŃin utile decât indicatorii, dacă sunt combinaŃi cumonitorizarea proactivă şi interogarea pentru detectarea potenŃialelor victime ale traficuluişi exploatării

Profilurile şi indic în rândul celor care leobservă că se află în faŃa unei victime a unui caz grav de exploatare sau trafic de persoane. Nureprezintă o listă exhaustivă sau o descriere a tuturor caracteristicilor posibile ale unui anumitgrup de copii victime ale traficului sau exploatării, şi nici a tuturor grupurilor posibile de astfelde copii, dată fiind natura schimbătoare a procesului de trafic de persoane

profilurile şi indicatorii nu trebuie consideraŃi în nici un caz elemente obligatorii

absenŃa tuturor elementelor nu ar trebui să excludă faptul că minorul (saupersoana ajunsă recent la vârsta majoratului) poate fi o victimă a traficului de persoane sauexploatării

Pe de altă par prezenŃa unuia sau mai multor astfel de elemente nu înseamnă căminorul (sau persoana ajunsă recent la vârsta majoratului) este fără nici o îndoială ovictimă a traficului de persoane sau exploatării

se intenŃionează producerea de fapte siguresau determinarea adevărului; acestea ajută doar la suscitarea suspiciunii care trebuie să nefacă să luăm anumite măsuri de precauŃie şi să activăm o serie de proceduri, începând cuinvestigarea ulterioară a posibilităŃii ca un copil să fie o victimă

Urmează profilurile şi indicatorii pentru Ńara în care acest Manual este prezentat

În gener

-mai recent un studiu Delphi

.

, , include indicatori specifici din fiecare profil const

.

În particular,

,.

atorii descriu elemente care pot suscita o suspiciune,,

.

De aceea, :

• Pe de o parte,

;

• te,

.

Cu alte cuvinte, acestea sunt indicii prin care nu

.

.

Indicatori

40

41

42

Notă de avertizare

4 0 Proiectul IOM/ECProgramul AGIS 2003,“

umane”,

, Manualde formare, actualizat2008-2009;

OIM

AP-FL)/EC,

, 2009(Rezultatele unui sondajDelphi

OIM

U N O D C, U N. G i f t ,

catoriai traficului de persoane,2009.

RelaŃionare operaŃională,cooperare şi proces deformare multidisciplinarăcomună pentru specialiştidin domeniul judiciar, deaplicare a legii, ONG-uriş i o r g a n i z a Ń i ii n t e r n a Ń i o n a l e î ncombaterea traficului defiinŃe Ghidprivind cele mai bunepractici în combatereatraficului de persoanepent r u org ane le deaplicare a legii, judiciare,ONG-uri şi IO

Prog ram Specia l deAcŃiune în vedereacombaterii muncii forŃate(S IndicatorioperaŃionali ai traficuluide fiinŃe umane

implementat decătre şi ComisiaEuropeană);

M a n u a l î m p o t r i v atraficului de persoanepentru specialiştii în dreptpenal. Modul 2: Indi

41Şi în orice caz, nu pot filuate în considerare cabază de discriminare, saulimitare a libertăŃii demişcare a anumitorgrupuri. A se vedeaProtocolul AGIS.

Acest Manual a fosttradus şi adaptat pentru afi utilizat în Austria,Grecia, Italia şi România.

42

PROFIL TRAFIC DE PERSOANE PENTRU EXPLOATARE SEXUALĂ-

- între 14 i 17 ani

- între 10 i 13 ani (num r mic)

- fete

Trafic de persoane în scopul implic rii în redus

Trafic de persoane în scopul mediu

Trafic de persoane în scopul ridicat

Risc de exploatare în mediu

Risc de mediu

Risc de ridicat

- promisiuni false f cute de prieteni, “iubi i” sau persoane din cercul lor de prieteni.

- promisiune burs de studii

- recrutare prin internet (chat, re ele sociale)

- recrutare prin agen ii de modele

- recrutare din c minul colar prin intermediul anturajului

- mariaj de convenien (mai pu in)

ş

ş ă

ă

ă Ń

ă

Ń

Ń

ă ş

Ńă Ń

activit i ilegale:

exploat rii prin munc :

exploat rii sexuale:

activit i ilegale:

exploatare prin munc :

exploatare sexual :

ăŃ

ă ă

ă

ăŃ

ă

ă

Grup

Tipul i probabilitateade traficare/exploatare

Metod de recrutare

ş

ă

III

MO

DU

L I

II

III

MO

DU

L I

II

38 39



- recrutarea poate fi f cut de un str in prin intermediul unui ziar, acesta face o ofertpentru un loc de munc bine pl tit care nu necesit calific ri (în unele cazuri furnizândtoate detaliile referitoare la transport, documente de c l torie, etc.)

- prin vecini sau membri ai familiei (num r mic)

- prin proxene i în situa iile în care minorii au practicat prostitu ia înainte de situa ia detrafic de persoane

- recrutorii manipuleaz i i folosesc influen a asupra p rin ilor pentru a ob ine unconsim mânt avantajos autentificat la notar sau falsific declara ia p rin ilor; utilizândacest consim mânt avantajos pentru a ie i din ar , recrutorii reu esc s treac legalfrontiera împreun cu victimele.

- copilul poate trece frontiera în vehiculul recrutorului prin furnizarea c r ii de identitatei mituind poli istul de frontier , f r a ar ta autoriza ia p rin ilor, (ace tia neavând

cuno tin de plecarea în str in tate a copilului).

În interiorul grani elor României, exploatarea sexual are loc pe str zi, în apartamenteprivate sau închiriate, cluburi, bordeluri, hoteluri i locuin e private

- Traficul extern de copii în scopuri sexuale are loc cu prec dere în: Italia, Spania, MareaBritanie, Grecia i Germania, Fran a, Olanda

- exploatarea are loc în mod continuu între o lun i un an

Abuzuri suferite de copil:

- abuz emo ional; abuza i sexual de trafican i; b tu i dac nu respect cereriletrafican ilor, cu privire la c tigurile zilnice impuse;

- constrângeri financiare (victimelor li se promite c pot pleca doar dac restituie banii pecare trafican ii i-au pl tit pân n prezent pentru transport, cazare i mese); de foartemulte ori, suma de bani este atât de mare încât nu poate fi restituit n nici un fel;

- victimelor nu li se ofer ap , mâncare i nici chiar mijloace de igien i recuperare iîngrijire medical ;

- deseori dorm 2 - 3 ore pe noapte i consum multe b uturi energizante pentru a statreze i a face fa clien ilor în apartamente închiriate noaptea, pe strad ziua. Printreabuzurile la care sunt supuse aceste fete, men ion m r ni provocate prin arderea cuigara pe fa i t ieturi cu cu itul.

- un num r ridicat de victime provine din zonele rurale;

- familii cu ambii p rin i, caracterizate în general de dificult i financiare, dependen dealcool a unuia dintre p rin i, violen n familie, lipsa educa iei, probleme în g sirea unuiloc de munc pe pia a muncii i lipsa unui venit constant generat prin salarii regulate.

- familii cu num r mare de copii;

- luând în considerare tendin a migratoare a Românilor cu prec dere în rile europene învederea ob inerii unor venituri mai bune, minorii sunt l sa i în îngrijirea p rintelui r mas,bunicilor sau altor rude care nu reu esc s aib grij de ace tia în mod corespunz tor, sle supravegheze educa ia, s comunice cu ace tia sau s le ofere afec iunea de care aunevoie; în consecin , pierd controlul asupra aspectelor legate de anturajul fetelor,aspira iile i dorin ele acestora, cum i unde i petrec timpul liber.

ă ă ă ăă ă ă ă

ă ă

ă

Ń Ń Ń Ń

ă ş îş Ń ă Ń ŃŃă ă Ń ă Ń

Ńă ş Ń ă ş ă ăă

ă Ńş Ń ă ă ă ă Ń ă Ń ş

ş Ńă ă ă

Ń ă ăş Ń

ăş Ń

ă ş

Ń Ń Ń ă Ń ă ăŃ âş

ă ăŃ ă ă î ş

ă î

ă ă ş ă ş şă

ş ă ăş Ńă Ń ă

Ń ă ăŃ Ńă ş ă Ń

ă

ă Ń ăŃ Ńăă Ń Ńă î Ń ă

ă Ń ş

ă

Ń ă ŃăŃ ă Ń ă ă

ş ă ă ă ş ă ăŃ ă ş ă Ń

ŃăŃ ş Ń ş îş

Metoda i locul deexploatare /activitate

Statut familial icondi ii de trai

ş

şŃ

- familii care neglijeaz educa ia copiilor lor i nu se implic n proces i chiar familii custatut economic peste medie care i neglijeaz copiii care ajung s se afilieze la grupurinepotrivite;

- violen a fizic a p rin ilor asupra copiilor poate determina copiii s fug de acas i sajung n compania proast a infractorilor ca o consecin direct a „fugii” de familie,g sind u or recrutorii în aceste grupuri

ă Ń ş ă î şăş ă ă

Ń ă ă Ń ă ă ă ş ăă î ă Ńă ă

ă ş

PROFIL TRAFIC DE PERSOANE PENTRU EXPLOATARE Ă- PRIN MUNC

- între 14 i 17 ani

- b ie i i fete

Trafic de persoane în scopul implic rii în ridicat

Trafic de persoane în scopul ridicat

Trafic de persoane în scopul mediu

Risc de exploatare în ridicat

Risc de ridicat

Risc de ridicat pentru fete

- prin str ini prin intermediul promisiunilor false i ofertelor de munc n str in tate sauchiar în ora ele mai mari din România

- trafic intern prin închirierea copiilor de c tre p rin i (ex: lucreaz n en-gros-uri)

- oferta de munc poate fi f cut de un prieten sau o cuno tin n cercul de prieteni aicopilului sau familiei

- oferta de recrutare poate fi f cut direct copilului sau prin intermediul familiei care îl„preseaz de fapt pe copil s plece i s lucreze în str in tate.

- familia poate determina i presa copilul s accepte oferta recrutorului în vedereaîmbun t irii situa iei financiare a familiei datorit activit ii desf urate într-o alt ar

- recrutorii fac apel la familii acas i dac minorii nu i respecte îndatoririle.

În România, exploatarea copiilor prin munc se face în mai multe feluri: sp lareaparbrizelor ma inilor, colectarea de eurilor, m turarea sc rilor de bloc, în zonele urbane,împreun cu unul dintre p rin i, pe antierele de construc ii sau în lucr ri de construc ii,în ferme de animale, diferite activit i agricole sau sarcini în zona rural , încarcare idesc rcare marf etc.

Traficul extern de copii pentru munc are loc în: Spania, Grecia, Cehia, Cipru i Fran a.

- fetele sunt exploatate în agricultur , hoteluri, menaj casnic

- b ie ii sunt exploata i în agricultur , construc ii sau ferme de oi

- victimele sufer abuzuri: antaj, privare de ap , mâncare sau facilit i de igien is n tate, pân la re inerea sau distrugerea documentelor, precum i violen ,restric ionarea libert ii de mi scare, servicii pentru care nu sunt pl ti i;

ş

ă Ń ş

ă

ă ş ă î ă ăş

ă ă Ń ă î

ă ă ă ş Ńă î

ă ăă” ă ş ă ă ă

ş ăă ăŃ Ń ă ăŃ ăş ă Ń ă

ă ş ă îş

ă ăş ş ă ă

ă ă Ń ş Ń ă ŃăŃ ă ş

ă ă

ă ş Ń

ă

ă Ń Ń ă Ń

ă ş ă ăŃ ă şă ă ă Ń ş Ńă

Ń ăŃ ş ă Ń

activit i ilegale:

exploat rii prin munc :

exploat rii sexuale:

activit i ilegale:

exploatare prin munc :

exploatare sexual :

ăŃ

ă ă

ă

ăŃ

ă

ă

Grup


Metod de recrutare


ş

ă

ş

III

MO

DU

L I

II

III

MO

DU

L I

II

40 41



- familii cu ambii p rin i sau un singur p rinte atât din zonele rurale cât i urbane

- majoritatea victimelor au terminat coala general dar exist i un mare num r dintreacestea care nu au o educa ie formal .

- condi ii de via precare f r acces la ap , gaz, electricitate, trai în case la margineaora ului sau satului; spa iu redus pentru trai.

ă Ń ă ş

ş ă ă ş ăŃ ă

Ń Ńă ă ă ăş Ń


şŃ

PROFIL TRAFIC DE PERSOANE PENTRU EXPLOATARE NTRU CERŞETO- PE RIE

- copii între 14 i 17 ani urma i de copii între 10 i 13 ani i sub vârsta de 6 ani, sugarifolosi i la cer it

- b ie i i fete

Trafic de persoane în scopul implic rii în activit i ilegale: ridicat

Trafic de persoane în scopul exploat rii prin munc : ridicat

Trafic de persoane în scopul exploat rii sexuale: mediu

Risc de exploatare în activit i ilegale: ridicat

Risc de exploatare prin munc : ridicat

Risc de exploatare sexual : mediu

- în majoritatea cazurilor recrutarea se face de c tre str ini sau membri ai familiei prinintermediul promisiunilor false sau ofertelor de munc

Distribu ia copiilor trafica i exploata i pentru cer etorie în traficul intern i extern estesimilar .

În interiorul grani elor României, exploatarea pentru cer etorie are loc în zonele urbane,mai ales în ora ele mari

În afara grani elor României, traficul de copii pentru cer etorie are loc cu prec dere înri precum Spania, Grecia, Belgia, Fran a, Austria i Germania (împreun cu p rin ii)

Victimele sufer abuzuri:

- copiii trebuie s aduc o anumit sum zilnic, ore prelungite pentru “timpul de lucru”desemnat;

- copiii sunt b tu i, amenin a i i penaliza i financiar pentru a acoperi suma de bani pecare traficatorul a pl tit-o pentru transport, cazare i mese;

- copiii sunt inu i în condi ii inumane f r a li se asigura mijloace minime de subzistennu li se permite s bea ap i s m nânce, nu au acces la mijloace de igien i s n tate.

- familiile tr iesc în zone rurale i urbane

- unii dintre copii provin din institu ii sau din familii mono-parentale

- familiile apar in comunit ilor dezavantajate: lips de bani i resurse, lips de timppentru o comunicare p rinte-copil (p rintele petrece majoritatea timpului lucrând

ş Ń ş şŃ ş

ă Ń ş

ă ăŃ

ă ă

ă

ăŃ

ă

ă

ă ăă

Ń Ń Ń ş şă

Ń şş

Ń ş ăŃă Ń ş ă ă Ń

ă

ă ă ă ă

ă Ń Ń Ń ş Ńă ş

Ń Ń Ń ă ă Ńăă ă ş ă ă ă ş ă ă

ă ş

Ń

Ń ăŃ ă ş ăă ă

Grup


Metod de recrutare



ş

ă

ş

şŃ

pentru a asigura condi ii minime de via ): p rin ii neglijeaz nevoile copiilor.

- familiile tr iesc în condi ii precare f r acces la ap , gaz, electricitate, locuind în case lamarginea ora ului sau satului; spa iu redus pentru trai.

- copiii au leg turi slabe cu familia sau al i adul i (în cazul victimelor provenite din centrede protec ie social )

- copiii trafica i de membri ai familiei se afl ntr-o rela ie de control exercitat de c treadul i

Ń Ńă ă Ń ă

ă Ń ă ă ăş Ń

ă Ń ŃŃ ă

Ń ă î Ń ăŃ

INDICATORI PENTRU IDENTIFICAREA COPIILOR VICTIME ALETRAFICULUI DE PERSOANE

1) Indicatori pentru vulnerabilitate la trafic ()

intern sauinternaŃional

Copilul este exploatat pe teritoriul României.

Copilul nu se poate integra în familie, s-a auto-izolat

(de exemplu, ).

.

.

.

.

Copilul este neglijat sau abuzat în familie.

.

fete între 13 18ani n România.

- sex feminin

uctive.

( , de exemplu).

.

Copilul este în contact .

.

.

Copilul are capacitate redusă de acŃiune are o afecŃiune fizică / mentală

Copilul a mai fugit de acasă sau are intenŃia de a fugi

Copilul nu îşi cunoaşte sau îşi cunoaşte prea puŃin drepturile la care este îndreptăŃit

Copilul frecventează prea puŃin şcoala sau a abandonat-o

Copilul provine dintr-o familie dezorganizată, cu mulŃi copii

Marginalizare socială

RelaŃie puternică între experienŃe grave de abuz în familie şi implicarea fetelor în prostituŃie şiulterior în traficul de persoane categorie majoră pentru riscul de traficare şi

care sunt implicate în relaŃii sexuale comerciale î

Vârstă pre-adolescenŃi şi adolescenŃi şi cererea pentru aceste categorii fiindmai mare în cazul traficului pentru exploatare sexuală. În cazul exploatării prin muncă,persoanele tinere sunt preferate, acestea fiind mai prod

ÎnŃelegerea greşită a tinerelor cu privire la viaŃa de adult, combinată cu aspiraŃiile şireprezentările unui standard ridicat de viaŃă obŃinut rapid prin prostituŃie

Copilul petrece mult timp în grupuri ale căror activităŃi sunt pasibile de a fi pedepsite şi intrăîn contact cu multe persoane despre ale căror activităŃi cunoaşte foarte puŃine

cu persoane care au fost anterior implicate în traficul de fiinŃe umane

Copilului i s-au promis locuri de muncă foarte bine plătite, obŃinute rapid şi uşor.

Lipsa oportunităŃilor de educaŃie şi angajare

Copii aflaŃi la vârsta de 18 ani şi care trebuie să părăsească centrele de plasament la aceastăvârstă

III

MO

DU

L I

II

III

MO

DU

L I

II

42 43



Copii /.

.

.

.

Orice se .

.

.

.

.

nerespectând anumiteprevederi legale ale statului respectiv sunt considera

.

, .

.

natural.

n contact ( , de exemplu).

.

.

.

.

.

.

/ zi.

ca în mod continuu, organizat.

tineri cu un standard scăzut de viaŃă, care nu consideră şcoala ca o condiŃie pentrureuşita în viaŃă, cel puŃin în România, şi dorind să fie independenŃi

Promiscuitatea familiei şi trimiterea deliberată a copilului să se prostitueze sau vindereacopilului

Copilul nu cunoaşte adresa sau locaŃia spre care se îndreaptă

Copilul deŃine documente falsificate

mn de traumă fizică sau psihologică poate indica un caz de trafic de fiinŃe umane

Copilul nu cunoaşte limba Ńării în care merge

Copilul este însoŃit de un adult care nu este rudă de gradul întâi cu copilul

PrezenŃa documentelor de identitate personală între bunurile persoanelor suspectate detrafic de fiinŃe umane sau prezenŃa unui document temporar de călătorie a unei persoanerevenite din străinătate poate indica o victimă a traficului de fiinŃe umane

Un alt nume sau o poreclă pentru persoana identificată

CetăŃeni români expulzaŃi sau reveniŃi de pe teritoriul altor Ńări din motive de nerespectare acondiŃiilor de intrare pe teritoriul statelor respective, identificaŃi ca

Ńi migranŃi ilegali, deşi faptele de care s-aufăcut vinovaŃi pot fi rezultatul traficului de fiinŃe umane la care este posibil să fi fost supuşi

Copilul este permanent însoŃit de cineva este urmărit îndeaproape

Copilului i se interzice să vorbească în particular

Copilul face parte dintr-un grup iar liderul grupului este nervos, nu se comportă

Copilul se teme să intre î cu orice formă de autoritate poliŃie

Copilul este prea supus faŃă de angajator

Copilul lucrează sau oferă servicii în condiŃii mizere

Banii câştigaŃi de copilul care munceşte sunt prea puŃini faŃă de media pe piaŃa muncii

Copilul trebuie să renunŃe la o mare parte din banii câştigaŃi

Copilul lucrează în condiŃii periculoase

Copilul lucrează multe ore pe zi

Copilul este forŃat să câştige o anumită sumă

Copilul îşi desfăşoară mun

2) Indicatori ce pot fi(dintre care unii sunt similari

)

3) Indicatori(în

)

identificaŃi la frontiera României, înainteca minorul să părăsească Ńaracu indicatorii ce pot fi identificaŃi şi la frontiera noastră

ce pot ridica suspiciunea că un copil se află într-oposibilă situaŃie de trafic cazuri în care copiii suntexploataŃi în România

Copilul este ameninŃat cu violenŃă fizică sau are semne de vătămări care indică un abuz fizicsau sexual

Copilul frecventează şcoala prea rar sau a abandonat-o

Copilul are semne care indicată lipsa de somn, mâncare şi extenuare fizică

Copilul petrece mult timp în anumite zone de la periferia oraşului sau în zone cunoscute calocuri în care sunt oferite / cumpărate servicii sexuale, cluburi de noapte, hoteluri, gări saufrontieră

în situaŃiile în care un copilnu se încadrează în nici unul din profilurile de mai sus, însă există posibilitatea de a fi o

victimă a traficului de persoane sau exploatării. Aceştia trebuie utilizaŃi cu aceeaşi precauŃie caşi profilurile şi indicatorii de mai sus

Indicatorii au fost furnizaŃi atât pentru Ńările de origine, cât şi pentru Ńările de destinaŃie şitranzit Indicatorii privind Ńările de destinaŃie reprezintă o combinaŃie a celor constataŃ

Grecia şi Italia în timp ce indicatorii privind Ńările de origine se bazează pe unrezumat al indicatorilor constataŃi în România

Ca minor neînsoŃit

InformaŃii puŃine sau contradictorii cu privire la scopul, destinaŃia finală şi durata călătoriei,viza (dacă există) şi ruta în

Fonduri şi sau bagaje insuficiente pentru şederea acestora

greu de remarcat exercitat de adulŃi aparent fără nici o legătură

răspunde în locul copilului sau încearcă să întrerupă comunicarea directă între copilşi poliŃiştii de frontieră

documente în neregulă informaŃii puŃine sau contradictorii despre identitatea adultului,destinaŃia acestora şi motivul călătoriei

.

.

.

.

ndicatorii generali de mai jos servesc scopului de a oferi indicii

.

. i înAustria, ,

.

:

- Documente false sau nereguli

-ainte de sosire

- /

- Observare sau control

Cu un adult:

- adultul

- ,

1. INDICATORI LA INTRARE CARE POT FI IDENTIFICAłI LAFRONTIERĂ:

o

o

o Este posibil ca minor ,( )

o

Documentele false pot fi un semn al implicării traficanŃilor care au pregătit documente pentru minor

Dacă există nesiguranŃă cu privire la scopul călătoriei, etc., acesta poate fi un semn că minorul nu şi-aorganizat călătoria el însuşi

ul să nu fi putut să îşi aducă lucrurile personale sau călătoreşte cu puŃine lucruripentru a evita suspiciunea părând a fi în vacanŃă

Posibil cei care lucrează pentru un traficant, sau chiar traficanŃii

3.4 Indicatori generali

I

łĂRI DE DESTINAłIE

III

MO

DU

L I

II

III

MO

DU

L I

II

44 45



- : adult

- : adultlalt ,

- : aspect ,e aplicare a legii

- :le ilegale; ( )

-

- (): , ,

“luc ”

- marginalizare / ,

- semne de v : , , , de asemenea abuz sexual

- comportament non-cooperant, sexualizat sau agresiv:

- stare de neglijare, : de la aspect murdar,

-

-

-

-

dacă se susŃine că nu există o legătură părintească ul însoŃeşte mai mulŃi copii şi deŃinedocumente pentru toŃi

dacă se susŃine că există o legătură părintească ul şi copilul nu par a fi familiari unul cucelă puŃină afecŃiune lipsa cunoştinŃelor cu privire la detalii personale, vorbesc limbidiferite

copilul este subjugat de o datorie sau presiune psihologică temător evitareaagenŃilor d şi uneori a unităŃilor de asistenŃă pe stradă, lipsa timpului, sumăstabilă ce trebuie câştigată într-o zi, ritual voodoo

interferenŃă dificilă a unui adult supraveghere vizuală şi prin telefon din partea unui adult întimp ce se desfăşoară munca sau activităŃi confiscarea paşaportului dacă există

muncă forŃată obligaŃi să desfăşoare activităŃi multe ore şi în condiŃii dificile care conduc laoboseală şi stres

Nu există integrare sau legătură cu o comunitate mai mare în pofida perioadei de timp înŃara de destinaŃie deŃine puŃine cunoştinŃe sau deloc cu privire la limba locală fără prietenicel puŃin nu în afara grupului cu care rează şi teama de străini

izolare socială dar abilităŃi sub-dezvoltate de supravieŃuire: condiŃiinesănătoase de trai şi igienă

iolenŃă /abuz tăieturi vânătăi arsuri cu Ńigara, fracturi

datorită imprimării / formării dinpartea exploatatorului, traumei, sau chiar abuzului de substanŃe

posibil auto-provocată neîngrijit şi malnutriŃie, laprobleme medicale, cum ar fi răni sau boli netratate

prezenŃa unui avocat de încredere al apărării

inculpări pentru infracŃiuni inconsistente cu vârsta învinuitului, de ex. proxenetism, sclavie

acŃiuni criminale care implică prezenŃa unei organizaŃii, de ex. vânzarea de bunuri furate,trafic de droguri

răspunsuri la întrebări bine exersate

2. INDICATORI DE CONTROL EXERCITAT DE EXPLOATATORI:

3.:

4. INDICATORI NEGLIJARE:

5. INDICATORI CE POT FI :

INDICATORI PRIVIND IZOLAREA UNUI COPIL DATORITĂPREZENłEI EXPLOATATORILOR

DE VIOLENłĂ, ABUZ,

IDENTIFICAłI ÎN CIRCUITUL PENAL

o Acest indicatorar trebui

.

o ne.

trebuie evaluat pe baza perioadei de timp pe care minorul declară că a petrecut-o în Ńarade destinaŃie: cu cât perioada în Ńara de destinaŃie este mai mare cu atât minorul să aibă maimulte legături cu comunitatea locală. Cu cât copilul este mai tânăr la sosire, cu atât este mai mareprobabilitatea de a fi învăŃat limba locală, în special dacă se află la vârsta de şcoală

Copiii care arată sem de greutăŃi sociale severe, în special cei găsiŃi cerşind, prezintă o mai mareprobabilitate de a fi exploataŃi şi, posibil, traficaŃi

În circuitul penal,.

un minor care apare a fi bine însoŃit pentru mijloacele sale financiare, sau pare a se preface,poate indica implicarea unei organizaŃii criminale şi, astfel, potenŃiali exploatatori sau traficanŃi

6. INDICATORI GENERICI DE VULNERABILITATE ÎN RÂNDUL:

1. INDICATORI RE-INTRARE CE POT FI:

MINORILOR ŞI TINERILOR ADULłI

LA IEŞIRE şiIDENTIFICAłI LA FRONTIERĂ

1. , .

2.

.

3..

4..

5..

6. .

7. .

8..

9. Legi nefavorabile privind imigrarea care afecteaz

10. , .

-

- .

-

-

-

- a

-

-

.

Cu cât este mai tânără persoana cu atât este mai vulnerabilă

Cu cât petrece mai puŃin timp într-o Ńară nouă, cu atât este mai redusă înŃelegerea uneipersoane cu privire la modul de supravieŃuire, persoanele în care pot avea încredere, modulde acces la servicii şi drepturile acestora în general

Cunoaşterea limbii locale în relaŃie cu perioada de timp petrecută în Ńara de destinaŃie şinivelul de şcolarizare

Continuitatea contactului prin telefon cu familia şi, astfel, probabilitatea de a primi suportmoral şi material şi şansa de a reveni acasă

CondiŃia de a restitui datorii sau de a trimite bani acasă, în special dacă copilul a fost trimisde familie

CondiŃie de sănătate şi bună-stare fizică care permite auto-apărarea

Abilitatea de se descurca pe străzi şi de a face faŃă dinamicii străzilor

Familiaritate cu strategiile de supravieŃuire, pentru a-şi satisface propriile nevoi primare înspecial

ă posibilitatea unei şederi legale în Ńară

Posibilitatea de protecŃie şi reabilitare în special pentru cei găsiŃi în circuitul penal

informaŃii puŃine sau contradictorii cu privire la scopul, destinaŃia finală sau durata călătoriei

deŃinerea de documente false / falsificate

semne de traumă fizică sau psihologică

adultul însoŃitor nu este o rudă de gradul întâi a copilului

prezenŃa mai multor documente de identitate personală între bunurile adultului însoŃitor

deŃinerea unui document temporar de călătorie l unei persoane care revine din străinătate

copilul are un nume fals sau o poreclă

copiii care revin în Ńara de origine după ce au fost expulzaŃi sau deportaŃi din alte Ńări fiepentru că nu au îndeplinit cerinŃele de intrare în statele respective, sau s-a constatat încălcareaanumitor prevederi legale ale acelui stat ce pot fi rezultatul traficului de fiinŃe umane la careeste posibil să fi fost supuşi

łĂRI DE ORIGINE

III

MO

DU

L I

II

III

MO

DU

L I

II

46 47



2.:

INDICATORI GENERICI DE VULNERABILITATE ÎN RÂNDULMINORILOR ŞI TINERILOR ADULłI

Monitorizare proactivă şi chestionare

ObservaŃii suplimentare

-

- : s-a izolat, ,

- (de exemplu,).

- .

-.

-

- ().

-

- promiscuitatea unei familii,

În toate cazurile,.

.

(a se vedea Metodologia AGIRE /PSO),. ,

.

În plus, copilul t sale, iarchestionarea stabilirea elementelor necesare

, ilor personale imediate.

.

un copil exploatat în Ńara de origine, se află într-un risc mai mare de exploatare şi trafic depersoane în străinătate

un copil cu o situaŃie familială dificilă ce poate a fugit de acasă are prea mulŃi fraŃişi duce lipsă de atenŃie, este neglijat sau abuzat

un copil cu capacitate personală redusă de acŃiune are o afecŃiune fizică /mentală

un copil care îşi cunoaşte puŃin sau nu îşi cunoaşte deloc drepturile la care este îndreptăŃit

un copil care frecventează şcoala prea rar sau a abandonat-o, în special dacă nu areoportunităŃi de educaŃie şi ocupare

marginalizare socială

un copil cu aspiraŃii înalte de a avea o calitate mai bună a vieŃii cât mai repede posibil prinprostituŃie, de exemplu

un copil care îşi petrece timpul în grupurile celor aflaŃi în conflict cu legea

care îi face să îşi trimită în mod deliberat copilul sau să îl vândă înscopuri de prostituŃie

trebuie utilizate observarea atentă şi interviurile pentru a aplica profilurile şiindicatorii de mai sus, în cadrul unei abordări proactive generale

După observarea iniŃială şi evaluarea indicatorilor evidenŃi conform tabelelor de profiluri şiindicatori, şi exercitarea prezumŃiei de nevinovăŃie atât în ceea ce priveşte vârsta copilului câtşi statutul posibil de victimă, această evaluare trebuie urmată rapid de un interviu iniŃial alcopilului

În abordarea iniŃială a unui copil posibil a fi victimă a traficului de persoane, trebuie aplicateproceduri legate de siguranŃă şi etică şi tehnicipentru a stabili o relaŃie de încredere cu copilul Pentru acesta din urmă trebuie utilizat unmediu sigur şi confidenŃial pentru orice interviu, copilul fiind separat de persoaneleînsoŃitoare ce par a face parte din cercurile de traficanŃi

rebuie să fie asigurat că nu va fi în nici un caz acuzat pentru activităŃiletrebuie să se concentreze pe în vederea asigurării

protecŃiei acestora precum şi nevo

Dacă nu este posibil să se asigure toate cerinŃele de finalizare a procesului de identificare, fiedin lipsă de timp şi resurse, sau din lipsa unui mediu propice, etc., trebuie să se facă trimitereala protecŃia copilului sau alte unităŃi specializate

În situaŃiile de interacŃiune cu copiii ce pot fi victime ale traficului sau exploatării, trebuieevitat comportamentul agresiv sau oponent, precum şi orice demonstrare a superiorităŃii sau

3.5 CerinŃe pentru interviuri la primul contact

autorităŃii. Est să se negocieze cu copiii în vederea obŃinerii de informaŃii prin carese profită de vulnerabilitatea acestora pentru anumiteinfracŃiuni, sau posibila repatriere (sau deportare, dacă împlinesc vârsta de 18 ani

Posibilele reacŃii ale victimei trebuie luate în considerare, şi anume

copil să treacă ceva timp înainte de a-şi recunoaşte statutul devictimă

La aceste observaŃii trebuie adăugat că apele iniŃiale, exploatatorul nu trebuiedenigrat sau demonizat, deoarece aceştia se prezintă deseori ca persoane foarte capabile şiapropiate de copil acestei imagini necesită de cele mai multe ori o perioadălungă de timp şi are loc doar după ce copilul a decis să scape activ din situaŃia de exploatare

ai jos este o listă de recomandări ce trebuie luate în considerare în timpul interviurilorcu copiii, precum şi un tabel de pr

Prin interviu se încearcă stabilirea dacă un copil este o victimă a traficului sau în risc de adeveni o victimă, precum şi determinarea formei de protecŃie ce poate fi oferită copilului.Recomandările sugerează ce principii trebuie urmate de profesionişti înainte sau în timpulinterviului în profunzime cu victimele copii. IndicaŃiile furnizate trebuie luate în considerarecu flexibilitate Factorii de interes naŃionali trebuie să ia în considerare şi să adauge oriceelement care, deşi nu este indicat, poate fi relevant pentru a fi inclus în contextul naŃional saulocal

e inadecvatcu privire la punerea sub acuzare

).

:

• este normal în cazul unui

, în special în et

. “Demontarea”.

oceduri recomandate a fi urmate.

.

.

• , agresivitatea sau ostilitatea extre

•

• una din re ,

.

înainte de această auto-conştientizare mă manifestatăde către copil faŃă de alŃii este legată de obicei de experienŃa prin care a trecut

este posibil ca victima să fi fost supusă violenŃei fizice şi / sau psihologice, ce poate cauzao traumă dificil de identificat şi constatat

acŃiile tipice ale acestui tip de traumă este dificultatea sau aproapeimposibilitatea (mai ales la început) de a-şi relata povestea vieŃii în mod coerent şicronologic până la momentul respectiv

43

3.6 Principii şi proceduri înainte şi întimpul interviului

M

43Preluat de la SalvaŃiCopiii Italia

Dezvoltareaunei metodologiibazată pe drepturilecopilului pentruiden t i f i c a r e a ş isprijinirea copiilorvictime ale traficuluide persoane

, Raportfinal

, 2007,în cadrul Progra-mului AGIS 2005(JLS/2005/AGIS/045) pp.70-74

III

MO

DU

L I

II

III

MO

DU

L I

II

48 49

PRINCIPII ETICE ŞI METODOLOGICEAPLICABILE ÎN INTERVIURILE CUCOPIII VICTIME SAU PRESUPUSEVICTIME ALE TRAFICULUI DE PERSOANE

CE TREBUIE FĂCUT ÎNAINTE DE INTERVIU

Înainte de interviu, trebuie evaluate nevoilor imediate ale copilului i s se r spund laacestea (inclusiv mâncare, ap , îmbr c minte, igien personal , tratament medical deurgen ). În plus, trebuie luat n considerare posibilitatea de a acorda îngrijireintermediar .

Trebuie ob inut consim mântul expres al copilului i, dac este cazul, al p rin ilor,tutorelui sau consultantului, înainte de interviu.

Interviul trebuie realizat într-un loc sigur, confortabil, departe de presiunile externe.

Interviul nu trebuie s se desf oare niciodat la loca ia exploat rii.

Trebuie garantat confiden ialitatea i de aceea doar intervievatorii pot asculta interviul.

Copilul nu trebuie s se afle niciodat n prezen a sau apropierea fizic a unui exploatatorsau traficant suspectat.

Dac copilul este înso it, adul ii înso itori nu trebuie s fie prezen i în timpul interviuluipân n momentul în care se clarific rela ia dintre copil i adul i.

Dac copilul nu este înso it, sau dac exist motive s se considere c adul ii înso itori nupot garanta o protec ie corespunz toare, trebuie desemnat cât mai curând posibil untutore sau consultant independent.

În timp ce a teapt s fie intervievat, copilul trebuie înso it i sprijinit de asisten i socialisau educatori pe care îi cunosc deja, dac este posibil.

În interviurile cu copiii victime sau în risc trebuie aplicate tehnici de intervievarebenefic pentru copii, cu respectarea demnit ii acestora. Trebuie asigurat dreptulcopilului la participare, acest lucru implicând furnizarea de informa ii corespunz toarevârstei în leg tur cu procesul de identificare, explicarea scopului interviului igarantarea anonimatului i confiden ialit ii. Trebuie încercat s se ob in i s se ia înconsiderare opinia copilului i s se asigure interpre i preg ti i corespunz tor carevorbesc limba acestuia.

Doar profesioni tii preg ti i special pot chestiona copiii victime. Dac este posibil,ace tia trebuie s aib experien n intervievarea copiilor i s de in cuno tin e solide,actuale cu privire la traficul i exploatarea copiilor. Ace tia trebuie de asemenea scunoasc procedurile aplicate i mecanismele de referire existente.

Dac este prezent un mediator, acesta trebuie s fie preg tit special pentru a-l sprijini peintervievator i va colabora îndeaproape cu acesta. Dac este posibil, copilul trebuiechestionat de c tre o persoan de acela i sex, cu excep ia cazurilor în care acest lucru nuar fi în interesul superior al copilului.

Durata i aplicabilitatea interviului trebuie limitat , pentru a minimaliza o traumulterioar sau afectare psihologic a copilului.

ş ă ă ăă ă ă ă ă

Ńă ă îă

Ń Ńă ş ă ă Ń

ă ăş ă Ń ă

ă Ń ş

ă ă î Ń ă

ă Ń Ń Ń ă Ńă î ă Ń ş Ń

ă Ń ă ă ă ă Ń ŃŃ ă

ş ă ă Ń ş Ńă

ă ăŃŃ ă

ă ă şş Ń ăŃ ă Ń ă ş ă

ş ă Ń ă Ń ă

ş ă Ń ăş ă ă Ńă î ş ă Ń ă ş Ń

ş ş ăă ş

ă ă ăş ăă ă ş Ń

ş ă ăă ă

Nevoile de baz iconsim mântulcopilului

Loca ie sigur isecuritate personal

Dreptul la participare

Preg tireaintervievatorilor imediatorilor

Durata iaplicabilitateainterviului

ă şŃă

Ń ă şă

ăş

ş

CE TREBUIE REłINUT ÎN TIMPUL DESFĂŞURĂRII UNUI INTERVIU

Grupuri diferite devârst

Raport i schimb deinforma ii

Teama de represalii

Leg turi cu re eauade exploatare

Implica ii culturale

Variabile i posibilereac ii

Copii (7-11 ani)

Copii (11-18 ani)

ă

şŃ

ă Ń

Ń

şŃ

Exist dou grupuri importante de vârst ce trebuie luate în considerare: 7-11 ani i 11-18 ani. Gradul de protec ie disponibil , complexitatea întreb rilor i modurileacceptabile de comunicare (desene) în timpul interviului trebuie s difere în func ie devârsta copilului.

Trebuie dezvoltat un raport bun cu copilul prin anticiparea nevoilor acestuia iasigurarea unui schimb bun de informa ii. Copilul trebuie s considere intervievatorul caavând autoritate, ca fiind demn de încredere i credibil i s nu simt c i apar ineîntreaga responsabilitate pentru viitorul s u i nici al familiei sale sau al exploatatorului.Astfel, copilului îi va fi mai u or s se identifice pe sine ca victim .

Cu excep ia cazului în care exist m suri adecvate de protec ie a copilului, asigurândastfel o alternativ la leg turile emo ionale existente în prezent cu exploatatorul saufamilia/comunitatea acestora, teama de represalii va fi foarte mare. Presiuneapsihologic trebuie men inut la minim în timpul interviului, posibil permi nd copiluluio perioad de timp s se acomodeze în conformitate cu noua sa situa ie.

Copilul se poate afla sub influen a i controlul exploatatorului într-o asemenea m surîncât nu realizeaz c este exploatat i nici nu dore te s schimbe starea actual alucrurilor. În acest caz, trebuie pus un accent mai mic pe convingerea copilului destatutul s u de victim i mai mare pe colectarea informa iilor utile cu privire la rela iaacestuia cu exploatatorul i re eaua de rela ii dezvoltate în timpul exploat rii.

Copilul poate avea anumite a tept ri de la intervievator pe baza contextului cultural dincare provine i stereotipurilor bazate pe sex, etc. Intervievatorul trebuie de asemenea sfie con tient de propriile sale a tept ri pe baza rolului i experien ei sale i s aib nvedere ambele puncte de vedere atunci când desf oar interviul.

Reac ia unei victime tinere în timpul interviului poate fi nea teptat . Un copil nu trebuieîns s fie f cut s se simt ca la interogatoriu, asigurând c acesta în elege motivulpentru care este intervievat i apoi acordându-i-se timp s se obi nuiasc . Dac acestareac ioneaz nc ntr-un mod negativ la situa ia de interviu, acest aspect trebuieînregistrat i luat în considerare ca o posibil nou dovad a exploat rii i/sau abuzului.

Copiii din acest grup de vârst pot manifesta mutism, aten ie redus i dificultate în adezvolta o leg tur cu intervievatorul, agita ie extrem , remarci sexuale incoerente sauinexplicabile care sunt inadecvate pentru vârsta lor. Copilul nu trebuie supus uneipresiuni de orice fel, ci trebuie s i se acorde protec ie imediat i trimis la un centruspecializat.

Dac un copil mai mare sau un adolescent manifest reac ii extreme, de la mutism laagresivitate deschis , i/sau din limbajul corpului copilul pare a fi foarte speriat, nelini titsau confuz i din ce în ce mai nedoritor s participe la interviu, interviul trebuiesuspendat pentru a-i permite copilului s se odihneasc , înainte de a încerca s secontinue. Trebuie implementate mecanisme de suport iar colegii trebuie informa i cuprivire la copil, înainte de a evalua care este cel mai bun mod de a continua cu procesul deidentificare.

ă ă ă şŃ ă ă ş

ă Ń

şŃ ă

ş ş ă ă ă î Ńă ş

ş ă ă

Ń ă ă Ńă ă Ń

ă Ń ă Ńâă ă Ń

Ń ş ă ăă ă ş ş ă ă

ă ă ş Ń Ńş Ń Ń ă

ş ăş ă

ş ş ă ş Ń ş ă ă îăş ă

Ń ş ăă ă ă ă ă ă Ń

ş ă ş ă ăŃ ă î ă î Ń

ş ă ă ă ă ş

ă Ń ă şă ă Ń ă

ă Ń ă ş

ă ă Ńă ş ş

ş ăă ă ă

Ń



Intervievatorul poate aduna informa ii cu privire la consim mântul copilului laexploatare exclusiv pentru a în elege mai bine dinamica exploat rii. Informa iile culesenu trebuie utilizate în scopuri juridice sau s incrimineze copilul.

Ń ŃăŃ ă Ń

ă

Următorul tabel descrie ce trebuie să facă specialiştii în diferite etape ale interviului şi oferă şi o listă de subiecte cetrebuie abordate şi exemple de liste de verificări. Aşa cum am menŃionat mai devreme, indicaŃiile oferite trebuie luateîn considerare cu flexibilitate.

INTERVIU ÎN PROFUNZIME CU PRIVIRE LA EXPERIENłA COPILULUI

III

MO

DU

L I

II

III

MO

DU

L I

II

50 51

Intervievatorul va începe interviul, cu respectarea indicaŃiilor prezentate în tabelele de maisus. Se va prezenta copilului şi va discuta despre experienŃa sa în ceea ce priveşteintervievarea copiilor. Va prezenta şi alŃi specialişti care pot fi prezenŃi în cursul interviului

Intervievatorul este conştient de indicatorii de identificare informând cu privire lapresupunerea că respectivul copil este o victimă a traficului. Acesta a obŃinut şi opiniaaltor specialişti care au venit în contact cu copilul.Este disponibilă o listă de verificare, selectată pe baza evaluării fiecărui caz în parte.Dacă nu au fost strânse date personale şi informaŃii privind contextul social în interviuliniŃial sau la momentul detectării copilului, intervievatorul va încerca să obŃină acesteinformaŃii în această etapă.Se vor adresa întrebări specifice în relaŃie cu indicatorii deja identificaŃi. Se vor adresaîntrebări suplimentare pentru a obŃine noi informaŃii cu privire la subiectele abordate îninterviu de către copil.Dacă este în interesul superior al copilului, intervievatorul va concentra discuŃia doar peun număr limitat de subiecte şi va amâna alte întrebări viitoare.

.

Primul pas

Intervievarea copilului

Subiecte abordate

A S) ituaŃia personală înainte şi în timpul intrării în Ńară şi în Ńara de destinaŃie

Exemplu de listă de verificare:

1. Familia ta ştia de călătoria ta? Te-a ajutat cineva cuformalităŃile de călătorie?

2. Cât a durat călătoria? Unde te aflai în acest timp?

3. Ai avut suficientă mâncare şi apă?

Cu cine ai călătorit4.


1. Ai familie în Ńară? Pe cine?

2. Plăteşti chiria singur/ă? Cum este?

3. CâŃi bani câştigi pe săptămână? Este suficient?

4. Ce faci în timpul zilei?

Obiectiv:

•

•pt trafic de persoane

Colectarea de informaŃii cu privire la Ńara şi zonade origine, familie, motivele plecării copilului,condiŃiile în timpul călătoriei, persoane implicate

Identificarea elementelor pentru a clasificasituaŃia dre

Obiectiv:

• Colectarea de informaŃii cu privire la condiŃiile detrai în Ńara de destinaŃie; (persoane implicate,cazare, activităŃi desfăşurate zilnic, reŃea/reŃelecare oferă sprijin copilului dacă există).

B) CondiŃii de trai

C) Mijloace de subzistenŃă (disponibilitatea resurselor economice)

Cerşetorie


1. De cât timp eşti implicat(ă) în cerşetorie

2. Există vreun adult cu care te întâlneşti zilnic în aceastăactivitate?

Obiectiv:

• Colectarea de informaŃii cu privire la durataactivităŃii, persoanele implicate, mijloace detransport la locaŃia unde se desfăşoară activitatea,suma de bani pe care copilul este forŃat să o câştige,

3. CâŃi bani câştigi zilnic? łi s-a cerut să obŃii o anumită sumăzilnic?

4. Păstrezi banii pentru tine sau îi dai unei alt

PoŃi descrie cum arată o zi de lucru a ta?

e persoane?

5.

administrarea venitului obŃinut.

Prostitu ieŃ

Exemplu de list de verificare:ă

1. De cât timp desf ori aceast activitate?

2. Urmezi anumite ordine cu privire la modul de desf urare aactivit ii?

3. i po i alege clien ii?

4. Cum te asiguri c ob ii suficient pentru nevoile tale?

5. Po i descrie cum arat o zi de lucru a ta?

ăş ă

ăşăŃ

ÎŃ Ń Ń

ă Ń

Ń ă

Obiectiv:

• Colectarea de informaŃii cu privire la activitate.

Activit i ilegaleăŃ


1. De cât timp desf ori aceast activitate?

2. Urmezi anumite ordine cu privire la activitatea desf urat ?

3. Ai c l torit în interiorul rii?

4. Care sunt persoanele la care te referi?

5. E ti membru al unui grup?

6. Ai ajuns la vreun acord cu membrii acestor grupuripartajarea responsabilit ilor, administrarea venitului...

7. Ai fost vreodat re inut( ) de poli ie din cauza activit ilor tale?

8. Exist o persoan la care apelezi dac ai nevoie de sprijin?

9. Ce faci în timpul liber?

ăş ă

ăş ă

ă ă Ńă

ş

ăŃ

ă Ń ă Ń ăŃ

ă ă ă

Obiectiv:

• Colectarea de informaŃii cu privire la activitate,transfer pe teritoriul naŃional, relaŃiile cu grupuri(inclusiv grupuri criminale), relaŃii cu alte persoane,implicare în circuitul penal.


1. Te-a pus cineva să desfăşori această activitate? Cine şi de ce?

ă)? łi s-au făcu

3. Ai fost instruit(ă) într-un fel înainte de a desfăşura activitatea?

2. Unde ai fost contactat ( t anumite promisiuni?

Obiectiv:

Dacă este posibil, colectarea de noi informaŃii faŃăde cele deja furnizate de copil şi colectarea deinformaŃii cu privire la formele de recrutare(inclusiv persoane implicate, informaŃii primite),instruirea primită, ameninŃări fizice sau

D) AmeninŃări şi constrângere



III

MO

DU

L I

II

52

4. Te poŃi deplasa liber? Există anumite reguli pe care trebuiesă le respecŃi?

Ce ai vrea să faci în această situaŃie?

5. Te temi de ceva sau de cineva?

6.

psihologice, acorduri încheiate cu exploatatorul,libertate personală, reacŃia la situaŃia descrisă,relaŃiile cu exploatatorul sau orice altă persoanămenŃionată, preocupări, ameninŃări sau represalii.


1. Cum este să cerşeşti?

Obiectiv:

• Colectarea de informaŃii cu privire la modul încare copilul îşi percepe situaŃia.

E) PercepŃia asupra situaŃiei


1. Ce cred părinŃii tăi de situaŃia în care te afli? Ce şi-ar dori săfaci tu? Asta este ceea ce îŃi doreşti să faci?

F) Planuri şi aşteptări pentru viitor

Obiectiv:

• Colectarea de informaŃii despre aşteptărilecopilului cu privire la viitorul său (inclusivsentimentul că trebuie respectat un acord,implicarea rudelor)


1. Te temi că cineva o să îŃi facă rău?

2. Vrei să mai ştii şi altceva?

Ştii ce vrei să faci acum?3.

G) Evaluarea riscurilor şi nevoilor (imediat şi pe termen lung)

Obiectiv:

•

•i

informate cu privire la viitor;

•

Evaluarea percepŃiei copilului cu privire lasecuritatea personală şi cea a altor persoane cu careare legătură;

Aflarea dacă copilul a primit deja sprijin şiinformaŃii utile pentru a-i permite să ia decizi

ÎnŃelegerea dacă copilul are o idee despre direcŃiape care o va urma în viitor.

MODUL 4ASISTENłA INIłIALĂ



1. Explicarea ce trebuie copiilo

(informare,, admisiei i nevoilor, )

tipului de protecŃie / asistenŃă intermediară acordată r carepot fi victime sau au fost identificaŃi formal ca victime ale traficului de persoane şi celor carenu sunt identificaŃi ca atare, şi sfera de influenŃă a îngrijirii în intervenŃia de crizăevaluări ale riscurilor evaluări ale ş planuri de asistenŃă şi securitate

2. ÎnŃelegerea importanŃei acordării asistenŃei pe termen mai lung: îngrijire de acomodare şistabilizare

3. ÎnŃelegerea principalilor paşi în acordarea asistenŃei şi evaluările ce trebuie realizate

UNODC, Viena,, New York, 2009, disponibil la:

ECPAT International ,,întocmit de Stephanie Delaney & Colin Cotterill, ECPAT

International 1999 actualizat 2005, disponibil la:

IOM, Geneva, 2007, disponibil la:

OSCE/ODIHR, M , , 2004.

IPEC:Bangkok, OIM, 2006

UNICEF: New York, septembrie 2006

UNICEF:Geneva, 2006 (Ghid de implementare aferent liniilor directoare UNICEF)

JustiŃia în aspecte legate de copiii victime şi martori ai infracŃiunilor, Lege Model şiComentariu aferent

Reabilitarea psihosocială a copiilor care au fost exploataŃi sexual în scopuricomerciale. Ghid de Formare

AsistenŃă directă pentru victimele traficului de persoane

Standarde şi linii directoare prietenoase cu copiii pentru recuperarea şi integrarea copiilor traficaŃi

Linii directoare privind protecŃia copiilor victime ale traficului

Ghid de referinŃă privind protecŃia drepturilor copiilor victime ale traficului de persoane înEuropa

,

,

,

,

,

,

NaŃiunile Unite

ecanisme naŃionale de referire Varşovia

http://www.unodc.org/documents/justice-and-prison-reform/Justice_in_matters...pdf

http://www.ecpat.net/EI/Publications/Care_Protection/Rehab_TrainingManual_ENG.pdf

http://publications.iom.int/bookstore/index.php?main_page=product_info&products_id=116.


Resurse

AsistenŃa iniŃială acordată copiilor victime ale traficului este o etapă extrem de importantă dinprocesul de protecŃie Pe baza evaluărilor nevoilor de bază şi riscurilor, copilului trebuie să i seacorde asistenŃă iniŃială şi protecŃie împotriva oricărui pericol iminent pentru viaŃa sa,oferindu-i-se în acelaşi timp oportunitatea de a primi informaŃii cu privire la opŃiunile juridiceşi bunăstare pentru viitor

astă asistenŃă poate fi acordată înainte sau după identificarea formală, în funcŃie de legilenaŃionale şi condiŃiile locale unde este găsit copilul, motiv pentru care această procedurătrebuie considerată aplicabilă din momentul în care sunt constataŃi indicatorii de trafic cetrebuie aplicaŃi. AcŃiunea ulterioară depinde nu doar de procedurile naŃionale existente, ci şide locul unde a fost găsită potenŃiala victimă şi actorul care are primul contact şi care are învedere iniŃial aplicabilitatea indicatorilor de trafic

să se observe că în nici un caz asistenŃa nu trebuie să depindă dedisponibilitatea copilului de a coopera cu autorităŃile în cadrul anchetelor desfăşurate deacestea

nui copil trebuie să i se asigure protecŃia fie că este vorba de îngrijire în intervenŃia decriză sau trimiterea în adăposturi specializate la momentul identificării ca victimă a

traficului prin interviul oficial şi în timpul perioadei de reflectare acordată înainte de acestinterviu în conformitate cu mecanismele naŃionale existente Acordarea unei perioadetemporare de şedere nu trebuie să fie legată de această perioadă de reflectare

PrezumŃia de nevinovăŃie cu privire la statutul de victimă al copilului trebuie aplicată înaintede identificarea formală ca atare Apoi, dacă un copil este identificat formal ca victimă atraficului în această etapă iniŃială, trebuie iniŃiată determinarea intereselor superioarecare să implice pe toŃi cei responsabili de bunăstarea copilului, inclusiv (fără însă a se limita la)tutorele, serviciile / asistenŃii sociali şi asistenŃii din adăp

chiar dacă se constată că un copil nu este o victimă a traficului, trebuieaplicate procedurile obişnuite în vederea asigurării bunăstării minorilor neînsoŃiŃi sauseparaŃi, astfel încât copiilor să li se garanteze asistenŃa medicală de urgenŃă, asistenŃamaterială, etc. statutului de copii şi indiferent de naŃionalitate şi statutul deimigrare

Dacă un copil este evaluat ca fiind o victimă a traficului de persoane de către un ONG sau unadăpost, trebuie să se asigure protecŃie din partea adăpostului respectiv, cu excepŃia cazurilorîncât este în interesul superior al copilului să fie transferat la un alt adăpost, caz în care acestlucru trebuie efectuat imediat Însă dacă un copil este evaluat de forŃele licare a legii,trebuie găsit un adăpost sigur, secret şi implementat un mecanism de referire pentru a asiguraimediata protecŃie a acestuia

Îngrijirea iniŃială în intervenŃia de criză include

furnizarea de condiŃii de cazare sigură îmbrăcămin consiliere psihologică şiasistenŃă asistenŃă medicală şi socială măsuri pentru asigurarea securităŃii personale

informaŃii cu privire la toate opŃiunile de asistenŃă şi obligaŃiile / condiŃiile ataşate, cetrebuie explicate copilului în prezenŃa unui interpret sau a unui mediator cultural pentru aasigura o comunicare eficientă

şi nevoilor trebuie realizată de tutore pentru a evalua nevoile de

.

.

Ace

.

Este important

.

,,

( )..

.(DIS)

osturi.

Cu toate acestea,

, doar în virtutea.

. , de ap

.

:

- , mese, te,, , a

copilului;

-

;

- o evaluare a admisiei :

44

4.1 /ProtecŃie intermediară Îngrijireîn intervenŃia de criză

U

44

,

,

UNHCR, Geneva,2004, d isponib i l l a :www.unhcr.org/refworld/pdfid/415450694.pdf, înspecial p.14 (denumit înc o n t i n u a r e “ S C E P2004”).

A se vedea ProgramulCopii separaŃi în EuropaDec la ra Ń i e de BunăP r a c t i c ă A l i a n Ń aInternaŃională SalvaŃiCopiii

IV

MO

DU

L I

V

IV

MO

DU

L I

V

54 55



deservire şi securitate ale oricărei victime a traficului. InformaŃiile necesare includ datepersonale, nevoi de bază, o evaluare a preocupărilor existente în prezent şi în trecut cuprivire la securitate, nevoi medicale şi statut jurid utoreletrebuie să întrebe mai întâi care este opinia copilului cu privire la aceste aspecte, în specialdacă se tem că cineva le va face rău. Tutorele trebuie apoi să se consulte cu furnizorii deservicii care au fost în contact cu copilul până la momentul interviului, înainte de a seapela la Planul de AsistenŃă şi Securitate

dezvoltarea unui plan de asistenŃă şi securitate tutorele sau altă persoană de contactresponsabilă conform legislaŃiei naŃionale trebuie să evalueze nevoile copilului şi sărecomande opŃiuni pentru îngrijirea pe termen scurt şi lung şi să menŃină contactul, dacăeste cazul, cu autorităŃile din Ńara de origine a copilului pentru a finaliza în vedereaunei soluŃii durabile pentru copil

implementarea procedurilor de consimŃământ care îi conferă spaŃiu copilului să fieconsultat cu privire la planul de asistenŃă, plasând în acelaşi timp responsabilitatea petutore să accepte planul final

Dacă un copil este identificat ca victimă a traficului de persoane în timp ce se află în circuitulpenal, autorităŃile competente trebuie informate imediat cu privire la situaŃie, iar acest statuttrebuie luat în considerare în orice acŃiuni penale împotriva copilului. Trebuie să aibă loc oevaluare corespunzătoare a responsabilităŃii penale a copilului în lumina statutului acestuia devictimă iar copilul trebuie informat cu privire la orice opŃiuni legale în viitor, inclusivposibilitatea de a demara acŃiuni legale împotriva exploatatorilor. Copilul trebuie sfătuit cuprivire la modul în care pot primi protecŃie pentru ei şi pentru familiile lor dacă aceste acŃiunisunt demarate. Dacă este posibil, trebuie luate în considerare măsuri alternative în loc dedetenŃie

După cum s-a menŃionat mai devreme trebuie furnizate informaŃii relevante acelor copiicare sunt identificaŃi ca victime ale traficului de persoane şi trebuie orientaŃi către aceleservicii ce le pot asigura protecŃia

Pe de altă parte copiilor identificaŃi ca victime ale traficului de persoane trebuie să li se oferetoate informaŃiile relevante cu privire la opŃiunil inclusiv posibilitatea de a sta înŃara de destinaŃie sau de a se întoarce în Ńara de origine, şi trebuie consultaŃi cu privire la opinialor, în cadrul unei Trebuie utilizat un limbaj corespunzător cu vârsta şimaturitatea copilului pentru a fi siguri că informaŃiile furnizate sunt înŃelese

ăsurile de protecŃie incluse în legislaŃia fiecărei Ńări trebuie evaluate şi aplicate în cadruleterminării mai largi în vederea unei soluŃii durabile

pentru un copil indiferent dacă copiii sunt disponibili să coopereze cu autorităŃile sau alŃiactori din cadrul reŃelei

În timpul şi după

să primească protecŃie în acord cu planul de îngrijire în intervenŃia de criză

să li se asigure cazare corespunzătoare până în momentul în care sunt introduşi într-unprogram de protecŃie în Ńara de destinaŃie sau sunt repatriaŃi sau trimişi într-o Ńară terŃă

să primească acces la educaŃie sprijin în învăŃarea limbii servicii de sănătate şi alte servicii deîngrijire necesare bunăstării lor indiferent de naŃionalitate sau statutul de imigrare

ic. În mediul de intervievare, t

;

- :,

DIS;

-

.

,

.

,nu

.

,e pe care le au,

DIS mai largi..

d intereselor superioare (DIS),

.

DIS, copiii trebuie:

- ;

-;

- , ,( ).

45

Informare

4.2(DIS)

Îngrijire de acomodare şi stabilizare întimpul evaluării soluŃiei durabile

M

Dacă se ia în considerare reîntoarcerea în Ńara de origine trebuie avute în vedere următoareleprincipii

Copiii traficaŃi trebuie să fie repatriaŃi doar dacăCopiii trebuie să fie complet informaŃi şi consultaŃi în toate

etapele şi trebuie să li se asigure consilierea şi suportul necesar. Copiii traficaŃi nu trebuieniciodată repatriaŃi în Ńara de origine dacă

în urma unei evaluări a riscului există motive să se considere că securitatea copilului saua familiei sale este în pericol,represalii din partea traficanŃilor, exploatare, abuz, implicare în conflicte armate,persecuŃie

Înainte de repatrierea unui copil în Ńara de origine statele trebuie să se asigure că reîntoarcereaîn Ńară este în interesul superior al copilului prin

Trebuie dezvoltate şi urmate proceduri naŃionale care detaliază în mod specific cine va firesponsabil în Ńara de destinaŃie pentru monitorizarea copilului în primele câteva luni dupăreîntoarcerea acestuia

Îngrijirea de acomodare şi stabilizare trebuie să înceapă în cursul şi în timpul întocmiriiunui plan de îngrijire pe termen lung astfel încât copiii să nu rămână în etapa de intervenŃie decriză pentru mai mult timp decât este necesar şi să li se ofere standarde minime de îngrijiremedicală şi alte forme de îngrijire necesare pentru bunăstarea unui AsistenŃa petermen mediu pentru reabilitare / reintegrare va fi responsabilitatea tutorelui legal al copiilorşi a serviciilor sociale din Ńara de destinaŃie şi apoi, după ce copilul este predat, aceloraşiorganisme din statul de primire

Dat fiind că interesul superior al copilului trebuie să primeze în orice acŃiune ce îi implică pecopii, între detectarea, identificarea şi diferitele etape de asistenŃă pentru copiii potenŃiale

,:

:

• ,luând în considerare riscurile printre altele de re-traficare,

;

,:

.

DIS

“

copil”.

.

46

47

48

reîntoarcerea în Ńară este în interesul lorsuperior sigură şi asistată, .

•; alte persoane din cadrul familiei potrivite pentru a lua

copilul în îngrijire .

• (inclusiv evaluarea riscurilor),independent

;

•;

• lui, rudele sau un alt adult ce are copilul în îngrijire

;

•;

• furnizarea unui raport cu privire la modul în care s-a realizat determinarea interesului

.

familia nu a fost identificată sau nu este de acord sau nu poate să îi asigure copiluluiîngrijire imediată şi pe termen lung

pot fi luate în considerare doar dacă copilul este de acord

considerarea unei evaluări cuprinzătoare realizată de oorganizaŃie ă şi profesionistă cu privire la siguranŃa reîntoarcerii copilului înŃara natală şi la situaŃia familiei

consultarea cu persoana care are în îngrijire copilul sau tutorele / consultantul din Ńaragazdă pentru a constata dacă reîntoarcerea în Ńară este în interesul superior al copilului

confirmarea că părinŃii copilu sunt deacord să ofere îngrijire imediată şi pe termen lung la sosirea copilului în Ńara de origine,asigurându-se că copilul a fost complet informat şi consultat în toate etapele şi i s-afurnizat consultanŃă şi suport corespunzător

luarea în considerare a opiniilor şi dorinŃelor copilului cu privire la reîntoarcerea în Ńară,în conformitate cu vârsta şi maturitatea acestuia

superior şi concluziile la care s-a ajuns, reflectând de asemenea şi modul în care s-a luat înconsiderare opinia copilului

4.3 Rezumatul primilor paşi în procesul deacordare a asistenŃei iniŃiale

45 -Pentru responsabilităŃile specificeale unei astfel depersoane, a se vedeaSCEP 2004 la p.16

46

47

48

SCEP

, 2008,p.12-13

A se vedea mai multe încadrul CRC ComentariuGeneral Nr. 6.Linii directoare ICMPD

p.42

Document depoziŃie privind prevenireaşi răspunsul la traficul decopii în Europa

IV

MO

DU

L I

V

IV

MO

DU

L I

V

56 57



Evaluarea nevoilor debaz (EIS)

Evaluarea riscurilor (EIS)

Indicatori de trafic (maimulte EIS privindperioada interviului,cadrul, participan i;posibil perioad dereflectare

Admisie i evaluareanevoilor (continuare EISla evaluarea ini ial anevoilor de baz i ariscurilor)

Plan de asisten isecuritate

Proceduri deconsim mânt

ă

Ńă ă

ş

Ń ăă ş

Ńă ş

Ńă

Asigurarea nevoilor debaz nu depinde dedisponibilitatea de acoopera

- posibil protec ie ialternative legale puse ladispozi ie

- asigurarea protec iei nudepinde dedisponibilitatea de acoopera

- pentru interviu, a sevedea liniile directoare dinModulul 3

- proceduri deconsim mânt

- riscurile identificate

- posibile alternative

- consim mânt

- op iuni pentru îngrijirepe termen scurt i lung

- îngrijire pe termen scurtagreat

- în urma DIS (inclusivconsultare a se vedea maijos), solu ie durabil finalagreat

ă

ă Ń ş

Ń

Ń

Ńă

Ńă

Ńş

ă

Ń ă ăă

Îngrijire în interven ia decriz

Îngrijire în interven ia decriz

Poate perioad dereflectare

Da îngrijire în interven iade criz

Nu asisten acordatoric rui minor

Îngrijire în interven ia degrij , urmat rapid deîngrijire pe termen mediude acomodare /reabilitare i stabilizare

Îngrijire de acomodare /reabilitare i stabilizare

Planificarea îngrijirii petermen lung (solu iedurabil n interesulsuperior al copilului)


Planificarea solu ieidurabil

Ńă

Ńă

ă

Ńă

Ńă ăă

Ńă ă

ş

ş

Ńă î

ş

Ńă

Primul ajutor, consiliere,suport psihologic

Îndep rtarea din mediuld un tor

Plasarea într-un ad postsigur

Plasarea într-un ad postsigur

Plasarea într-un ad postpentru minori neînso i isau separa i (pentru ceineidentifica i ca victime)

Servicii de ad post iprotec ie furnizate încontinuare

Posibil referire la al ifurnizori de serviciirelevan i

În continuare /permanent


ăă ă

ă

ă

ăŃ Ń

ŃŃ

ă şŃ

ă Ń

Ń

IV

MO

DU

L I

V

IV

MO

DU

L I

V

58 59

Evaluare Informare AsistenŃă Ac iune - Protec ieŃ Ń



victime ale traficului de persoane, multe proceduri sau paşi în acest proces se pot suprapuneEste însă să se acorde o atenŃie cuvenită atunci când se fac demersuri în vedereaprotejării unui copil şi să se realizeze evaluările corespunzătoare care implică copilul,oferindu-i şansa de a primi informaŃii, de a fi consultat şi de a-şi da acordul

Urmează un rezumat al principalelor situaŃii în care trebuie să se acorde asistenŃă, de ladetectarea copilului până la sfârşitul etapei de asistenŃă iniŃială

.important

.

“ ”.

Determinarea interesuluisuperior

- interviu pentrueviden ierea procesului deDIS i ascultarea opinieicopilului

- explicarea op iunilor isolicitareaconsim mântului (a sevedea mai sus)

Ńş

Ń ş

Ńă


Planificarea solu ieidurabil

ş

Ńă


Tutore (Legal)

Perioad de reflectare

Reîntoarcere

Furnizori de servicii

Ad post / unit i reziden iale

Abordare interinstitu ional

Acorduri de protocol întreagen iile de aplicare a legii iad posturile OI - ONG

Memorandum de în elegere

Evaluarea nevoilor de baz

Evaluarea riscurilor

Îngrijire în interven ia de criz

Evaluarea admisiei nevoilor

ă

ă ăŃ Ń

Ń ă

Ń şă

Ń

ă

Ń ă

şi

Persoana care ob ine responsabilitatea (legal ) primar pentru bun starea unuicopil i coordoneaz eforturile tuturor agen iilor implicate pentru asigurareaintereselor superioare ale copilului. Aceast persoan ndepline te i rolul demanager de caz în situa iile de referire ale copiilor victime ale traficului.

O bun perioad de timp pentru a permite presupusei persoane traficate s serecupereze, s scape de sub influen a trafican ilor/exploatatorilor i s ia odecizie informat cu privire la viitor în conformitate deplin cu respectareareglement rilor privind drepturile omului. În aceast perioad nu trebuieinstituit un ordin de expulzare împotriva presupusei victime a traficului.Durata perioadei de reflectare difer de la o ar la alta i este în conformitatecu defini ia inclus n legisla ia na ional .

Reîntoarcerea unei persoane în ara i/sau comunitatea din care provine. Încontextul activit ii de combatere a traficului, reîntoarcerea implic nu doartransportul fizic al victimei, ci i mecanisme pentru a se asigura creîntoarcerea este voluntar , asistat , sigur i demn .

Organiza ii sau persoane care ofer una sau mai multe m suri de suport iasisten furnizate copiilor trafica i. Ace tia pot include asisten i sociali,psihologi, personal din ad posturi, personal medical sau speciali ti juridici dincadrul ONG-urilor, OI i OG.

Locuri unde sunt caza i copiii victime ale traficului de persoane.

Ad posturile pot fi deschise sau închise; pot oferi edere pe timp scurt saulung. Acestea trebuie administrate de personal calificat i preg tit în modspecific i s fie corespunz toare din punctul de vedere al nevoilor specifice alecopiilor.

Un efort comun i coordonat de c tre agen ii diferite pentru combatereatraficului conform procedurilor agreate, standardizate, fie pentru prevenirea,protec ia victimelor, sau anchetarea i acuzarea trafican ilor.

Set de acorduri convenite între for ele de aplicare a legii i anchetatori cuprivire la gestionarea rolurilor i responsabilit ilor fiec rei p r i în leg tur cuprotec ia victimei.

Acorduri de protocol formale între agen iile de aplicare a legii i sectorul OI-ONG în sprijinul victimelor traficate.

O procedur pentru identificarea i evaluarea nevoilor imediate i elementarede supravie uire ale unui copil poten ial traficat (conducând la acordarea“îngrijirii în interven ia de criz ), referindu-se în general la mâncare,îmbr c minte, ad post, asisten medical i psihologic .

O procedur pentru identificarea i evaluarea riscurilor asociate cu situa iacopilului traficat pentru a elimina /minimaliza /r spunde la riscurileidentificate.

Asisten acordat pentru a r spunde nevoilor de baz ale unui copil poten ialvictim a traficului sau exploat rii dup ce au fost intercepta i

O procedur pentru identificarea i evaluarea condi iei fizice i emo ionalegenerale a unui copil traficat i nevoile ulterioare la momentul plas rii sauaccept rii într-un ad post

Ń ă ă ăş ă Ń

ă ă î ş şŃ

ă ă ăă Ń Ń ş ă

ă ăă ă ă

ă Ń ă şŃ ă î Ń Ń ă

Ń şăŃ ă

ş ăă ă ă ş ă

Ń ă ă şŃă Ń ş Ń

ă şş

Ń

ă şş ă

ş ă ă

ş ă Ń

Ń ş Ń

Ń şş ăŃ ă ă Ń ă ă

Ń

ă ş şŃ Ń

Ń ă”ă ă ă Ńă ă ş ă

ă ş Ńă

Ńă ă ă ă Ń ăă ă ă Ń

ă ş Ń ş Ńş ă

ă ă

Ń ş

60 61

GLOSAR

Copil victim a traficului depersoane

Presupus victim a traficuluide persoane

Poten ial victim a traficuluide persoane

Copil “în risc” de traficare

Asisten i protec ie

Mecanism na ional de referire(MNR)

Mecanism transna ional dereferire (MTR)

Primul punct de notificare

Coordonator Na ional /PunctNa ional Focal

ara de origine

ar de tranzit

ara de destina ie

ă

ă ă

Ń ă ă

Ńă ş Ń

Ń

Ń

ł

ł ă

ł Ń

49

Ń

Ń

Un copil care a fost evaluat i identificat oficial ca victim a traficului depersoane în conformitate cu Art.3 din Protocolul Na iunilor Unite saulegisla ia na ional mpotriva traficului din ara în care este g sit copilul.

Un copil care ar putea, prin prisma indicatorilor, s fie o victim a traficului depersoane, dar care nu a fost înc identificat formal ca atare

Un copil care este identificat înainte de a fi exploatat i care prezint semneputernice de a se afla în procesul de traficare

Un copil care nu a fost înc traficat dar, dat fiind profilul s u sau apari iaanumitor indicatori, se confrunt cu o posibilitate mai mare de a fi traficat înviitor

M suri, programe i servicii destinate recuper rii persoanelor traficate (a acum se men ioneaz n Art.6 din Protocolul de la Palermo). Acestea pot fifurnizate de organiza ii guvernamentale, non-guvernamentale iinterna ionale în rile de destina ie, tranzit i origine. Aceste m suri includ,f r a se limita îns la, cazare/locuin , îngrijire medical , asisten psihologic ,educa ie, formare profesional , angajare, asisten juridic i transport.

Un mecanism la nivel na ional implementat pentru a identifica, asista i protejavictimele traficului de persoane prin intermediul cooper rii între diferiteinstitu ii guvernamentale i actori non-guvernamentali.

Mecanisme i sisteme de cooperare na ional i transna ional pentru asistareai sprijinirea cuprinz toare a victimelor traficului de persoane. MTR leagntreg procesul de referire de la identificarea ini ial , reîntoarcerea în ar iasisten a în rile de tranzit, destina ie i origine i implic cooperarea întrediferite institu ii guvernamentale, actori interguvernamentali i non-guvernamentali.

Rol în cadrul organismului de coordonare central al unui MNR care esteinformat la momentul identific rii unui copil victim a traficului de persoane

Rol ca punct de referin pentru coordonarea procedurilor de combatere atraficului f când parte din, sau fiind legat de, institu ii responsabile relevante

ara din care provine un copil traficat

ara prin care c l tore te un copil traficat pentru a ajunge în ara de destina ie

ara care este destina ia final a unui copil traficat

ş ăŃ

Ń Ń ă î Ń ă

ă ăă

ş ă

ă ă Ńă

ă ş ă şŃ ă î

Ń şŃ Ńă Ń ş ă

ă ă ă Ńă ă Ńă ăŃ ă Ńă ă ş

Ń şă

Ń ş

ş Ń ă ş Ń ăş ă ăî Ń ă Ń ă ş

Ń Ńă Ń ş ş ăŃ ş

Ńăă Ń

ł

ł ă ă ş Ń Ń

ł Ń ă

Aceast protec ie i îngrijire nu trebuie s fie condi ionate de capacitatea sau disponibilitateacopilului traficat de a coopera în cadrul ac iunilor judiciare.

ă Ń ş ă ŃŃ

ă ă

49 Fiecare Ńară poate avea o terminologie diferită pentru persoanele traficate, mai ales cele considerate 'în risc' de traficare şi cele considerate a fitraficate dar nu au fost identificate formal ca atare de către autorităŃi. În plus, şi diferite organizaŃii utilizează de multe ori termeni diferiŃi pentruaceste categorii. În acest manual, folosim termenul 'potenŃială victimă' şi 'presupusă victimă' conform descrierii din definiŃiile de mai sus, preluatedin Metodologia AGIRE.



BIBLIOGRAFIE

ReferinŃe

Anti-Slavery International et al., Londra,2005

Aradau C.2005, disponibil la: http://www.ungift.org/docs/ungift/pdf/knowledge

/1088_drk_human_manual_web%20(2).pdf

BM.I IOM, Viena,2009.

Brunovskis A, R. Surtees, Institutul Fafo & InstitutulNexus, 2007, disponibil la: www.fafo.no/pub/rapp/20040/20040.pdf

Brunovskis A., G. Tyldum,Institutul Fafo, Oslo, 2004.

Consiliul Europei, Strasbourg, 2005.

Crawley H.,Londra, 2007, disponibil la: http://www.ilpa.org.uk/publications/ILPA%20Age%20

Dispute%20Report.pdf

ECPAT Grupul European de Aplicare a Legii,Redactat de Muireann O Briain, Anke van den Borne Theo Noten. Amsterdam 2004,

disponibil la: http://www.ecpat.se/upl/files/93.pdf

, ,, Bruxelles, 2004, disponibil la: http://ec.europa.eu/justice_home/doc_centre/crime/trafficking

/doc/report_expert_group_1204_en.pdf

,Viena, 2009, disponibil la: www.fra.europa.eu/fraWebsite/attachments/Pub_Child_

Trafficking_09_en.pdf

GAATW, Bangkok,2007.

Guvernul Republicii Macedonia ,Skopje, 2008.

Proiect Headway, Headway. Noktus, , 2007.

Universitatea din Padova, lor, LaStrada împotriva traficului de persoane (Polonia), Institutul Ludwig Boltzmann pentru drepturile omului(Viena), (Padova-Italia),

Comisia UE, Proiect Daphne, mai 2007, disponibil la:http://www.centrodirittiumani.unipd.it/a_attivita/daphne/toolkit_it.asp?menu=attivita

ICMPD, Viena, 2006.

Protocol pentru ide ,

. de aplicare a legii înEuropa, emarca,

Linii directoare pentru col ,

: ,

,

Conven cu privire la lupta împotriva tr ,

Când un copil nu este copil? Azil, ,

: ,

.,

Risc colateral: Impactul politicilor de combatere a traficului asupra ,

Proceduri Standard de Operare pentru tratamentul victimelor traficului de ,

,

Europa, ,

Linii directoare pentru ,

ntificarea şi asistenŃa acordată persoanelor traficate şi set de formare

Bune practici pentru a răspunde traficului de fiinŃe umane Cooperare între societatea civilă şi agenŃiileCrucea Roşie din Dan

ectarea datelor cu privire la traficul de fiinŃe umane, inclusiv indicatori de comparare

Lăsând trecutul în urmă când victimele traficului refuză asistenŃa

Studiu empiric privind prostituŃia transnaŃională şi traficul de fiinŃe umane

Ńia aficului de fiinŃe umane

dispute cu privire la vârstă şi procesul de evaluare a vârstei

Cercetare comună est vest cu privire la traficul de copii în scopuri sexuale înEuropa Ńările de origine

Raportul grupului de experŃi cu privire la traficul de fiinŃe umane,

Traficul de copii în Uniunea Europeană Provocări, perspective şibune practici

drepturilor migranŃilor şi persoanelor traficate

fiinŃe umane

ÎmbunătăŃirea sistemelor de intervenŃie socială pentru victimele traficului

Drepturile omului şi traficul de femei şi tineri înSet de instrumente educaŃionale pentru profesori şi studenŃi

dezvoltarea şi implementarea unui răspuns naŃional anti-trafic cuprinzător

şi

Trecerea frontierei:

AsociaŃia avocaŃilorspecialişti în dreptul emigrării,

şi

Comisia Europeană DirecŃia Generală JustiŃie Libertate şiSecuritate

AgenŃia Uniunii Europene pentru Drepturi Fundamentale

Comisia NaŃională pentru combaterea traficului de fiinŃe umane şi migrării ilegale

Varşovia

Centrul Interdepartamental privind drepturile umane şi drepturile popoare FundaŃiaşi sclaviei

AsociaŃia Drepturi Umane Dezvoltare Umană

62 63

Plan de asisten i securitate

Îngrijire de acomodare/reabilitare i stabilizare

Proceduri de consim mânt

Copii separa i

Ńă ş

ş

Ńă

Ń

Un plan sau acord dezvoltat pentru a r spunde nevoilor de protec ie ale unuicopil traficat, care define te aspecte precum obiective, activit i i servicii,pentru care se acord un consim mânt informat

Îngrijire continu a unui copil traficat ce trebuie asigurat pân la momentul încare este inclus într-un program de protec ie în ara de destina ie sau repatriatsau trimis într-o ar ter , incluzând, f r ns a se limita la, cazare, educa ie,sprijin în înv area limbii, îngrijire medical i de alt tip necesar bun st riiacestora (indiferent de na ionalitate sau statutul de imigrare)

Proceduri prin care se urm re te ob inerea unui consim mânt informat dinpartea copilului cu privire la orice ac iune întreprins n beneficiul sau înnumele lor

Copii care nu au împlinit vârsta de 18 ani care se afl n afara rii de origine isunt separa i de ambii p rin i, sau de cei care i-au îngrijit / reprezentant legalanterior. (SCEP 2004, pg.2)

ă Ńş ăŃ ş

ă Ńă

ă ă ăŃ Ń Ń

Ń ă Ńă ă ă î ă ŃăŃ ă ş ă ă ă

Ń

ă ş Ń ŃăŃ ă î

ă î Ńă şŃ ă Ń



ICMPD, 2006.

ICMPD UNDP, Viena, 2006.

ICMPD,Viena, 2003, disponibil la: http://www.icmpd.org/ under topics/trafficking in human beings/activities

ICMPD,2009

ICMPD ,(MTR-EU), 2010

OIM, UNICEF, UN.Gift,, 2009, disponibil la: http://www.ilo.org/ipec/areas/Traffickingofchildren/lang--

en/WCMS_111537/index.htm

OIM, IPEC, 2008,disponibil la: http://www.ilo.org/ipecinfo/product/viewProduct.do?productId=9130

OIM (SAP-FL), EC,Geneva, 2009, disponibil

la:http://www.ilo.org/sapfl/Informationresources/Factsheetsandbrochures/lang--en/docName--WCMS_105023/index.htm

OIM,Geneva, 2009, disponibi l la : www.i lo.org/wcmsp5/groups/publ ic/---ed_nor m/---

relconf/documents/meetingdocument/wcms_106230.pdf

OIM, Geneva, 2008.

OIM, IPU, 2002, disponibil la:http://www.ipu.org/PDF/publications/childlabour_en.pdf

OIM,2005, disponibil la: http://www.ilo.org/wcmsp5/groups/public

/---ed_norm/---declaration/documents/publication/wcms_081999.pdf

OIM, IPEC, 2001

Terre des Hommes, Terre des Hommes, Lausanne,, întocmit de Dottridge M., Machel G., 2004,

disponibil la: http://www.terredeshommes.org/pdf/commodities.pdf

Proiectul IOM/EC Programul AGIS 2003, “

Manual de formare, actualizat 2008-2009

IOM, LSHTM, UN.Gift, 2009, disponibil lahttp://publications.iom.int/bookstore/free/CT_Handbook.pdf

IOM, Geneva, 2007, disponibil la: http://publications.iom.int/bookstore/index.php?main_page=product_info&products_id=116.

La Strada Express, u, 2008.

La Strada Express, 3, aprilie 2007.

Material de formare privind combaterea traficului pentru organismele din prima linie de aplicare a legii, Viena,

Manual de aplicare a legii pentru comb ,

,

,

Linii directoare pentru

altor forme de exploatare

Combaterea traficului de copii pentru exploatarea : ,

, (Rezultatele OIM ),

Costul constrângerii. Raport Global în conti OIM privind princip fundamenta le la locul dem ,

Drepturile muncitorilor . ,

Eliminarea celor mai grave forme ale muncii copiilor: OIM N. 182,

. Lin ,,

Bune practici împotriva muncii copiilor,

Copiii ca produse comerciale? ,

,

Îngrijirea persoanelor traficate. Ghid pentru furnizorii de servicii medicale,

,

Plan de reintegrare pentru vic

(Re)integrarea persoanelor traficate: proces sau rezultat?

şi

şi Departamentul pentru Egalitate de Şanse (DPO), Italia

Program special de acŃiune pentru combaterea muncii forŃate

FederaŃia InternaŃională FundaŃia ElveŃia şi Terre des HommesGermania

RelaŃionare operaŃională, cooperare şi proces de formaremultidisciplinară comună pentru specialişti din domeniul judiciar, de aplicare a legii, ONG-uri şi organizaŃiiinternaŃionale în combaterea traficului de fiinŃe umane”,

Chişină

Numărul

aterea unităŃii de trafic de fiinŃe umane

Linii directoare regionale pentru cele mai bune practici în dezvoltarea şi implementarea unui răspuns naŃional anti-traficcuprinzător

Linii directoare pentru dezvoltarea unui mecanism transnaŃional de referire pentru persoanele traficate Europa de Sud-Est

dezvoltarea unui mecanismtransnaŃional de referire pentru persoanele traficate în Europa

Manual de formare pentru combaterea traficului de copii în vederea exploatării în muncă, exploatăriisexuale şi

în muncă Set de resurse pentru creatorii de politici şi specialişti

Indicatori operaŃionali ai traficului defiinŃe umane unui sondaj Delphi implementat de către şi Comisia Europeană

nuarea DeclaraŃiei iile şi drepturileuncă

În căutarea unui loc de muncă decent migranŃi Manual pentru sindicalişti

Ghid practic la ConvenŃia

Traficul de fiinŃa umane şi exploatarea prin muncă forŃată ii directoare pentru organismele legislative şi de aplicare a legiiProgram special de acŃiune pentru combaterea muncii forŃate

Traficul de copiii şi ce trebuie făcut

Ghid privind cele mai bune practici în combaterea traficului de persoanepentru organele de aplicare a legii, judiciare, ONG-uri şi IO

AsistenŃă directă pentru victimele traficului

timele traficului de fiinŃe umane. Bune practici şi recomandări,

,

La Strada Express, 2, martie 2006.

La Strada Express,1, februarie 2005.

Morrison J., B. Crosland, No. 39,Document de lucru UNHCR, 2001.

OSCE/ODIHR, , 2008.

OSCE/ODIHR, , 2004,disponibil la: http://www.osce.org/publications/odihr/2004/05/12351_131_en.pdf

Sax H., Golden I.,Pachet de lucru preliminar 3: Traficul

de copii ( ), 2008

Italia, AGIRE.Roma, 2010.

, 2008, disponibil la: http://www.crin.org/docs/Child_Rights_Situation_Analysis_Final%5B1%5D.pdf

Italia,Progetto Presidium III, 2009, disponibil la: http://www.savethechildren.it/2003/download/pubblicazioni/dossier_monitoraggio09_hr.pdf

, 2002, disponibil la http://www.unodc.org/pdf/brazil/trafficking-a%20demand%20led%20problem.pdf

, UNHCR,Geneva, 2004, disponibil la: www.unhcr.org/refworld/pdfid/415450694.pdf

SCEP- i Copiii, disponibil la:www.savethechildren.net/.../SC_SCEP_Position_Paper_Traff_Child_in_Europe_Dec07.pdf

Terre des Hommes, Terre des Hommes, 2009, disponibil la:http://tdh-childprotection.org/component/option,com_doclib/task,showdoc/docid,829/

UN.Gift, IOM,

I O M V i e n a , 2 0 0 9 , d i s p o n i b i l l a :http://www.ungift.org/docs/ungift/pdf/humantrafficking/Guiding_Principles_annexe.pdf

UN.Gift, IOM, ,Geneva, 2009, disponibil la: www.ungift.org/docs/ungift/Steering-committee/CT_Handbook.pdf

UNIAP,Bangkok, 2008, disponibil la: www.no-trafficking.org/reports_docs/uniap_ethics_

guidelines.pdf

UNICEF, 2006, disponibil la: www.unicef.org/russia/0610-Unicef_Victims_Guidelines_en.pdf

UNICEF, 2006, disponibil la:http://www.unicef.org/ceecis/UNICEF_Child_Trafficking_low.pdf GUIDE ON PROTECTING THE

UNICEF, UNMIK,Pristina, 2005, disponibil la: www.childtrafficking.com/Content/Library/Download.php?DID=944bdd9636749a0801c39b6e449dbedc%7C525a5451

Identificarea persoanelor traficate,

,

Traficul de : jocul final î ?,

OSCE,

. Reunirea drepturilor persoanelor traficate. Ghid practic,

, re op, ,

Austria, Grecia, .. Metodologia AGIRE,

,

L'accoglienza dei minori via mare. Rapporto finale di monitoraggio delle comunità alloggio per minori in Sicilia,

Traficul de persoane ?,

,

Document ,

Sprijinirea (re) ,

Principii de orientare privind memorandumurile d,

Îngrijirea persoanelor traficate. Ghid pentru furnizorii deservicii medicale,

,

, New York,

,

: Dezv ,

Numărul

Numărul

Varşovia

Varşovia

ProtecŃia copiilor

SalvaŃi Copiii

SalvaŃi Copiii Suedia

SalvaŃi Copiii

SalvaŃi Copiii Suedia

Programul Copii SeparaŃi în Europa AlianŃa InternaŃională SalvaŃi Copiii

SalvaŃ

Documente de politică

IniŃiativa grupului de experŃi privind colaborarea factorilor de interes cua g e n Ń i i l e d e a p l i c a r e a l e g i i i m p l e m e n t a t ă d e

Şcoala Londoneză de Igienă şi Medicină Tropicală

Mecanism naŃional de referire pentru asistenŃa şi protecŃia persoanelor traficate. Primii paşi în Republica Moldova

şi contrabanda cu refugiaŃi n politica europeană privind acordarea de azil

CompensaŃii pentru persoanele traficate şi exploatate în regiunea

Mecanism naŃional de referire

Studiu privind indicatorii care măsoară implementarea, protecŃia spectarea şi promovarea drepturilor c iluluiîn Uniunea Europeană cartografierea şi evaluarea resurselor de date relevante disponibile

Italia şi România AcŃiune pentru parteneriate private-publice mai puternice îndomeniul identificării şi sprijinirii copiilor victime şi în risc de a fi traficaŃi în Europa

Analiză privind situaŃia drepturilor copilului

o problemă generată de cerere

DeclaraŃie de Bune Practici

de poziŃie privind prevenirea şi răspunsul la traficul de copii în Europa

integrării copiilor

e înŃelegere între factorii de interes cheie şi agenŃiile de aplicare a legiipentru cooperarea împotriva traficului de persoane

Ghid privind etica şi drepturile omului în combaterea traficului de persoane. Standarde etice pentru studiile şi programele decombatere a traficului

Linii directoare privind protecŃia copiilor victime ale traficului

Ghid de referinŃă privind protecŃia drepturilor copiilor victime ale traficului de persoane în Europa

Să discutăm oltarea comunicării eficiente cu copiii victime ale abuzului şi traficului de fiinŃe umane

64 65



UNHCR,Geneva, 2009, disponibil la: http://www.unhcr.org/refworld/docid/4ad317bc2.html

UNHCR, Geneva, 2008, disponibil la:www.unhcr.org/cgi-bin/texis/vtx/refworld/rwmain?docid=48480c342&page=search

UNHCR, 2008, disponibil la: http://www.unhcr.org/refworld/docid/48480c342.html

UNHCHR, New York Geneva,2002, disponibil la:: www.unhchr.ch/huridocda/huridoca.nsf/(Symbol)/E.2002.68.Add.1.En?Opendocument

UNODC, Viena, 2009, disponibil la: http://www.unodc.org/documents/human-trafficking/Model_Law_against_TIP.pdf

UNODC, UN.Gift,, New York, 2009, disponibil la: http://www.unodc.org/documents

/human-trafficking/09-80667_module1_Ebook.pdf

UNODC, UN.Gift,New York ,2009, disponibil la: http://www.unodc.org/documents/human-

trafficking/09-80667_module2_Ebook.pdf

UNODC, UN.Gift,New York, 2009, disponibil la: http://www.unodc.org/documents/human-

trafficking/09-80667_module9_Ebook.pdf

UNODC,, , octombrie 2008, disponibil la: www.unodc.org/documents/human-trafficking/HT_Toolkit08

_English.pdf

Zimmerman C. et al.,, , Londra, 2006, disponibil la:

www.lshtm.ac.uk/hpu/docs/StolenSmiles.pdf

Identificarea şi referirea persoanelor traficate pentru proceduri în vederea determinării nevoilor de protecŃie internaŃională

Linii directoare privind drepturile omului şi traficul de fiinŃe umane

NaŃiunile Unite

Manual împotriva traficului de persoane pentru specialiştii în drept penal DefiniŃii ale traficului depersoane şi contrabanda cu migranŃi

Manual împotriva traficului de persoane pentru specialiştii în drept penal. Modul 2: Indicatori ai traficului depersoane,

e pentru specialiştii în drept penal. Modul 9: Intervievarea copiilor victimeale traficului de persoane,

Program global împotriva traficului de fiinŃe umane

ConsecinŃele asupra sănătăŃii fizice şi psihologice în rândul femeilor şi adolescenŃilor traficaŃi înEuropa

,

Linii directoare privind determinarea intereselor superioare ale copilului,

Linii directoare privind determinarea intereselor superioare ale copilului,

Principii recomandate. ,

Lege model împotriva traficului de persoane, ,

. Modul 1:,

Manual împotriva traficului de persoan

Instrumente pentru combaterea traficului de persoane. ,

Zâmbete furate.

şi

NaŃiunile Unite

NaŃiunile Unite,

NaŃiunile Unite,

NaŃiunileUnite a 2-a ediŃie

Şcoala Londoneză de Igienă şi Medicină Tropicală

66 67

Tratatul de la Lisabona de modificare a Tratatului de instituire a ,semnat la Lisabona, 13 decembrie 2007, (intrat în vigoare pe 1/12/2009)

Tratatul privind , Titlul VI, privind cooperarea . Textconsolidat Monitorul Oficial C 321, 29 decembrie 2006

Carta Drepturilor Fundamentale a Uniunii Europene, în Nisa pe 7, 8 9 decembrie 2000.(2000/C 364/01)

Decizia Cadru a Consiliului 2008/977/JHA din 27 noiembrie 2008.

Planul Uniunii Europene privind cele mai bune practici, ,

Directiva Consiliului 2004/81/EC din 29 April 2004,

Decizia Cadru a Consiliului 2004/68/JHA din 22 decembrie 2003

Decizia Cadru a Consiliului (2002/629/JHA).

Decizia Cadru a Consiliului din 15 martie 2001 privind statutul victimelor în cadrul procedurilor penale (2001/220/JHA).

Decizia Consiliului 2000/375/JHA din 29 mai 2000 pentru combaterea pornografiei infantile pe Internet

privind cele mai bunepractici, e,

,

10 din Decizia Cadru aConsiliului din 19 iulie 2002

Dezvoltarea une :2006-2010

Raport European- (2006/2078(INI)),

,

Tratatului privind Uniunea Europeană şi a ComunităŃii Europene

Uniunea Europeană DispoziŃii forŃelor de poliŃie şi judiciare în domeniul penal

proclamată de Consiliul European şi

privind protecŃia datelor personale procesate în cadrul cooperăriiforŃelor de poliŃie şi judiciare în domeniul penal

standarde şi proceduri pentru combaterea şi prevenirea traficului de fiinŃe umane

privind permisul de rezidenŃă eliberat pentru cetăŃenii Ńărilor terŃe care suntvictime ale traficului de fiinŃe umane sau care au făcut obiectul unei facilitări a imigrării ilegale, care cooperează cu autorităŃile competente

privind combaterea exploatării sexuale a copiilor şi pornografieiinfantile

privind combaterea traficului de fiinŃe umane

Evaluarea şi monitorizarea implementării planului Uniunii Europenestandarde şi proceduri pentru combaterea şi prevenirea traficului de fiinŃe uman

Recomandări privind identificarea şi referireala serviciile pentru victimele traficului de fiinŃe umane

Raport din partea Comisiei către Consiliul şi Parlamentul European pe baza articoluluiprivind combaterea traficului de fiinŃe umane

i strategii europene cuprinzătoare şi coerente pentru evaluarea dreptului penal şi justiŃiei penale Plan deAcŃiune a UE

conŃinând o propunere de recomandare a Parlamentului adresată Consiliului privindcombaterea traficului de fiinŃe umane abordare integrată şi propuneri pentru un plan de acŃiune

Combaterea traficului de fiinŃe umane abordareintegrată şi propuneri pentru un plan de acŃiune

DeclaraŃia de la Bruxelles privind prevenirea şi combaterea traficului de fiinŃe umane

RezoluŃia Parlamentului European privind strategiile de prevenire a traficului de femei şi copii care sunt vulnerabili la exploatareasexuală

Monitorul Oficial C 311 din 9 decembrie 2005.

Monitorul Oficial L 261, 06 August 2004.

Document de Lucru al Comisiei -COM(2008) 657 final, 17 octombrie 2008.

, ritate,2007

,{SEC(2006) 525}, COM (2006) 187 final, 2 mai 2006

-, COM(2006) 437 final, 7 august 2006.

,

, .

-(COM 2005/514).

2002.

(2004/2216(INI).

Comisia Europeană DirecŃia Generală pentru JustiŃie, Libertate şi Secu

Comisia Europeană

Comunicare din partea Comisiei către Parlamentul European, Consiliul European şi Comitetul Economic şi SocialEuropean

Comisia EuropeanăComisia pentru

LibertăŃi Civile JustiŃie şi Afaceri Interne

Comunicare din partea Comisiei către Parlamentul şi Consiliul European

LegislaŃi Uniunii Europene şi alte docua mente

LegislaŃia europeană şi internaŃională şi alte documenteprivind traficul de copiii şi aspecte conexe



ConvenŃii ale Consiliului Europei

OrganizaŃia pentru Securitate şi Cooperare în Europa (OSCE)

LegislaŃia internaŃională şi alte documente

68 69

ConvenŃia InternaŃională privind apărarea drepturilor tuturor muncitorilor migranŃi şi ale membrilor familiei acestora

ConvenŃia privind drepturile copilului

Protocolul OpŃional la ConvenŃia privind Drepturile Copilului privind vânzarea de copii, prostituŃia şi pornografia infantilă

ConvenŃia suplimentară cu privire la abolirea sclaviei, a comerŃului cu sclavi şi a instituŃiilor şi practicilor similare cu sclavia

ConvenŃia privind sclavia ConvenŃia privind sclavia

ConvenŃia

ConvenŃia privind muncitorii migranŃi DispoziŃii suplimentare

ConvenŃia privind abolirea muncii forŃate

ConvenŃia privind migraŃia pentru ocuparea forŃei de muncă Revizuită

ConvenŃia privind munca forŃată

.

.

,

.

,

OIM privind cele mai grave forme ale muncii copiilor

OIM ( ),

OIM

OIM ( )

OIM

Adoptată prinrezoluŃia Consiliului General Intră în vigoare pe

Adoptată şi deschisă semnării ratificării şi accesării prin RezoluŃia ConsiliuluiGeneral intrată în vigoare pe

Adoptatăşi deschisă semnării, ratificării şi accesării prin RezoluŃia Consiliului General intrată învigoare pe

ConvenŃia NaŃiunilor Unite referitoare la statutul refugiaŃilor

Adoptatăde către ConferinŃă PlenipotenŃiarilor convocată prin rezoluŃia Consiliului şi

şi desfăşurată la intrată în vigoare pe

intrată în vigoare în a fost modificată prin

45/158 din 18 decembrie 1990. 1 iulie 2003.

,44/25, din 20 noiembrie 1989, 2 septembrie 1990, în conformitate cu articolul 49.

54/263 din 25 mai 2000,18 ianuarie 2002

1951

Economic Social 608 (XXI) din 30aprilie 1956 Geneva pe 7 septembrie 1956 30 aprilie 1957, în conformitate cuarticolul 13.

1927. Protocol, 182 U.N.T.S.51, intrat în vigoare pe 7 decembrie 1953.

Nr. 182, 1999

Nr. 143,1975

Nr. 105, 1957

N. 97, 1949

Nr. 130, 1930

ConvenŃia privind protecŃia copilului împotriva exploatării sexuale şi a abuzurilor sexual

ConvenŃia privind lupta împotriva traficului de fiinŃe umane

ConvenŃia privind criminalitatea informatică

ConvenŃia pentru apărarea drepturilor omului şi libertăŃilor fundamentale modificată prin

,

,

,

Protocolul Nr. 11,

CETS nr. 201, Lanzarote, 25octombrie, 2007

CETS nr. 197, 16 May 2005.

CETS Nr. 185, Budapesta, 3.XI.2001

Roma, 04.11.1950.

Decizia Nr. 5/08 Mc.Dec/5/08, Consiliul Ministerial de la Helsinki,2008

Decizia Consiliului Ministerial de la Madrid Nr. 8/07,Mc(15) Monitorul Nr. 2, 8, 30 noiembrie 2007.

Decizia Consiliului Ministerial de la Bruxelles Nr. 14/06,MC(14) 8, 5

decembrie 2006.

PC.DEC/557, a 462-a , 24 iulie 2003.

PC DEC/685, 7 iulie 2005.

1- 2 decembrie 2003.

ÎmbunătăŃirea răspunsurilor justiŃiei penale la traficul defiinŃe umane printr-o abordare cuprinzătoare

Combaterea traficului de fiinŃe umane pentru exploatarea în muncă

Sporirea eforturilor pentru combaterea traficului de fiinŃe umane,inclusiv pentru exploatarea în muncă, printr-o abordare cuprinzătoare şi proactivă

Plan de acŃiune pentru combaterea traficului de fiinŃe umane,

de acŃiune pentru combaterea traficului de fiinŃe umane Abordarea nevoilor speciale ale copiilor victimeale traficului pentru protecŃie şi asistenŃă

Combaterea traficului de fiinŃe umane

,

,

,

Anexa,

Planul OSCE :,

Decizia Consiliului Ministerial de la Maastricht Nr.. 2/03 ,

Articol agendă

Monitorul Nr. 2, Articol agendă

Întâlnire Plenară

Act adiŃional la

ConvenŃia privind Crima Organizată TransnaŃională

Protocol împotriva contrabandei cu emigranŃi cu mijloace terestre, maritime sau aeriene, în completarea ConvenŃiei NaŃiunilor Uniteîmpotriva Crimei Organizate TransnaŃională

Protocolul NaŃiunilor Unite pentru prevenirea, şi pedepsirea traficului de persoane, în special femei şi copii, în completareaConvenŃiei NaŃiunilor Unite împotriva Crimei Organizate TransnaŃională

Principii şi linii directoare privind drepturile omului şitraficul de persoane

Liniidirectoare privind justiŃia în aspectele legate de implicarea copiilor victime şi martori ai crimelor

(Rezol 55/25), 2000

( 55/25, Anexa III), 2000

( 55/25, Anexa II).

,E/2002/68/Add.1 (2002),

, , Comisia pentru Preven ;E/2005/20 din 22 iulie 2005;

uŃia Consiliului General

RezoluŃia Consiliului General

RezoluŃia Consiliului General

Înaltul Comisariat al NaŃiunilor Unite pentru Drepturile Omului

NaŃiunile Unite Consiliul Economic şi Social irea CriminalităŃii şi JustiŃia Penală

reprimarea

,

,



Raport European- (2006/2078(INI)),conŃinând o propunere de recomandare a Parlamentului adresată Consiliului privind combaterea traficului de fiinŃe

umane abordare integrată şi propuneri pentru un plan de acŃiune

RezoluŃia Parlamentului European privind strategiile de prevenire a traficului de femei şi copii care sunt vulnerabili la exploatareasexuală

,.

(2004/2216(INI).

Comisia pentru LibertăŃi Civile JustiŃie şiAfaceri Interne

agire austria, grecia, italia Şi romÂnia. acŃiune pentru...

Documents