agenŢia regionalĂ pentru protecŢia mediului sibiu proiectarpmsb.anpm.ro/upload/29758_proiect...

AGENŢIA REGIONALĂ PENTRU PROTECŢIA MEDIULUI SIBIU

AGENŢIA REGIONALĂ PENTRU PROTECŢIA MEDIULUI SIBIU Adresa: str. Hipodromului nr. 2A ; Tel : 0269 232806, 0269 233094 Fax : 0269 444145

e-mail : [email protected]; www.arpmsb.anpm.ro

Nr. 6053/ ……2011

PROIECT

AUTORIZAŢIE INTEGRATĂ DE MEDIU

NR. SB 112 din 22.03.2010

Revizuită la data de ….2011

Titularul activităţii/operator: S.C. FIN – ECO S.A. Braşov

Adresa: Braşov, str. Vlad Ţepeş nr. 13, judeţul Braşov

Locaţia activităţii: Extravilan localitatea Săcele, la limita cu zona industrială S-SE a Municipiului Braşov, în vecinătatea CET Braşov.

Categorii de activitate conform anexei nr. 1 a Ordonanţei de urgenţă nr. 152/2005 privind prevenirea şi controlul integrat al poluării, aprobată cu modificări de Legea nr. 84/2006: 5.4 - „Depozite controlate de deşeuri care primesc mai mult de 10 t/zi, sau cu o capacitate totală mai mare de 25.000 t, cu excepţia depozitelor controlate de deşeuri inerte”

Cod CAEN 3821 – Tratarea şi eliminarea deşeurilor nepericuloase Alte activităţi pe amplasament 9001 - Colectarea si tratarea apelor uzate 9002 - Colectarea si tratarea altor reziduuri 9003 - Salubritate, depoluare si activitati similare Emisă de: SERVICIUL AUTORIZARE ŞI CONTROLUL CONFORMĂRII Data emiterii: 22.03.2010 Data revizuirii: …….2011 Data expirării:22.03.2020

DIRECTOR EXECUTIV, ŞEF SERVICIU REGLEMENTĂRI,

Ing. Daniela STOICA Ing. Lucia POPOVICI

CONSILIER JURIDIC, ÎNTOCMIT,

Jurist Anna THELLMANN Ecolog Viorica CERGĂ

Agenţia Regională pentru Protecţia Mediului Sibiu Autorizaţie integrată de mediu nr. SB 112/22.03.2010, revizuită la data……….


e-mail : [email protected]; www.arpmsb.anpm.ro 2

1. DATE DE IDENTIFICARE A TITULARULUI ACTIVITĂŢII/OPERATORULUI

S.C. FIN-ECO S.A. cu sediul în Braşov, str. Vlad Ţepeş nr. 13, judeţul Braşov, înregistrată la Oficiul Registrului Comerţului Braşov, seria B nr. 0109625, cod unic de înregistrare 12379584 din 11.01.2002. Date de contact ale societăţii: Tel.: 0268/477.252 Fax: 0268/410435 www.fin-eco.ro [email protected] Informaţii privind perioada de tranziţie: instalaţie nouă, fără perioadă de tranziţie.

2. TEMEIUL LEGAL

Ca urmare a cererii adresate de S.C. FIN-ECO S.A. cu sediul în Braşov, str. Vlad Ţepeş nr. 13, judeţul Braşov, înregistrată la Agenţia pentru Protecţia Mediului Braşov cu nr. 14309/17.12.2010 şi a transmiterii documentaţiei către Agenţia Regională pentru Protecţia Mediului Sibiu, înregistrată cu nr. 6053/21.12.2010,

- în baza analizării documentaţiei de susţinere a cererii de autorizare integrată, - în baza comentariilor şi punctelor de vedere înregistrate în timpul consultărilor cu autorităţile

membre ale Colectivului de Analiză Tehnică, - în urma evaluării condiţiilor de operare şi a respectării cerinţelor O.U.G. 152/2005 privind

prevenirea şi controlul integrat al poluării, aprobată prin Legea nr. 84/2006, cu modificările şi completările ulterioare,

- în baza O.M. 818/2003 pentru aprobarea Procedurii de emitere a autorizaţiei integrate de mediu, modificat şi completat prin O.M. 1158/2005,

- în baza H.G. nr. 1635/2009 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Mediului şi Pădurilor;

- în baza H.G. nr. 918/2010 privind reorganizarea şi funcţionarea Agenţiei Naţionale pentru Protecţia Mediului şi a instituţiilor publice aflate în subordinea acesteia;

- în baza O.U.G. 195/2005 privind protecţia mediului, aprobată prin Legea nr. 265/2006, modificată şi completată prin OUG 114/2007;

- în baza H.G. 349/2005 privind depozitarea deşeurilor, modificată şi completată prin H.G. 1292/2010;

- în baza O.M. 757/2004 pentru aprobarea Normativului tehnic privind depozitarea deşeurilor; - în baza O.M. 1230/2005 privind modificarea anexei la O.M. 757/2004 pentru aprobarea

Normativului tehnic privind depozitarea deşeurilor; - în baza O.M. nr. 169/2004 pentru aprobarea, prin metoda confirmării directe, a Documentelor

de referinţă privind cele mai bune tehnici disponibile (BREF), aprobate de Uniunea Europeană,

Cu respectarea cerinţelor legale prevăzute de: - Ordinul MAPAM nr. 36/07.01.2004, pentru aprobarea Ghidului tehnic general pentru

aplicarea procedurii de emitere a autorizaţiei integrate de mediu; - Legea nr. 655/2001 pentru aprobarea OUG nr. 243/2000 privind protecţia atmosferei, cu

modificările aduse de OUG nr. 12/2007; - Ordinul MAPM nr. 592/2002 privind aprobarea Normativului privind stabilirea valorilor

limită, a valorilor prag şi a criteriilor şi metodelor de evaluare a dioxidului de sulf, dioxidului de azot, pulberilor în suspensie (PM10 si PM2,5), plumbului, benzenului, monoxidului de carbon şi ozonului în aerul înconjurător;

- Ordinul nr. 756/1997 pentru aprobarea Reglementării privind evaluarea poluării mediului, cu modificările aduse de Ord. nr. 592/2002;




- STAS 12574/1987 privind condiţiile de calitate ale aerului din zonele protejate; - Ordinul nr. 462/1993 pentru aprobarea Condiţiilor tehnice privind protecţia atmosferei; - STAS 10009/1988 privind acustica urbană – limite admisibile ale nivelului de zgomot; - Legea Apelor nr. 107/1996 modificată şi completată cu Legea nr. 310/2004 şi Legea nr.

112/2006, modificată şi completată de OUG nr. 12/2007 pentru modificarea şi completarea unor acte normative care transpun acquis-ul comunitar în domeniul protecţiei mediului;

- H.G. nr. 188/2002 pentru aprobarea unor norme privind condiţiile de descărcare în mediul acvatic a apelor uzate cu modificările şi completările aduse de HG nr. 352/2005 şi HG nr. 210/2007;

- Legea nr. 458/2002 privind calitatea apei potabile, modificată prin Legea nr. 311/2004; - H.G. nr. 351/2005 privind aprobarea Programului de eliminare treptată a evacuărilor,

emisiilor şi pierderilor de substanţe prioritar periculoase, cu modificările şi completările aduse de H.G. nr. 783/2006 şi H.G. nr. 210/2007;

- Ordinul MMGA nr.161/2006 de aprobare a Normativului privind clasificarea calităţii apelor de suprafaţă în vederea stabilirii stării ecologice a apelor de suprafaţă;

- OUG nr.78/2000 privind regimul deşeurilor, aprobată prin Legea 426/2001, ordonanţa modificată prin OUG nr.61/2006 aprobată prin Legea nr. 27/2007;

- Legea nr. 465/2001 pentru aprobarea OUG nr.16/2001 privind gestionarea deşeurilor industriale reciclabile, modificată şi completată de OUG nr. 61/2003 aprobată de Legea nr. 431/2003 şi cu modificările aduse de Legea nr. 138/2006 si Legea nr. 27/2007;

- HG nr. 856/2002 privind evidenţa gestiunii deşeurilor şi pentru aprobarea listei cuprinzând deşeurile, inclusiv deşeurile periculoase;

- O.M. 95/2005 privind criteriile de acceptare şi procedurile preliminare de acceptare a deşeurilor la depozitare şi lista naţională de deşeuri acceptate la fiecare clasă de depozit de deşeuri;

- Ordinul comun MMGA/MAI 1121/1281/2006 privind stabilirea modalităţilor de identificare a containerelor pentru diferite tipuri de materiale în scopul aplicării colectării selective;

- H.G. nr. 170/2004 privind gestionarea anvelopelor uzate; - H.G. nr. 621/2005 privind gestionarea ambalajelor şi a deşeurilor de ambalaje, modificată şi

completată prin HG 1872/2006; - Ordinul nr. 927/2005 privind procedura de raportare a datelor referitoare la ambalaje şi

deşeuri de ambalaje; - H.G. nr. 235/2007 privind gestionarea uleiurilor uzate; - H.G. nr. 1132/2008 privind regimul bateriilor şi acumulatorilor şi al deşeurilor de baterii şi

acumulatori; - H.G. 1037/2010 privind deşeurile de echipamente electrice şi electronice şi O.M. nr.

901/2005 privind aprobarea măsurilor specifice pentru colectarea deşeurilor de echipamente electrice şi electronice care prezintă riscuri prin contaminare pentru securitatea şi sănătatea personalului din punctele de colectare;

- H.G. nr. 1408/2008 privind clasificarea, etichetarea şi ambalarea substanţelor şi preparatelor chimice periculoase;

- H.G. nr. 937/2010 privind clasificarea, ambalarea şi etichetarea la introducerea pe piaţă a preparatelor periculoase;

- H.G. nr. 140/2008 privind stabilirea unor măsuri pentru aplicarea prevederilor Regulamentului (CE) al Parlamentului European şi al Consiliului nr. 166/2006 privind înfiinţarea Registrului European al Poluanţilor Emişi şi Transferaţi şi modificarea directivelor Consiliului 91/689/CEE şi 96/61/CE

- Legea nr. 105/2006 pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 196/2005 privind Fondul pentru mediu, cu modificările ulterioare;

- H.G. nr. 878/2005 privind accesul publicului la informaţia privind mediul; - Legea nr. 86/2000 pentru ratificarea Convenţiei privind accesul la informaţie, participarea

publicului la luarea deciziei şi la accesul în justiţie în probleme de mediu, semnată la Aarhus la 25.01.2000,




- O.U.G. nr. 68/2007 privind răspunderea de mediu cu referire la prevenirea şi repararea prejudiciului asupra mediului, aprobată prin Legea nr. 19/2008, cu modificările şi completările ulterioare;

- Titularul/operatorul autorizaţiei integrate de mediu este obligat să respecte legislaţie de mediu în vigoare, cu toate modificările/completările intervenite ulterior emiterii actului de reglementare până la expirarea valabilităţii acesteia.

- în condiţiile în care orice emisie rezultată în urma activităţii va fi în conformitate şi nu va depăşi cerinţele legislaţiei de mediu din România, armonizată legislaţiei Uniunii Europene,

- ţinând seama de recomandările documentelor de referinţă BREF şi de prevederile O.M. 757/2004 pentru aprobarea Normativului tehnic privind depozitarea deşeurilor,

se emite:

AUTORIZAŢIA INTEGRATĂ DE MEDIU NR. SB 112 din 22.03.2010 revizuită la data de……2011

pentru:

– DEPOZITUL DE DEŞEURI NEPERICULOASE BRAŞOV-

Autorizaţia include condiţiile necesare pentru asigurarea că:

a) sunt luate toate măsurile preventive adecvate împotriva poluării, în special prin aplicarea celor mai bune tehnici disponibile;

b) nu este cauzată nici o poluare semnificativă; c) este evitată generarea deşeurilor, iar acolo unde deşeurile sunt produse ele sunt valorificate

sau în cazul în care recuperarea este imposibilă din punct de vedere tehnic şi economic, deşeurile sunt eliminate evitând sau reducând orice impact asupra mediului;

d) sunt luate măsuri necesare pentru a preveni accidentele şi a limita consecinţele lor; e) este minimizat impactul semnificativ de mediu produs de condiţiile de funcţionare, în afara

parametrilor normali de operare ai instalaţiei; f) sunt luate măsurile necesare pentru ca la încetarea definitivă a activităţii să se evite orice risc

de poluare şi să se readucă amplasamentul la o stare satisfăcătoare pentru a fi utilizat în circuitul economic;

g) sunt luate măsurile necesare pentru utilizarea eficientă a energiei; h) sunt respectate principiile BAT. Autorizaţia integrată de mediu conţine cerinţele de monitorizare adecvate descărcărilor de

poluanţi care au loc şi specifică metodologia şi frecvenţa de măsurare, procedura de evaluare şi obligaţia de a furniza autorităţii competente datele solicitate de acesta pentru verificarea conformării cu autorizaţia.

Conform O.U.G nr. 195/2005 aprobată prin Legea nr.265/2006 art.17, alin.(3) şi (4) nerespectarea prevederilor autorizaţiei integrate de mediu conduce la suspendarea actului de reglementare de către autoritatea competentă pentru protecţia mediului care l-a emis, după o notificare prealabilă prin care se acordă cel mult 60 zile pentru îndeplinirea obligaţiilor. Suspendarea se menţine până la eliminarea cauzelor dar nu mai mult de şase luni. Pe perioada suspendării, desfaşurarea activităţii este interzisă. În cazul în care nu s-au îndeplinit condiţiile stabilite prin actul de suspendare, autoritatea competentă pentru protecţia mediului dispune, după expirarea termenului de suspendare anularea autorizaţiei. Dispoziţiile de suspendare şi, implicit, de încetare a desfăşurării activităţii sunt executorii de drept.




3. CATEGORIA DE ACTIVITATE

Denumirea instalaţiei IPPC:

- Depozit de deşeuri nepericuloase Braşov -

Autorizaţia se referă la o instalaţie IPPC formată din următoarele activităţi din anexa nr. 1 a O.U.G. 152/2005:

- 5.4. - „Depozite controlate de deşeuri care primesc mai mult de 10 t/zi, sau cu o capacitate totală mai mare de 25.000 t, cu excepţia depozitelor controlate de deşeuri inerte”

Activităţi direct legate tehnic/conexe fluxului tehnologic şi alte activităţi: Depozitul are următoarele părţi componente:

− pavilionul administrativ şi cântarul basculă; − depozitul propriu-zis; − staţia de sortare; − filtrul sanitar pentru autovehiculele care părăsesc incinta depozitului; − staţia de epurare ape uzate Autorizaţia se referă la funcţionarea celulei 2 din etapa a II-a de dezvoltare a depozitului de deşeuri.

Autorizaţia integrată de mediu se referă la instalaţia IPPC delimitată conform planului de încadrare în zonă nr. PS-01/2008, anexă la documentaţia de solicitare.

4. DOCUMENTAŢIA DE SOLICITARE

Documentaţia care a stat la baza solicitării autorizaţiei integrate de mediu nr. SB 01/2005:

- Acord integrat de mediu nr. 80/19.12.2003 eliberat de MAPPM, Direcţia Monitoring Integrat, Autorizare, Controlul Conformităţii;

- Proces- verbal de terminare a lucrărilor nr. 65/01.03.2004; - Documentaţia întocmită de SC FIN-ECO SA: Cerere pentru emiterea autorizaţiei

integrate de mediu, Raport de amplasament, Evaluări privind nivelul impactului activităţii asupra mediului, Rezumat cu caracter netehnic;

- Anexe: Planuri de situaţie (PSG-03-M-1/2, PSG-03-M-2/2, PSG-05, AC-00-M1/2, şi 2/2, 1 AC–01-M, 9 AC-03M, 18 AC 04, PT-02M, 7R-02M-3/3, 1T-01), Liste utilaje, Procedura de primire deşeuri, Regulament de circulaţie în interiorul rampei, Plan poluări accidentale, Fişa tehnică utilaje (compactor).

- Autorizaţie de gospodărire a apelor nr. 886/15.06.2004 emisă de AN „Apele Române” Bucureşti.

- Contract prestări servicii Compania Apa RA Braşov nr. 4550/20.05.2004, - Anexa la Certificatul de înregistrare vizată de: Grupul de Pompieri Militari „Ţara Bârsei”

Braşov, DSP jud. Braşov, DSV jud. Braşov, ITM jud. Braşov. - Documente doveditoare privind mediatizarea repetată a solicitării autorizaţiei integrate şi

a etapelor procedurii de autorizare.

Documentaţia de solicitare înaintată de S.C. FIN-ECO S.A.:

- Formular de solicitare; - Raport de amplasament, S.C. HIDROECOLOGIC PROIECT S.R.L. Braşov; - Plan de management al accidentelor;




- Autorizaţie de gospodărire a apelor nr. 59/martie 2009, emisă de A.N. “Apele Române”; - Buletine de analiză; - Documente doveditoare privind mediatizarea solicitării de revizuire a autorizaţiei

integrate de mediu; - Planuri

Documentaţia de revizuire a autorizaţiei integrate de mediu nr. SB 112/2010: - Formular de solicitare; - ………..

5. MANAGEMENTUL ACTIVITĂŢII

Politica de mediu include angajamentul managementului de vârf pentru respectarea reglementărilor de mediu, îmbunătăţirea continuă, prevenirea poluării. Este un suport – cadru al obiectivelor şi ţintelor de mediu, adecvată naturii şi dimensiunilor impactului ambiental al activităţilor, produselor şi serviciilor. Politica de mediu este documentată, publicată şi disponibilă pentru public. Managementul de mediu constă din structurarea proceselor şi activităţilor societăţii în direcţia îmbunătăţirii eficienţei acestora şi a profitabilităţii firmei în timp, concomitent cu minimizarea cantităţii de deşeuri evacuate în mediu. Sistemul de management de mediu certificat ISO este acea componentă a sistemului de management global ce cuprinde categorii de activităţi (organizare, responsabilităţi, planificare, resurse, proceduri, practici, procese), care se concretizează în politica de mediu. 5.1. Conştientizare şi instruire 5.1.1. Titularul/operatorul activităţii trebuie să stabilească şi să menţină proceduri pentru realizarea de instruiri adecvate privind protecţia mediului pentru toţi angajaţii a căror activitate poate avea efect semnificativ asupra mediului, asigurând păstrarea documentelor privind instruirile efectuate. 5.1.2. Personalul, care are sarcini clar desemnate, trebuie să fie calificat conform specificului instalaţiei, pe bază de studii, instruiri şi/sau experienţă adecvată. 5.1.3. Protecţia muncii şi prevenirea incendiilor pe depozitele de deşeuri. Toate activităţile de administrare a unui depozit de deşeuri se execută în baza prevederilor legale referitoare la protecţia muncii şi prevenirea incendiilor. Persoanele care desfăşoară o activitate pe depozit trebuie să fie instruite corespunzător, instruirea bazându-se pe următoarele aspecte: - drepturile, obligaţiile şi responsabilităţile personalului pentru fiecare loc de muncă; - cerinţele de protecţia muncii şi prevenirea incendiilor pe timpul tuturor fazelor de funcţionare

ale depozitului; - echipamentul de protecţie necesar; - amplasarea mijloacelor de combatere a incendiilor; - măsurile de prim-ajutor; - alte cerinţe specifice fiecărui loc de muncă (utilaje, cântar).

5.1.4. Un exemplar din prezenta autorizaţie trebuie să rămână, în orice moment, accesibil personalului desemnat cu atribuţii în domeniul protecţiei mediului. 5.2. Responsabilităţi 5.2.1. Titularul autorizaţiei trebuie să asigure cu decizie o persoană responsabilă cu probleme de protecţia mediului. În conformitate cu prevederile Ordonanţei de urgenţă nr. 195/2005 privind protecţia mediului (art. 94, lit. e, f, g), aprobată prin Legea nr. 265/2006, S.C. FIN-ECO S.A., prin persoana cu atribuţii în domeniul protecţiei mediului, va asista persoanele împuternicite cu activităţi de verificare, inspecţie şi control, punându-le la dispoziţie evidenţa măsurătorilor proprii şi toate celelalte documente relevante şi le va facilita controlul activităţii precum şi prelevarea de probe. Va asigura, de asemenea, accesul persoanelor împuternicite pentru verificare, inspecţie şi control la instalaţiile tehnologice generatoare de impact asupra mediului, la echipamentele şi instalaţiile de depoluare a mediului, precum şi în spaţiile sau în zonele aferente acestora. Titularul/operatorul activităţii are obligaţia de a realiza, în totalitate şi la termen, măsurile impuse




prin actele de constatare încheiate de persoanele împuternicite cu activităţi de verificare, inspecţie şi control. 5.2.2. Contribuţia la Registrul European al Poluanţilor Emişi şi Transferaţi (PRTR) va fi depusă la termenul stabilit conform punctului 14 din prezenta autorizaţie. Poluanţii care trebuie incluşi în raportul către autoritatea competentă pentru protecţia mediului vor fi cei menţionaţi în Ghidul pentru Implementarea PRTR la nivel european. 5.2.3. Prevenirea şi repararea prejudiciului asupra mediului În cazul producerii unui prejudiciu, titularul/operatorul activităţii suportă costul pentru repararea prejudiciului şi înlătură urmările produse de acesta, restabilind condiţiile iniţiale producerii prejudiciului, conform principiului „poluatorul plăteşte”. Se vor respecta prevederile O.U.G. 68/2007 privind răspunderea de mediu cu referire la prevenirea şi repararea prejudiciului asupra mediului, aprobată prin Legea nr. 19/2008, cu modificările şi completările ulterioare. În cazul producerii unui prejudiciu, definit conform OUG 68/2007, operatorul are obligaţia de a informa, în maxim 2 ore de la producerea prejudiciului, A.P.M. Braşov şi Comisariatul Judeţean Braşov al Gărzii Naţionale de Mediu despre:

a) date de identificare ale operatorului; b) momentul şi locul producerii prejudiciului adus mediului; c) caracteristicile prejudiciului asupra mediului; d) cauzele care au generat prejudiciul; e) elementele de mediu afectate; f) măsurile demarate pentru prevenirea extinderii sau agravării prejudiciului adus mediului; g) alte informaţii considerate relevante de operator.

În cazul unei ameninţări iminente cu un prejudiciu asupra mediului, definită conform OUG 68/2007, operatorul este obligat să ia imediat măsurile preventive necesare, şi în termen de 2 ore de la luarea la cunoştinţă a apariţiei ameninţării, să informeze A.P.M. Braşov şi Comisariatul Judeţean Braşov al Gărzii Naţionale de Mediu. Informaţiile pe care operatorul este obligat să le aducă la cunoştinţă autorităţilor se referă la:

a) date de identificare ale operatorului; b) momentul şi locul apariţiei ameninţării iminente; c) elementele de mediu posibil a fi afectate; d) măsurile demarate pentru prevenirea prejudiciului; e) alte informaţii considerate relevante de operator.

În termen de 1 oră de la finalizarea măsurilor preventive operatorul informează autorităţile despre măsurile întreprinse pentru prevenirea prejudiciului şi eficienţa acestora. În cazul în care ameninţarea iminentă persistă în ciuda măsurilor adoptate, operatorul informează, în termen de 6 ore de la momentul la care s-a constat ineficienţa măsurilor luate, APM Braşov şi Comisariatul Judeţean Braşov al Gărzii Naţionale de Mediu despre:

a) măsurile întreprinse pentru prevenirea prejudiciului; b) evoluţia situaţiei în urma aplicării măsurilor preventive; c) alte măsuri, după caz, care se iau pentru prevenirea înrăutăţirii situaţiei.

5.3. Acţiuni de control 5.3.1. Titularul/operatorul activităţii are obligaţia să respecte condiţiile impuse prin prezenta autorizaţie şi va iniţia investigaţii şi acţiuni de remediere în cazul unor neconformităţi cu prevederile acesteia. 5.3.2. Titularul/operatorul activităţii va lua toate măsurile care să asigure că nici o poluare importantă nu va fi cauzată. 5.3.3. Titularul/operatorul activităţii va lua toate măsurile de prevenire eficientă a poluării, în special prin recurgerea la cele mai bune tehnici disponibile. 5.3.4. Titularul/operatorul activităţii trebuie să se asigure că toate operaţiunile de pe amplasament vor fi realizate în aşa manieră încât emisiile să nu determine deteriorarea sau perturbarea semnificativă a mediului din afara limitelor amplasamentului.




5.3.5. Titularul activităţii trebuie să stabilească şi să menţină un Sistem de Management al Autorizaţiei (SMA) pentru îndeplinirea cerinţelor prezentei autorizaţii. Acest sistem va evalua toate operaţiunile şi va revizui toate opţiunile accesibile pentru utilizarea unei tehnologii mai curate, a unei producţii mai curate, precum şi pentru evitarea producerii şi/sau minimizarea cantităţilor de deşeuri. 5.4. Raportări 5.4.1. Titularul/operatorul activităţii trebuie să înregistreze şi să păstreze în registre toate punctele de prelevare a probelor, analizele, măsurătorile, examinările şi toate cerinţele înscrise în prezenta autorizaţie. 5.4.2. Registrul va fi pus la dispoziţia autorităţii competente pentru protecţia mediului şi/sau autorităţii de control pentru verificări. 5.4.3. Persoana împuternicită cu atribuţii în domeniul protecţiei mediului va transmite autorităţii competente pentru protecţia mediului raportările solicitate la datele stabilite, conform prevederilor capitolului 14 al prezentei autorizaţii. 5.4.4. Frecvenţa şi scopul raportărilor prevăzute în autorizaţie pot fi modificate, prin acceptul scris al autorităţii competente pentru protecţia mediului, care va urmări şi centraliza datele transmise. 5.5. Documente/Registru de functionare 5.5.1. Toate documentele, informaţiile care se referă la activităţile depozitului (începând cu faza de proiect până la reconstrucţia ecologică) se păstrează într-un registru de funcţionare. Registrul de funcţionare constă din:

a) documentele de aprobare; b) planul organizatoric; c) instrucţiunile de funcţionare; d) manualul de funcţionare; e) jurnalul de funcţionare; f) planul de intervenţie; g) planul de funcţionare/de depozitare; h) planul stării de fapt.

Registrul de funcţionare se realizează în formă scrisă şi în formă electronică şi se prezintă, la cerere, autorităţii pentru protecţia mediului, în conformitate cu prevederile O.M.M.G.A 757/2004. 5.6. Notificarea autorităţilor 5.6.1. Titularul/operatorul activităţii are obligaţia anunţării A.P.M. Braşov, G.N.M. – Comisariatul Judeţean Braşov, Administraţia Naţională „Apele Române” şi A.R.P.M. Sibiu în termen de 24 ore din momentul producerii:

- oricărei emisii apărute incidental, accidental ori ca urmare a unui accident major; - oricărei funcţionări defectuoase a echipamentelor de control sau a echipamentelor de

monitorizare, care poate duce la pierderea controlului oricărui sistem de reducere a poluării de pe amplasament.

Notificările vor cuprinde: data şi ora incidentului, detalii privind natura oricărei emisii şi a oricărui risc creat de incident şi măsurile luate pentru minimizarea emisiilor şi evitarea repetării incidentului. 5.6.2. Titularul/operatorul activităţii trebuie să înregistreze orice incident. Această înregistrare trebuie să includă detalii privind natura, extinderea şi impactul incidentului, precum şi circumstanţele care au dat naştere acestuia. Înregistrarea trebuie să includă toate măsurile corective luate pentru protejarea mediului şi evitarea repetării în timp. După notificarea incidentului, titularul trebuie să depună la sediul Agenţiei pentru Protecţia Mediului Braşov raportul privind incidentul. Un raport succint asupra incidentelor consemnate trebuie depus la ARPM Sibiu, ca parte a RAM. 5.6.3. În cazul unor situaţii de urgenţă, definite conform O.U.G. 21/2004, aprobată prin Legea nr. 15/2005, va fi anunţat Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă, care asigură coordonarea unitară şi permanentă a activităţii de prevenire şi gestionare a situaţiilor de urgenţă. 5.6.4. În cazul oricărei situaţii de mai jos, titularul activităţii va trimite o notificare scrisă către A.P.M. Braşov, G.N.M. – Comisariatul Judeţean Braşov şi A.R.P.M. Sibiu, în termen de 14 zile de la producere:

- încetarea permanentă a activităţii oricărei părţi sau a întregii instalaţii autorizate;




- încetarea activităţii oricărei părţi sau a întregii instalaţii autorizate pentru o perioadă care poate depăşi un an;

- reluarea exploatării oricărei părţi sau a întregii instalaţii autorizate după oprire; - schimbarea titularului activităţii/operatorului instalaţiei; - revizuirea autorizaţiei de gospodărire a apelor.

5.6.5. În cazul în care titularul de activitate/operatorul urmează să deruleze sau să fie supus unei proceduri de vânzare a pachetului majoritar de acţiuni, vânzare de active, fuziune, divizare, concesionare, ori în alte situaţii care implică schimbarea titularului de activitate, precum şi în caz de dizolvare urmată de lichidare, faliment, încetarea activităţii, acesta are obligaţia de a notifica autoritatea competentă pentru protecţia mediului. Autoritatea competentă pentru protecţia mediului informează titularul cu privire la obligaţiile de mediu care trebuie asumate de părţile implicate, pe baza evaluărilor care au stat la baza emiterii actelor de reglementare existente. În termen de 60 de zile de la data semnării/emiterii documentului care atestă încheiere uneia dintre proceduri, părţile implicate transmit în scris autorităţii competente pentru protecţia mediului obligaţiile asumate privind protecţia mediului, printr-un document certificat pentru conformitate cu originalul. Clauzele privind obligaţiile de mediu cuprinse în actele întocmite au un caracter public. Îndeplinirea obligaţiilor de mediu este prioritară în cazul procedurilor de: dizolvare urmată de lichidare, lichidare, faliment, încetarea activităţii. 5.6.6. Operatorul are obligaţia să informeze autoritatea competentă cu privire la orice modificări planificate în exploatarea instalaţiei. Orice modificare substanţială planificată în exploatarea instalaţiei nu va fi realizată fară a avea autorizaţie integrată de mediu, potrivit prevederilor legislaţiei în domeniul evaluării impactului asupra mediului şi celor din O.U.G. 152/2005 privind prevenirea şi controlul integrat al poluării, aprobată prin Legea nr. 84/2006. 6. MATERII PRIME ŞI AUXILIARE 6.1. Prevederi generale privind materiile prime şi auxiliare Titularul/operatorul activităţii va folosi materiile prime descrise în documentaţie, conforme cu cele mai bune tehnici disponibile. 6.1.1. Operatorul va ţine evidenţa lunară a materiilor prime, materialelor şi substanţelor chimice utilizate. 6.1.2. Se vor afla în stoc materiale absorbante sau de neutralizare a scurgerilor accidentale. 6.1.3. Se vor folosi echipamentele de protecţie a personalului, impuse de legislaţia de protecţie a muncii.

7. RESURSE: APĂ, ENERGIE 7.1. Alimentarea cu apă potabilă, industrială şi de incendiu Alimentarea cu apă se realizează din: sursă subterană prin intermediul unui foraj amplasat în incinta rampei ecologice, coordonate STEREO 70: x = 463058,305, y = 551688,881, cu următoarele caracteristici: H = 150 m şi Dn = 219 mm, echipat cu pompă submersibilă tip GRUNDFOOS SQE. În cabina forajului se găsesc instalaţiile hidraulice (vană, apometru, hidrofor cu V = 200 l pentru apa potabilă, hidrofor cu V = 100 l pentru apa cu incendiu, by-pass), instalaţiile electrice (tablou de comandă) şi instalaţiile de alimentare. Rezerva intangibilă de incendiu este stocată într-un bazin deschis cu V = 200 mc, semiîngropat (16,6 m x 10,6 m x 3,0 m), impermeabilizat cu geotextil peste care s-a montat o geomembrană, netedă pe ambele părţi, din polietilenă HDPE, de 2,0 mm grosime. Debit suplimentar pentru refacerea rezervei de incendiu: 12,2 l/s. Volume de apă autorizate:

- zilnic maxim – 11,7 mc; - zilnic mediu – 10,1 mc; - anual – 3686,5 mc.

Necesarul de apă pentru nevoi igienico-sanitare:




Qzi max = 1,0 m3/zi Qzi med = 0,9 m3/zi

Necesarul de apă tehnologică utilizată la rampa de spălare: Qzi max = 7,0 m3/zi

Qzi med = 6,0 m3/zi Necesarul de apă tehnologică pentru staţia de epurare:

Qzi max = 3,7 m3/zi Qzi med = 3,2 m3/zi

Funcţionarea este permanentă 365 zile/an, 24 ore/zi. Reţeaua de distribuţie apă tehnologică şi de incendiu este din conductă PEHD cu diametre de 110 mm, 90 mm, 63 mm şi 25 mm şi are o lungime de cca. 700 m. Reţeaua a fost prevăzută cu 5 hidranţi exteriori. Reţeaua de distribuţie aăî potabilă din conducta PEHD cu diametre 63 mm şi 25 mm are o lungime de cca. 200 m. Pentru alimentarea cu apătehnologică a staţiei de epurare precum şi prevenirea şi stingerea incendiilor, s-a realizat extinderea reţelei de apă tehnologică şi de incendiu, astfel: în partea nordică a amplasamentului s-a realizat extinderea reţelei de apă tehnologică şi de incendiu de la hidrantul existent, cu o conductă PEHN De 90 x 5,1 mm, Pn 6, pe o lungime de 91 m. Pe această conductă s-a montat un hidrant suprateran exterior de incendiu Dn 80. Din această conductă s-a realizat şi racordul pentru apa tehnologică la contaninerul staţiei de epurare cu conducta PEHD De 32 x2,00 mm, Pn 6, pe o lungime de 12,00 m. Instalaţii de măsurare a debitelor şi volumelor de apă Nr. crt.

Post hidrometric de exploatare - amplasament

Element primar Element secundar

1. Captare – conductă de refulare pompă foraj

Contor Zenmer DN 1 ½

2. Evacuări

nu are

7.2. Alimentarea de energie electrică Energia electrică este utilizată pentru iluminat şi funcţionarea pompelor, consumul fiind de 20 kW/an. Alimentarea cu energie electrică se face din reţeaua publică. 7.3. Obligatii ale titularului / operatorului activitatii pentru utizarea eficienta a resurselor: - Titularul activităţii/operatorul trebuie să ia măsuri pentru a minimiza consumul de energie de

orice tip; - Titularul/operatorul activităţii va menţine şi utiliza cele mai bune tehnici disponibile pentru

eficientizarea energetică ; - Titularul/operatorul de activitate va înregistra anual consumul total pentru energie (electricitate)

şi ape utilizate pe amplasament. Se vor raporta ca parte a Raportului Anual de Mediu.

8. DESCRIEREA INSTALAŢIEI ŞI A FLUXURILOR TEHNOLOGICE DE PE AMPLASAMENT

8.1. Descrierea amplasamentului

Obiectivul este amplasat pe teritoriul administrativ al localităţii Săcele, în intravilanul acesteia, la limita cu zona industrială NE a municipiului Braşov, respectiv în vecinătatea CET Braşov.

Vecinătăţile obiectivului sunt următoarele:




la N – terasamentul înalt de 7 – 8 m, pe care se află linia ferată care deserveşte CET Braşov; dincolo de terasament se află depoul Staţiei Braşov Triaj şi hala de reparaţii a acesteia, precum şi drumul de pământ Dc 10;

la S – drumul de exploatare agricolă – De 42 – şi o linie de înaltă tensiune de 20kV; la V – amplasamentul se învecinează cu o proprietate privată; la E – la distanţa de 0,5 – 1 km se află pârâul Durbav şi drumul de exploatare agricolă De 3.

Localităţile arondate depozitului de deşeuri nepericuloase: Braşov, Bod, Bran, Budilă, Cristian, Dumbrăviţa, Feldioara, Fundata, Ghimbav, Hălchiu, Hărman, Moeciu, Ormeniş, Poiana Mărului, Prejmer, Sânpetru, Şinca, Tărlungeni, Vama Buzăului, Teliu, Codlea, Săcele, Predeal, Râşnov, Zărneşti. Autorizaţia se referă la un depozit ecologic zonal cu următoarele caracteristici:

- suprafaţa utilizată – 3,5 ha (celula 1) şi 2,42 ha (celula 2), - volumul deşeurilor depozitate – 110.000 mc/an, respectiv 500 mc/zi,

Depozitul va ajunge în faza finală la: - capacitate totală - 11.230.000 mc,

- locuitori deserviţi - 500.000 din Municipiul Braşov şi din localităţile arondate, - înălţimea totală – 38 m din care în debleu 15m şi în rambleu 23m, - durata de funcţionare min. 25 ani.

8.2. Construcţia depozitului

Celula 1 Celula 1 - bazinul rampei, în suprafaţă de cca. 3,55 ha, cantitatea maximă anuală de deşeuri depozitate, cu o greutate volumică de 0,8 t/m3 (densitatea de compactare conform O.M. 757/2004 pct. 4.2.2) este de 248.225 m3 , respectiv 198580 t. Cantitatea depozitată: 1.059.585 tone Celula 2 Caracteristici tehnice privind celula 2-a de depozitare din a II-a etapă de dezvoltare:

- Cea de a doua celulă are suprafaţa bazinului rampei de 2,42 ha - Umplerea celulei se realizează în straturi compactate. Se va realiza un grad de compactare de

cca. 90%. - Următoarele celule se vor executa succesiv, în acelaşi mod, după umplerea fiecarei celule

aflate în exploatare în proporţie de 75% Celula 3 – suprafaţa bazinului rampei = 2,42 ha (etapa II/2) Celula 4 – suprafaţa bazinului rampei = 2,65 ha (etapa II/3) Celula 5 – suprafaţa bazinului rampei = 2,65 ha (etapa II/4) Celula 6 – suprafaţa bazinului rampei = 2,33 ha (etapa II/5) Cantitatea de deşeuri colectate şi depozitate, previzionată la nivelul anului 2028:

- cantitatea anuală de deşeuri colectate, cu o greutate volumică de 0,225 t/m3 va fi de 709.573 m3, respectiv 159.653 t.

- cantitatea anuală de deşeuri depozitate, cu o greutate volumică de 0,8 t/m3 (densitatea de compactare) va fi de 199.567 m3 , respectiv 159.653 t.

Nr.

Prescripţii din normativ O.M. 757/2004

Modul de conformare

1. Natura şi proveninţa deşeurilor ce urmează a fi depozitate

Definite conform din H.G. 349/2005 privind depozitarea deşeurilor (anexa 1, litera h): - deşeuri menajere şi alte deşeuri care prin natură sau compoziţie




sunt similare cu deşeurile menajere şi care sunt generate pe raza localităţilor

2. Prescripţii generale referitoare la instalaţiile şi echipamentele fixe principale din componenta depozitului şi la amplasarea acestora

Depozitul are următoarele părţi componente: − pavilionul administrativ şi cântarul basculă; − depozitul propriu-zis; − staţia de sortare − staţia de spălare pentru autovehiculele care părăsesc incinta

depozitului; − staţia de epurare ape uzate.

3. Impermeabilizarea depozitelor de deşeuri

1) Platforma din baza depozitului este izolată prin: - strat de argilă uniformizat şi compactat, cu permeabilitatea de K=5,2 x 10-10 m/s şi grosimea de 40 cm - strat de geocompozit bentonitic tip BENTOMAT AS 50, cu permeabilitatea K=4,6 x 10-11 m/s şi grosimea de 5 mm - geomembrană PEHD, netedă, cu grosimea de 2 mm, de tip ALKORTENE 00251, protejată cu geotextil neţesut (greutate specifică de 600 g/m2) - peste straturile care alcătuiesc hidroizolaţia se va monta un strat constituit din anvelope uzate, ancorate una de alta şi acoperite cu pietriş care au rolul de a mări protecţia geomembranei faţă de şocurile mecanice generate la descărcarea deşeurilor - peste stratul format din cauciucuri se va aşterne un strat de pietriş, iar peste acest strat se poate începe depozitarea deşeurilor Taluzurile săpăturii se vor impermeabiliza cu aceeaşi succesiune de straturi de hidroizolaţie.

4. Sistemul de drenare şi evacuare a levigatului

.

- pentru colectarea levigatului depozitul este prevăzut cu un colector central DC1 din tuburi riflate şi drenuri laterale care se pozează la baza stratului drenant - zona de influenţă a drenului este de 30 m - apele colectate de colectorul central DC 1 şi de drenurile laterale sunt dirijate prin intermediul unei staţii de pompare către puţul de captare de unde sunt refulate la bazinul colector al staţiei de preepurare. După preepurare aceste ape sunt epurate în staţia de epurare cu osmoză inversă.

5. Realizarea sistemului de captare a biogazului rezultat din descompunerea anaerobă a deşeurilor

Celula 1 Captarea biogazului se face prin 6 coşuri de gaz amplasate la distanţe egale în axa lungă a bazei rampei, cu fundaţii la baza rampei; coşurile sunt formate prin suprapunerea unor containere executate din plasă de oţel-beton (dimensiuni 1,0/1,0/1,0 m) umplute cu piatră spartă. Suprapunerea containerelor pentru ridicarea coşurilor se face treptat şi paralel cu ridicarea cotei deşeurilor depuse. Pentru asigurarea rezistenţei s-a prevăzut o conductă verticală (formată prin sudarea periodică a unor tuburi Ф 110/90 mm) care va trece prin mijlocul containerelor. In funcţie de cantitatea de biogaz formată şi degajată şi de înălţimea stratului de deşeuri depozitate, coşurile de captare a biogazului vor fi legate la o reţea de tuburi PEID pentru transportul gazelor, sub presiune proprie, la un punct central de




evacuare sau înmagazinare în vederea prelucrării/utilizării. Reţeaua de tuburi va fi dispusă în contrapantă pentru a asigura migrarea gazului spre cota maximă. Celula 2 - captarea biogazului din rampă se face prin coşuri de gaze special amenajate dispuse la distanţe de 80/80 m, deci un coş pentru 6.400 m2, începând din baza rampei şi fundate în patul rampei. - coşurile de captare gaze vor fi executate din containere de plasă de oţel beton galvanizată, coşuri cu dimensiunile de Φ 0,6 m, cu baza tronconică cu Φ 1,2 m care se vor umple cu piatră spartă. - suprapunerea containerelor şi ridicarea coşurilor se va face treptat şi în paralel cu ridicarea nivelului deşeurilor depuse.

6. Echipamente mobile pentru exploatarea depozitelor

Depozitul are în dotare următoarele utilaje specifice activităţii: • 1 buldozer – compactor tip TANA (WARTGEN GRUP)

pentru activitatea de depozitare ; 1 excavator 335 FIAT KOBELCO;

7. Elemente pe conturul rampei

Rampa este delimitată perimetral de un dig de contur construit în 8 – 10 trepte, înalte de 2,5 m şi prevăzute cu berme de 2 m lăţime, cu excepţia banchetei de acces pentru circulaţie, cu lăţimea de 4 m. Taluzul exterior al digului are o pantă de 1: 2, iar cel interior de 1:0,5. Execuţia digului se va face treptat, pe măsura ridicării rampei dar înainte de depozitarea deşeurilor, pentru a permite aşezarea tuturor stratelor de protecţie ecologică.La baza digului de contur este amenajat un canal perimetral de colectare a apelor din precipitaţii scurse de pe taluzul digului de contur. Canalul are o lăţime la bază de 0,5 m şi taluzuri de 1:1.

8. Perdea vegetală din jurul depozitului.

Perdeaua vegetală este în curs de amenajare.

Descrierea activităţilor şi proceselor

Numele procesului Descriere Capacitate maximă Controlul intrării deşeurilor

480 t/zi

Transportul deşeurilor în incinta depozitului

Transport de la poartă până la cântar şi apoi până la punctul de descarcare.

480 t/zi

Descărcarea din autovehiculele transportoare Împrăştierea cu buldozer Depunerea deşeurilor în

caseta zilnică, nivelarea şi compactarea acestora

Nivelarea şi compactarea cu un compactor ”picior de oaie” prin treceri repetate ale utilajului pe 2 direcţii

Celula zilnică: S=cca. 535 m2 H anual: cca.= 6 m (3rânduri de casete zilnice suprapuse)

Spălarea şi dezinfecţia autovehiculelor care părăsesc incinta depozitului

- -

Acoperirea straturilor de deşeuri depuse zilnic

Deşeurile depuse zilnic se acoperă periodic (1-3 zile) cu un strat de material steril în grosime de cca. 15-20 cm; periodicitatea acoperirii este




în funcţie de starea deşeurilor (miros, pulverulenţă) şi a condiţiilor atmosferice. Containerele (executate din plasă de oţel-beton umplute cu piatră spartă) penrtu ridicarea coşurilor de colectare a biogazului se suprapun treptat odată cu ridicarea cotei deşeurilor depuse; În prezent înălţimea coşurilor este de cca. 6 m

-

Ridicarea coşurilor de colectare a biogazului

Sudarea periodică a unor tuburi metalice Ø 110/90 mm pentru realizarea conductei verticale care trece prin mijlocul containerelor

-

Producerea agentului termic pentru încălzirea pavilionului administrativ/iarnă şi a apei calde menajere

Microcentrala termică murală pe gaz butan cu tiraj forţat; Format 30/60, marca BF SIME

P= 29,5 kW Presiune de alimentare gaz: 29 mbar Debit gaz butan: 2,44 kg/h

Colectarea levigatului prin sistemul de drenaj şi pomparea levigatului în staţia de preepurare

Sistem de drenaj în lungime totală de 550 mpozat la baza depozitului în stratul drenat de 50cm; sistemul este format din 6 drenuri colectoare (conducte riflate şi perforate PEID De 75) şi o conductă colectoare (neriflată PEID De 125) care refulează într-un puţ colector situat pe latura nordică a depozitului. În puţul colector de levigat este plasată şi staţia de pompare levigat.

Dimensionat la 1,8 l/s * ha Qmax = 20 l/s Qmin = 5 l/s (în perioadele uscate şi după acoperirea rampei)

Tratarea levigatului în staţia de preepurare şi colectarea apei uzate preepurate în bazinul colector/ permanent

Levigatul este pompat printr-o conductă PEID 110 care descarca în bazinele de decantare. Staţia de preepurare(bazinele de decantare), situată în coltul N-E este formată dintr-un bazin de aerare prelungită care face corp comun cu 2 decantoare laterale; nămolul se recirculă printr-o fantă situată la baza pereţilor despărtitori dintre bazinul de aerare şi decantoare; efluentul preepurat cu urme de nămol este condus într-un bazin de colectare fiind folosit parţial, atunci cand este nevoie, pentru umectarea deşeurilor care urmează să se compacteze. Staţia de epurare prin osmoză inversă a fost pusă în funcţiune (descrisă la capitolul 9.2. )

Evacuarea apelor meteorice/când e cazul

Colectarea apelor meteorice, cu excepţia celor din zona cântarului şi de la staţia de spălare auto, se face separat, prin rigole dalate şi se descarcă în canalul de evacuare CE care în viitor se va descărca în pârâul Durbav. În prezent, apele pluviale se infiltrează natural în sol.

Staţia de sortare deşeuri municipale

Intrarea autogunoierelor pe poartă şi cântărirea acestora şi descărcarea deşeurilor pe platformă betonată. Îndepărtarea manuală a materialelor care pot afecta funcţionarea staţiei de sortare

30t/h




Deşeurile rămase după prima selectare sunt introduse în desfăcătorul de saci Deşeurile sunt transportate de la desfăcătorul de saci prin intermediul unei benzi, în tamburul rotativ unde are loc preselecţia în vederea sortării. Decompactarea deşeurilor şi trimiterea acestora pe banda de selectare. Separarea deşeurilor umede şi celor mici de cele solide, inclusiv pământ şi nisip şi eliminarea lor din interiorul tamburului într-un container amplasat sub cadrul metalic ce susţine tamburul. La ieşirea din tambur, deşeurile solide sunt preluate de banda de selectare, prevăzută cu posturi de deservire pentru operaţii care selectează materialele reciclabile. Depozitarea materialelor reciclabile în containere amplasate de o parte şi de alta a benzii de selectare, sub bandă. Separarea magnetică a deşeurilor feroase şi depozitarea acestora într-un container. Transportul deşeurilor rămase la celula de depozitare a Depozitului ecologic zonal. Deşeurile metalice vor fi valorificate prin societăţi specializate şi autorizate. Deşeurile tip: PET, folie de plastic, hârtie, carton şi textile sunt compactate în baloţi, care vor fi transoportaţi pe platformele de tranzit. Deşeurile balotate sunt transportate la societăţi autorizate pentru valorificarea lor. Deşeurile din sticlă sunt livrate unor societăţi autorizate pentru valorificarea în industria sticlei.

9. INSTALAŢII PENTRU REŢINEREA, EVACUAREA ŞI DISPERSIA POLUANŢILOR ÎN MEDIU

9.1. EMISII ÎN ATMOSFERĂ

Nr. Crt.

Sursa Poluanţi Caracteristici fizice ale sursei

1. Centrala termică/încălzire corp administrativ

Pulberi, CO, SOx, NOx combustibil GPL; hxlxa = 700x400x335 mm

9.1.1 Emisii fugitive/nedirijate în aer şi măsuri de reducere




Sursa Poluanţi Măsuri de reducere Emisii de la mijloacele de transport

CO , NOx, SOx, COV Pentru reducerea cantităţii de noxe evacuate se va urmări ca autovehiculele şi utilajele să îşi menţină parametrii înscrişi în cartea tehnică, prin efectuarea la timp a reviziilor tehnice şi a reparaţiilor

Emisii provenite de la diversele faze de transferarea materialelor dintr-un recipient în altul.

Pulberi totale Eliminarea tuturor posibilităţilor de împrăştiere a materiilor prime şi materialelor pulverulente pe sol, căi de acces, platforme şi eliminarea posibilităţilor de antrenare a pulberilor de către vânt; Menţinerea permanentă a stării de curăţenie pe amplasament

Coşuri pentru captarea gazelor de depozit celula 1

CH4, H2S, COVNM, NH3 6 puncte de colectare biogaz (vezi punctul 8)

Coşuri pentru captarea gazelor de depozit celula 2

CH4, H2S, COVNM, NH3 10 puncte de colectare biogaz (vezi punctul 8)

9.1.2. Mirosuri

Surse, categorii, măsuri de prevenire şi control

Nr. crt.

Sursa Măsuri de prevenire şi control

1. Deşeurile descărcate şi depozitate în cursul zilei, până la acoperirea periodică cu strat de pământ

Acoperirea periodică a straturilor de deşeuri depozitate, cu un strat de pământ de 10-20 cm

2. Bazin colector ape menajere; bazin colector levigat

Acoperirea cu capace etanşe, după caz

3. Emisia de biogaz Măsuri de prevenire şi control legate de emisia de biogaz, prezentate mai jos.

9.1.2.1. Măsuri generale:

- În funcţie de cantitatea de biogaz formată şi degajată şi de înălţimea stratului de deşeuri, coşurile de captare a biogazului vor fi legate la o reţea de tuburi PEID pentru transportul gazelor, sub presiune proprie, la un punct central de evacuare sau înmagazinare în vederea prelucrării/utilizării. Reţeaua de tuburi va fi dispusă în contrapantă pentru a asigura migrarea gazului spre cota maximă. Funcţie de concentraţia metanului se va realiza filtrarea biologică (sub 15% vol) sau arderea controlată (peste 15% vol), după caz cu recuperarea căldurii.

- Se va limita expunerea la miros a receptorilor sensibili, sub nivelul acceptabil de disconfort. - Se vor limita mirosurile utilizând tehnici eficiente de tratament sau alte măsuri de

minimizare a emisiilor (când prevenirea nu este posibilă). - Se va institui un sistem de bune practici pentru controlul mirosului incluzând sisteme

eficiente de depozitare a deşeurilor şi de reţinere a mirosului. 9.1.2.2. Titularul autorizaţiei va elabora anual un plan de management al mirosurilor care va fi agreat de proprietar. Acesta se va prezenta către autoritatea competentă pentru protecţia mediului, respectiv A.P.M. Braşov şi ARPM Sibiu, ca parte a Raportul Anual de Mediu.




9.1.2.3. Titularul activitatii, în condiţiile respectării prevederilor legale, se va preocupa de menţinerea zonelor de protecţie sanitară definite conform O.M.S. 536/1997 Art. 11.

9.2. Instalaţii de colectare, tratare şi evacuarea apelor uzate

Se vor respecta prevederile autorizaţiei de gospodărire a apelor modificatoare a autorizaţiei nr. 97/2010, nr. 48/22.02.2011, emisă de Administraţia Naţională “Apele Române”.

Levigatul, colectat de la celula 1 şi celula 2, decantat, este pompat către staţia de epurare prin osmoza inversă prin conducta de refulare PEHD De 40 x 2,3 mm, Pn 6, în lungime de 20 m. Conducta este legată la staţia de epurare printr-un racord de compresiune şi face legătura între aceasta şi un cămin de vane CV amplasat în imediata apropiere a acesteia. În cămin de vane, pe conductele de refulare Dn 32 mm, ale celor două electropompe submersibile sunt montate câte un robinet de trecere şi o clapetă de reţinere.

Levigatul rezultat din staţia de sortare deşeuri este transportat gravitaţional prin intermediul unei reţele exterioare de preluare a levigatului colectat prin instalaţia de drenaj levigat compusă din conducte PVC KG SN 4 De 200, L = 25 m, în bazinul de stocare levigat (BSL) cu V= 20 mc care se vidanjează periodic şi transportă la staţia de epurare prin reţinere.

Apele uzate menajere provenite de la pavilionul tehnico-administrativ al depozitului ecologic sunt preluate de reţeaua de canalizare menajeră realizată din tuburi PVC U 200 mm care are o lungime totală de cca. 50 m şi deversează într-un bazin etanş vidanjabil cu V= 10 mc, situat în zona pavilionului, care se vidanjează periodic şi transporta la staţia de epurare prin osmoză inversă.

Apele uzate menajere provenite de la staţia de sortare (grupurile sanitare din interiorul halei) sunt preluate de o reţea de canalizare din tuburi PVC KG SN4 De 200 mm, pozate îngropat, L=10 m, şi deversate în bazinul etanş vidanjabil BV cu V= 30 mc care se vidanjează periodic şi transporta la staţia de epurare prin osmoză inversă.

Apele uzate provenite de la staţia de spălare/dezinfecţie autovehicule sunt trecute prin decantorul de nămol şi separatorul de uleiuri. Decantorul de nămol este o construcţie subterană, din beton armat, cu capac necarosabil, cu următoarele dimensiuni: 2,4 m x 1,6 m x 1,7 m. Separatorul de uleiuri este executat subteran, din beton armat, prevăzut cu ramă şi capac din fontă, cu aerisire, având o capacitate de 15 l/s, diametrul de 1,8 m şi adâncimea de 2,0 m, de tip OLEAPATOR K NG 15 SF 1500. Apele rezultate după separatorul de uleiuri sunt conduse printr-o conductă de canalizare cu diametrul Dn 200 mm, în lungime de 60 m, la un sistem de infiltrare realizat dintr-o conductă Dn 200 mm perforată, pozată într-un strat de pietriş. Nămolul se curăţă periodic şi se transportă pe suprafaţa deşeurilor din depozit.

Apele pluviale provenite de pe acoprişul halei de sortare şi de pe platformele betonate de circulaţie din jur dunt colectate de o reţea de canalizare executată din elemente prefabricate de tip “U”, având secţiunea interioară de 0,40 m înălţime şi 0,20 m lăţime, înglobată în platforma betonată, pozată pe conturul platformei betonate, cu L= 330 m şi panta de dirijare spre bazinul de stocare ape pluviale cu V= 100 mc. Prin conducta de preaplin apele sunt conduse gravitaţional către un puţ absorbant amplasat în imediata apropiere a bazinului de stocare ape pluviale.

Sistemul de preepurare levigat este alcătuit din:

Bazin de decantare, construcţie semiîngropată, având dimensiunile de 19,5x13,5x3 m, impermeabilizată cu strat de argilă compactată de 60 cm, o folie de geocompozit – bentomat, cu o grosime de cca. 5,0 mm, peste care s-a montat o geomembrană, netedă pe ambele părţi, din polietilenă HDPE, cu o grosime de cca. 2,0 mm.




Bazin de decantare apă preepurată, construcţie semiîngropată cu dimensiunile de 8x8x2 m, impermeabilizată cu o folie de geocompozit – bentomat, cu grosimea de 5,0 mm, peste care s-a montat o geomembrană, netedă pe ambele părţi, din polietilena HDPE, cu o grosime de cca. 2,0 mm. În bazinul de decantare ape preepurate s-au montat 2 pompe submersibile (1a+1r), având: Q = 2,77 l/sec, Hp = 6,5 mCA, Pi = 0,55 kW, cu rolul de a pompa levigatul către staţia de epurare cu osmoză inversă.

Staţia de epurare levigat prin tehnologia de osmoză inversă – cu capacitatea 48 mc/zi (2mc/h), cu posibilitate de mărire până la 96 mc/zi, este amplsată pe o platformă betonată 15 m x 7 m = 105 mp. Tehnologia de epurare este tip PALL, cu treapta dublă de tratare RO/DT. Staţia cuprinde 28 module DTG de tratare prin ormoză inversă pentru treapta I-a şi 9 module DTG pentru treapta a II- a, module de filtrare care reţin particulele mai mari de 10 µm. Staţia de epurare tip PALL Container standardizat cu următoarele dimensiuni: 12,19 x 2,483 m, cu h = 2,59 m, în care sunt amplasate echipamentele de epurare propriu-zise tip PALL. Containerul este izolat termic, ventilat şi încălzit şi conţine următoarele echipamente:

- Sistem de prefiltrare în două trepte: filtru cu nisip cu spălare automată şi filtru cu cartuş filtrant;

- Sistem de pompare tip GRUNDFOS BM8-25 şi linie de distribuţie; - Module tubulare cu discuri şi membrane (grupate în două trepte de epurare); - Două panouri de control (treapta I şi II); - Panou de comandă cu PLC integrat şi toată instalaţia electrică aferentă; - Sistem CIP (Clean in Place) integrat, asigură curăţarea sistemului de filtrare membranară cu

agenţi de curăţare specifici şi spălarea cu permeat; recipienţi cu agenţi de curăţare şi pompe dozatoare;

- Coloana de degazeificare (cu stocarea permeatului utilizat la spălarea instalaţiei). Fluxul tehnologic Levigatul preepurat din bazinul de recepţie în care s-a făcut corecţia de pH este pompat în staţia de epurare urmând fluxul tehnologic de epurare, după cum urmează:

- Operaţia de prefiltrare: în filtru cu nisip (filtrare grosieră) şi în cartuşe filtrante (filtrare fină); după prefiltrare levigatul eta preluat de un sistem de pompare şi distribuţie spre modulele de tratare propriu-zisă;

- Procesul propriu-zis de tratare – osmoză inversă, are loc în două trepte în două sisteme de module tubulare cu discuri membranare (PALL DT), înseriate.

În treapta a II-a (de permeat) are loc o epurare suplimentară a permeatului rezultat după primul sistem de module, pentru asigurarea unei eficienţe ridicate de epurare.

Eficienţa de epurare după a II-a treaptă va fi cuprinsă între 95% şi 99% în funcţie de tipul poluantului.

Permeatul rezultat din treapta a II-a este trimis pe baza presiunii într-un tanc intern containerului de 2,5 mc; o parte din acest permeat este folosit intern de staţie pentru ciclurile de spălarea membranelor, iar restul se pompează în rezervorul subteran de stocare apă epurată în vederea evacuării în receptorul natural.

Concentratul de la ambele trepte de epurare prin osmoză inversă se colctează în bazinul realizat în acest scop de unde se pompează pe depozit.

Procesul tehnologic este controlat prin monitorizarea automată a pH-ului, a presiunii de lucru (pe filtre) şi a conductivităţii permeatului din cele două trepte.

Permeatul este evacuat în rezervorul subteran stocare apă epurată printr-o conductă PEHD PE

100 De 50 x 2 mm, Pn 6 cu L = 11 m, legată la staţia de epurare printr-un racord de compresiune. Din RSE, surplusul de apă epurată (permeatul) este evacuat în pr. Durbav (pe preaplinul

rezervorului) printr-o conductă PVC KG De 110 mm SN 4, cu L = 138 m. Pe traseul acestei conducte au fost prevăzute 2 cămine de vizitare din polipropilenă Dn 600 echipate cu capac şi rama necarosabile. Conducta debuşează în pârâul Durbav prin intermediul unei guri de vărsare, care este o




construcţie din beton armat pentru protecţia malurilor în care s-a ramforsat o conductă din oţel Dn 100 mm, care face legătura cu conducta PVC KG De 110. Pe conducta de oţel s-a sudat o clapetă de sens.

Concentratul din staţia de epurare este evacuat pe rampa ecologică printr-o conductă PEHD PE 100 De 50 x 2 mm, Pn 6, sau a unui furtun Dn 50 mm. conducta de evacuare concentrat pe rampa ecologică s-a racordat la conducta de evacuare concentrat din staţia de epurare PEHD PE 100 De 50 x 2 mm, Pn 6, L = 20 m, în căminul CV. Pe această conductă a fost prevăzut un robinet sferic DN 50 pentru racordarea conductei de refulare concentrat ăe rampa ecologică.

Fluidele tehnologice (fluide de spălare etc.) rezultate în urma spălării conductelor din staţia de epurare sunt evacuate forţat prin intermediul unei conducte PEHD PE 100 De 50 x 2 mm, Pn 6, L=21m, legată la staţia de epurare printr-un racord de compresiune, şi face legătura între staţia de epurare şi un bazin de colectare apă de spălare şi fluide tehnologice.

Apa de spălare module rezultată de la spălarea modulelor sau apa reziduală care accidental poate ajunde pe pardoseala containerului, este evacuată gravitaţional prin intermediul unei conducte PEHD PE 100 De 50 x 2 mm, Pn 6, L = 21 m, legată la staţia de epurare printr-un racord de compresiune, şi face legătura între staţia de epurare şi un bazin de colectare apă de spălare şi fluide tehnologice (BS).

Bazinul de colectare ape de spălare (BS) este un rezervor monobloc din polietilenă, cu capacitatea totală de 3 mc şi un volum maxim stocat de 2 mc de apă, montat îngropat sub adâncimea de îngheţ, în care s-a montat (1a+1r) electropompe submersibile cu caracteristicile: Q = 1 l/sec; Hp = 8mCA; P = 1,2 kW. Bazinul a fost prevăzut cu două racorduri de intrare DN 50 şi un racord de ieşire DN 50 la care este racordată conducta de refulare ape de spălare PEHD PE 100 De 50 x 2 mm, Pn 6, L = 42 m, care face legătura între BS şi staţia de prepurare existentă.

Pentru a uşura accesul în zona staţiei de epurare s-a realizat amenajarea unei platforme de macadam pe o suprafaţă de cca. 700mp.

Pentru protecţia spaţiului aferent staţiei de epurare, s-a realizat extinderea împrejmuirii existente a depozitului ecologic zonal pe o lungime de 197 m. accesul în incinta staţiei se face printr-o poartă metalică.

În zona staţiei de epurare s-au făcut înierbări şi plantaţii pe o suprafaţă de 1100 mp.

Volum total evacuat (m3) Categoria apelor uzate Receptori autorizaţi zilnic max. zilnic med. anual

max. Ape tehnologice (rampa de spălare)

Sol permeabil 6,9 5,9 2518

Ape uzate menajere şi tehnologice (levigatul) epurate

Pârâul Durbav 18,0 16,0 5840

Apele pluviale Pârâul Durbav - - -

9.2.1. Puţuri de observaţie

Pentru monitorizarea calităţii apelor subterane din zona de influenţă a depozitului, în etapa I s-au realizat 2 puţuri, cu adâncimea de 35 m fiecare, unul situat amonte de depozit F1, coordonate STEREO 70: x = 463476,700, y = 551528,740 şi unul aval F2, coordonate x = 463476,700, y = 551613,450, amplasate pe direcţia de curgere a apelor subterane.




Pentru urmărirea regimului de compactare s-au prevăzut plăci indicatoare, cu cote de nivel, câte una la fiecare 5000 m2, care se vor monta treptat, imediat după închiderea fiecărei zone ajunse la cota finală de depozitare.

9.2.2. Măsuri obligatorii 9.2.2.1. Titularul activităţii/operator are obligaţia de a exploata construcţiile şi lucrările pentru transportul, depozitarea şi evacuarea apelor, în conformitate cu prevederile regulamentului de exploatare care face parte integrantă din documentaţia pentru fundamentarea autorizaţiei. 9.2.2.2. Să determine prin măsurători, date privind cantitatea şi indicatorii de calitate ai apei evacuate precum şi chimismul apei subterane din zonă şi să le transmită la SGA, conform prevederilor legale. 9.2.2.3. Să transmită anual cerinţa de apă brută în vederea asigurării funcţionării folosinţei şi să încheie abonamentul în vederea utilizării resurselor de apă. 9.2.2.4. Să întreţină construcţiile şi instalaţiile de captare, aducţiune, folosire, epurare şi evacuare a apelor uzate în condiţii tehnice corespunzătoare, în scopul minimizării pierderilor de apă. 9.2.2.5. Să deţină mijloacele şi materialele necesare în caz de poluări accidentale şi să acţioneze în conformitate cu prevederile Planului de prevenire şi combatere a poluărilor accidentale. 9.2.2.6. În cazul provocării unor poluări în receptor, pânza freatică, prin depăşirea concentraţiilor indicatorilor de calitate autorizaţi, să anunţe imediat telefonic dispeceratul A.N. „Apele Române” – Direcţia Apelor Olt – S.G.A. Braşov, Comisariatul Judeţean Braşov al Gărzii Naţionale de Mediu. 9.3. Emisii în sol 9.3.1. Surse posibile de poluare a solului Principalele cauze care pot conduce la prezenţa poluanţilor în sol şi subsol sunt: - depozitarea necorespunzătoare a deşeurilor;

- fisurări accidentale ale conductelor de colectare şi evacuare ape uzate şi levigat; - scurgeri de uleiuri şi carburanţi din motoarele autovehiculelor, emisii datorate circulaţiei acestora.

9.3.2. Controlul emisiilor pe sol 9.3.2.1. Se vor evita deversările accidentale de produse care pot polua solul. În cazul în care se produc, se impune eliminarea deversărilor accidentale, prin îndepartarea urmărilor acestora şi restabilirea condiţiilor anterioare producerii deversărilor. 9.3.2.2. Încărcările şi descărcările de materiale, materii prime şi auxiliare, deşeuri trebuie să aibă loc în zone desemnate, protejate împotriva pierderilor prin scurgeri sau dispersii de pulberi sau mirosuri. În cazul în care în zona depozitelor de materii prime/produse finite există riscul contaminării solului, se impune refacerea zonelor betonate sau betonarea anumitor suprafeţe cu risc. 9.3.2.3. Toate bazinele subterane trebuie etanşate şi izolate corespunzător, după caz, pentru a preveni contaminarea solului. 9.3.2.4. Titularul activităţii/operator are obligaţia să deţină în depozite/magazii o cantitate corespunzătoare de substanţe absorbante, potrivită pentru controlul oricărei deversări accidentale de produse. 9.3.2.5. Titularul activităţii/operator trebuie să realizeze permanent verificarea integrităţii şi remedierea reţelei de conducte supraterane de colectare şi evacuare a apelor uzate şi a levigatului. 9.3.2.6. Titularul activităţii/operatorul are obligaţia să asigure paza şi controlul permanent în zonele de depozitare.




10. CONCENTRATII DE POLUANTI ADMISE LA EVACUAREA IN MEDIUL INCONJURATOR, NIVEL DE ZGOMOT

10.1. AER

Nr. crt.

Sursa Parametrul Limita admisibilă

mg/Nmc

Timp de mediere


Pulberi CO SOx NOx

5 100 35 350

Medie zilnică

10.2. APĂ

Se vor respecta prevederile autorizaţiei de gospodărire a apelor modificatoare a autorizaţiei nr. 97/2010, nr. 48/22.02.2011, emisă de Administraţia Naţională “Apele Române” Bucureşti.

Indicatorii de calitate nenominalizaţi, prevăzuţi în actele legislative, nu vor depăşi limitele de evacuare impuse de HG nr. 352/2005 – NTPA 001 şi HG nr. 351/2005, cu modificările şi completările ulterioare.

Revizuirea limitelor de emisie de către autoritatea de gospodărirea apelor va conduce la modificarea limitelor precizate în autorizaţia integrată de mediu.

Categoria apei Indicatorii de calitate Limite admise conform

autorizaţiei de gospodărire a apelor modificatoare nr.

48/2011 Suspensii (mg/l) 35 Reziduu filtrabil la 1050C mg/l 1000 CBO5 (mg O2/l) 10 CCO-Cr (mg O2/l) 50 Azot amoniacal (mgN/l) 0,6 Azotaţi N-NO3

- (mgN/l) 6 Azotiţi N-NO2

- (mgN/l) 0,12 Fosfor total (mg/l) 0,4 Sulfuri + H2S (mg/l) 0,1 Substanţe extractibile cu solvenţi organici (mg/l)

1

Produse petroliere 0,1 Detergenţi sintetici (mg/l) 0,5

Ape rezultate de la spălare roţi vehicule

pH 6,5-8,5 pH 6,5-8,5 Suspensii (mg/l) 35 Reziduu filtrabil la 1050C mg/l 1500 CBO5 (mg O2/l) 25 CCO-Cr (mg O2/l) 125 Azot amoniacal (mgN/l) 2,0 Fosfor total (mg/l) 1,0 Sulfuri + H2S (mg/l) 0,5 Substanţe extractibile (mg/l) 20

Apele menajere şi levigatul preepurat - vidanjare

Metale grele (mg/l):




Cd Cr total Cu Ni Pb Zn Fier total ionic

0,003 0,050 0,100 0,100 0,010 0,500 0,500

Pentru determinarea influenţei depozitului asupra stratului freatic, se impune efectuarea de analize din cele două puţuri astfel:

Sursa Indicatori de calitate pH CCO-Cr CBO5 Amoniu (NH4

+) Azotaţi (NO3

-) Azotiţi (NO2

-) Substanţe extractibile Fosfor total (P)

2 puţuri de observaţie amonte şi aval de depozit

Reziduu fix

10.2.1. Nici o emisie nu trebuie să depăşească valorile limită de emisie stabilite în Autorizaţia de gospodărire a apelor modificatoare nr. 48/2011. Este interzisă existenţa altor emisii în apă, semnificative pentru mediu. 10.2.2. Operatorul trebuie să ia toate măsurile necesare pentru a preveni sau minimiza emisiile de poluanţi în apă. Se interzic deversările neautorizate a oricăror substanţe poluante pe sol, în apele de suprafaţă sau freatice. 10.2.3. Titularul activităţii are obligaţia să deţină planul de amplasament în care sunt prevăzute toate construcţiile şi conductele subterane.

10.3. Zgomotul – limite admise Surse generatoare de zgomot:

- Transportul deşeurilor pe traseul pavilion administrativ-depozit/descărcarea deşeurilor - Funcţionarea utilajelor care lucrează la depozitarea deşeurilor - Funcţionarea electropompelor

10.3.1. Valoarea admisă a zgomotului echivalent la limita incintei industriale nivelul de zgomot echivalent de 65 dB (A), la valoarea curbei de zgomot Cz 60 dB conform STAS 10009/88. 10.3.2. Măsurătorile şi calculul nivelului de zgomot echivalent continuu se va face respectând prevederile STAS 6161/1-89, STAS 6156-86 şi STAS 6161/3-82. 10.3.3. Activităţile de pe amplasament nu trebuie să producă zgomote care depăşesc limitele de presiune (Leq), prevăzute de STAS 10009/88, de 50 dB (A), Cz 45, în timpul zilei şi 40 dB (A), Cz 35, în timpul nopţii, conform O.M.S. nr. 563/97, în afara amplasamentului, 10.3.4. Titularul activităţii se va preocupa în permanenţă de monitorizarea şi reducerea nivelului de zgomot pentru a reduce disconfortul locuitorilor din zonă. 10.3.5. Se vor evita operaţiile de transport care pot mări nivelul de zgomot, în timpul nopţii.




11. MANAGEMENTUL DEŞEURILOR

11.1. Procedura de acceptare a deşeurilor

11.1.1. Deşeurile primite la depozitare trebuie să se regăsească în autorizaţia integrată de mediu a depozitului, respectiv în Anexa 1. Este permisă depozitarea următoarelor categorii de deşeuri:

- deşeuri municipale şi asimilabile din comerţ, industrie, instituţii, inclusiv fracţiuni colectate separat;

11.1.2. Operatorul depozitului trebuie să se asigure că deşeurile pe care la primeşte la depozitare se încadrează în condiţiile impuse în prezenta autorizaţie şi respecta condiţiile legate de protecţia mediului şi a sănătăţii umane. 11.1.3. Deşeurile acceptate la depozitare trebuie să îndeplinească următoarele criterii:

- să se regăsească în lista deşeurilor acceptate pe depozit; - să fie livrate numai de transportori autorizaţi, cu excepţia transportorilor particulari care aduc

deşeuri în cantităţi mici (sub 1 mc); - să fie însoţite de documente doveditoare, în conformitate cu prevederile Normativului tehnic

O.M. 757/2004 şi criteriilor de recepţie prevăzute de operatorul depozitului. 11.1.4. La primirea transportului de deşeuri se efectuează un control de recepţie. Controlul de recepţie poate fi efectuat numai de persoane specializate. Toate rezultatele controalelor de recepţie se înregistrează în Jurnalul de funcţionare (în formă electronică sau scrisă) şi va fi pus la dispoziţia organelor de specialitate ale autorităţii competente pentru protecţia mediului şi ale autorităţii cu atribuţii de control. Jurnalul de funcţionare conţine datele pentru funcţionarea zilnică a depozitului, în special:

- date despre deşeurile preluate (determinarea greutăţii, stabilirea tipului de deşeuri inclusiv codul deşeurilor, rezultatele controalelor vizuale şi ale analizelor efectuate);

- formularul de înregistrare (confirmarea de primire) pentru recepţia deşeurilor; - cazurile de neacceptare a deşeurilor la depozitare, inclusiv cauzele şi măsurile întreprinse; - rezultatele controalelor proprii şi a celor efectuate de autorităţi; - evenimente deosebite, în special defecţiuni de funcţionare, inclusiv cauzele şi măsurile

întreprinse; - programul de funcţionare al depozitului; - rezultatele programului de monitorizare.

O sinteză a datelor înregistrate în Jurnalul de funcţionare se va prezenta în cadrul Raportului Anual de Mediu. 11.1.5. Procedura de acceptare a deşeurilor va fi adaptată schimbărilor legislative care sunt impuse de strategia naţională privind reducerea cantităţii de deşeuri biodegradabile aduse spre depozitare. 11.2. Deşeurile tehnologice rezultate din activităţile de exploatare a depozitului vor fi gestionate în conformitate cu natura lor: - deşeurile reciclabile vor fi recuperate şi valorificate; - deşeurile nevalorificabile, nepericuloase vor fi depozitate pe depozit; - deşeurile nevalorificabile periculoase vor fi eliminate în funcţie de natura lor, prin firme

autorizate; - substanţele toxice utilizate în depozit (raticide, insecticide) vor fi depozitate şi utilizate în

condiţii specifice prevăzute de legislaţia sanitară în vigoare. 11.3. Depunerea deşeurilor

Deşeurile se depun astfel încât pe timpul întregii perioade de funcţionare să aibă influenţe reduse asupra omului şi mediului înconjurător. - Deşeurile se depun şi se distribuie în straturi cât se poate de subţiri, maxim 1 m, apoi se

compactează. Densitatea de compactare pentru deşeurile menajere trebuie să fie de minim 0,8 t/m3.




- Deşeurile nepericuloase care nu provin din gospodării se depun numai amestecate cu deşeuri menajere. Nămolul se depozitează amestecat cu deşeuri menajere în proporţie de 1:10.

- Deşeurile pot fi descărcate numai după indicaţiile operatorului de la locul de descărcare. Către zona de descărcare vor fi dirijate numai atâtea utilaje care transportă deşeuri, încât acestea să nu reprezinte un pericol pentru personal, iar toate deşeurile descărcate să poată fi distribuite, controlate şi compactate imediat.

- Toate deşeurile se controlează vizual la intrarea în depozit şi la descărcare. - Descărcarea unui transport de deşeuri trebuie supravegheată şi controlată de o persoană instruită

în acest scop. - Operatorii din zona de descărcare trebuie să poarte echipament de protecţie colorat, uşor de

recunoscut. În zona de descărcare se montează panouri pentru interzicerea fumatului.

11.4. Titularul/operatorul activităţii are obligaţia evitării producerii deşeurilor, însa în cazul în care aceasta nu poate fi evitată, valorificarea lor, iar în caz de imposibilitate tehnică şi economică, neutralizarea şi eliminarea acestora, evitându-se sau reducându-se impactul asupra mediului. 11.5. Eliminarea sau recuperarea deşeurilor trebuie să se desfăşoare aşa cum s-a precizat la punctele 11.1., 11.2. şi 11.3 şi în conformitate cu legislaţia naţională în domeniu. Nu trebuie eliminate sau recuperate alte deşeuri nici pe amplasament, nici în afara amplasamentului, fără a informa în prealabil ARPM Sibiu şi fără acordul scris al acesteia. 11.6. Deşeurile expediate în afara amplasamentului pentru recuperare sau eliminare pot fi transportate numai de către agenţi economici autorizaţi, cu respectarea prevederilor H.G. 1061/2008. Deşeurile trebuie transportate doar de la amplasamentul activităţii la amplasamentul de recuperare/eliminare fără a afecta în sens negativ mediul şi în conformitate cu reglementările legale în vigoare. 11.7. Titularul/operatorul autorizaţiei trebuie să se asigure că deşeurile transferate către o altă persoană fizică sau juridică sunt ambalate şi etichetate în conformitate cu standardele naţionale, europene şi cu oricare norme în vigoare privind inscriptionările obligatorii. 11.8. Gestionarea tuturor categoriilor de deşeuri se va realiza cu respectarea strictă a prevederilor O.U.G. nr. 78/2000, aprobată cu modificări de Legea nr. 426/2001, modificată şi completată cu O.U.G. nr. 61/2006, aprobată prin Legea nr. 27/2007. Deşeurile vor fi colectate şi depozitate temporar pe tipuri şi categorii, fără a se amesteca. Alte acte normative ce vor fi respectate la gestiunea deşeurilor:

- O.M.M.G.A. 95/2005 privind stabilirea criteriilor de acceptare a procedurilor preliminare de acceptare a deşeurilor la depozitare şi lista naţională de deşeuri acceptate în fiecare clasă de depozit de deşeuri;

- H.G. 124/2003 privind prevenirea, reducerea şi controlul mediului cu azbest, modificată prin HG 734/2006 şi completată prin H.G. 210/2007.

11.9. Valorificarea deşeurilor industriale reciclabile: hârtie, ambalaje PET, metale uzate, uleiuri uzate, baterii colectate separat se va realiza în conformitate cu legislaţia în vigoare:

- Ordin comun MMGA/MAI 1121/1281/2006 privind stabilirea modalităţilor de identificare a containerelor pentru diferite tipuri de materiale în scopul aplicării colectării selective;

- O.U.G. 16/2001, aprobată prin Legea nr. 465/2001 privind gestionarea deşeurilor industriale reciclabile şi de Legea 138/2006, modificată şi completată prin Legea nr. 27/2007;

- H.G. 170/2004 privind gestionarea anvelopelor uzate; - H.G. 235/2007 privind gestionarea uleiurilor uzate; - H.G. nr. 1132/2008 privind regimul bateriilor şi acumulatorilor şi al deşeurilor de baterii şi

acumulatori; - H.G. 1037/2010 privind deşeurile de echipamente electrice şi electronice şi O.M. nr.

901/2005 privind aprobarea măsurilor specifice pentru colectarea deşeurilor de echipamente electrice şi electronice care prezintă riscuri prin contaminare pentru securitatea şi sănătatea personalului din punctele de colectare.

11.10. Gestiunea ambalajelor şi a deşeurilor de ambalaje se va realiza astfel încât să fie respectate programele şi termenele de implementare ale acestora, potrivit prevederilor legale în vigoare. Se vor respecta prevederile următoarelor acte:




- H.G. 621/2005 privind gestionarea ambalajelor şi a deşeurilor de ambalaje, modificată şi completată prin HG 1872/2006;

- OMMGA 927/2005 privind procedura de raportare a datelor referitoare la ambalaje şi deşeuri de ambalaje.

11.11. Recipienţii vor fi inscriptionaţi, verificaţi periodic, asigurându-se proceduri pentru containerele avariate. 12. INTERVENŢIA RAPIDĂ, PREVENIREA ŞI MANAGEMENTUL SITUAŢIILOR DE URGENŢĂ

12.1. Titularul autorizaţiei trebuie să se asigure că există o procedură de intervenţie rapidă, care să trateze orice situaţie de urgenţă care poate apărea pe amplasament. Această procedură trebuie să includă prevederi pentru minimizarea efectelor asupra mediului apărute în urma oricărei situaţii de urgenţă. 12.2. Politica de prevenire şi management a situaţiilor de urgenţă este cuprinsă în Planul operativ de prevenire şi management al situaţiilor de urgenţă, care va fi revizuit anual şi actualizat, după caz. Planul trebuie să fie disponibil pe amplasament, pentru a putea fi verificat în orice moment, de către autoritatea cu drept de inspecţie şi control. 13. MONITORIZAREA ACTIVITĂŢII 13.1. Prevederi generale privind monitorizarea Titularul autorizaţiei este obligat să informeze anual autoritatea competentă pentru protecţia mediului, prin R.A.M, despre tipurile şi cantităţile de deşeuri eliminate şi rezultatele monitorizării emisiilor din instalaţie. 13.1.1 Monitorizarea se va efectua prin două tipuri de acţiuni: - supraveghere din partea organelor abilitate şi cu atribuţii de control; - automonitoring; 13.1.2 Automonitoringul este obligaţia societăţii şi are următoarele componente: - monitoringul emisiilor şi calităţii factorilor de mediu; - monitoringul tehnologic/monitoringul variabilelor de proces; - monitoringul post – închidere. 13.1.3 Frecvenţa, metodele şi scopul monitorizării, prelevării şi analizelor, aşa cum sunt prevăzute în prezenta autorizaţie, pot fi modificate doar cu acordul scris al autorităţii competente pentru protecţia mediului. 13.1.4 Prelevarea probelor şi analizarea acestora se vor realiza numai prin intermediul unor laboratoare acreditate. 13.1.5 Titularul autorizaţiei este obligat să informeze cu regularitate autoritatea competentă pentru protecţia mediului despre rezultatul monitorizării emisiilor din instalaţie o dată pe an prin RAM şi în termenul cel mai scurt despre orice incident sau accident, care afectează semnificativ mediul. 13.1.6. Titularul autorizaţiei trebuie să realizeze prelevările, analizele, măsurătorile, examinările, întreţinerile prevăzute în prezenta autorizaţie. 13.1.7 Titularul activităţii trebuie să ofere accesul în siguranţă şi permanent la următoarele puncte de prelevare şi monitorizare: - punctele de monitorizare a apelor subterane; - zone de depozitare a deşeurilor pe amplasament; - accesul la orice alte puncte de prelevare şi monitorizare cerute de autoritatea competentă pentru

protecţia mediului. 13.2. Automonitorizarea tehnologică a depozitului de deşeuri

Monitoringul tehnologic este o acţiune distinctă şi are ca scop verificarea periodică a stării şi funcţionării amenajărilor din depozitul de deşeuri nepericuloase, în vederea reducerii riscurilor




unor accidente la mijloacele de transport sau în depozit, prin incendii şi explozii, distrugerea stratului de impermeabilizare, colmatarea sistemului de drenaj, tasării inegale a deşeurilor.

13.2.1. Verificarea permanentă a stării de funcţionare a tuturor componentelor depozitului, şi anume: - starea drumurilor de acces şi a drumurilor din incintă; - starea impermeabilizării depozitului; - funcţionarea sistemelor de drenaj aferente depozitului de deşeuri; - funcţionarea drenurilor de gaze din masa deşeurilor, a sistemelor de captare, utilizarea lor în

condiţii de siguranţă pentru personal şi mediu; - starea stratului de acoperire în zonele unde nu se face depozitare curentă; - funcţionarea instalaţiilor de evacuare a apelor pluviale şi a levigatului; - gradul de umplere a bazinelor de colectare a apelor uzate menajere şi a levigatului; 13.2.2. Urmărirea gradului de tasare şi stabilităţii depozitului: - comportarea taluzurilor şi digurilor; - urmărirea anuală a gradului de tasare a zonelor deja acoperite, apariţia unor tasări diferenţiate şi

stabilirea măsurilor de prevenire a lor; - aplicarea măsurilor de prevenire a pierderii stabilităţii – modul corect de depunere a straturilor

de deşeuri. 13.3. Titularul autorizaţiei va controla anual conductele de levigat externe, iar tipul şi dimensiunea deteriorărilor constatate vor fi înregistrate în planurile stării de fapt, ţinându-se seama de următoarele: - deteriorări mecanice: deformări, fisuri, rupturi, deteriorări ale îmbinărilor; - depuneri de cruste. Operatorul are obligaţia să informeze imediat, prin fax sau telefonic, A.R.P.M. Sibiu şi A.P.M. Braşov asupra deficienţelor de funcţionare a sistemului de colectare a levigatului. 13.4. Automonitorizarea calităţii factorilor de mediu pentru faza de exploatare a depozitului:

Indicatorii şi frecvenţa de urmărire:

Nr. crt.

Natura indicatorilor urmăriţi şi modul de monitorizare/sondare

Frecvenţa

1. Datele meteorologice Zilnic

2. Levigat – 1 punct (bazin de colectare a levigatului). Se vor urmări: - volumul levigatului pentru fiecare punct de

evacuare din depozit;

- compoziţia levigatului (pH, CBO5, CCO-Cr, substanţe extractibile, nitraţi, sulfuri şi hidrogen sulfurat, azot amoniacal, sulfaţi, fosfaţi –ca fosfor total, metale grele (Pb, Cr, Ni, Zn, Fe, Cd, Cu), cianuri

Lunar

Semestrial

3. Nivelul apei subterane La fiecare 6 luni 4. Emisii difuze de gaz (detector FID) La 6 luni 5. Structura şi compoziţia depozitului Anual 5. Comportarea la tasare şi urmărirea nivelului

depozitului Anual




Analizele şi determinările necesare pentru controlul calităţii componentelor mediului vor fi realizate de către laboratoare acreditate, pe bază de contract, iar rezultatele vor fi înregistrate pe toată perioada de monitorizare a depozitului. 13.4.1. Datele meteorologice necesare pentru întocmirea balanţei apei Datele necesare întocmirii balanţei apei se colectează de la cea mai apropiată staţie meteorologică.

Nr. crt.

Parametri urmăriţi Frecvenţa de analiză în faza de funcţionare

Frecvenţa de analiză în faza de urmărire postînchidere

1. Cantitatea de precipitaţii Zilnic Zilnic, dar şi ca valori lunare medii

2. Temperatura minimă, maximă, la ora 1500

Zilnic Medie lunară

3. Direcţia şi viteza dominantă a vântului

Zilnic Nu este necesar

4. Evaporare (lisimetru sau prin alte metode adecvate)

Zilnic Zilnic, dar şi ca valori lunare medii

5. Umiditatea atmosferică, la ora 1500 Zilnic Medie lunară 13.5. Monitorizarea emisiilor în aer Nr. crt.

Sursa Parametrul Timp de mediere Frecvenţa de monitorizare


Pulberi CO SOx NOx

Medie zilnică Anual

13.6. Monitorizarea emisiilor în apă

Categoria apei Indicatorii de calitate Frecvenţa de monitorizare Suspensii (mg/l) Reziduu filtrabil la 1050C mg/l CBO5 (mg O2/l) CCO-Cr (mg O2/l) Azot amoniacal (mgN/l) Azotaţi N-NO3

- (mgN/l) Azotiţi N-NO2

- (mgN/l) Fosfor total (mg/l) Sulfuri + H2S (mg/l) Substanţe extractibile cu solvenţi organici (mg/l) Produse petroliere Detergenţi sintetici (mg/l)

Ape rezultate de la spălare roţi vehicule

pH

Trimestrială

pH Suspensii (mg/l) Reziduu filtrabil la 1050C mg/l CBO5 (mg O2/l) CCO-Cr (mg O2/l)

Apele menajere şi levigatul preepurat - vidanjare

Azot amoniacal (mgN/l)

Trimestrială




Fosfor total (mg/l) Sulfuri + H2S (mg/l) Substanţe extractibile (mg/l) Metale grele (mg/l): Cd Cr total Cu Ni Pb Zn Fier total ionic

Puţuri de observaţie

Sursa Indicatori de calitate Frecvenţa de monitorizare pH CCO-Cr CBO5 Amoniu (NH4

+) Azotaţi (NO3

-) Azotiţi (NO2

-) Substanţe extractibile

Semestrial (2 probe/an) din probe recoltate din ambele puţuri de control

Fosfor total (P)

2 puţuri de observaţie amonte F1 şi aval de depozit F2

Reziduu fix Anual (1 probă/an) din probe recoltate din ambele puţuri de control

13.7. Monitorizarea post-închidere a depozitului Perioada de urmărire post-închidere este de minim 30 ani şi poate fi prelungită dacă prin programul de monitorizare post-închidere se constată că depozitul nu este încă stabil şi prezintă un risc potenţial pentru factorii de mediu. 13.7.1. Topografia depozitului: - structura şi compoziţia depozitului – anual; - comportarea la tasare şi urmărirea nivelului depozitului – anual.

13.7.2. Capacitatea de funcţionare a sistemului de impermeabilizare a suprafeţei depozitului de deşeuri se controlează regulat. 13.7.3. Deformarea sistemului de etanşare la suprafaţă al depozitului de deşeuri se determină la intervale de un an. 13.7.4. La intervale de jumătate de an se execută inspecţii ale depozitului scos din funcţiune. Se urmăresc următoarele: - starea stratului vegetal; - starea sistemului de drenaj; - destinaţia post-închidere. 13.7.5. Rezultatele activităţii de monitorizare post-închidere vor fi păstrate în Registrul de funcţionare pe toată durata programului şi după încheierea acestuia, conform prevederilor avizului de închidere a depozitului. 13.7.6. Monitorizarea post-închidere se va realiza conform Anexei nr. 4 din H.G. 349/2005 şi cuprinde: - determinarea caracteristicilor cantitative şi calitative ale levigatului; - determinarea caracteristicilor cantitative şi calitative ale gazului de depozit; - înregistrarea datelor meteorologice pentru stabilirea cantităţii de precipitaţii, a domeniului de

temperatură şi a direcţiei dominante a vântului;




- analiza principalilor indicatori caracteristici apelor subterane; se vor preleva probe din punctele situate amonte, respectiv aval de depozit, pe direcţia de curgere a apelor subterane;

- determinarea concentraţiilor indicatorilor specifici în aerul ambiental din zona de influenţă a depozitului;

- determinarea concentraţiilor specifice de poluanti în sol, în zona de influenţă a depozitului; - urmărirea topografiei depozitului; - utilizarea ulterioară a terenului se va face ţinând seama de condiţiile şi restricţiile specifice

impuse de existenţa depozitului acoperit, în funcţie de stabilitatea terenului şi a gradului de risc pe care acesta îl poate prezenta pentru mediu şi sănătatea umană.

- suprafeţele care au fost ocupate de depozite de deşeuri se înregistreză în registrul de cadastru şi se marchează vizibil pe documentele cadastrale.

14. RAPORTĂRI CĂTRE AUTORITATEA COMPETENTĂ PENTRU PROTECŢIA MEDIULUI ŞI PERIODICITATEA ACESTORA 14.1. Titularul activităţii/operator trebuie să înregistreze (într-o bază de date) toate punctele de prelevare a probelor, analizele, măsuratorile şi toate cerinţele înscrise în această autorizaţie. 14.2. Titularul de activitate/operatorul trebuie să înregistreze toate incidentele care afectează exploatarea normală a activităţii şi care pot crea un risc pentru mediul înconjurător. Această înregistrare trebuie să includă detalii privind natura, extinderea şi impactul incidentului, precum şi circumstanţele care au dat naştere incidentului. Înregistrarea trebuie să includă toate măsurile corective luate pentru gestionarea incidentului şi evitarea reapariţiei. 14.3. Titularul/operatorul de activitate trebuie să înregistreze toate reclamaţiile legate de mediul înconjurător care au legatură cu operaţiile sau care ar putea fi generate de operaţiile ce au loc în activitatea sa. Fiecare înregistrare de acest tip trebuie să ofere detalii în legatură cu datele şi timpul în care au fost făcute aceste reclamaţii, numele reclamantului şi alte detalii legate de natura plângerii. Înregistrarea trebuie, de asemenea, să conţină şi răspunsul dat în cazul fiecărui reclamant. Titularul de activitate/operatorul va înainta un raport cu toate reclamaţiile de acest tip în timpul următoarei luni către autoritatea competentă pentru protecţia mediului, însoţit de toate amănuntele legate de reclamaţiile existente. 14.4. Înregistrările incidentelor vor fi puse la dispoziţia autorităţii de mediu şi/sau autorităţii de control pentru verificări în timp util. Un raport al incidentelor va fi inclus în RAM. 14.5. Înregistrările şi raportările vor fi transmise autorităţii competente pentru protecţia mediului, la datele stabilite. 14.6. Toate raportările vor fi făcute de o persoană desemnată de titularul de activitate şi vor fi semnate de conducerea societăţii. 14.7. Toate documentele care au stat la baza elaborării autorizaţiei trebuie să fie disponibile şi puse la dispoziţia inspectorilor autorizaţi în timp util. 14.8. Frecvenţa şi scopul raportărilor prevăzute în autorizaţie pot fi schimbate, amendate printr-un acord scris al autorităţii de mediu, care urmăreşte şi centralizează datele transmise. 14.9. În scopul diseminării active a informaţiei privind mediul, operatorii au obligaţia de a informa trimestrial publicul, prin afişare pe propria pagină web sau prin orice alte mijloace de comunicare, despre consecinţele activităţilor şi/sau ale produselor lor asupra mediului (H.G. nr. 878/2005 privind accesul publicului la informaţia de mediu, art. 26). 14.10. Titularul activităţii trebuie să menţină un dosar pentru informarea publică, care să fie disponibil publicului, la cerere. Acest dosar trebuie să conţină următoarele :

- autorizaţia; - solicitarea; - raportarea anuală privind aspectele de mediu netehnice; - alte aspecte pe care titularul autorizaţiei le consideră adecvate.




14.11. Titularul de activitate trebuie să se informeze la începutul fiecărui an calendaristic (luna ianuarie a anului în curs) despre conţinutul raportărilor şi datele limită de predare la autoritatea competentă pentru protecţia mediului.

NOTĂ:

RAM va fi întocmit în conformitate cu ghidul întocmit de autoritatea competentă pentru protecţia mediului. Câte un exemplar al RAM va fi depus atât pe suport electronic cât şi pe hârtie la Agenţia Regională pentru Protecţia Mediului Sibiu, Agenţia pentru Protecţia Mediului Braşov şi Comisariatul Judeţean Braşov al Gărzii Naţionale de Mediu.

15. OBLIGAŢIILE TITULARULUI

15.1. Autorizaţia impune condiţiile de desfăşurare a activităţii instalaţiei din punct de vedere al protecţiei mediului. 15.2. Autorizaţia este emisă în scopul respectării normelor privind prevenirea şi controlul integrat al poluării, definite prin O.U.G. nr. 152/2005 inclusiv măsurile privind gestiunea deşeurilor, astfel încât să se atingă un nivel ridicat de protecţie a mediului, considerat în întregul său, în acord cu

Raportări Frecvenţa raportărilor

Data limită a raportării

Autoritatea competentă la care se face raportarea

Raportul Anual de Mediu (RAM) anual 01 martie

ARPM Sibiu APM Braşov

Raportul anual pentru Registrul poluanţilor emişi şi transferaţi, conform HG 140/2008 (PRTR)

anual 30 aprilie ARPM Sibiu APM Braşov

Raportarea inventarului emisiilor în atmosferă, conform OMAPM nr. 524/2000

anual la solicitarea autorităţii de mediu

APM Braşov

Raportarea situaţiei gestiunii deşeurilor, potrivit H.G. nr. 856/2002


APM Braşov

Raportarea situaţiei gestiunii ambalajelor şi a deşeurilor de ambalaje, conform HG nr. 621/2005 şi O.M 927/2005, cu modificările ulterioare


APM Braşov

Raportarea recuperării şi valorificării deşeurilor industriale reciclabile care intră sub incidenţa OUG nr.16/2001, aprobată de Legea nr. 465/2001, cu modificările ulterioare


APM Braşov

Reclamaţii (când ele există) când există în luna următoare primirii acesteia

APM Braşov CJ Braşov al GNM ARPM Sibiu

Raportarea incidentelor semnificative Imediat ce se produce

la 24 de ore de la data producerii

APM Braşov CJ Braşov al GNM ARPM Sibiu A.N. Apele Române

Raportarea investiţiilor şi cheltuielilor de mediu

lunar la solicitarea autorităţii de mediu

APM Braşov CJ Braşov al GNM ARPM Sibiu

Plan de management al mirosului anual In cadrul RAM APM Braşov ARPM Sibiu




legislaţia în vigoare şi cu obligaţiile din convenţiile internaţionale în domeniu, la care România este parte. 15.3. Conform O.U.G. 152/2005, art. 25: „Autoritatea competentă evaluează periodic condiţiile din autorizaţia integrată de mediu şi, acolo unde este necesar, le revizuieşte. Revizuirea autorizaţiei integrate de mediu este obligatorie în toate situaţiile în care:

a) poluarea produsă de instalaţie este semnificativă încât necesită revizuirea valorilor limită de emisie sau includerea de noi astfel de valori în autorizaţia integrată de mediu;

b) schimbările substanţiale ale celor mai bune tehnici disponibile fac posibilă reducerea semnificativă a emisiilor fără a presupune costuri excesive;

c) siguranţa în exploatare a proceselor sau activităţilor impune utilizarea altor tehnici; d) prevederile unor noi reglementări legale o impun.

15.4. Titularul activităţii are obligaţia să informeze autoritatea competentă cu privire la orice modificări planificate în exploatarea instalaţiei. Autoritatea competentă pentru protecţia mediului va reanaliza, după caz, condiţiile de funcţionare stabilite prin autorizaţia integrată de mediu. 15.5. Conform H.G. nr. 878/2005 – privind accesul publicului la informaţia privind mediul, în scopul diseminării active a informaţiei privind mediul titularul are obligaţia de a informa trimestrial publicul, prin afişare pe propria pagină web sau prin orice alte mijloace de comunicare, despre consecinţele activităţilor şi/sau ale produselor lor asupra mediului. 15.6. Autorizaţia integrată de mediu se suspendă de către autoritatea competentă pentru protecţia mediului care a emis actul de reglementare, pentru nerespectarea prevederilor acesteia sau a planului de acţiuni, după o notificare prealabilă prin care se poate acorda un termen de cel mult 60 de zile pentru îndeplinirea obligaţiilor. Suspendarea se menţine până la eliminarea cauzelor, dar nu mai mult de 6 luni. Pe perioada suspendării, desfăşurarea activităţii este interzisă. În cazul în care nu s-au îndeplinit condiţiile stabilite prin actul de suspendare, autoritatea competentă pentru protecţia mediului dispune, după expirarea termenului de suspendare, anularea autorizaţiei integrate de mediu. Dispoziţiile de suspendare şi, implicit, de încetare a desfăşurării activităţii sunt executorii de drept. 15.7. Orice referire la amplasament va însemna zona marcată pe Planul de delimitare a instalaţiei şi pe Planul de încadrare în zonă, anexe la solicitare. 15.8. Operatorul va respecta condiţiile din autorizaţia integrată de mediu privind modul de exploatare a instalaţiei. 15.9. Operatorul asigură reprezentanţilor autorităţii competente pentru protecţia mediului întreaga asistenţă necesară pentru a le permite să desfăşoare orice inspectie a instalaţiei, prelevare de probe, culegerea oricăror informaţii necesare pentru îndeplinirea atribuţiilor de serviciu. 15.10. Prezenta autorizaţie este emisă în scopul autorizării integrate privind protecţia mediului şi nimic din autorizaţie nu va fi interpretat ca negând obligaţiile statutare ale titularului autorizaţiei sau cerinţele altor acte juridice sau reglementări. 15.11. Titularul activităţii are obligaţia achitării sumelor la Fondul pentru mediu, în conformitate cu O.U.G. 196/2005, aprobată prin Legea 105/2006, cu modificările ulterioare.

16. MANAGEMENTUL ÎNCHIDERII INSTALAŢIEI, MANAGEMENTUL REZIDUURILOR 16.1. În cazul în care titularul de activitate/operatorul urmează să deruleze sau să fie supus unei proceduri de vânzare a pachetului majoritar de acţiuni, vânzare de active, fuziune, divizare, concesionare, ori în alte situaţii care implică schimbarea titularului de activitate, precum şi în caz de dizolvare urmată de lichidare, faliment, încetarea activităţii, acesta are obligaţia de a notifica autoritatea competentă pentru protecţia mediului.




Autoritatea competentă pentru protecţia mediului informează titularul cu privire la obligaţiile de mediu care trebuie asumate de părţile implicate, pe baza evaluărilor care au stat la baza emiterii actelor de reglementare existente. În termen de 60 de zile de la data semnării/emiterii documentului care atestă încheiere uneia dintre proceduri, părţile implicate transmit în scris autorităţii competente pentru protecţia mediului obligaţiile asumate privind protecţia mediului, printr-un document certificat pentru conformitate cu originalul.

Clauzele privind obligaţiile de mediu cuprinse în actele întocmite au un caracter public. Îndeplinirea obligaţiilor de mediu este prioritară în cazul procedurilor de: dizolvare urmată de lichidare, lichidare, faliment, încetarea activităţii. 16.2. În cazul încetării definitive a activităţii întregii instalaţii sau a unor părţi din instalaţie, titularul activităţii trebuie să dezvolte un plan de închidere agreat de autoritatea competentă pentru protecţia mediului şi să obţină aprobările şegale, conform cerinţelor legislative în vigoare. 16.3. Lucrările de închidere definitivă a depozitului se vor face în baza unui proiect de închidere care va fi avizat conform procedurii specifice. Celula 1 de depozitare : - se va solicita acord de mediu pentru închiderea celulei 1, în termen de 6 luni de la emiterea prezentei autorizaţii - se va întocmi planul stării de fapt. Planul se prezintă într-un raster de 60 m x 60 m şi la o scară adecvată 1 :500. Planul stării de fapt se înaintează către ARPM Sibiu, în 6 luni după încheierea umplerii celulei. - sistemul de impermeabilizare trebuie să îndeplinească următoarele cerinţe:

- să fie rezistent pe termen lung şi etanş faţă de gazul de depozit; - să reţină şi să asigure scurgerea apelor de precipitaţii;

- să formeze o bază stabilă şi rezistentă pentru vegetaţie; - să prezinte siguranţă împotriva deteriorărilor provocate de eroziuni;

- să fie rezistent la variaţii mari de temperatură (îngheţ, temperaturi ridicate); - să împiedice înmulţirea animalelor (şoareci, cârtiţe); - să fie circulabil; - să fie uşor de întreţinut;

- aşezarea ultimului strat al sistemului de impermeabilizare la suprafaţă se face când tasările nu mai pot determina deteriorarea acestuia; - în perioada de tasare se poate realiza o acoperire temporară cu un strat de pământ de 30-50 cm pe care se plantează gazon.

16.4. Planul de închidere trebuie să identifice resursele necesare pentru punerea lui în practică şi să declare mijloacele de asigurare a disponibilităţii acestor resurse, indiferent de situaţia financiară a titularului autorizaţiei. 16.5. Dezafectarea, demolarea instalaţiei şi construcţiilor se va face obligatoriu pe baza unui proiect de dezafectare. 16.6. Titularul activităţii are obligaţia ca, în cazul încetării definitive a activităţii, să ia măsurile necesare pentru evitarea oricărui risc de poluare şi de aducere a amplasamentului şi a zonelor aferente într-o stare care să permită reutilizarea lor. 16.7. Titularul activităţii trebuie să facă dovada existenţei unei garanţii financiare pentru a asigura că sunt îndeplinite obligaţiile privind siguranţa depozitului pentru respectarea cerinţelor de protecţie a mediului şi a sănătăţii populaţiei, care decurg din autorizaţie, în conformitate cu art. 11 din HG 349/2005. Garanţia financiară va fi menţinută pe toată perioada de operare, închidere şi urmărire post-închidere a depozitului. 16.8. In conformitate cu art. 12 din H.G. 349/2005, închiderea depozitului de deşeuri se va realiza utilizând Fondul pentru închidere şi urmărire post-închidere a depozitului. Operatorul va prezenta autorităţii competente pentru protecţia mediului o evaluare a costurilor realizării închiderii depozitului conform planului de închidere.




Fondul se păstrează într-un cont deschis la unitatea de trezorerie şi contabilitate publică. Dobânda obţinută constituie sursă suplimentară de alimentare a fondului. Fondul se constituie în limita sumei stabilite prin proiectul depozitului pentru închiderea şi urmărirea post-închidere a depozitului şi se realizează prin eşalonarea anuală a sumei, astfel:

a) din cota-parte din tarifele de depozitare percepute de operator din prima zi a intrării în funcţiune;

b) din cota-parte anuală din suma stabilită prin proiectul depozitului. Cota-parte din din tarifele de depozitare care alimentează fondul se stabileşte prin proiect şi se recalculează la cel mult 3 ani. Fondul se alimentează trimestrial, după finalizarea încasărilor contravalorii operaţiunilor de depozitare pe perioada acelui trimestru, iar controlul depunerii sumelor previzionate se face anual pe toată perioada exploatării depozitului. Consumul fondului se face pe baza situaţiilor de lucrări care se întocmesc o dată cu realizarea lucrărilor, la închiderea depozitului sau a unei părţi a depozitului. Operatorul utilizează fondurile previzionate constituite în acest scop pe baza situaţiilor de lucrări justificative. Controlul alimentării şi utilizării fondului se realizează de către autorităţile competente ale administraţiei publice locale pentru finanţe publice, în conformitate cu prevederile legislaţiei în vigoare. Depozitul sau o secţiune a depozitului se închide în următoarele situaţii:

a) când sunt îndeplinite condiţiile cuprinse în prezenta autorizaţie integrată de mediu referitoare la perioada de funcţionare;

b) la cererea operatorului depozitului şi după analiza şi aprobarea acesteia de către autoritatea competentă pentru protecţia mediului (ARPM Sibiu);

c) prin decizie motivată a autorităţii competente pentru protecţia mediului 16.9. Închiderea şi refacerea celulelor pe măsura epuizării capacităţii lor Straturile sistemului de acoperire asigură:

- reţinerea deşeurilor; - gestionarea producerii levigatului prin controlarea intrării apelor pluviale; - prevenirea scăpărilor necontrolate de gaz din depozit, sau a pătrunderii aerului în masa de

deşeuri; - utilizarea ulterioară a levigatului.

În etapa de închidere se asigură impermeabilizarea depozitului prin: - realizarea hidroizolaţiei alcătuită dintr-un strat de impermeabilizare din pământ argilos cu

grosimea minimă de 0,5m; - executarea unui sistem de drenaj al apei din acoperişul depozitului format dintr-o reţea de

drenuri absorbante şi colectoare, strat drenant cu grosimea mai mare de 0,5 m, geotextil cu rol de protecţie şi filtrare;

- se vor asigura măsurile necesare pentru stabilizarea rampei; - lucrările de reabilitare a sectoarelor umplute cu deşeuri vor începe imediat ce procesul de

stabilizare a deşeurilor permite acest lucru; - se va reface structura solului prin acoperirea depozitului cu un strat cu grosimea de minim

1,0 m, compus din pământ steril şi minim 0,3 m pământ vegetal; - după reabilitare se va proteja suprafaţa prin plantarea de plante ierboase, graminee şi alte

specii vegetale cu rădăcini puţin adânci pentru a nu deteriora stratul de etanşare.

17. FUNCŢIONAREA ÎN CONDIŢII DIFERITE DE FUNCŢIONAREA NORMALĂ

17.1. Titularul activităţii va stabili proceduri referitoare la informarea persoanelor responsabile cu parametrii de performanţă ai instalaţiei, incluzând alarmarea rapidă şi eficientă a operatorilor instalaţiei privind abaterile de la funcţionarea normală a instalaţiei. 17.2. În caz de producere a unei poluări accidentale sau a unui eveniment care poate conduce la poluare iminentă se vor anunţa persoanele cu atribuţii prestabilite pentru combaterea avariilor, în




vederea trecerii imediate la măsurile şi acţiunile necesare eliminării cauzelor şi reducerii ariei de răspândire a substanţelor poluante, îndepartarea prin mijloace adecvate a substanţelor poluante, colectarea, transportul şi depozitarea intermediară în condiţii de securitate corespunzătoare pentru mediu, în vederea recuperării, neutralizării, distrugerea substanţelor poluante. Se vor anunţa imediat autorităţile competente pentru protecţia mediului şi sistemul de gospodărire a apelor asupra desfăşurării operaţiunilor de sistare a poluării accidentale.

Verificarea conformării cu prevederile prezentului act se face de către reprezentanţii Gărzii Naţionale de Mediu- Comisariatul Judetean Braşov, Gărzii Naţionale de Mediu – Comisariatul

Regional Sibiu, Agenţia pentru Protecţia Mediului Braşov şi Agenţia Regională pentru Protecţia Mediului Sibiu




Anexa nr. 1

LISTA DE DEŞEURI SPECIFICĂ DEPOZITULUI DE DEŞEURI Deşeuri municipale şi asimilabile din comerţ, industrie, instituţii, inclusiv fracţiuni colectate separat

20 01 01 Hârtie şi carton 20 01 02 Sticla 20 01 08 Deşeuri biodegradabile de la bucătării şi cantine 20 01 10 Imbrăcăminte 20 01 11 Textile 20 01 28 Vopsele, cerneluri, adezivi şi răşini, altele decât cele specificate la 20 01 27 20 01 30 Detergenţi, alţii decât cei specificaţi la 20 01 29* 20 01 32 Medicamente, altele decât cele menţionate la 20 01 31 20 01 38 Lemn, altul decât cel specificat la 20 01 37* 20 01 39 Materiale plastice 20 01 40 Metale 20 01 41 Deşeuri de la curăţatul coşurilor 20 02 01 Deşeuri biodegradabile 20 02 02 Pământ şi pietre 20 02 03 Alte deşeuri nebiodegradabile 20 03 01 Deşeuri municipale amestecate 20 03 02 Deşeuri din pieţe 20 03 03 Deşeuri stradale 20 03 04 Nămoluri din fosele septice 20 03 06 Deşeuri de la curăţarea canalizării 20 03 07 Deşeuri voluminoase

LISTA DEŞEURILOR ACCEPTATE LA DEPOZITARE ÎN RAMPA ECOLOGICĂ ZONALĂ BRAŞOV Deşeurile din lista de mai jos, se vor putea depozita pe depozit numai acele deşeuri pentru care nu se recomandă aplicarea unie metode de valorificare, conform O.M. 95/2005 privind stabilirea criteriilor de acceptare şi procedurilor preliminare de acceptare a deşeurilor la depozitare şi lista naţională de deşeuri acceptate în fiecare clasă de depozit de deşeuri. Criteriul preliminar de acceptare a deşeurilor în clasa de depozitare a deşeurilor nepericuloase, bazat pe caracteristicile deşeurilor, adoptat în prezenta autorizaţie: deşeul nu trebuie să conţină constituienţii prevăzuţi în Anexele 1D şi să nu aibă proprietăţile prevăzute în Anexa1E la O.U.G. 78/2000 privind regimul deşeurilor, aprobată şi modificată prin Legea nr. 426/2001. Această cerinţă va fi demonstrată de către deţinătorul deşeului prin analize, numai la deşeurile care au la aceeaşi activitate şi coduri de deşeuri periculoase, indicate în coloana a doua a tabelului de mai jos (ex. marcate prin fraza… „altele decât cele specificate la”). Deşeurile nepericuloase lichide se tratează în vederea deshidratării, solidificării, etc., în conformitate cu O.M. 95/2005 privind stabilirea criteriilor de acceptare şi procedurilor preliminare de acceptare a deşeurilor la depozitare şi lista naţională de deşeuri acceptate în fiecare clasă de depozit de deşeuri. Deşeurile periculoase stabilizate se depozitează în celule separate faţă de deşeurile nepericuloase biodegradabile. Pentru fluxurile de deşeuri specifice (ambalaje, nămoluri, etc.) se respectă prevederile actelor normative corespunzătoare. Pentru deşeurile de la poziţiile xx xx 99 din cadrul LISTEI DE DEŞEURI, şi care nu se regăsesc în lista de faţă, se stabileşte tipul de depozit pentru fiecare caz în parte, în funcţie de caracteristicile deşeurilor incluse.




COD DEŞEU Denumire

Deşeuri de la exploatarea minieră şi a carierelor şi de la tratarea fizică şi chimică a mineralelor

01 03 06 Reziduuri, altele decât cele specificate la 01 03 04* şi 01 03 05*

01 03 09 Nămoluri roşii de la producerea aluminei, altele decât cele specificate la 01 03 07*

01 04 11 Deşeuri de la procesarea leşiei şi rocilor care conţin săruri, altele decât cele specificate la 01 04 07*

01 04 12 Reziduuri şi alte deşeuri de la spălarea şi purificarea minereurilor, altele decât cele specificate la 01 04 07* şi 01 04 11

01 05 07 Noroaie de foraj şi deşeuri cu conţinut de baritină, altele decât cele specificate la 01 05 05* şi 01 05 06*

Deşeuri din agricultură, horticultură, acvacultură, silvicultură, vânătoare şi pescuit, de la prepararea şi procesarea alimentelor

02 02 04 Nămoluri de la epurarea efluenţilor proprii 02 03 01 Nămoluri de la spălare, curăţare, decojire, centrifugare şi separare 02 03 02 Deşeuri de agenţi de conservare 02 03 03 Deşeuri de la extracţia cu solvenţi 02 03 05 Nămoluri de la epurarea efluenţilor proprii 02 04 01 Nămoluri de la curăţarea şi spălarea sfeclei de zahăr 02 04 02 Deşeuri de carbonat de calciu 02 04 03 Nămoluri de la epurarea efluenţilor proprii 02 05 02 Nămoluri de la epurarea efluenţilor proprii 02 06 02 Deşeuri de agenţi de conservare 02 06 03 Nămoluri de la epurarea efluenţilor proprii 02 07 03 Deşeuri de la tratamente chimice 02 07 05 Nămoluri de la epurarea efluenţilor în incintă

Deşeuri de la prelucrarea lemnului şi producerea plăcilor şi mobilei, pastei de hârtie, hârtiei şi cartonului 03 03 02 Nămoluri de leşie verde (de la recuperarea soluţiilor de fierbere) 03 03 05 Nămoluri de la eliminarea cernelii din procesul de recirculare a hârtiei 03 03 09 Deşeuri de nămol de caustificare 03 03 11 Nămoluri de la epurarea efluenţilor proprii, altele decât cele specificate la 03 03

10* Deşeuri din industriile pielăriei, blănăriei şi textilă

04 01 01 Deşeuri de la şeruire 04 01 02 Deşeuri de la cenuşărie 04 01 05 Flota de tăbăcire fără conţinut de crom (fără Cr 6+) 04 01 07 Nămoluri, în special de la epurarea efluenţilor în incintă fără conţinut de crom 04 01 09 Deşeuri de la apretare şi finisare 04 02 15 Deşeuri de la finisare cu alt conţinut decât cel specificat la 04 02 14 *

04 02 20 Nămoluri de la epurarea efluenţilor în incintă, altele decât cele specificate la 04 02 19*

Deşeuri de la rafinarea petrolului, purificarea gazelor naturale şi tratarea pirolitică a cărbunilor 05 01 13 Nămoluri de la cazanul apei de alimentare 05 01 14 Deşeuri de la coloanele de răcire 05 01 16 Deşeuri cu conţinut de sulf de la desulfurarea petrolului 05 07 02 Deşeuri cu conţinut de sulf

Deşeuri din procese chimice anorganice 06 03 14 Săruri solide şi soluţii, altele decât cele specificate la 06 03 11* şi 06 03 13*

06 03 16 Oxizi metalici, alţii decât cei specificaţi la 06 03 15*


06 06 03 Deşeuri cu conţinut de sulfuri, altele decât cele specificate la 06 06 02*

Deşeuri din procese chimice organice 07 02 12 Nămoluri de la epurarea efluenţilor în incintă, altele decât cele specificate la 07

02 11*







07 05 14 Deşeuri solide, altele decât cele specificate la 07 05 13*



Deşeuri de la producerea, prepararea, furnizarea şi utilizarea (ppfu) straturilor de acoperire (vopsele, lacuri şi emailuri vitroase), a adezivilor, cleiurilor şi cernelurilor tipografice

08 02 01 Deşeuri de pulberi de acoperire 08 02 02 Nămoluri apoase cu conţinut de materiale ceramice 08 03 07 Nămoluri apoase cu conţinut de cerneluri 08 03 13 Deşeuri de cerneluri, altele decât cele specificate la 08 03 12*

08 03 15 Nămoluri de cerneluri, altele decât cele specificate la 08 03 14*

Deşeuri din procesele termice 10 01 01 Cenuşa de vatră, zgură şi praf de cazan ( cu excepţia prafului de cazan specificat

la 10 01 04* ) 10 01 02 Cenuşa zburătoare de la arderea cărbunelui 10 01 03 Cenuşa zburătoare de la arderea turbei şi lemnului netratat 10 01 05 Deşeuri solide pe bază de calciu, de la desulfurarea gazelor de ardere 10 01 07 Nămoluri pe bază de calciu de la desulfurarea gazelor de ardere 10 01 15 Cenuşa de vatră, zgură şi praf de cazan de la co-incinerarea altor deşeuri decât

cele specificate la 10 01 14*

10 01 17 Cenuşa zburătoare de la co-incinerare, alta decât cea specificată la 10 01 16 *

10 01 19 Deşeuri de la spălarea gazelor, altele decât cele specificate la 10 01 05, 10 01 07 si 10 01 18*


10 01 23 Nămoluri apoase de la spălarea cazanului de ardere, altele decât cele specificate la 10 01 22*

10 01 24 Nisipuri de la paturile fluidizate 10 01 26 Deşeuri de la epurarea apelor de răcire 10 02 01 Deşeuri de la procesarea zgurii 10 02 02 Zgura neprocesată 10 02 08 Deşeuri solide de la epurarea gazelor, altele decât cele specificate la 10 02 07* 10 02 10 Cruste de tunder 10 02 12 Deşeuri de la epurarea apelor de răcire, altele decât cele specificate la 10 02 11*

10 02 14 Nămoluri şi turte de filtrare, altele decât cele specificate la 10 02 13* 10 02 15 Alte nămoluri şi turte de filtrare 10 03 05 Deşeuri de alumină 10 03 16 Cruste, altele decât cele specificate la 10 03 15*

10 03 20 Praf din gazele de ardere, altul decât cel specificat la 10 03 19* 10 03 22 Alte particule şi praf ( inclusiv praf de la morile cu bile), altele decât cele

specificate la 10 03 21* 10 03 24 Deşeuri solide de la epurarea gazelor altele decât cele specificate la 10 03 23*

10 03 26 Nămoluri şi turte de filtrare de la epurarea gazelor, altele decât cele specificate la 10 03 25*

10 03 28 Deşeuri de la epurarea apelor de răcire, altele decât cele specificate la 10 03 27* 10 03 30 Deşeuri de la epurarea zgurilor saline şi scoriile negre, altele decât cele

specificate la 10 03 29* 10 04 10 Deşeuri de la epurarea apelor de răcire, altele decât cele specificate la 10 04 09*

10 05 01 Zguri de la topirea primară şi secundară 10 05 09 Deşeuri de la epurarea apelor de răcire, altele decât cele specificate la 10 05 08*

10 05 11 Scorii şi cruste, altele decât cele specificate la 10 05 10* 10 06 01 Zguri de la topirea primară şi secundară 10 06 02 Scorii şi cruste de la topirea primară şi secundară 10 06 04 Alte particule şi praf 10 06 10 Deşeuri de la epurarea apelor de răcire, altele decât cele specificate la 10 06 09* 10 07 01 Zguri de la topirea primară şi secundară 10 07 02 Scorii şi cruste de la topirea primară şi secundară

10 07 03 Deşeuri solide de la epurarea gazelor




10 07 04 Alte particule şi praf 10 07 05 Nămoluri şi turte de filtrare de la epurarea gazelor 10 07 08 Deşeuri de la epurarea apelor de răcire, altele decât cele specificate la 10 07 07* 10 08 04 Particule şi praf 10 08 09 Alte zguri 10 08 11 Scorii şi cruste, altele decât cele specificate la 10 08 10* 10 08 18 Nămoluri şi turte de filtrare de la epurarea gazelor, altele decât cele menţionate

la 10 08 17* 10 08 20 Deşeuri de la epurarea apelor de răcire, altele decât cele menţionate la 10 08 19* 10 09 03 Zgura de furnal 10 09 10 Praf din gazul de ardere, altul decât cel specificat la 10 09 09* 10 09 12 Alte particule decât cele specificate la 10 09 11* 10 09 14 Deşeuri de lianţi, altele decât cele specificate la 10 09 13* 10 09 16 Deşeuri de agenţi pentru detectarea fisurilor altele decât cele specificate la 10 09

15* 10 10 03 Zgura de furnal 10 10 10 Praf din gazul de ardere, altul decât cel specificat la 10 10 09* 10 10 14 Deşeuri de lianţi, altele decât cele specificate la 10 10 13* 10 10 16 Deşeuri de agenţi pentru detectarea fisurilor altele decât cele specificate la 10 10

15* 10 11 10 Deşeuri de la prepararea amestecurilor, anterior procesării termice, altele decât

cele specificate la 10 11 09* 10 11 14 Nămoluri de şlefuirea şi polizarea sticlei,altele decât cele specificate la 10 11

13* 10 11 16 Deşeuri solide de la epurarea gazelor de ardere, altele decât cele specificate la

10 11 15* 10 11 18 Nămoluri şi turte de filtrare de la epurarea gazelor, altele decât cele specificate

la 10 11 17* 10 11 20 Deşeuri solide de la epurarea efluenţilor proprii, altele decât cele specificate la

10 11 19* 10 12 05 Nămoluri şi turte de filtrare de la epurarea gazelor 10 12 10 Deşeuri solide de la epurarea gazelor, altele decât cele specificate la 10 12 09* 10 12 12 Deşeuri de la smălţuire altele decât cele specificate la 10 12 11* 10 12 13 Nămoluri de la epurarea efluenţilor proprii 10 13 04 Deşeuri de la calcinarea şi hidratarea varului 10 13 07 Nămoluri şi turte de filtrare de la epurarea gazelor 10 13 11 Deşeuri de materiale compozite pe bază de ciment, altele decât cele specificate

la 10 13 09* şi 10 13 10* 10 13 13 Deşeuri solide de la epurarea gazelor, altele decât cele specificate la 10 13 12*

Deşeuri de la tratarea chimică a suprafeţelor şi acoperirea metalelor şi a altor materiale; hidrometalurgie neferoasă

11 01 10 Nămoluri şi turte de filtrare, altele de cât cele specificate la 11 01 09 11 05 02 Cenuşa de zinc

Deşeuri de la modelarea, tratarea mecanică şi fizică a suprafeţelor metalelor şi a materialelor plastice 12 01 13 Deşeuri de la sudură 12 01 17 Deşeuri de materiale de salbare, altele decât cele specificate la 12 01 16* 12 01 21 Piese uzate de polizare mărunţite şi materiale de polizare mărunţite altele decât

cele specificate la 12 01 20* Deşeuri din construcţii şi demolări (inclusiv pământ excavat din amplasamente contaminate)

17 06 04 Materiale izolante, altele decât cele specificate la 17 06 01* si 17 06 03 * 17 08 02 Materiale de construcţie pe bază de ghips, altele decât cele specificate la 17 08

01* 17 09 04 Amestecuri de deşeuri de la construcţii şi demolări, altele decât cele specificate

la 17 09 01*, 17 09 02* si 17 09 03* Deşeuri de la instalaţii de la tratare a reziduurilor, de la staţiile de epurare a apelor uzate şi de la tratarea apelor pentru alimentare cu apă şi uz industrial

19 01 02 Materiale feroase din cenuşile de ardere 19 01 12 Cenuşi de ardere şi zguri, altele decât cele menţionate la19 01 11* 19 01 14 Cenuşi zburătoare, altele decât cele menţionate la 19 01 13* 19 01 16 Praf de cazan, altul decât cel menţionat la 19 01 15* 19 01 18 Deşeuri de piroliză, altele decât cele menţionate la 19 01 17*




19 01 19 Nisipuri de la paturile fluidizate 19 02 06 Nămoluri de la tratarea fizico- chimică, altele decât cele specificate la 19 02 05* 19 03 05 Deşeuri stabilizate, altele decât cele specificate la 19 03 04* 19 03 07 Deşeuri solidificate, altele decât cele specificate la 19 03 06* 19 04 01 Deşeuri vitrificate 19 05 01 Fracţiunea necompostată din deşeurile municipale şi asimilabile 19 05 02 Fracţiunea necompostată din deşeurile animaliere şi vegetale 19 08 01 Deşeuri reţinute pe site 19 08 12 Nămoluri de la epurarea biologică a apelor reziduale industriale, altele decât

cele specificate la 19 08 11* 19 08 14 Nămoluri provenite din alte procedee de epurare a apelor reziduale industriale,

altele decât cele specificate la 19 08 13* 19 09 01 Deşeuri solide de la filtrarea primară şi separarea cu site 19 09 02 Nămoluri de la limpezirea apei 19 09 03 Nămoluri de la decarbonatare 19 10 04 Fracţii de şpan uşor şi praf, altele decât cele specificate la 19 10 03* 19 10 06 Alte fracţii decât cele specificate la 19 10 05* 19 11 06 Nămoluri de la epurarea efluenţilor proprii, altele decât cele specificate la 19 11

05* 19 12 12 Alte deşeuri (inclusiv amestecul de materiale) de la tratarea mecanică a

deşeurilor, altele decât cele specificate la 19 12 11* 19 13 06 Nămoluri de la remedierea apelor subterane, altele decât cele specificate la 19

13 05*




GLOSAR DE TERMENI

1. Autoritatea competentă pentru protecţia mediului

Agenţia Regională pentru Protecţia Mediului Sibiu, Sibiu, str. Hipodromului, nr. 2A, cod 550360 ; Agenţia pentru Protecţia Mediului Braşov, Braşov, str. Politehnicii nr. 3, judeţul Braşov

2.

Autoritatea cu atribuţii de control, inspecţie şi sancţionare în domeniul protecţiei mediului

Comisariatul Regional Sibiu al Gărzii Naţionale de Mediu, Sibiu, Str. Hipodromului, nr. 2A; Comisariatul Judeţean Braşov al Gărzii Naţionale de Mediu Braşov, str. Politehnicii nr. 3, judeţul Braşov

3. Autoritatea centrală de protecţie a mediului

Ministerul Mediului şi Pădurilor B-dul Libertăţii, nr. 2, Sector 5, Bucureşti Agenţia Naţională pentru Protecţia Mediului Bucureşti, Splaiul Independenţei, nr. 294, sector 6

4. Titularul/operatorul activităţii Persoana juridică care operează ori deţine controlul instalaţiei, aşa cum este prevăzut în legislaţia naţională, sau care a fost investită cu putere economică decisivă asupra funcţionării instalaţiei, respectiv S.C. FIN ECO S.A.

5. BAT

Stadiul de dezvoltare cel mai avansat şi eficient înregistrat în dezvoltarea unei activităţi şi a modurilor de exploatare, care demonstrează posibilitatea practică a tehnicilor specifice de a constitui referinţă pentru stabilirea valorilor limită de emisie în scopul prevenirii poluării, iar în cazul în care acest fapt nu este posibil, pentru a reduce în ansamblu emisiile şi impactul asupra mediului, în întregul său.

7. CBO5 Consumul biochimic de oxigen la 5 zile.

8. CCOCr Consumul chimic de oxigen – metoda cu dicromat de potasiu.

9. dB(A) Decibeli (curba de zgomot A)

10. IPPC Prevenirea, reducerea şi controlul integrat al poluării.

11. Instalaţie IPPC

Orice instalaţie tehnică staţionară, în care se desfăşoară una sau mai multe activităţi prevăzute în anexa 1 din OUG nr. 152/2005, precum şi orice altă activitate direct legată, sub aspect tehnic, de activităţile desfăşurate pe acelaşi amplasament, susceptibilă de a avea efecte asupra emisiilor şi poluării.

12. RAM Raport anual de mediu

13. EPRTR

H.G. nr. 140/2008 privind stabilirea unor măsuri pentru aplicarea prevederilor Regulamentului (CE) al Parlamentului European şi al Consiliului nr. 166/2006 privind înfiinţarea Registrului European al Poluanţilor Emişi şi Transferaţi şi modificarea directivelor Consiliului 91/689/CEE şi 96/61/CE;

17. Prejudiciu O schimbare negativă măsurabilă a unei resurse naturale sau o deteriorare măsurabilă a unui serviciu legat de resursele naturale, care poate surveni direct sau indirect

18. Ameninţare iminentă cu un prejudiciu

O probabilitate suficientă de producere a unui prejudiciu asupra mediului în viitorul apropriat

19. Prejudiciul asupra mediului

a) prejudiciul asupra speciilor şi habitatelor naturale protejate - orice prejudiciu care are efecte semnificative negative asupra atingerii sau menţinerii unei stări favorabile de conservare a unor astfel de habitate sau specii; caracterul semnificativ al acestor efecte se evaluează în raport cu starea iniţială, ţinând cont de criteriile prevăzute în anexa nr. 1; prejudiciile aduse speciilor şi habitatelor naturale protejate nu includ efectele negative identificate anterior, care rezultă din acţiunile unui operator care a fost autorizat în mod expres de autorităţile competente în concordanţă cu prevederile legale în vigoare; b) prejudiciul asupra apelor - orice prejudiciu care are efecte adverse semnificative asupra stării ecologice chimice şi/sau cantitative şi/sau potenţialului ecologic al apelor în cauză, astfel cum au fost definite în Legea nr. 107/1996, cu modificările şi completările ulterioare, cu excepţia efectelor negative pentru care se aplică art. 27 din Legea nr. 107/1996, cu modificările şi completările ulterioare; c) prejudiciul asupra solului - orice contaminare a solului, care reprezintă un risc semnificativ pentru sănătatea umană, care este afectată negativ ca rezultat al introducerii directe sau indirecte a unor substanţe, preparate, organisme sau microorganisme în sol sau în subsol.




CUPRINS 1. DATE DE IDENTIFICARE A TITULARULUI ACTIVITĂŢII …….. ……… …. … …….. … 2 2. TEMEIUL LEGAL.. …….. ………… …….. …….. ………………………………….. ….. …… . 2 3. CATEGORIA DE ACTIVITATE ……. …….. …….. …….. …….. ….. ……………….. …… .. 5 4. DOCUMENTAŢIA DE SOLICITARE .…………………………………………………. …… ... 5 5. MANAGEMENTUL ACTIVITĂŢII……………………………………………….. … …. …… . 6 5.1. Conştientizare şi instruire.. … … ... ……. …….. …….. ……. …….. ………………… …6 5.2. Responsabilităţi ………………………………………………………………… … … … 6 5.3. Acţiuni de control … …….. …….. …….. …….. …….. …….. …………………. …. …. 7 5.4. Raportări …….. …….. …….. …….. …….. …….. …….. ………………… .. ... …. …. .. 8 5.5.

5.6. Documente/Registru de funcţionare ……………… ……………… ………………… ….Notificarea autorităţilor …….. …,. ……… ………………………………………………

8 8

6. MATERII PRIME ŞI AUXILIARE …. …………….. ………….. …………… ……… …. …. … 9 7. RESURSE: APA, ENERGIE, GAZE NATURALE………………………………... …. …. …… 9 8. DESCRIEREA INSTALAŢIILOR ŞI A FLUXURILOR TEHNOLOGICE EXISTENTE PE

AMPLASAMENT ………… ……………. ……………. ………….. ……….. ………… …… … 10 8.1 Descrierea amplasamentului ..... ........ ........ ........ ........ ........ ........ ........ ........... ….. …. 10 8.2 Construcţia depozitului ........... ..... ........ ......... ............. .......... ..... . . .…. ……… …. …. 11 9. INSTALAŢII PENTRU REŢINEREA, EVACUAREA ŞI DISPERSIA

POLUANŢILOR ÎN MEDIU ……….. ……….. …………… ………. …… …. ……… ….. ….. . 14 9.1 Emisii în atmosferă ….. …. . ….. ……………. ……….. ……….. ……… ………. …….. 14 9.1.2. Emisii fugitive şi măsuri de reducere .................. ………. ……………. ………… 14 9.2 Instalatii de colectare, tratare si evacuarea apelor uzate ……. …….. …. …. ………… 15 9.3 Emisii pe sol …….. ……… ……… ……….. …………… …………. …………. ….. …. 18 10. CONCENTRAŢII DE POLUANŢI ADMISE LA EVACUAREA ÎN MEDIUL

ÎNCONJURĂTOR, NIVEL DE ZGOMOT ….. ………….. ………… ……… ………. …… … 18 10.1

10.2 Aer ............. ....................... ...................... .................... .................... ...................... .............Apă ..................... ................. ................... ............... .. ….……….. ………….. ……… ……

18 18

10.3. Zgomot şi vibraţii .......... ............... ................ .......... .. ……………… ……………. ……. 20 11. MANAGEMENTUL DEŞEURILOR .......... .......... ............ ......... .... . ….…. …… …... ….. …… 20 12. INTERVENŢIA RAPIDA, PREVENIREA ŞI MANAGEMENTUL SITUAŢIILOR

DE URGENŢĂ ……. …. ....... ...... ……….. …………. ……….. ….. ……………… ………… .. 22

13. MONITORIZAREA ACTIVITĂŢII ………. ………… ………. …………. ……………. …… .. 23 13.1 Prevederi generale privind monitorizarea ………. …………. …….. ………… …. …… 23 13.2 Automonitorizarea tehnologică a depozitului.. …………. ………….. …………… ………23 13.4 Automonitorizarea calităţii factorilor de mediu pentru faza de exploatare … ........ ....... 24 13.5

13.6 Monitorizarea emisiilor în aer ……………… ……………. ………………… …………..Monitorizarea emisiilor în apă ……………… ……………….. ……………. ……………

25 25

14. RAPORTĂRI LA AUTORITATEA COMPETENTĂ PENTRU PROTECŢIA MEDIULUI... . 26 15. OBLIGAŢIILE TITULARULUI....................................................................................……. ……. 28 16. MANAGEMENTUL ÎNCHIDERII INSTALAŢIEI, MANAGEMENTUL REZIDUURILOR .

....................................... …… ……………………. ……………………. ……………… ………… 29

17. FUNCTIONAREA ÎN CONDIŢII DIFERITE DE FUNCŢIONAREA NORMALĂ …. ….. .… 31 Anexa nr. 1 – Lista de deşeuri specifică depozitului ... .......... ........ ......... ....... ...... ............ ................... 32 Glosar de termeni. ………… ……..… .……….. ……………. ……………. ………………… ….. …… 39

agenŢia regionalĂ pentru protecŢia mediului sibiu proiectarpmsb.anpm.ro/upload/29758_proiect...

Documents