Cresterea ciupercilor. Agaricus si Pleurotus, ciuperci cautate pe piata. Ciupercile sunt un produs agroalimentar foarte apreciat in toate anotimpurile, m ai ales iarna cand legumele se gasesc in cantitati reduse in Europa. Datorita us urintei de cultivare ciupercile pot constitui baza unei afaceri de succes pentru oricine. Ciupercile au fost pentru prima data mentionate in literatura de catre Hipocrate care scria in 400 A.C. despre valoare medicinala a ciupercilor. In ciuda afirmatiilor ca ciupercile pot sa creasca in orice gaura mai intunecoas a, cresterea ciupercilor pentru comercializare necesita incaperi speciale echipa te cu ventilatoare. Desi ciupercile sunt de obicei crescute in intuneric, lipsa luminii nu este o necesitate. Ciupercariile pot fi considerate reciclatoare a deseurilor din alte ferme. Ciupe rcile folosesc pe post de hrana deseurile altor ferme cum ar fi: fan, frunze uscat e, balegar sau gainat. Ciupercile nu au capacitatea de a prelucra lumina soarelui precum fac plantele v erzi care se bucura de prezenta clorofilului. Ciupercile extrag carbohidratii si proteinele dintr-un mediu bogat in materie organica de natura vegetativa care d e obicei este in stare de putrefactie. Aceasta materie organica trebuie preparat a in compost pentru ca ciupercile sa il consume. Daca compostul este corect prep arat poate fi folosit exclusiv pentru cresterea culturii de ciuperci dorite. La un moment dat a descompunerii materiei veti opri procesul de putrefactie pentru a planta ciupercile pentru ca ele sa devina principalul organism care beneficiaz a de acest mediu. CRESTEREA CIUPERCILOR PLEUROTUS SI AGARICUS Dupa cum am mai scris, ciupercile au nevoie de un suport organic pe care sa crea sca si din care sa isi procure hrana. Spre deosebire de alte plante ciupercile n u au nevoie de lumina dupa cum lipsa luminii nu este necesara. Ciupercile au nev oie de o incapere care se fie termic izolata si bine aerisita. Dar partea creste rii efective a ciupercilor in aceste incaperi este partea usoara din toata aface rea, partea grea consta in prelucrarea compostului. Prelucrarea compostului e un proces destul de lent: dureaza cam o luna si necesi ta multa munca si materie prima. Odata ce avem compostul este asezat pe niste ra fturi sau saci de plastic in care se presara si miceliul pentru ca dupa 10-12 zi le sa apara primii muguri sau primordiile de fructificare , dupa alte 6 zile sa apa ra butonii de fructificare. Dupa 3 saptamani de insamantare va aparea primul val de ciuperci gata de recoltare. Perioada de recoltare tine cam 40-45 zile si la fiecare 2 zile apare o noua recolta. Astfel de pe 1mp se culeg cam 10 kg de ciup erci Agaricus pe un ciclu. La sfarsitul ciclului se sterilizeaza incaperea pentr u ca sporii generatiei precedente sa nu imbolnaveasca cu virusi si bacterii urma toarea generatie de ciuperci. Urmatorul ciclu se incepe imediat dupa sterilizare . In dependenta de conditiile de temperatura pe timpul iernii pe care le oferiti se pot creste 2-3 cicluri pe an. 10 August 2008 | Categoria Uncategorized | 34 comentarii Specii de ciuperci comestibile care cresc in ferme Vom prezenta cele mai cunoscute ciuperci care se cresc in ciupercarii. Pentru fi ecare specie prezentam o mica descriere si temperatura de fructificare desi vom explica mai tarziu la ce foloseste aceasta temperatura. FAMILIA PLEUROTUSCiupercile Pleurotus sunt de forma asimetrica si cresc grupate in buchete. Picio rul gros, scurt si carnos se continua cu palaria ce are forma asemanatoare unei scoici. Pe partea inferioara a palariei se afla lamelele producatoare de spori, de culoare alb-crem, ce coboara pana la baza piciorului. Ciupercile Pleurotus sunt rezistente la variatii mari de temperatura si suporta temperatura de pana la -20 gr C. Sunt economic viabile deoarece sunt rezistente la atacul diverselor boli, nu necesita tratament cu pesticide si cere un volum m ic de manopera. Pe de alta parte exista si riscuri in cresterea acestor ciuperci : palaria ciupercilor nu are o membrana care sa acopere lamelele cu spori astfel i ncat sporii circula liberi in aerul din spatiu si pot infesta ulterioarele ciclu ri de productie cu bacterii sau virusi. Deasemenea sporii din aer poti fi inhala ti de catre lucratori ducand la probleme respiratorii si alergii. Pleurotus Ostreatus este o ciuperca de culoare vanata cunoscuta si sub numele de Pastravul de Fag sau Burete de Fag. Temperatura de fructificare: 10-16 gr C. Pleurotus Florida este o ciuperca de culoare crem foarte apreciata de cultivator i datorita costurilor energetice scazute si de consumatori datorita aromei placu te. Temperatura de fructificare: 20-23 gr C Pleurotus HK35 este de culoare crem deschis si are avantajul ca se comporta foar te bine la temperaturi scazute 10-20 gr C cat si ridicate 22-24 gr C. Temperatur a de fructificare: 14-20 gr C. Pleurotus Djamor este de culoare roza cu aroma foarte placuta si prezinta calita ti culinare excelente si o producerea este relativ usoara. Aceste ciuperci nu se cresc inca in Romania (din informatiile care le detinem in momentul asta). FAMILIA AGARICUS In romana se mai foloseste si denumirea de ciuperca criofila sau in engleza butto n mushrooms . Genul Agaricus cuprinde aproximativ 100 specii dintre care o parte s unt otravitoare. Agaricus Bisporus este o ciuperca de culoare alba sau crem. Aceste ciuperci au r eusit sa mentina suprematia productiei in genul Agaricus. Temperatura de fructif icare: 12-18 gr C. Agaricus Edulis este de culoare alba cunoscuta si sub denumirea de bulgare de zap ada deoarece are palaria neteda, fara scuame. Aceste ciuperci necesita costuri mi ci de productie fata de Bisporus si e mai rezistenta la virusi. Temperatura de f ructificare: 23-25 gr C Agaricus Blazei este de culoare alba, cu suprafata neteda si cu o mica concavita te in centru. Mai este cunoscuta sub denumirea de God s mushroom , adica ciuperca zeu lui. In prezent nu se cultiva in Romania. Temperatura de fructificare: 21-26 gr C LENTINUS EDODES (SHIITAKE) Despre aceste ciuperci vom vorbi aparte deoarece atat modul de productie cat si popularitatea lor le plaseaza pe un loc mai special. Aceste ciuperci sunt produs e in cea mai mare cantitate in comparatie cu alte specii de ciuperci in lume. O alta denumire pentru Lentinus Edodes este Shiitake (din japoneza) sau Ciuperca parfumata de castan datorita aromei puternice asemanator cu cel de banana. Isi amplifica aroma in stare conservata si este foarte rezistenta la boli si daunato ri.Cultivarea acestor ciuperci se face pe busteni astfel incat despre cresterea lor vom discuta aparte, dupa ce vom aborda cultivarea ciupercilor Pleurotus si Agar icus pe compost. 10 August 2008 | Categoria Uncategorized | 3 comentarii Alegerea speciilor de ciuperci comestibile Pentru inceput trebuie sa stiti ca semintele ciupercilor numite miceliu sunt sub f orma de spori si se imprastie foarte usor in spatiu astfel incat nu puteti sa ins amantati pentru o noua generatie cu acesti spori. Samanta trebuie cumparata de la u n laborator care introduce miceliul in boabe de grau sau alta forma pentru a put ea fi manevrabil intr-o ciupercarie. Pentru orice noua generatie de ciuperci car e o veti cultiva veti avea nevoie de noi seminte cumparate de la laborator. Pent ru lista cu magazinele ce vand miceliu consultati Vanzatori de miceliu Luati legatura cu magazinele care vand miceliu si intrebati de speciile de ciupe rci pentru care au miceliu prelucrat. Intrebati vanzatorul despre proprietatile speciilor de ciuperci, temperatura lor de fructificare, rezistenta la boli, pute rea de productie si alte avantaje sau dezavantaje. Apoi ganditi-va daca aveti mai mult acces catre niste buturugi sau catre diverse deseuri agriculturale pentru ca raspunsul va va orienta spre alegerea intre ciu percile Lentinus sau una dintre ciupercile Pleurotus sau Agaricus. 10 August 2008 | Categoria Uncategorized | 2 comentarii Compostul. Metode de prelucrare. Prelucrarea compostului Produsele reziduale din complexele de crestere a animalelor se folosesc la prega tirea compostului. Compostarea, prin definitie, este un proces de transformare b iochimica, fizico-chimica si microbiana a reziduurilor organice. Aceasta transfo rmare dureaza cam o luna si necesita multa munca din partea producatorului. Pentru producerea compostului sunt necesare urmatoarele materiale: * paie de grau, orz sau orez, * balegar de cal pe baza de paie care sa fie proaspat de maximum o luna, neferme ntat, de culoare galbena * gainat solid * balegar de porc uscat Necesarul de compost se calculeaza in functie de suprafata care dorim sa o insam antam. In medie se foloseste 80-100 kg de compost pe metru patrat de cultivare. In continuare vom presupune ca dorim sa cultivam pe o suprafata de 10 mp, adica vom pregati compost de 800 kg - 1 tona. Pentru o tona de compost avem nevoie de 500 kg de material initial uscat, adica paie, balegar si gaienat in proportie de : 50% balegar de cal si porc, 20% gaienat si 30% paie. Se recomanda pregatirea u nei cantitati mai mari de o tona de compost, altfel s-ar putea ca materia prima sa nu treaca prin procesul de fermentare. Pregatirea compostului se face in apropierea ciupercariei pe o platforma de cel putin 10 mp pentru o tona de compost care sa fie de beton pentru ca lichidul ce iese din balegar sa nu fie absorbit de pamant. Platforma ar trebui sa fie inclin ata putin spre mijloc si sa aiba un acoperis pentru a feri de uscaciune sau de s palare din cauza precipitatiilor. Daca se doreste pregatirea compostului si in perioada iernii ar trebui sa gasiti o modalitate de a inchide platforma pentru ca temperatura sa nu scada sub 0 gr C. Deasemenea se poate prevedea platforma cu m ici jgheaburi pe margini pentru a retine lichidul ce iese din balegar. Materiale auxiliare pe langa deseurile organice se folosesc: ipsos (pentru const ructii), malt (de la fabrica de bere), sulfat de cupru, uree tehnica. Odata ce avem totul pregatit incepem preinmuierea care dureaza 12 zile. In aceas ta faza paiele se vor aseza gramada pe platforma pentru ca pe parcursul a 6 zile sa fie udate si tasate zilnic. Apoi paiele vor fi amestecate cu balegarul si ga ienatul si tot amestecul va fi udat si tasat alte 6 zile. In cea de-a 13-a zi se adauga 2 kg uree si se afaneaza materialul dandu-i forma dreptunghiulara cam de 2-3 m inaltime. Apoi la fiecare 3-4 zile, cam de 3-4 ori, se adauga la material cate 24 kg ipsos si se intoarce. Declansarea procesului de compostare ar trebui sa fie semnalizat printr-o temperatura ridicata de 60-65 gr C la cateva zile du pa cea de-a 13-a zi. Temperatura ar trebui sa fie verificata in mod regulat. Dac a temperatura stationeaza la 40-45 gr C atunci se necesita o mica afanare pentru ca sa patrunda mai mult aer in interiorul gramezii. Daca temperatura depaseste 70 gr C riscati sa ardeti paiele si atunci rearanjati gramada astfel incat sa cr esteti inaltimea si tasati putin gramada. Daca scade umiditatea se cer cateva st ropiri a gramezii. Procesul de pasteurizare se face prin evacuarea aerului incalzit din interior. P entru aceasta introduceti sub gramada niste jgheaburi perforate. Apoi acoperiti gramada cu politilena timp de 48 ore. Verificati temperatura dinauntru, ar trebu i sa fie de 21-25 gr C. ALTE METODE DE PREGATIRE A COMPOSTULUI Metoda II: Aceasta metoda, bazata pe paie este recomandata incepatorilor pentru usurinta cu care se prepara. Alegeti paie fara urme de mucegai pentru a nu compromite cultu ra de ciuperci. Aveti nevoie de un butoi metalic bine spalat si dezinfectat. Ase zati o sita metalica cam la 10-15 cm de la fundul butoiului. Paiele puteti sa le folositi intregi sau tocate cam de 5-10 cm, desi se prefera paiele tocate pentr u usurinta cu care imbiba apa. Dupa ce ati pus paiele in butoi asezati o alta si ta deasupra paielor si o greutate peste sita. Umpleti butoiul pana la fara o pal ma de la marginea butoiului. Acoperiti butoiul cu un capac si incalziti apa pana la 75-80 gr C. Pastrati temperatura de 80 gr C timp de 4-5 ore. Stingeti focul si lasati totul pe a doua zi cand veti varsa continutul butoiului pe o platforma de beton putin inclinata. Imprastiati paiele astfel incat sa fie intr-un strat de 15 cm. Dupa cateva zile puteti folosi compostul astfel obtinut. Metoda III: Acest compost se face doar din paie si gunoi de pasare solid. Aveti nevoie de: 1 000 kg paie grau, 400 kg gunoi de pasari solid, 200 kg malt, 60 kg ipsos, 20 kg uree tehnica. Faceti o preinmuiere a paielor timp de 6 zile, apoi amestecati gun oiul de pasare si ureea si lasati alte 6 zile. Executati 4-5 intoarceri de 4-5 o ri adaugand malt si ipsos la fiecare intoarcere. 10 August 2008 | Categoria Uncategorized | 1 comentariu Amenajarea spatiului pentru cresterea ciupercilor Pentru cresterea efectiva a ciupercilor aveti nevoie de un spatiu inchis care po ate fi un subsol, cladire veche, magazie, depozit, grajd, garaj, sera sau sopron . Sub nici o forma sa nu cresteti ciuperci intr-un spatiu locuibil deoarece spor ii emanati de ciuperci sunt daunatori plamanilor cauzand probleme de respiratie. Spatiu, in mod ideal, ar trebui sa fie dotat cu ventilatoare plasate la nivelulculturii de ciuperci. Altfel asigurati niste aerisiri manevrabile, niste mici f erestre, care totusi sa nu faca curent la nivelul culturii. Deasemenea ar trebui sa aveti acces la o sursa de apa in interiorul incaperii sau in apropiere. Inca perea ar trebui sa poata fi dezinfectata termic sau chimic in mod periodic. In plus spatiul ales ar trebui sa fie dotat cu o izolare termica ridicata, adica sa nu permita variatii de temperatura mai mari de 2-3 gr C intre ziua si noapte . Pentru o buna izolare termica asigurati-va ca aveti fie perne de aer intre pla fon si acoperis, fie o camera tampon la intrare, fie tapetati pe exterior cu un strat izolator de polistiren, vata minerala sau un strat de paie sau trestie. Ac este metode de izolare asigura un ciclu, maxim doua cicluri de ciuperci pe an. P entru o productie de 3 cicluri pe an ar trebui sa asigurati o ventilare permanen ta cu aer cald. Daca aveti ventilatoare cu aer cald, construiti niste tampoane d in tifon cu un strat 1 cm de vata inauntru tifonului care vor fi plasate in fata ventilatorului pentru a retine sporii de miceliu. Tampoanele ar trebui sa fie s chimbate o data pe luna. Insamantarea compostului cu miceliu Dupa introducerea compostului in local se va lasa 24-48 ore pentru a se raci. Te mperatura in interiorul compostului nu trebuie sa depaseasca temperatura camerei . Pentru o racire mai grabnica puteti sa amestecati compostul cu mana sau cu fur ca. Aranjarea compostului in incapere poate fi facuta in doua moduri. Prima metoda a r fi sa asezati compostul pe niste rafturi astfle incat sa repartizati uniform p e un metru patrat cam 100 kg compost. Pentru a insamanta compostul aveti nevoie cam de 0,7-1 kg miceliu la 100 kg compost. Jumatate din cantitatea miceliului o imprastiati uniform deasupra stratului de compost si apoi sapati cu mana compostul , adica faceti mici intoarceri a compostului astfel incat miceliul sa cada in in terior. Mai presarati o data miceliu deasupra stratului si mai sapati o data, de d ata asta pana la fundul stratului. Se taseaza usor stratul si se niveleaza, apoi mai imprastiati putin miceliu de control deasupra. Stratul de compost cu miceli u inauntru se va acoperi cu o mixtura din 50% pamant de telina, 17% nisip, 33% p raf de carbune. O alta metoda de a aranja compostul este sa il puneti in pungi de politilena de 0.05-0.1 mm grosime cu diametru de 25-30 cm si inaltime de 70 cm. In acesti saci se va plasa compostul in straturi de 10-12 cm peste care se va presa miceliu. P este ultimul strat nu se va presara miceliu. Nu lasati aer in saci atat printre compost cat si in partea deasupra a sacului. Pentru asta tasati compostul cu o b atere usoara cu palma. Pentru saci cu dimensiunile amintite se vor pune cam 15-1 8 kg de compost printre care se va presara 0,5 - 0,75 kg miceliu. Dupa umplerea sacilor se vor perfora cu niste gauri de diametru de 10-12 mm la distante de 1215 cm intre gauri. Fundul sacului se va perfora cu niste gauri mici pentru a fac ilita evacuarea apei in surplus. Dupa insamantare temperatura in spatiu trebuie sa fie 20-24 gr C pentru a realiz a incubarea miceliului. Diferentele dintre zi si noapte sa nu fie mai mari de 34 gr C. Umiditatea relativa a aerului sa fie de 85% prin mentinerea mixturii de acoperire si a pardoselii permanent umede. Ventilatia trebuie sa fie de 1-2 mc a er/ora/m.p. Cresterea si recoltarea ciupercilor Odata compostul insamantat si mentinute conditiile de mediu, dupa 10-15 zile ar trebui sa vedeti mici inele albe de miceliu care ies la suprafata. Peste alte ca teva zile va incepe recoltarea. In faza in care incep primele fructificatii temp eratura in incapere trebuie sa fie cea mentionata la prezentarea fiecarei specii de ciuperci. Daca nu este mentinuta temperatura in limitele accesibile specieidate atunci ciupercile aparute se inmoaie, pier, apar din ce in ce mai putine si intr-un final se compromite intreaga cultura. Temperatura de fructificare trebu ie mentinuta pe parcursul intregii perioade de fructificare. Umiditatea sa fie 8 0-95%, ventilatia de 1-2 mc aer/ora/m.p cu viteza aerului nu mai mare de 3 m/sec (la viteza mai mica de 3 m/s flacara unei lumanari aprinse nu palpaie). In cazu l in care ventilatia este insuficienta piciorul ciupercii se alungeste, palaria se micsoreaza si se deschide prematur astfel scazand valoarea comerciala. Deoarece compostul a fost prelucrat in mod clasic cu pasteurizare naturala pot a parea in cultura niste musculite negre (Phorideae) care se vor combate cu Dimili n in concentratie de 0,15-0,2% sau Karate de 0,2%. Pe perioada recoltarii sa aveti grija sa pliviti ciupercile bolnave cu varful un ui cutit. Locul ramas liber se va acoperi cu mixtura de pamant de telina, nisip si praf de carbune in proportiile amintite mai sus. Perioada recoltarii tine cam 40-45 zile, timp in care apar ciupercile in 5-6 val uri, fiecare val avand 3-5 recoltari in interval de 2-3 zile. Inainte de recoltare nu se fac stropiri. Momentul recoltarii ciupercilor apare c and voalul este destul de intins si nu a inceput sa se rupa iar marimea palariei este maxima. Se face o sortare a ciupercilor in dependenta de calitatile comerciale, deschide rea palariei, diametrul palariei si dimensiunile piciorului. O data rupte ciuper cile nu se pastreaza mai mult de 4 zile la temperatura camerei. Pregatirea spatiului de cultura pentru un nou ciclu Inaintea golirii spatiulu de cultura se face o dezinfectare termica a compostulu i uzat prin injectarea aburului direct in incapere si mentinerea compostului uza t la 60-70 gr C timp de 12-24 ore urmat de o racire. Abia dupa aceasta se poate goli incaperea de compost. Compostul se transporta si se depoziteaza la distanta mare de incaperea in care se cresc ciupercile. Compostul poate fi folosit imediat pentru fertilizarea solu lui in camp. Daca se doreste folosirea compostului ca ingrasamant pentru sere se prefera sa se pastreze cel putin un an deoarece compostul proaspat folosit are multe saruri nocive plantelor verzi. In spatiile de cultura sezoniere, unde nu urmeaza imediat un alt ciclu de creste re a ciupercilor se recomanda o dezinfectare chimica prin stropirea cu o solutie de sulfat de cupru 4-5 % sau soda caustica 10% si abia dupa aia se evacueaza co mpostul. Camera golita de compost, bine aerisita si dezinfectata e gata pentru un nou cic lu de ciuperci. 10 August 2008 | Categoria Uncategorized | 12 comentarii Cresterea ciupercilor Lentinius (pe busteni) Din punct de vedere comercial trebuie subliniat succesul pe care aceste ciuperci il cunosc pe piata in ultima vreme. Astfel, daca Lentinus era apreciat cu preca dere in zona asiatica, acum este una din ciupercile cu cea mai mare cautare in s upermarketurile europene si americane. Succesul se poate explica atat prin calit atile ciupercii cat si prin usurinta cu care se adapteaza unui climat artificial . Spre deosebire de ciupercile Pleurotus si Agaricus, ciupercile Lentinus au nevoi e de un alt fel de suport organic pe care sa creasca. Ciupercile Lentinus prefera seva lemnului fata de compost pe post de hrana. Astfel pentru cresterea ciuper cilor Lentinus aveti nevoie, pentru proba de cel putin 100 busteni, sau, pentru o afacere ceva mai serioasa cel putin 5000 busteni cam de 1- 1,5 m lungime si in tre 10 si 15 cm diametru. Acesti busteni vor fi insamantati cu miceliu si vom as tepta ca miceliu sa cucereasca busteanul cu radacinile sale pentru ca sa creasca ciu perci bune pentru comercializare cam de 12-20 cm diametrul palariei. Ca si la ci upercile Pleurotus si Agaricus, partea de crestere efectiva a ciupercilor este u soara, partea grea este pregatirea substratului nutritiv al ciupercilor. Atat ob tinerea cat si pregatirea bustenilor este partea grea si necesita toata munca. Odata ce aveti bustenii pregatiti si insamantati vor creste ciuperci timp de 3-5 ani. Pregatirea si altoirea bustenilor Ciupercile Lentinus cresc atat in mod natural cat si artificial pe trunchiurile copacilor. Pentru a simula conditiile salbatice de crestere a acestor ciuperci a veti nevoie de multe buturugi de 10-15 cm diametru si 1- 1,5 m lungime. Buturugi le se prefera a fi de stejar, desi se pot creste si pe carpen, ulm, plop, salcam . De mentionat ca lemnul moale de pin sau brad nu poate fi folosit pentru creste rea ciupercilor precum si steajul rosu. Buturugile ar trebui taiate toamna, iarna sau primavara, preferabil intre octomb rie si februarie. Depozitati buturugile pe un suport, nu lasati sa intre in cont act cu murdarie. Puteti sa procurati buturugile din copaci care nu au fost taiat i de mai mult de 2 luni. Aveti grija ca scoarta copacului sa nu fie afectata la taiere. Odata ce aveti cel putin 5000 buturugi pentru o afacere medie urmatorul pas ar f i sa gauriti buturugile. Altoirea buturugilor urmeaza la nu mai mult de 2 saptam ani dupa ce au fost taiate. Aveti nevoie de un burghiu pentru a face gauri de 0, 75 cm diametru si de 2,4 cm adancime. Faceti cam 20-30 gauri pe buturuga la dist ante de 15-17 cm intre ele pe lungime si 4-5 cm pe latime. In aceste gauri veti pune cat incape miceliul procurat. Pentru a va asigura ca pe bustean vor creste doar ciupercile Shiitake fara alti competitori pentru hrana cum ar fi bacterii s au alte ciuperci veti astupa gaurile cu ceara calduta. Aveti grija ca ceara sa n u fie fierbinte ca sa nu ia foc busteanul. Apoi insemnati pe bustean data altoir ii. Cresterea ciupercilor Lentinius Dupa altoire bustenii se vor pune intr-o zona umbrita. Umiditatea este deosebit de importanta pentru buna dezvoltare a ciupercilor si va trebui sa fie urmarita regulat. Este important ca bustenii sa nu fie niciodata uscati, dar nici sa nu fie foarte umezi sa mucegaiasca. Va trebui asigurata o buna aerisire pentru a preveni muce gairea. In timpul incubatiei bustenii vor fi udati timp de 12 ore odata sau de d oua ori pe luna, mai ales in perioadele secetoase din vara. Prima productie de ciuperci va iesi in aproximativ 6-18 luni, urmand ca timp de 3-5 ani bustenii sa produca in mod constant ciuperci. Productiile cele mai bune vor fi obtinute in cel de-al doilea si cel de-al treilea an. Recoltarea ciupercilor Lentinius Fructificarea se anunta prin niste mici inele albe de miceliu la capatul bustean ului. In acest moment puteti sa aranjati busteanul putin inclinat sprijinit de c eva pentru a usura recoltarea productiei. Ciupercile pot fi fortate sa fructific e printr-o udare masiva. Daca cresteti ciupercile afara, fara incaperi cu incalzire, e mai bine sa asteptati ploile de primavara sau toamna. Daca doriti o produ ctie buna tot timpul anului atunci ar trebui sa simulati in incapere temperatura si umiditatea specifica toamnei si primaverii. Ciupercile ar trebui culese cand palaria este deschisa doua treimi. Culesul se f ace cu un cutit ascutit. Ciupercile proaspat culese pot fi tinute in cutii de ca rton nu mai mult de o luna la temperatura de 8-10 gr C. Puteti sa uscati ciuperc ile sau sa le taiati inainte de comercializare, dar veti primi pentru productia dvs un pret net sub cel obtinut pentru ciupercile proaspete. Riscuri in cresterea ciupercilor Lentinius Producatorii care cresc ciupercile in natura direct pe copaci au raportat divers i factori de risc asociati cu cresterea ciupercile Lentinus. Aceste riscuri incl ud: vremea nefavorabila, imbolnavirea ciupercilor, poate chiar probleme pe piata deoarece primavara si toamna, atunci cand cresc ciupercile, pe piata pretul ciu percilor este relativ mic. Verile ploioase pot defavoriza productia de ciuperci, se prefera veri racoroase si uscate. Deasemenea verile lungi si uscate duc la o productie de calitate mai slaba. Daunatorii ciupercilor pot fi furnicile, veveritele, soarecii, diverse pasari sa u chiar caprioarele. Deasemenea animalele care afecteaza coaja bustenilor daunea za productia de ciuperci. Alte probleme ar putea sa apara din cauza miceliului de proasta calitate. Discut ati cu vanzatorul de miceliu despre conditiile de temperatura si umiditatea care favorizeaza specia de ciuperci care ati cumparat-o. 10 August 2008 | Categoria Uncategorized | Nici un comentariu Producatori si distribuitori de ciuperci si miceliu Lista de mai jos poate contine unele erori. Va invitam sa adaugati la comentarii alti producatori sau distribuitori de ciupe rci si miceliu. 1. HARD MANAGER COMPANY str. Tudor Vladimirescu, 19 Gherla, jud. Cluj tel: 0264/241829 2. NETWORK COMPANY S.R.L str. Rares Petru, 117 Arad, jud. Arad, 0257/272325 0744/896249 3.INST. DE CERC. PT. LEGUM.,FLORICULTURA VIDRA-FERMA MOGOSOAIA sos. Odai, 6 Bucuresti, sector 1 021/2361244 0744/348422 4. PITESTI DIVERS S.R.L. str. Serelor, 44 Bascov, jud. Arges 0248/290470 0744/645896 5. ILIADA S.R.Lstr. Macului, 4 Motru, jud. Gorj 0740/230623 6. SPOR ALFAR ARAD str. Muncii, 9 Arad, Jud. Arad 0257/287058 0722/528186 7. IUTKA PRODCOM S.R.L. str. 1 decembrie 1918, 35 Gherla, jud. Cluj 0264/243933 Producatori de miceliu: 1. AE Sere, jud. Arad 2. SCPL Isalnita, jud. Craiova 3. CAP-Stoicanesti, jud. Olt 4. CAP-Bucov, jud. Prahova 5. IPIC-Fagaras, jud. Brasov 6. ICLF-Vidra, 7. Ferma 6 Mogosoaia (ICLF) de langa Bucuresti 8. Agrosem- str. Calea Mosilor nr.300, Bucuresti 9. distribuitorii firmei italiene ITALSPAWN S.C. DIOTES COM SRL TG-MURES 4300, AVRAM IANCU 47 Phone/Fax: +40/65/212191