afrodita

4
Afrodita – zeita iubirii si a frumusetii Afrodita. Zeiţa iubirii şi a frumuseţii, prezentată în Iliada ca fiica lui Zeus şi a Dionei. Scriitorii mai târzii povestesc însă că s-a născut din spuma mării, de unde i-ar proveni şi numele (Platon, Cratylos). Potrivit lui Hesiod (Teogonia, 188), Afrodita s-ar fi născut din membrul viril al lui Uranos, pe care Cronos l-a aruncat în mare. Plămădindu-se în mijocul valurilor, s-ar fi deplasat mai întîi către insula Citera, iar mai apoi către Cipru, unde a ieşit din apă, făcînd să răsară sub tălpile sale o iarbă moale. Potrivit unei alte versiuni (Aelianus, De natura animalium), Afrodita s-ar fi născut dintr-o scoică, şi tot într-o scoică a fost dusă în insula Citera. În epoca clasică, scoica era sacră pentru această zeiţă, inclusiv datorită asocierii cu Nerites, singurul fiu de sex bărbătesc al lui Nereu, care trăia în adîncurile mării şi a cărui tovarăşă a fost zeiţa înainte de a ieşi din spuma mării, întrucît Nerites a refuzat să o urmeze pe pămînt, Afrodita l-a transformat în scoică.

Upload: mihaela-fotea

Post on 15-Sep-2015

215 views

Category:

Documents


3 download

DESCRIPTION

istorioare despre Afrodita

TRANSCRIPT

Afrodita zeita iubirii si a frumusetii

Afrodita zeita iubirii si afrumusetiiAfrodita.Zeia iubirii i a frumuseii, prezentat nIliadaca fiica lui Zeus i a Dionei. Scriitorii mai trzii povestesc ns c s-a nscut din spuma mrii, de unde i-ar proveni i numele (Platon,Cratylos). Potrivit luiHesiod(Teogonia,188), Afrodita s-ar fi nscut din membrul viril al lui Uranos, pe care Cronos l-a aruncat n mare. Plmdindu-se n mijocul valurilor, s-ar fi deplasat mai nti ctre insula Citera, iar mai apoi ctre Cipru, unde a ieit din ap, fcnd s rsar sub tlpile sale o iarb moale. Potrivit unei alte versiuni (Aelianus,De natura animalium), Afrodita s-ar fi nscut dintr-o scoic, i tot ntr-o scoic a fost dus n insula Citera. n epoca clasic, scoica era sacr pentru aceast zei, inclusiv datorit asocierii cu Nerites, singurul fiu de sex brbtesc al lui Nereu, care tria n adncurile mrii i a crui tovar a fost zeia nainte de a iei din spuma mrii, ntruct Nerites a refuzat s o urmeze pe pmnt, Afrodita l-a transformat n scoic.

Introdus imediat dup ivirea sa pe pmnt n lumea zeilor, Afrodita a devenit soia luiHefaistos, pe care, ns, potrivit versiunii homerice a mitului, l-a trdat foarte curnd cu Ares. Din unirea Afroditei cu Ares s-au nscut Harmonia, ce personific echilibrul dintre tendinele contrarii ale prinilor si i a fost soia lui Cadmos, ntemeietorul Tebei, i, de asemenea, Fobos i Deimos, Eros i Anteros. Capabil s-i domine pe toi zeii Olimpului (cu excepia Atenei, Artemisei i a Hestiei), Afrodita este legat de toate ntmplrile mitologice care au n centru tema iubirii: tradiia amintete iubirea sa pentru Dionysos, Poseidon i Hermes, din lumea divin, i pe aceea pentru Adonis i Anhise dintre muritori. Din dragostea dintre Afrodita i Anchise, un preafrumos pstor troian, s-a nscut Enea, care a avut mereu n Afrodita o ocrotitoare plin de nelegere.

Dac Afrodita trezea iubirea oriunde ar fi aprut, ea era, de asemenea, inta ostilitii i geloziei zeielor olimpiene. Dintre acestea, cea mai ndrjit s-a artat Hera, din cauza alegerii lui Paris, care i-a acordat Afroditei i nu reginei zeilor, mrul frumuseii.

Afirmarea cultului zeiei iubirii are cu siguran un substrat pregrecesc. Mai ales tradiia referitoare la naterea Afroditei i la puterea sa asupra inimilor omeneti poate fi pus n legtur cu unele mituri orientale i cu zeiti precum Ashtoret sau Ishtar, cunoscute n Occident sub numele Astarte, care se preteaz inclusiv din punct de vedere lingvistic la o corelaie cu numele Afroditei. Numeroasele versiuni ale legendei naterii zeiei, plasarea ei cnd n rndul fiicelor lui Uranos, cnd printre cele ale lui Cronos, cnd printre oceanide, cnd printre moire i erinii constituie tot attea mrturii ale vechimii cultului su, n care se contopesc mituri diferite, legate ntre ele prin tema fertilitii i a iubirii.

Afrodita apare n mit i ca zei subpmntean (de multe ori, zeitile htoniene snt legate de cele ale fertilitii), iar n aceast postur este venerat alturi de zeul Hermes. De asemenea, era ocrotitoarea navigaiei. La Sparta, n Cipru, n Citera i n alte locuri era venerat ca zei a rzboiului, eventual cu trimitere la anumite modele orientale.

n lumea roman, trsturile Afroditei snt transferate n figura corespunztoare a Venerei (Venus).