Creat cu pasiune gi savoir-faire. Un volum Baroque Books & Arts@.

JANlAA NEw^AAN

AffiA OE fr CiricLAJicii

NANT G.€ VE RE^'T;

Editia a tr-a revizuitX

Prima edilie a ap5rut cu titlul LIT KIT

traducere din limba englezd de.MIHAIMOROIU

&

Paul Verlaine (18 4+-189 6)

]ules Laforgue (1860-1837)

Stephane Mallarm6 (1.842-1898)Alexander Blok (1880-1921)

Guillaume Apollinaire (1880-1918)William Butler Yeats (1865-1939)HenryJames (1843-1916)Gertrude Sten (187 4-19 46)Franz Kafka (1883-1924)T.S. Eliot (1888-1965)

W. illiam Carlos Williams (1883*1963)Ezra Pound (I885-L972)

|ames Joyce (18U-1941)Marcel Proust (187 1-1922)Virginia Woolf (1882-1941)Emest Hemin gw ay (1899 -19 61)F. Scott Fiugerald (1896-1940)William Faulkner (1897 -1962)

GUPRINS ,,',

Multumiri.... ..'...'..'.:.....'..... """""""""'5Introducere.. '.'......'..."""7

1. Grecia: Leaginul civilizaliei grecegti.'.. "'...'.. ". " " " " " " " " " " "' 1 1

2. Roma: CAnd lumea era condusd de italieni........'."""""""""33

3. Er,'ul Mediu gi intre timP...........'.. """"""""""'504. Renapterea: inapoi la viitor...'..... ..'..'.."""""""74

5. William,,sunt tare gi am capitolul meu separat'/

Shakespeare. """"996. Uite gi puritanii: Ploaia stricd parada'............'......."""""""'131

7. Franfa gi Anglia tr sebolul al XV[-lea: Superficialii""""""""150

8. Epoca Luminilor sau: CAnd oamenilor le-a venit mintea

la cap gi au itrceput si creadd ce credem pi noi""""""""""168

9. Romanticii: Autorul ca erou (al autorului) ........"""""""""'202

10. Apar gi americanii. """"""""""2381"1.,Realismul amabil Romanul inedit.".......".......-............""""267

12.'Realismul nepoftit Francezii pi rugii fac

echipi ca sd deprime lumea.....'...... """"""""30713. Secolul XX cel dezordonat: incheiat in sfAr9it..""""""""""341

14. Concluzie: Dincolo de literatura occidentald.......'."""""""408

Cronologie... """"""'412

lr

GRECIA:Le agd"nul civ tlizaliei greceqti

Termenul de ,,literaturi clasicd" se referd la opere ale

vechilor greci qi romani, scrise in perioada Antichitilii cla-

sice -ir:rtre aproximativ 900 i' Hr. 9i 400 d. Hr. tntreaga litera-

turd occidentalX provine, la urma urmei, de la greci 9i romani,

degi adesea a mai fdcut un ocol prin limbaenglezi'gi printr-o

sticld de whisky. Secole la r6nd, studiul limbilor clasice a fost

considerat baza oricirei educaSi solide. Mulgi dintre autorii

pe care ii vom intalni in paginile ce urmeazd au irvdfat aceste

limbi moarte ir:rcd de pe c6nd aveau cinci ani. Acum 9i ei sunt

mo1f. O fi meritat? $ar putea si nu afldm niciodati.

tn zilele noastre se citesc doar cAteva dintre operele gre-

cegti gi latine de prim rang, aproape niciodatd in original'

Recomandim cu tbrie citirea operelor -in limba modemd la

indemAnd. Vei pdrea inteligent intr-o mdsurd disproporfio-

natd fa!6 de efortul pretins. $i indiferent cd altcineva a ficut

treaba cu adevirat dificili de traducere din greacd, te pofl

bucura in voie de toatd stima. Dar nu face gregeala sd invefi

greaca,pentru cd te vei trezi plasat, din categoria ,,inteligent",

in cea de ,,prezentl asexuatd care detartieazd".

ARTA DE A CITI II

CLASIC INSTANTANEU

NotS: Daci ,,literatura clasicj" se referi la opere dinAntichitatea greaci gi latind, termenul de ,,clasic,, a ajunssd fie atribuit oricdror lucriri vrednice de studiu, chiardacd au fost scrise de portoricani, in anii gaptezeci. Nuconfunda ,,literatura clasicd" 5i ,,clasicii,,- gi, mai ales,niciuna dintre aceste categorii nu trebuie amestecatd cucea de,,clasic instantaneu".

,,Clasic instantaneu" este un oximoron int6lnit doar incitatele tipdrite pe coperta a lV-a a cdrlilor. Ce inseamnd?Ei bine, de obicei inseamnd cd autorul citatului este un lin_

gu$itor vdndut trup gi suflet industriei editoriale. Alteoriins5, poate sd insemne cd e sufletul-pereche al autorului.

GRECIA: BAZELE

ln Grecia anticd, materialul care in zilele noastre ar stala baza unui roman sau a unui scenariu era intotdeaunaredat sub formi de poem. De fapt, discursurile politiceerau scrise in versuri, filosofia era scrisd in versuri, relatd_rile evenimentelor sportive erau si ele scrise in versuri.Mi-ar pldcea sd vi pot spune cd, poeziaera scris5 inproz6,dar, va7t, poezia era gi ea scrisi ca poezie.

O alti diferenfd: in acele vremuri, poezia era intot-deauna cAntat4 nu cititd. O poetd ca Sappho compuneamuzica pentru operele sale gi le interpreta public. $iFlomer era un cantautor. Iar lira era chitara acusticd a ace_lor timpuri. De aici se trage si termenul de ,,poezieliicit', _poezie cAntatd in acompaniamentul lirei. Anumite cAnteceerau interpretate de grupuri pasionate de tineri sau tinere,care dansau in timpul cAntului - cum fac ast6,zi pussycat

Dolls. Ceea ce atunci nu se considera trivial. Din cAte separe, zeilor le pldcea.

Chiar gi dupd ce grecii au invdlat si citeascd 9i sd scrie,

preferau sd asculte cAntdrefi, in loc sd citeascd poezie -la fel ca noi!

CUM SA PARI SPIRITUALI

in orice conversalie despre literatura clasicS, dacd vrei sd

pari spiritual, strecoarS, z6mbind detagat:,,Homosexua-

litatea era consideratS normalS in Grecia anticS, desigur."

Cum toatd lumea gtie atata lucru, este esential si plasezi

replica la timp, ca sd nu !i-o ia altcineva inainte. $i daci se

int6mpld, fd cu ochiul gi spune: ,,CAnd egti la Roma.'."

HOMER(probabil secolul al YIII-lea i. Hr.)

Cine a fost Homer?

Homer, dacd a eiistat cu adevdrat, a fost probabil unbard

ambulant, care primea mAncare, un loc de dormit qibacgiguri

in schimbul distracfiei oferite seara. Unii cdrturari fac specu-

lafia cd partea a doua a Odiseei se intinde atat de mult din

cauz6. c6. Homer ar fi gdsit o gazdd' cu bucdtar bun 9i ar fiurmdrit sd obfind astfel cAteva zile de ospitalitate in plus.

Interesant, dar este fapt aproape sigur cd Homer, cel mai

mare autor al AntichitSfii, nu gtia sd citeascd 9i sd scrie. Ceea

ce a trecnt nebdgat de seam5, gAndindu-ne cd nici cei din jur

nu aveau aceste deprinderi. intrebarea mai grea este nu dacd

Homer qtia si citeascd, ci dacd a fost o persoand in came 9i

oase. Astdzi, mulli au dubii cd ar fi existat un om real, numit

Homer, care a compus, de unul singur, Iliada 9i Odiseea.

Principalele teorii:e Nenumirafi poeli au cAntat versiuni ale poveqtilor,

copiate gi prelucrate de-a lungul generafiilor. Din

Sandra Newman ARTA DE A CITI I]

cauze c6. poemele erau prea lungi sd poatd fi memorate

cu fidelitate, o parte din materiale erau inventate ad

hoc. Poemele, asa cum le cunoastem, sunt rezultatulinghefdrii textului in punctul in care grecii l-au con-

semnat. ,,Homer" era numele cu care cAntecele erauasociate, prin tradifie, dar chiar dacd el a existat inrealitate, de la moartea sa cAntecele se schimbaserd de

nenumirate ori.Iliada Ei Odiseea au fost scrise de doud persoane diferite,care se cunogteau bine intre ele; probabil un maestru si

discipolul siu, sau tatd gi fiu, sau doi cowboy care se

iubeau, in taind.

Homer a fost femeie, teorie propusd de Samuel Butler,autor al romanului The Way of All Flesh ($i tu aei fitdrknd). AtAt de pulini cred in aceastd versiune, incAt cuatAt mai mulli au citit The Way of All Flesh.

in primul si primul rAnd insd, Homer era orb. Greciiantici credeau in aceastd versiune, care este plauzibild,cecitatea fiind rdspAndite in rAndul barzilor din toatetradifiile orale ale lumii. NeputAnd si devind fermieri,vAndtori sau pdstori, orbii optau pentru muzicd. Acelagi

lucru, 9i in marea tradilie a interpretilor de blues, undeii intAlnim, spre exemplu, pe Blind Lemon Jefferson qi

pe Blind Willie McTell gi pe Gropes Joe Washhouse qi

pe Al ,,Needs Glasses to Read" Possombonel.

Teoria potrivit cdreia Homer ar fi fost clona lui Homer,trimis inapoi in timp, din viitor, ca sd impiedice rdz-boiul galactic impotriva Legiunilor Bacteroide, in2045,teorie pe care incd nu a propus-o nimeni. Ceea ce nu oimpiedicd sd fie adeviratd.

tUltimele doud nume sunt inventii ironice (n. tr.).

Sandra Newman ARTA DE A CITI

lliada

in Grecia anticd se consider a ce Poezia ar fi inspiratd

de una dintre cele noud /,mttze", zeilele artelor. Astfel,

lliadaincepe cu o invocare: ,,Cdnt6, zeifd, mAnia ce-aprinse

pe-Ahif Peleianul." Versul este de departe cel mai faimos

din carte, fiind gi limita maximi atinsd de majoritatea citito-

rilor. Prin urmare, ,,Carrt6, zeild, mdnia ce-aprinse pe-Ahif

Peleianul" este citatul perfect, atunci cAnd in conversa{ie

vine vorba de lliqda. (Vai, sigur vine vorba. Nu fili vanitos.)

CAt recitafi, luali un aer visdtor, ca gi cum v-ar evoca

multele ore de extaz petrecute sub bolta de curmal japo-

nez, transportat de versuri divine.

DESPRE -AD

Sufixul -ad, uneori -id, inseamnS ,,care se refer5 la,

despre". lli- este o formd scurt5 pentru llion sau llium,

cetatea troianS asediatd in poem. Ne vom int6lni mai tAr-

ziu cu Eneido lui Virgiliu (poem despre eroul Eneas) 5i cu

Dunciado lui Alexander Pope (despre rivalii sdi literari).

in The Sotweed Foctor (Factorul de ,,iarbo drocului"),

de John Barth, eroul sdu scrie Morylondiad4 despre

Maryland. A9 putea sd continui la nesf3rSit cu astfel de

exemple, atat c; acum nu-mi mai vine niciunul in minte'

inainte de inceputul propriu-zis al povegtii, Elena din

Troia a fugit de la soful ei, Menelau, cu o puglama chipeg5,

Paris. Drept urmare, toatd flota greceasce asediazd Troia

vreme de zece ani, cel mai mare efort material 9i uman

fdcut vreodatd de dragul unei urmdriri.

ln vremurile bune de demult, cAnd civilizafia nu era

incd decAt un vis urat, armatele invingdtoare tArau toate

femeile nafiunii invinse in sclavie, cu scopul de sex gi/sau

muncd silnicS, oarecum in felul in care procedeazd frrtceziidin zilele noastre. Aceastd inrobire in masd ii scotea din

r5

minfi pe soldalii infrAnfi, inainte de a fi ucigi in masd. (Canotd generala to,ti eroii lui Homer erau analfabeti care con-siderau violul 9i genocidul proceduri normale. Generafiiir:rtregi de bdiefi europeni au fost crescuti cu Homer. Ziceamgi eu, aga.) Odati capturate, tinerele proaspdt transformatefir sclave erau impdrfite, cea mai bund revenindu-i cdpete-niei armatei, urmdtoarea secundului sdu si aga mai departe,pAnd cAnd soldafii de rAnd se alegeau cu fete care ardtau ca

Salman Rushdie, sfordiau $i nu aveau ureche muzicald.La inceputul povegtii, cel mai de seamd rege din rAndul

grecilor, AgamemnorL are o problemd. Noua sclavd aleasdcea dintAi de el, Chryseis, este fiica lui Chryses, preot alzeuluiApollo. Simfindu-se insultat, Apollo ii nimiceste pegreci, la grdmadS. Furia zeului nu se potoleste decAt dacdtAndra sclavd este trimisd acasd. Regele Agamemnon seimbufneazd gi se agitd teribil, zicAndu-i celui mai bunluptdtor al sdu, Ahile, cd are de gAnd sd-i ia sclava, peBriseis, in schimbul lui Chryseis.

Ahile se agitd qi mai tare gi spune c5" dacd va fi aga, nuare de gAnd sd mai lupte; qi sd nu se plAngd nimeni cd n-agtiut cdci fdrd Ahile e vai si amar de greci, rdmAn bielidebili fdrd apdrare, incapabili sd mai facd ceva.

,,Mda, md doare-n cot", zice Agamemnon.Ahile se retrage turbat in cortul sdu, izbucneste in

lacrimi si ii spune toatd povestea mamei sale Thetis, onimfd de rAu.

,,Doamne, cine m-a pus sd fac copii?", exclamd ea.

,,Du-te gi cere-i luiZeus sd pedepseascd intreaga armatdgreceascS, pAnh cAnd md implord sd mi intorc la ei",ii ziceAhile. (N.8.: Priviti in ansamblu, eroii lui Homer prezintdnivelul de dezvoltare emotionald al elevilor de clasa a treia.)

Ca sd o scurtdm, Thetis consimte, iar Zeus ii dd ascul-tare, pentru cd este una dintre favoritele sale, chiar dac5spune chiar el, cu gura lui: ,,Md omoard nevastd-mea,dacd afli ceva."

Vreme de multe, multe pagini dupd aceea, Zeus pedep-seste intreaga armie greceascd, provocAnduJe infrAngeredupd infrAngere, in pofida efectivelor Ei puterii lor de focsuperioare qi in pofida faptului c6,, ipocrit, le accepti incontinuare jertfele, rAzdnd in pumni. (Hei! Nu cumva s-a

intAmplat la fel gi in Vietnam? Ceva e putred aici!)in general, Iliqda constbdintr-un gir de betelii. intr-o scend

tipicd, unul dintre eroi impunge cu vArful ldncii ochiul unuidugman muribund 9i, ridicAndu-l spre cer, pronuntd un dis-curs care se limiteazi la ,,Ha, ha! Aga=li trebuiel". SAngele

curge in valuri, intestinele se revarsd, creierii se improascd,iar invingdtorul triumfd cu un chiot vrednic de un perso-naj negativ din James Bond. Trebuie sd fi existat o vremecAnd cititorii au descoperitinlliada o combinalie a bucuri-ilor filmului de actiune cu cele ale filmului horror. $i uniicititori continud sd le descopere, dintr-un motiv sau altul.Altora, in schimb, le transmite un sentiment stranir; ca gi

cum ar citi acelaqi fragment mereu, la nesfArgit.

Rezumat: pAnd la urmd, prinlul troian Hector ii mdce-ldreste, cu mAna lui, pe majoritatea grecilor, in vreme ce

Ahile std la el in corf cu bralele incrucisate. CAnd cel maibun prieten al lui Ahile, Patroclu, cade gi el ucis, Ahileintrd in sfArgit in acfiune gi il omoard pe Hector. Ultimatreime din carte consti mai ales din funeralii si bocete,inclusiv cu descrierea pe larg a competifiilor atletice careinsoteau funeraliile, in tradifia greceascd. Acesta eratronsonul preferat al lliadei, pentru greci, corespunzdtorpaginilor de sport de astdzi.

HOMER CEL CU MULTE ADJECTIVE

lmposibil s5 nu risfoiegti orice introducere la lliada ori la

Odiseea fdrd sJ int6inegti o explica!ie a epitetelor.

Epitetele sunt determinante concise addugate inaintesau dupd numele unui personaj, ca ,,sprintenul Aiax",

Sandra Newman ARTA DE A CITI r7

,,Athena cea cu ochi cenugii" sau ,,Diomede imblSnzitorul

de cai". Este c6t se poate de verosimil sd fi servit, initial,

ca sd poatd fi adiugate, in ultima clip5, ca si completeze

numdrul necesar de silabe dintr-un vers. Unele epitete

sunt atribuite exclusiv unui anume muritor sau zeu, ca

,,fulger5toru l, Olim picu l, im pSvdzatul Zeus" sau,,Afrodita

cea cu sur6sul dulce (philomeides)". Altele sunt mai

generice, iar cele mai multe acoperS o gami atat de larg5,

inc6t sunt ca 5i cum ai spune ,,Domnul Ahile" 9i ,,Doamna

Athena". Aproape orice birbat are ,,m6na vdnjoasS" sau

este ,,ca pomul inalt" si ,,ind6rjit in bitaie", spre exemplu;

in vreme ce toate grecoaicele par s5 fi avut ,,plete fru-

moase", fdrd exceptie. C6ntiretul din epoca lui Homer

putea s5 apeleze la asemenea formule ori de c6te ori

se vedea in impas - foarte asemSnitor cu felul in care

politicienii de astSzi recurg la sintagme lipsite de sens, ca

,,fra!i amerlcani", ,,in mdreala noastri 1ar5" 9i ,,nu voi

cregte impozitele".

Odiseea

La inceputul Odiseei, rdzboiul troian s-a terminat, insfArgit, gi to{i eroii cu brale vAnjoase s-au intors acasd.

Odiseu, in schimb, incd nu a reugit sd ajungd de la Troia inIthaca natal5, dupd zece ani. Nici nu e de mirare cd supusii

sdi l-au declarat mort, iar casa lui Odiseu s-a umplut cu

peste o sutb de pretendenli la mAna Penelopei, solia sa,

dornici sd-i ocupe tronul de rege.

Din motive niciodatd explicate, Penelopa le oferd ani la

rAnd masd si casd celor peste o sutd de bdrbali, in loc sd le

zicd ,,Mul!.tmesc, nu, n-am sd md mdrit cu voi". Nu este

limpede nici de ce cXs5toria cu Penelopa l-ar fi fdcut auto-

mat rege pe cel ales, de vreme ce nu aga funclioneazd lucru-

rile in oricare pasaj din Homer sau in istoria Greciei. Uniicdrturari sus{in cd acest detaliu al intrigii std mirturie unei

I8 Sandra Newman ARTA DE A CITI I9

societdli patriarhale mai vechi. Fie e asta, fie echivalentul desecol al Vlfl-lea i. Hr. al unui subiect aiurea, de telenoveld.

Amestecul permanent al zeilor in treburile omenestieste un alt aspect al literaturii grecegti aparent exageratastdzi. Iar intervenlia divind nu se producea in numeleunor feluri mai inalte, ca sd-i rdspldteascd pe cei drepli 9is5-i pedepseascd pe rdufdcdtori, aga cum ne-am puteaastepta. in general, motivele erau mdrunte, zeii se ldsauconvingi din vanitate, din gelozie sau pentru cd ii solicitacineva greu de refuzat. Adesea se prezentau sub chipulvecinului de casd, aparent dispugi sd dea sfaturi ,,prac-tice", altfelnesolicitate. Zeus se ficuse renumit pentru abi-Iitatea sa de a lua orice formd ii trecea prin minte, ca sd

convingd fetele sd facd sex cu el - taur, lebddS, o ploaie deaur. Se pare ci nu-i trecuse prin minte cd fetele ar fi fostdispuse si se culce cu cineva avAnd infdfigarea de zeu grec.

Cam jumdta te din O di s e e a rclateazd, cdlitoria lui Odiseuspre casd, in timpul cdreia sunt ucisi toti oamenii sdi.

Cealaltd jumdtate povestegte cum i-a omorAt pe toli pre-tendenlii din cas5, cu ajutorul fiului sdu adolescent,Telemah. Zeifa Pallas Athena il insoteste pas cu pas, spu-nAndu-i ce trebuie sd. fac6,, inldturAnd dusmanii din caleasa, ficAndu-l cAnd invizibil, cAnd irezistibil. Iegind din for-mula simpld deus ex machina, am fi tentali sd spunem:

,,Deus, fd-,ti o viatd doar a ta!"Chiar dacd Odiseea este mult mai palpitantd decdt lliada,

dureaz6. pAnd sd se puni acfiunea in migcare. Homer se

incdlzeqte trimifAndu-l pe Telemah in lume, sd-gi cautetatdl. Naraliunea atinge intensitatea maximd cAnd se

intAlnegte cu niste oameni si iau masa impreund.in cAnturile 5-12, Odiseu se afld la curtea regelui

Alcinous, unde povestegte toate aventurile sale de pAniatunci, de care a auzit toatd lumea, chiar dacd nu mai gtie

precis de unde. Au fost reluate in nenumdrate filme gi

cdrti, deoarece sunt povegti care gi-au pdstrat mereu

vigoarea gi, pe deasupra, pentru cd autorii filmelor gi

cdrlilor doresc sd se gtie cd au citit Odiseea.

Cea mai cunoscutd dintre ele rdm6ne probabil povestea

sirenelor. in drumul sdu spre casd, Odiseu trebuie sd treacd

pe l6ngi insula sirenelor care, ctr vocea lor preafrumoasS, iiademenesc pe bdrbafi, iar ei igi gdsesc sfArgitul zdrobifi de

firmurile st6ncoase gi perfide. Odiseu este prea inteligent sd

cadd in cursd gi igi pune i::rso$torii sd-gi vAre dopuri de ceard

in urechi. Dar Odiseu vrea sd le asculte pe sirene gi le zice

oamenilor sdi sX-l lege de catarg, fdrd dopuri. Este primaaparilie documentatd a ,,goferului sacrihcat" din istorie.

Odiseu mai trece printr-un incident cu ciclopii; intr-un alt

episod, vrdjitoarea Circe transformd echipajul in porci; gi mai

este o cilStorie in lumea umbrelor, unde converseazd cu mai

mulli dintre eroi. De-a lungul acestorintAmpliri, oamenii sdi

suntucigibrutal, invreme ce Odiseuinsugi este silit inmodulcel mai oribil gi mai tragic, sd se culce cu femei frumoase.

Putem ugor ghici cu ce personaj se identifica Homer.

Totul se vede cu atAt mai limpede in partea a doua a

Odiseei, in care eroul ajunge in insula sa gi-i gdsegte in casd

pe pefitorii cei grosolani. Athena ii di infdfigarea unuihoinar bdtrdn, fdrd vreun motiv anume, 9i igi petrece noud

cAnturi bAntuind pe la curte, cerqind resturi Ei fiind tratat

ca ultimul om de cdtre nobili, bizar de asemdndtor cu

tratamentul la care cu siguranfd era supus gi Homer, invreme ce igi compunea epopeea!

Povestea se incheie cAnd Odiseu, ajutat de Athena gi de

fiul lui, ii ucide pe cei peste o sutd de nemernici. Scena se

desfdgoard exact ca intr-un film de acfiune de la Hollywood.Nemernicii fintesc uimitor de prost, in vreme ce persona-

jele pozitive nu-gi greqesc niciodatd tirul, executd acrobafii

teribile, supraomenegti, gi simultan dau gi replici scurte,

dar tdioase. insd la Homer toate astea au o justificare sim-

pld: unul dintre eroii pozitivi este un zeu atotputernic.

in latind, Odiseu echivaleazd cu Ulise.

Sandra Newman ARTA DE A CITI

lliada

Odiseea

Importan{d Accesibilitate

83105

Amuzament

6

7

HESIOD(secolul al YII-lea i. Hr., dupd. toate aparenlele)

Potrivit tradi{iei, grecii credeau cd Homer si Hesiod arfi fost contemporani. ln realitate, Hesiod a trdit la un momentdat, dupd Homer. Tot ce putem gti cu siguranfd este cd ambiiau trdit in vremea dinainte ca oamenii sd gtie cu siguranldcAnd au trdit oamenii. in cercurile literare grecegti, perioadaeste cunoscutd sub denumirea de Epoca Epicd.

Degi o mare parte din versurile lui Hesiod sunt dedicatemitologiei, ele revin mereu in prezent si, spre deosebire deHomer, el vorbegte si despre sine. ln vreme ce Homer estepoetul aristocratilor, Hesiod se adreseazd in primul rAndclasei muncitoare. Ultima diferenfd dintre cei doi este cdpe Hesiod nu e musai sd-l citegti.

Ce trebuie sd gtii despre Hesiod

1. Se pronuntd cu accent pe ultima silab6. Sau cum vrei.2. A scris Theogonia, despre originea zeilor.3. A mai scris si Munci gi zile, un lung poem-almanah

cuprinzAnd vorbe inlelepte si sfaturi agricole nesis-tematizate; cAnd sd ari, ce lemn sX folosesti la plug,cum sd-ti vAnturi servitorii gi sd dregi busuiocul.Munci gi zile i se adreseazi fratelui lui Hesiod, Perses,gi nu din iubire, ci pentru cd Perses a pus mAna pemostenirea familiei prin mituirea unor judecdtoricorupfi, episod peste care Hesiod nu a trecut nici-odatd. Drept urmare, Munci gi zile cuprinde o mullimede disculii inutile despre Perses gi oficialii respectivi.