AFECTIVITATEA 1Prof. univ. dr. Mihai Anitei

TEORIILE AFECTIVITATIIProcesele afective sunt trairi subiective ce reflecta relatiile omului cu mediul, si masura in care necesitatile lui interne sunt sau nu satisfacuteAfectivitatea desemneaza ansamblul proceselor afective (emotii, dispozitii, sentimente, pasiuni)Emotiile sunt stari afective de scurta durata si de intensitate variabila.

Emotiile au trei componente:Componenta cognitiva: frica implica cunoasterea faptului ca exista cineva in pericolComponenta fiziologica: se manifesta predominant simpatetic(batai de inima, tensiune musculara etc.)Componenta comportamentala: acea stare presupune tendinta de a scapa/evita situatia periculoasa

TEORIILE MECANICISTETeoria comuna in legatura cu emotiile: apare o situatie, care este interpretata de persoana, ca apoi sa apara starea emotionala.Au existat numeroase dezbateri privind emotiile si teoriile care stau la baza lor, dar exista trei directii generale -teoriile mecaniciste -teoriile cognitiviste -teoriile pragmaticii emotionale.

TEORIILE MECANICISTE-dezbat doua aspecte:-problema originii emotiilor(centrala sau periferica)-relatia emotie-cognitie

TEORIILE MECANICISTETeoria James-Lange.-sf.sec.XIX- W.James sugereaza ca emotiile sunt nu o cauza, ci un raspuns la anumite evenimente. Fiziologul C.Lange are aceeasi conceptie.Conform teoriei, anumiti stimuli externi declanseaza in mod instinctiv anumite modele de excitatii pentru a face fata la doua modalitati de aparare: fuga sau frica (ex. ni se face frica pentru ca fugim).Emotiile sunt doar reprezentari cognitive(produse secundare) ale raspunsurilor psihologice si comportamentale automate.

TEORIILE MECANICISTE - Teoria James-Lange se afla in concordanta cu ipoteza feed-back-ului facial.- Teoria sugereaza ca ne putem schimba sentimentele prin modificarea comportamentului.

Critici aduse Teoriei James-Lange:(1927)Cannon: - excitatia psihologica care insoteste emotia A nu este fundamental diferita de excitatia care insoteste emotia B -teoria James-Lange atribuia o atentie foarte mica cognitiei

TEORIILE MECANICISTETeoria Cannon-Bard: un anumit eveniment declanseaza raspuns fizic (excitare sau actiune) si trairea unei emotii in acelasi timp. Cannon(1927), Bard (1934) Cand situatia este perceputa (procesata de creier) creierul stimuleaza activitatea autonoma si musculara dar si activitatea cognitiva.

TEORIILE MECANICISTECritici aduse Teoriei Cannon-Bard:-vizeaza faptul ca raspunsul fizic si emotiile se manifesta simultan. In realitate, se poate ca durerea sa declanseze excitare inainte de a ne simti deranjati.-de asemenea, se poate ca o persoana sa se confrunte cu o situatie limita, dar abia dupa un timp, dupa ce a trecut pericolul, sa devina excitata si emotionata

TEORIILE COGNITIVISTESustinatori ai teoriilor cognitiviste: G.Bower,R.Lazarus, S.Schachter, R.ZajoncPrincipiul general: -evenimentul inductor este receptat, si mai apoi interpretat;-odata interpretat, este codificat si transpus intr-o forma de reprezentare interna;-in functie de reprezentarea interna, se adopta un plan de pregatire pentru a actiona intr-un anumit fel;-se face o evaluare a adaptarii la acea situatie.

TEORIILE COGNITIVISTES.Schachter: emotiile au modele generale pentru excitatia fizica. -eticheta atribuita unei stari emotionale depinde in mare parte de modalitatea noastra de a percepe situatia, din punct de vedere cognitiv. -evaluarea cognitiva se bazeaza si pe perceptia noastra despre evenimentele exterioare, si modul cum alti oameni raspund la aceleasi evenimente.

TEORIILE COGNITIVISTEExperimentul lui Schachter si Singer(1962):-au aratat ca excitatia poate fi etichetata in mod diferit, in functie de situatia in care se afla indivizii-participantilor li se spunea ca obiectivul este studiul efectelor unor vitamine asupra vazului

-dupa ce primeau injectiile si manipularea cognitiva, participantii asteptau,alaturi de un complice, montarea aparatului folosit la experiment;atitudinea complicilor era diferita(era euforic/ binevoitor/nervos).-comparatia sociala pe care subiectii o faceau cu complicele i-a condus la atribuirea excitabilitatii crescute fie bucuriei, fie furiei exprimate de complice.

Grupul 1adrenalinaNici o informatieGrupul 2AdrenalinaInfo.eronata despre efecteGrupul 3AdrenalinaInfo.corecta despre efecteGrupul 4subs.inactivaNici o informatie

TEORIILE COGNITIVISTE-Replicarea experimentului lui Schachter si Singer a dus la rezultate diferiteEx.:este putin probabil ca participantii sa imite comportamentul complicelui, dar percep o excitare in sens negativ, manifestata cu nervozitate, furie, gelozie (Zimbardo,1993)

R.Zajonc: emotia este o entitate independenta, autonoma, ce nu poate fi redusa la simpla cognitie Argumente: -reactiile negative se produc in timp mai scurt decat reactiile cognitive-reactiile afective ocupa un loc mai important in evolutia speciei decat in evolutia individului(emotia preceda cognitia)-reactiile afective sunt relativ independente de vointa si ratiune

TEORIILE COGNITIVISTER.Lazarus: face deosebirea intre evaluarea primara a aspectului pozitiv sau negaiv al oricarei situatii noi, urmata de o evaluare a resurselor;acest proces e urmat de evaluarea rezultatelorK.Schrer (1984,1992): modelul proceselor componente- trairea emotionala este o stare de constientizare a unor forme de stare ale unei serii de subsisteme (de asistenta,actiune, informare, reglare, monitorizare)

TEORIILE PRAGMATICII EMOTIONALE(TEORIILE FUNCTIONALISTE)Idee principala: emotiile nu sunt folositoare vietii umane, sunt doar un factor perturbator al ordinii interindividuale si intraindividualeC.Darwin expresia emotiilor este comuna omului si animalelor; exista trei principii care explica majoritatea expresiilor si gesturilor involuntare, asa cum au loc sub influenta emotiilor si senzatiilor:Principiul perenitatii obiceiurilor utile. Explica si faptul ca bebelusii prezinta reactii emotionale, desi nu au avut cum sa le invete.

TEORIILE PRAGMATICII EMOTIONALE2. Principiul expresiei antitetice a emotiilor opuse. Ex.:la un caine care ameninta, gura este larg deschisa, urechile ridicate, in timp ce la un caine supus urechile sunt pleostite, gura inchisa

3. Principiul actiunii directe a sistemului nervos. Predeterminarea patternului expresiv ce corespunde predeterminarii structurilor nervoase. Exista o scurgere a fortei nervoase (care anunta ideile de catharsis si de descarcare dezvoltate mai tarziu de psihoterapeuti).

TEORIILE PRAGMATICII EMOTIONALEN.Frijda propune patru principii de baza ale emotiilor, punand accentul pe relatiile individului cu mediul:Principiul activitatii relationale (este activitatea care stabileste, diminueaza, neaga relatiile fizice si cognitive ale subiectului si mediului in care traieste).Principiul eficacitatii interactive (unele comportamente expresive pot fi intelese ca actiuni ale subiectului ce au ca scop modificarea relatiilor pe care le are cu mediul in care traieste).Principiul activarii (activarea se refera strict la orientarea si pregatirea intentionala pentru actiune, efort sau raspuns) Principiul inhibitiei

EXPRIMAREA EMOTIILORC.Darwin: recunoasterea universala a expresiilor fetei are un rol deosebit in supravietuire (expresiile faciale pot anunta apropierea unui dusman)Cercetatori precum Brown, Buss, Eckman, Izard, considera ca exista expresii faciale universal valabile, care transmit aceleasi emotii, indiferent de persoana sau de cultura din care aceasta face parte.Ex. In experimentul lui Eckman(1980), atat studenti la colegii europene, cat si locuitori ai muntilor din Noua Guinee, au recunoscut aceleasi emotii in poze

IPOTEZA FEED-BACK-ULUI FACIALExpresiile faciale reflecta starile emotionale pe care le traim.Ipoteza feed-back-ului facial sustine ca relatia cauzala dintre emotii si expresivitatea fetei poate functiona si in sens opus-cand li se inducea participantilor la experimente dorinta de a zambi, s-a constatat ca ei exprimau mai multe sentimente pozitive (Ekman,1993)

IPOTEZA FEED-BACK-ULUI FACIALPosibile legaturi dintre feed-back-ul expresiilor faciale si emotii:Declansarea- contractiile intense ale muschilor faciali, folosite in exprimarea fricii, intensifica declansarea emotiilorSchimbarea temperaturii creierului, si eliberarea de neurotransmitatori.Feed-back-ul chinestezic al contractiilor muschilor faciali pot induce anumite stari ce pot fi asemenea sentimentelor. Ex.zambetul Duchenne poate induce sentimente placute.

1.2. Modelul celor patru sisteme motivational- afectiveFuria

Bucuria

Tristetea

Frica

Modelul celor patru sisteme motivational- afective1. Chinezii din lumea antica: fericirea, furia, tristetea si frica (emotii instinctive);2. J. Watson, 1924: : frica, furia si dragostea (emotii innascute);3. K. Bridges, 1932: emotia difuza (stare emotionala bazala);4. C. Izard, 1984,1990, 1992: emotiile sunt prezente si diferentiate inca de la nastere- apar ca raspuns la nevoile copilului;

1. FURIAEckman, anii `60: emotiile si expresiile faciale aferente trairii emotiilor au un caracter universal;

Simptomele furiei:Senzatiile de tensiune musculara;Batai rapide ale inimii;Senzatie de caldura;Strangerea pumnului;Inrosirea fetei;Cresterea ritmului de respiratie

1. Furia Functiile emotiei de tip furie:Pregatirea in vederea actionarii (lupta sau fuga);

Comunicarea cu alti indivizi (expresiile faciale)

Cauzele declansarii furieiFuria (cognitivistii) rezultatul unei serii de evaluari psihologice instantanee asupra evenimentelor respective din care este alcatuita intreaga noastra viata.Aprecierea evenimentului:Nedorit;Intentionat;Contrar sistemului nostru de valori;Capabil prin reactia noastra la furie.

Furia si mecanismele de aparareFreud (Teoria pulsiunilor) transferul unei emotii catre obiectul care l-a declansat Mecanismele de aparare: mecanisme folosite pentru controlarea emotiilor si pentru a proteja constiinta de anumite emotii dureroase sau inacceptabile, pentru evitarea fricii.

Mecanisme de aparare impotriva furieiTrecerea la actiune;Deplasarea;Regresia;Reveria;Somatizarea;Izolarea;Formatiunea reactionara;

Rationalizarea;Disocierea;Proiectia;Clivajul;Sublimarea;Suprimarea;Umorul.

Modalitati de control al furiei:Explozia: furia este lasata sa se manifeste extrem de repede, intr-un mod incontrolabil si din motive lipsite de importanta;

Inhibitia: innabusirea/ disimularea fata de ceilalti, uneori chiar fata de noi insine

Controlul excesului de furie:

Asa DAAsa NUMinimalizarea cauzelor care provoaca furia;Acumularea starilor de iritare din cauza celor mai nesemnificative motiveStabilirea si amintirea prioritatilor;Acordarea de importanta fiecarui eveniment in care sunteti implicatConsiderearea punctului de vedere al celuilaltConsiderarea ca fiind intentionata fapta celuilaltNoaptea sfetnic bun;Reactionarea pe locA ramane concentrat pe cauza maniei dv.Amintirea momentelor trecute de furieAcordarea sansei la explicatie celeilalte persoaneA nu da sanse la explicatii

2. BUCURIAFERICIREA: stare subiectiva de bine, suma de momente de bucurie, dispozitie pozitiva. Gradul de satisfactie al individului: compararea asteptarilor cu rezultatele obtinuteTrairea emotionala a acestuia : emotii agreabile versus emorii dezagreabile (tristete, furie, rusine, etc.)

2. BUCURIATeoria GAP (teoria diferentelor): estimarea propriei stari de fericire in functie de :Diferenta dintre ceea ce dorim si ceea ce avem deja;Diferenta dintre actualele conditii de viata si cele din trecut;Diferenta dintre ce avem noi si ce au altii.

2. BUCURIADuchenne de Boulogne (sec. XIX) realizeaza diferenta (harta expresiilor umane faciale) intre tipuri de zambete in functie de expresiile faciale asociate: zambetul de complezenta, zambetul de curtoazie si zambetul sincer.Tipuri de actori: actor mediocru (suras vid), actorul bun (surasul fals), actorul foarte bun (surasul lui Duchenne)

2. BUCURIABuna dispozitie: stare de fond:Ne determina sa fim deschisi catre ceilalti;Ne determina sa fim creativi;Ajuta la adoptarea de hotarari bune;Ne determina sa fim mai indrazneti;Ne determina sa ne asumam riscuri exagerate; Ne determina sa fim prea docili.

CHIPURILE FERICIRII:Fericirea perceputa ca o suma de bucurii;Fericirea perceputa ca o stare prelungita de multumire;Fericirea ca scop atins in activitatea desfasurata;Fericirea ca serenitate (echilibru sufletesc).

FACTORII CE DETERMINA FERICIREAPERSONALITATEAExtrovertitii si persoanele stabile din punct de vedere emotional au sanse crescute de a fi fericiti; Nivelul de fericire este reglat in functie de capacitatile individuale, imediat ce se face adaptarea la situatia de esec sau de succes cu care ne-am confruntat.

FACTORII CE DETERMINA FERICIREA2. SANATATEA3. CASATORIA4. PRACTICA RELIGIOASAOamenii religiosi au un nivel de fericire mai ridicat decat cei nepracticanti.5. ACTIVITATEA6. PRIETENII SI RELATIILE- fericirea este determinata de relatia stabilita in sprijinul social si adaptarea la situatii stresante ale individului.7. BANII

SPRIJINUL SOCIALSprijin emotionalSprijin prin respectSprijin informativSprijin material

VARSTA- factor ce influenteaza fericireaFericirea se diminueaza pe masura inaintarii in varsta

Varsta primei tineretiVarsta adultaVarsta maturitatiiVarsta batranetiiBUCURIEEUDEMONIAMULTUMIRESERENITATE

3. TRISTETEATristetea reprezinta emotia asociata pierderii;

Tipuri de pierderi:Pierderea unei fiinte iubite;Pierderea unui obiect valorizat;Pierderea statutului social;Pierderea valorilor/scopurilor.

3. TRISTETEAExpresie faciala caracteristica universala: sprancenele adopta o pozitie oblica, ridurile de pe frunte se cuteaza omega melancolica

FUNCTIILE TRISTETIIAjuta la evitarea situatiei ce determina aceasta emotie;Determina retragerea si reflectarea la propriile greseli;Atragerea atentiei si simpatiei celorlalti;Protejeaza, pe moment, de agresivitatea celorlalti;Ajuta la manifestarea simpatiei si a empatiei fata de tristetea altor persoane.

DOLIULDoliul: tristetea provocata de pierderea unei persoane dragi.Factori : Sensibilitatea personala la pierderi;Modalitatea de producere a pierderii;Intensitatea si durata relatiei; doliul patologicComplexitatea emotiilor resimtite in legatura cu persoana pierduta;Sprijinul acordat de persoanele din preajma.

TRISTETE versus DEPRESIE

TRISTETEDEPRESIEEmotie normalaTulburare patologicaStare variabila si tranzitorieStare de durataInfluenta moderata asupra organismuluiTulburari persistente vale somnului si poftei de mancare;Ameliorarea starii datorita evenim. placuteNu este influentata de momentele placutePlacerea despre sine putin modificataViziune negativa asupra propriei persoane si durabila

AVANTAJELE TRISTETIIIl invata pe individ sa evite situatiile ce genereaza emotia tristetii;Ajuta la relevarea situatiei si greselilor facute;Atrage atentia si simpatia celorlalti;Protejeaza de agresiunea celorlaltiPermite manifestarea simpatiei si empatiei fata de ceilalti.

DEZAVANTAJELE TRISTETII EXCESIVEDetermina o inhibare excesiva;Determina o reflectare prea mare la propriile greseli;Poate epuiza intregile resurse de bunavointa ale celorlalti;Persoana trista poate deveni vulnerabila.Determina o sensibilitate crescuta la orice eveniment trist.

4. FRICAEvolutionistii- ne temem pentru ca asa ne este scris in gene; - emotie care ajuta specia umana sa supravietuiasca.Comportamentalistii- ne temem deoarece trupul nostru este supus emotiei.- reactia fizica de spaima sistem de avertizare menit sa ne determine mai vigilenti.

4. FRICA

Cognitivistii- ne este teama pentru ca ne gandim la asta- Frica- emotie de a ne protejaCurentul culturalist- ne este teama pentru ca asa am invatat

4. FRICACentrul de coordonare fundamentala pentru frica se afla in nucleul amigdalian, in lobul temporal din zona laterala a cortexului cerebral.

Functii ale reactiilor de spaima:Evitarea sau limitarea oagubelor;Pregatirea pentru a reactiona in fata cauzei declansarii fricii: fuga, solutii pentru rezolvarea situatiei;3 F- functie a fricii: fight (lupta), flight (fuga), freeze (nemiscarea)

FRICA versus ANXIETATEFrica - Reactie la o situatie reala de primejdie, Este de scurta durata, Are un obiect clar ce o determina Este caracterizata de manifestari fizice (tensiune, tremuraturi, etc)

FRICA versus ANXIETATEAnxietateaanticiparea unei primejdii presupusa sau iminenta;Poate deveni cronicaNu are un obiect exact asupra careia se concentreazaAre ca manifestari nelinistea si grijile

TIPURI DE TEMERITemeri innascute: temeri excesive ce se manifesta din stadiile timpurii;Temeri naturale: ajuta individul sa supravietuiasca;Temeri culturale:au ca obiect viitorul

FRICAFrica reprezinta o emotie care se poate invata:Experienta unei traume unice;

Prin intermediul experientelor repetate/ stresante;

Prin efect retroactiv

BOLILE ASOCIATE FRICIIFobiile: frica incontrolabila de o anumita situatie sau de un anumit lucru (maladii psihologice) Fobiile specifice: frica intensa dar limitata la anumite situatii si/ sau animale (fobia sociala, claustrofobia, etc.)Stresul post-traumatic / nevroza traumatica: trairea unei experiente traumatizante (fobie experimentala)

BOLILE ASOCIATE FRICIICautatorii de senzatii tari sensation seekers: cauta sa se afle cat mai mult in pericol

Controlul friciiMecanismele fricii: Informarea in legatura cu ceea ce nu cunoastem, Invatarea unei metode de relaxare pe care o practicam in situatii de panica,Adoptarea unei atitudini active.

Controlul fricii

ASA DAASA NUAcceptarea fricii ca stare emotionala normalaSa se resimta rusine in legatura cu emotia traitaDezvoltarea mijloacelor de control a friciiAdoptarea unei atitudini pasiveInvatarea unei intensitati a friciiDorirea absentei friciiConfruntarea friciiAgravarea/mentinerea friciiAnaliza obiectiva a riscurilor realeSa nu se reflecte asupra temerilor

.

SFARSIT