afect30 (genunchi)

8/13/2019 Afect30 (genunchi)

1/19

GENERALITATI - definitie, clasificare, date epidemiologice;

Genunchiul este cea mai mare articulatie importanta a corpului. Prinpozitia sa, prin rolul sau in biomecanica statica si dinamica a membruluiinferior, ca si prin slaba sa acoperire cu tesuturi moi, el este deosebit de

predispus si vulnerabil atat la traumatismele directe, cit si la cele indirecte.Genunchiul sufera si in cazul unor imobilizari impuse de tratamentul anumitorafectiuni sau traumatisme.

Particularitatea recuperarii consta in strinsa interdependenta dintre functiaarticulara si valoarea anatomo-functionala a musculaturii sale. La genunchi ntlnim toate tipurile de traumatisme i lezri a tuturortipurilor destructuri articulare

!. Leziuni ale pr"ilor moi

#egumente i "esut celular subcutanat $contuzii, plgi, arsuri%&

#endoane i muchi $ntinderi, rupturi, sec"ionri, dezinser"ii%&

'ase i nervi $rupturi, sec"ionri%

(. Leziuni osoase $deran)amente trabeculare, fisuri, fracturi% ale

*pifizelor femurale, tibiale sau peronale&

+otulei.

. Leziuni articulare

Plagi articulare&

+upturi ligamentare&

*ntorse&

Luatii&

Leziuni meniscale.

Ruptura de menisceste un accident survenit pe o meniscopatie preeistentacare a creat o degenerescenta, cu sau fara depunere de calcar. e poate prezentaca ruptura longitudinala completa $care este caracteristica mai ales menisculuietern% sau ca ruptura oblica sau combinata cu dezinsertie.

Genunchiul, prin pozitia sa de articulatie intermediara a membrului inferior areun dublu rol

- asigurarea statica in momentul de spri)in&

- asigurarea elevatiei piciorului in momentul balansului pentruorientarea piciorului in functie de denivelarile de teren.

- Genunchiul )oaca un rol important in foarte multe momente siactivitati uzuale si profesionale.


2/19

ETIOPATOGENIE caue, mecanisme, anatomie patologice

/actorii vulneranti care pot actiona asupra genunchiului sunta% /actori mecanici&

b% /actori fizici&

c% /actori biologici&d% /actori chimici.

Anatomia patologica

#raumatismele fibrocartila)elor articulare sunt reprezentate doar de leziunilemeniscale ale articulatiei genunchiului. 0ceste leziuni pot fi singulare sau se potasocia cu oricare alt tip de leziune $entorse, luati, fracturi%.

Leziunile meniscului compromit vascularizatia acestuia, ceea ce eplica de ce

tratamentul conservator are putine sanse de reusita, indicatia terapeuticaraminind cea chirurgicala.Leziunile de menisc sunt formatiuni fibrocartilaginoase, vascularizate doar

periferic in zona fibroasa. 1eniscurile au rol de a creea o congruenta perfectaintre condilii femurali si platoul tibial, de a creea o mai buna repartitie a

presiunilor intraarticulare, de a permite o mai buna alunecare a capetelor osoasearticulare.+uptura de menisc se poate prezenta ca

ruptura longitudinala $complea% caracteristica mai ales meniscului intern&

rupturi transversale, caracteristice meniscului etern, ruptura oblica

combinata cu dezinsertia fie a coarnelor fie periferica.

1eniscurile sunt bine ancorate $in special cel intern% la structurile din )ur lafemur , la tibie, la rotula, ligamente incrucisate, capsule, ligamentul lateral siintern. 1eniscul intern este cel mai epus traumatizarii $234 din leziunilemeniscale%, datorita fiitatii lui la structurilor din )ur $mai ales la ligamentullateral intern% ca si presiunilor mai mari ce se eercita asupra lui prin condilul

femural intern, prin care trece proiectia centrului de greutate a corpului.*ista trei mecanismecare ar produce rupturile meniscului

fleie urmata de o etensie puternica asociata cu o rotatie a genunchiului in

timp ce tibia este fiata, prin blocare la sol a piciorului. La sportivi blocareapiciorului la sol prin crampoanele ghetelor este o cauza frecventa $56 4 dinrupturile de menisc sunt intilnite la fotbalisti%.

0socierea concomitenta a unei fleii cu rotatie eterna si vag fortat, ceea ce

deschide interlinia interna articulara si va incarcera meniscul, care va fi strivit laetensia urmatoare.

7n cadrul unor traumatisme complee ale genunchiului, soldate cu fracturi de

platou sau cu rupturi de ligamente, incrucisate sau laterale.


3/19

!I"PTO"ATOLOGIE !I #RITERII $E !%!TINERE A

$IAGNO!TI#%L%I&

a' e(amenul clinic semne su)iecti*e si o)iecti*e

)' in*estigatii paraclinice e(+ radiologic, pro)e de la)orator

imptomatologia clinica este relativ comuna.La fracturi bolnavul prezinta

- durere intensa&

- tumefiere a genunchiului&

- hemartroza abundenta&

- impotenta functionala,

- echimoza, mai ales in spatiul popliteu.

La luatii bolnavul prezinta dureri spontane care se intensifica la incercarea de

fleie a gambei. Palparea arata relieful rotulian deplasat, iar in locul rotulei odepresiune in fundul careia se 8alpeaza condilul si trohleea femurala.Genunchiul poate fi blocat in etensie sau in usoara fleie. Luatia rotulei sereduce ortopedic, dupa care se pune un burlan de gips. 9neori se intervinechirurgical eecutind o palectomie.

La ruptura de menisc, bolnavul prezinta o durereviolenta, brusca insotita deimpotenta functionala imediata. 9neori apare bloca)ul articular, hidrartroza esteaproape regulata, iar hemartroza este destul de frecventa.

:riteriile pentru sustinerea diagnosticului sunt clinice, radiologice siparaclinice.7nspectia stabileste

- tipul constitutional greutatea pacientului si aduc unele precizari privindortostatismul si mersul pacientilor cu sechele la membrele inferioare&

- pozitia sau atitudinea segmentului lezat&

- deformari articulare&

- aspectul tegumentului si al tesutului subcutanat&

- culoarea tegumentului care poate fi modificata de echimoze, staza

venocapilara, ischemie, hiperemie.Palparea este unul dintre criteriile clinice care stabileste

- temperatura tegumentelor care indica procese inflamatorii in cazultegumentelor calde sau algoneurodistrofii in cazul tegumentelor reci&

- gradul de suplete al pielii si tesutului subcutanat urmare al starii deuscaciune sau umiditate a pielii&

- punctele dureroase la presiune&

- pulsatia arteriala.Prin palpare se mai poate stabili de asemenea, continuitatea osoasa, mobilitatea

anormala, articulara sau osoasa, crispatiile tesutului osos sau ale celuicartilaginos.


4/19

1asuratorile in afectiunile aparatului locomotor se fac comparativ $membrulsanatos ; membrul afectat% si reprezinta alt criteriu clinic. 1asuramcircumferinta articulara, circumferinta segmentului $crescuta in edem si staza inatrofii% ca si in lungimea membrului sau a segmentului de membru traumatizat.


5/19

unor forme dureroase limitate, mai ales la insertia tendoanelor la burse saumuschi%.

7nfiltratia intraarticulara se aplica doar in procesele articulare inflamatorii.7n inflamatia articulara repausul si postura articulara relaata e prima atitudine arecuperatorului in fata unei articulatii inflamate, cu sau fara lichid articular.

:rioterapia determina o hiperemie activa $dupa o prima si scurta faza devasoconstrictie%, scade viteza de conducere pe nerv, scade activarea receptorilorcutanati $efect antalgic% scade spasmul muscular.0lte proceduri cu rol antalgic si antiinflamator sunt parafina, ultrasunetele siundele scurte.

Tratament ortopedico cirurgical

#ratamentul ortopedic foloseste metode care vizeaza reducerea

deformatiilor sau a fracturilor prin manevre eterne si mentinerea reducerii cumi)loace eterioare a segmentului afectat.1obilizarea ortopedica se realizeaza cu a)utorul aparatului gipsat a

tractiunii continue. 7mobilizarea gipsata se aplica atit la fracturi cit si in cazul unorafectiuni care necesita punerea in repaus a unui segment. 7n situatii postoperatorii

se poate folosi aparatul gipsat si pentru corectarea si mentinerea corectiei unordeformari congenitale sau dobindite. 7n cazul esuarii tratamentului ortopedic, seindica tratamentul chirurgical.

#ratamentul ortopedic prin imobilizare in aparat gipsat pe o perioada de -@saptamini este recomandat in fracturile de rotula, fractura supra si intercondilianasi fractua de platou tibial. 7n fracturile cu deplasare se recomanda insa tratamentulchirurgical. 1ersul cu spri)in va incepe dupa circa doua luni.

:hirurgia ortopedica s-a etins treptat depasind in prezent, indicatiileclasice din cadrul traumatologiei.7nterventiile chirurgicale ortopedice se pot clasifica astfel

- Aperatii care se adreseaza elementelor angrenate ale artrozei si care auun scop simptomatic paleativ&

- Aperatii care inlocuiesc articulatia ; artroplastia totala&

Genunchiul poate fi operat pentru repararea unor leziuni traumatice caa% +upturi de menisc $foarte des intilnite%&

b% Leziuni ale genunchiului la, post-traumatic&c% fractura supra si intercondiliana&d% /ractura de platou tibial&e% Luatii ale genunchiului.Pentru restabilirea miscarilor ale genunchiului se poate efectua o

artroplastie a genunchiului, operatie ce consta in inlocuirea pe cale chirurgicala aunei articulati cu o proteza metalica. 0rtroplastia este o operatie complicata, mai

ales prin posibilitati multiple de infectii, embolii gazoase, flebite, infundareaplatourilor tibiale, paralizii ale sciaticului popliteu etern.0rtroplastia se prezinta sub doua forma proteza partiala sau totala .


6/19

Protezele prezinta si mari beneficii, ca refacerea functiei membrului inferiorprin reducerea durerii si recistigarea mobilitatii, cel putin partial si a capacitati demers.

+uptura de menisc are indicatie operatorie ma)ora, deoarece instalareaprocesului degenerativ al genunchiului este accelerata. 1enisccectomia este o

operatie intra-articulara prin care se realizeaza curatirea genunchiului de o serie deelemente anatomice, inclusiv in indepartarea meniscului rupt. 1eniscul rupt poatefi indepartat in intregime sau numai fragmente rupte, in locul ramas liberformindu-se un un nou menisc din tesut fibros. =upa operate, genunchiul estestrins intr-un pansament compresiv pentru a impiedica hemartroza si esteimobilizat pe atela.

+eeducarea incepe a doua zi dupa operatie cind piciorul se afla pe atele. Lainceput se eecuta contractii izometrice pentru cvadriceps aflat in eces.:ontractiile cvadricepsului se vor repeta de 5-6 ori la fiecare ora, pina cind

muschiul devine suficient de puternic. 7n acest moment se fac ridicari alemembrului inferior cu atela cu tot. =aca tratamentul a fost bine efectuat, dupa !3-!5 zile se obtine o musculatura buna si se poate trece la mers. 9ni autorirecomanda inceperea mersului dupa @2 ore de la operatie, mentinind atela.7n eercitiile de mers se va urmari

- ca piciorul sa fie intins din genunchi, in faza de spri)in anterior&

- sa se corecteze tendinta de leganare laterala provocata de teama de acalca pe piciorul operat&

- sa se corecteze inclinarea trunchiului tinind bratul din partea piciorului

operat in sus pe linga cap&=upa 3 zile de la operatie, mersul trebuie sa fie corectat, intirzierile fiind demulte ori provocate de graba de a merge cu un picior insuficient pregatit sidureros.PRIN#IPIILE !I O.IE#TIELE TRATA"ENT%L%I ./T

Abiectivele tratamentului balneofiziterapeutice sunta% reducerea durerii, care este factorul determinant in cadrul recuperarii

deoarece gonalgia ingreuneaza sau face imposibila aplicarea programuluirecuperator&

b% obtinerea stabilitatii, care este de fapt principala functie a genunchiului&c% obtinerea mobilitatii&d% coordonarea miscarii membrului inferior.+emobilizarea articulara reprezinta obiectivul principal al recuperarii sechelelorarticulare posttraumatice si postoperatorii. 1obilitatea articulara se realizeaza

prin miscari pasive si active. +olul principal al mobilizarii articulare este ace@lade a dezvolta abilitatea miscarilor. tabilitatea articulara se obtine printonificarea musculaturii. Pentru tonifierea musculaturii se eecuta eercitii

izometrice, miscarii de rezistenta si se aplica diverse metode ortopedice.tabilitatea articulara inseamna de fapt


7/19

- o articulatie indolara&

- o articulatie fiata pe o musculatura puternica&

- o articulatie prote)ata de mobilitati anormale prin capsule si ligamente

interne.Prin programul de recuperare a genunchiului operat, se urmaresc patru obiective

esentialea% 7ndoloritatea&

b% tabilitatea&c% 1obilitatead% :oordonarea&a% 7ndoloritatea se obtine prin

- administrarea unei medicatii antiinflamatorii si si antialgice generale&

- crioterapia sau termoterapia $ dupa caz%&

- electroterapia&

-roentgenterapia&

- repaus articular&

- interventii chirurgicale.b% tabilitatea genunchiului are doua aspecte

- stabilitate pasiva ; stabilitate ortostatica&

- stabilitate activa ; stabilitate in mers&tabilitatea pasiva, mai ales in cazul genunchiului operat fara succes, poate fiobtinuta cel putin partial prin

- tonifierea musculaturii stabilizatoare a genunchiului&

-cresterea rezistentei ligamentare&

- evitarea cauzelor care afecteaza genunchiul ca obezitatea, ortostatismsi mers prelungit, mers pe teren accidentat, fleie puternica, fleie ;etensie libera, in momentul trecerii de la o pozitie de repaus laortostatism, etc.

- aplicarea unor orteze care sa preia stabilitatea laterala sau posterioara agenunchiului

tabilitatea activa se realizeaza prin tonifierea muschilor interesati, respectiv

- muschiul cvadriceps, care slabeste semnificativ chiar dupa oimobilizare de @2 de ore. Pentru tonifierea cvadricepsului se eecutacontractii izometrice si eercitii cu contrarezistenta

- muschiul tensor fascia lata se tonifica prin fleii si etensii alesoldului, din decubit lateral.

c% 1obilitatea genunchiului operat, este limitata. Pentru redarea mobilitatiigenunchiului operat se urmareste reducerea fleum-lui. i crestereaamplitudinii fleiei. 7n timpul imobilizarii genunchiului dupa operatie, se potface mobilizarii pasive constind dintr-un comple de procedee terapeutice,care se schimba alternativ, ca


8/19

- tractiuni continue sau etensii continue, utilizate pentru corectarea uneipozitii vicioase articulare asociate cu caldura pentru a usura durerearebela articulara pentru scaderea presiunii interarticulara&

- tractiunii discontinue, care se aplica in timpul noptii sau in perioada derepaus&

-mobilizare pasiva asistata, care se eecuta in relacare partiala sautotala de care >inetoterapeut in toate sensurile, cu miscarii amplearticulare&

- mobilizarii autopasive, care sunt o combinatie de eercitii pasivefoarte des utilizate, deoarece pacientul are posibilitatea sa le repete demai multe ori pe zi&

- mobilizarea activa eecutata de pacient, care constituie baza

>inetoteraoiei recuperatorii pentru redorile articulare post-traumatice.1obilizarea activa se face in scopul cresterii treptate a amplitudinii, miscarii in

toate planurile de mobilitate a articulatiei. e eecuta miscari ritmice de fleie ;etensie ale piciorului si eercitii gestice uzuale pentru readucerea functionala agenunchiului. e nai eecuta mecanoterapie si scripetoterapia.+ecuperarea integrala a bolnavilor operati de menisc se bazeaza pe un programrecuperator bine condus. Postoperator, genunchiul este mentinut in etensie !3zile cu o atela gipsata.+ecuperarea incepe a doua zi dupa interventie si consta in

- contractii izometrice cvadricepsului, din ora in ora&

- imobilizarii ale piciorului&

-ridicarii pasive ale piciorului cu genunchiul intins, incepind dupa -@zile de la operatie&

- eercitii de fleie ale genunchiului la marginea patului, dupa scoatereabanda)elor&

- mers cu baston din a !3-a zi de la operatie.+ecuperarea continua cu

- electroterapie antalgica si antiinflamatorie&

- tonifierea cvadricepsului&

- masa) coapsa-gamba, cu evitarea genunchiului&

-mobilizarea articulatiei&

- crioterapia&=in saptamina a -a se incepe urcatul si coboritul scarilor.Procedurile folosite pentru recuperarea genunchiului operat sunt urmatoarele

TRATA"ENT%L PRIN 0I$RO - TER"OTERAPIE

1 tenica, efecte'

0I$ROTERAPIE


9/19

e intelege prin hidroterapie aplicarea in scop profilactic si curativ a unuinumar variat de proceduri, care au la baza apa la diferite temperaturi si subdiferite stari de agregatie, ca si unele tehnici strans legate de aceasta.

-=usul cu aburi=usul cu aburi consta in proectarea vaporilor supraancalziti asupra unor

regiunii limitate. #ehnicianul trebuie sa fie atent ca nu cumva sa stropeascabolnavul cu picaturi de apa fierbinte provenite din condensarea vaporilor pefurtun si pe portiunea metalica a dusului. *ste nevoie ca instalatia pentru dusulcu aburi sa fie prevazuta cu dispozitive de separare a apei de condensare si cusupraancalzitoare pentru aburi. 7nainte de a aplica )etul de vapori asupra

bolnavului, tehnicianul si-l proecteaza pe palma pentru a se asigura de lipsapicaturilor de apa fierbinte.

=urata dusului cu aburi este de -6 minute se poate sa fie dat ca procedura desine statatoare, poate sa preceada o baie generala sau se poate asocia cu masa).

La sfarsit se aplica o procedura de racire-spalare sau dus de !2-(3

3

.1odul de actiune dusul cu aburi are o actiune puternica asupra circulatiei,provocand hieremie si resorbtie locala.

-=usul-masa) 0cesta consta in aplicarea mat multor dusuri rozeta la temperatura de 2-@33

,concomitent aplicandu-se si masa)ul, conform tehnicii obisnuite. Pentruaplicarea lui eista instalatii speciale cu @-6dusuri verticale, in rozeta, situateunul langa altul, care se pun simultan sau separat un functie. 7n lipsa uneiinstalatii speciale, se poate efectua si cu un dus mobil, la capatul caruia se aplicao rozeta. =urata masa)ului este de 2-!5 minute.


10/19

7ntr-o baie umpluta apr.?@ cu apa la temperatura de 6-E3 : se eecutamasa)ul asupra regiunii indicate, prin tehnica cunoscuta.

0ceasta si baia Binetoterapeutica este indicata in redorile articulare cu tendintela anchiloza.

TER"OTERAPIE

-:ompresele cu aburi 0vem nevoie de doua bucati de flanela, o bucata panza simpla sau un prosop,o panza inperneabila, o galeata cu apa, la temperatura de 63-D3F.

e plaseaza pe regiunea interesata o flanela uscata peste care se aplica o bucatade panza sau prosopul muiat in apa fierbinte si bine stors, iar peste aceasta seaplica cealalta flanela. #otul se acopera cu bluza inperneabila sau se aplica untermofor.

=urata totala a procedurii este de minim (3 de minute si de maimum 63 deminute. 1odul de actiune resorbtiv, analgezic, antispastic.-7npachetarea cu parafina

e ia o cantitate potrivita $aproimativ !53-(33 g% si se topeste intr-un vas latemperatura de 65-D3F& in asa fel ca sa mai ramana cateva bucati netopite, inscopul evitarii supraincalzarii. :u a)utorul unei pensule late de 2cm. se

pensuleaza regiunea. Grosimea stratului este de 3,5-!cm. Peste stratul depatafina se aplica bucati de vata sau flanela si apoi se acopera regiunea cu

patura. =urata inpachetarii este de (3-63 minute. 7nlaturarea parafinei se face cuusurinta din cauza transpiratiei care are loc sub stratul de parafina. Procedura setermina cu o spalare la temperatura de (3-((F.

1odul de actiune are o actiune locala si provoaca o incalzire profunda siuniforma a tesuturilor. uprafata pielii se incalzeste pana la 2-@3F. La locul deaplicare se produce o hiperemie puternica si transpiratie abundenta. -9ngerile cu namol


11/19

TRATA"ENT%L PRIN ELE#TROTERAPIE 1tenica, efect'

*lectroterapia este aceea parte a fizioterapiei, care studiaza utilizarea actiuniidiverselor forme ale energiei electrice asupra organismului, cu scop curativ sau

profilactic.

0.:urentii de )oase frecventa:urentii diadinamici :urentii diadinamici utilizand aplicatia tranzversala a electrozilor $articulatiaintre cei doi poli% preferand formula

a% difazat fi, care rezulta din suprapunerea a doi curenti monofazati cu undecala) de perioada. 'arfurile impulsurilor sunt asemanatoare insaramanand la un anumit nivel, de unde rezulta o curba asemanatoare cu

aceea a unui curent continuu peste care se suprapun !33 de impulsuri, deforma sinusoidala.b% perioada scurta, in care, la intervale regulate de ! secunde, se alterneaza

brusc monofazatul fi de 53 de impulsuri pe secunda, cu difazatul fi de!33 impulsuri pe secunda. =urata este de un minut.

c% perioada lunga este o forma speciala de suprapunere a doi curenti de 53impulsuri. 0lternanta dintre monofazat si difazat, in cazul perioadei lungi,se face intre si !3 secunde. =urata este de (minute.

0poi se face inversarea polilor cu repetarea formulei. e fac !- aplicatii pe zii.

:urentii #rabert

unt curenti cu impulsuri de fregventa !@3 Hz, impuls ( ms, pauza 5 ms, lacare tot catodul este electrodul activ antalgic. =urata tratamentului este de !5-(3minute, cu crestere treptata a intensitatii. e repeta de !-( ori pe zi. 0tat curentul diadinamic, cat si curentul #rabert determina o puternicasenzatie, cu aspect vibrator, o ecitatie a mecanoreceptorilor tesuturilor de subelectrozi. *fectele antalgice se eplica tocmai prin aceasta senzatie.

:urentul galvanic

Prin actiunea hiperemianta pe care o are este utilizat in fenomenele inflamatoriiarticulare. 0cest efect vasodilatator nu este dependent de nici unul din cei doi

poli, fiind prezent si la catod si la anod. e utilizeaza intensitati mici, la pragulde sensibilitate. 0socierea unor substante cu efecut antiinflamator, sub formaionoforezei, este obisnuita, dar fara a se putea face vreo apreciere asuprasubstantei si mai ales a cantitatii acesteia.

La anod, se aseaza solutia de :l(:a, A@1g& de hidrocortizon etc.& la catod,

salicilatul de sodiu& la ambii poli /enilbutazona. e utilizeaza durate mari, (3-3minute pentru o sedinta.


12/19


13/19

$unguent cu Hidrocortizon si eventual si alte antiinflamatorii%. =urata este intre-!3 minute.=. +adiatia infrarosie

7n afara de lumina solara, care este deosebit de bogata in radiatii inflarosii sicare este utilizata in terapeutica sub forma asa ;numitei helioterapii. 0plicatiile de radiatii inflarosii in terapeutica se pot face in doua moduri inspatiul inchis, sub forma asa-numitelor bai de lumina proceduri intensetermoterapice sau in spatiu deschis, in aer liber, sub forma asa-nummiteloraplicatii de sollu.

7n baile de lumina se realizeaza o incalzire a aerului pana la temperaturiridicate $63-D3-23F%. 7n functie de scopul urmarit, bolnavul va sta in baia de lumina intre 5-(3

minute. =upa epirarea timpului prescris se aplica bolnavului o procedura deracire partiala.*fectul radiatiilor infrarosii +adiatiile infrarosii au actiune calorica. *le actioneaza asupra circulatiei din

derm provocand o vasodilatatie subcapilara, intensificarea schimburilor dintre

celulele de cresterea fenomenelor osmotice si cresterea debitului sangvin.

TRATA"ENT%L PRIN "A!A2

Prin notiunea de masa) se intelege o serie de manipulatii manuale variate,aplicate la suprafata organismul in scop terapeutic sau igienic.

*ste important ca, inainte de a incepe masa)ul, sa se controleze stareategumentului bolnavului urmarindu-se in special , eventuale infectii ale pieliicare contraindica masa)ul, precum si eventualele echimoze.

=urata unei sedinte variaza intre 5-!3 minute iar frecventa este de obicei de osedinta pe zi. =urata tratamentului poate fi intre ( si @-6 saptamani, uneori chiarmai mare, ca in afectiunile ortopedice.

Efectele fiiologice ale masa3ului sunt&

- actiune sedativa asupra durerilor de tip musculare sau articulare&- actiune hiperemianta locala, de inbunatatire a circulatiei locale care se

manifesta prin inrosirea tegumentului si incalzire&- inlaturarea lichidelor de staza&- stimularea functiilor aparatului circulator si respirator&- efecte favorabile asupra starii generale a bolnavului, cu inbunatatirea

somnului, indepartarea oboselii musculare&- cresterea metabolismului&- cel mai important mecanism de actiune este cel refle.


14/19

$escrierea anatomica a genunciului

uprafe"ele articulare ale articula"iei genunchiului apar"in epifizei

inferioare a femurului, epifizei superioare a tibiei si patelei./ibula nu ia parte laalctuirea acestei articula"ii.

e observa caa% suprafa"a articulara a epifizei distale femurale, reprezentat prin cei doi

condili, este curbat napoi i de aceea partea sa cea mai mare este situatnapoia aului osului&

b% fiecare condil este orientat oblic i aul su de nvrtire este oblic de susn )os i din spa"iul intercondilian nspre fa"a cutanat&

c% condilul medial este mai proeminent dect cel lateral&

d% condilul medial se afla pe un plan inferior celui lateral&e% privind din profil se observa cum raza de curbura a celor doi condilidescrete dinainte napoi $in partea anterioara ea are aproimativ @5 mm, iar incea posterioara !6 mm%, ceea ce face ca suprafa"a articulara a condililor sa aparnu ca un segment de cerc ci ca o curba spirala&

f% condilul medial e mai ngust si mai lung $aproimativ !3 mm% dect cellateral $aproimativ 2 mm%&

g% cei doi condili diverg dinainte ; napoi, astfel c diametrul transversal aletremit"ii inferioare femurale este mai mare n partea posterioar dect n ceaanterioar. :ondilii femurali sunt acoperi"i de un cartila) hialin, gros de (-mm.1eniscurile intraarticulare

unt dou fibrocartila)e ce s-au dezvoltat la periferia fiecreia din fosilearticulare tibiale. +olul lor este de a contribui la o mai bun concordan" ntresuprafe"ele condiliene femurale i fosele articulare ale tibiei, insuficientecavate. Pe sec"iune vertical, fiecare menisc prezint

- dou fe"e, dintre care una superioar, concav care rspunde condiluluifemural i alta inferioar, plan, aplicat pe fosa articular corespunztoaretibiei&

- o baz $circumferin" lateral% ce rspunde capsulei articulare de careader&

- o creast $circumferin" medial% cu mult mai sub"ire i ntins nsprecentrul articula"iei, de care rmne separat printr-o distan" de 6 ; 2 mm&

- cte dou etremit"i una anterioar i alta posterioar, numite coarne.1eniscurile se inser pe platoul tibial eclusiv prin intermediul coarnelor. *lesunt mobile i alunec pe platoul tibial n timpul micrilor&

a% 1eniscul lateral are forma unui cerc aproape complet& el este

ntrerupt doar de o mic ntindere la nivelul eminen"eiintercondiliene. e inser prin cele dou coarne la niveluleminen"ei intercondiliene.


15/19

b% 1eniscul medial are forma unei semilune& are o ntreruperemedial mult mai mare. Prezint inser"ii mai ndeprtate ianume prin cornul anterior pe marginea anterioar a platouluitibial, iar prin cel posterior pe aria intercondilian posterioar.

:ele dou meniscuri sunt unite n partea anterioar printr-o JJJJ transversal,numit Kligamentul transvers al genunchiului. /ormula mnemotehnic pentruforma meniscurilor intraarticulare este Oe #i $A etern, : intern%.

Tenica masa3ului

1asa)ul genunchiului operat se eecuta prin cumularea unei serii de manevre ce

se adreseaza la inceput musculaturii coapsei si gambei urmind incalzirea zoneiprin cresterea circulatiei sanguine locale.9neori ete necesar sa se insiste asupra acestor regiuni datorita procesului dehipotrofie musculara ce poate apare in timpul imobilizarii post operator. 0supraacestor regiuni ce se aplica manevrele de netezire si framintare, care au roltonifiant ma)or, contribuind la recuperare. =upa aceea se trece la masa)ul

propriu-zis al articulatiei genunchiului. 1aseurul se va orienta asupra capsuluiligamentare care uneste cele trei oase femurul, tibia si rotul.

e incepe cu manevrele de introducere tinind genunchiul bolnav in fleie

si netezind de la articulatia genunchiului in sus spre muschiul cvadriceps care inafectiunile articulare ale genunchiului prezinta aproape intotdeauna o atrofie

pronuntata. 7n continuare se trece la frictiune in sus, in )os, lateral sau circular.e procedeaza in felul urmator se aplica policele pe ambele margini ale saculuicapsularm cuprinzind cu celelalte degete fosa poplitee, intorcindu-se pe aceiasdrum, pana la tuberozitatea tibiei. 7n parte inferioara se eecuta frictiunea maimult in sens orizontal.

1asa)ul partii posterioare se face cu genunchiul flectat pentru a patrundecu degetul mediu si inde linga tendoanele muschilor fleari in profunzime si

frectionind orizontal, vertical si circular. 1asa)ul se incepe cu netezirea, dupacare urmeaza >inetoterapia.

"o)iliarea articulatiilor 14inetoterapie'

In prima saptamana15 sedinte'

Mprima zi - contractii izometrice a le cvadricepsulului si fesierilor, flei, etensiidin articulatia gleznei-fleii din :/$@54% , cu genunchiul intins ,abductii din :/ $(34%cu genunchiulitins ,circumductii din :/ cu genunchiulintins $ serii?5 saptamani%, miscarea este

pasivo-activa.


16/19

Ma doua zi - aceleasi eercitii din culcat la care se adauga cele din stand$pacientul isi asigura stabilitatea, tinandu-se de scaun %-fleii din :/ ,abductii din :/, etensii din :/, toate aceste miscari se eecuta cugenunchiul intins$ serii?5 repetari% - miscari active.

Ma treia zi - acelesi eercitii ,acelesi pozitii, carora li se adauga-din asezat la marginea patului, >ineto mobilizeaza cu multa atentie articulatiagenunchiului ,pana la punctulin care apare durerea $se porneste de la o fleie de5% ;miscarea pasiva $ serii ?!3 repetari%, cu pauza un minut intre ele- din culcat costal pe partea sanatoasa ,abductii din :/, cu genunchiul intins- din culcat dorsal fleia genunchiului cu alunecarea calcaiului pe planul patului.7n primele doua zile, miscare pasiva&- mers cu a)utorul unui baston :anadian

Ma apatra zi ; pacientul este dus la sala de gimnastica- din culcat dorsal toate eercitiile invatate, cu mentiunea ca miscarile vor fieecutatea activ,sub atenta supravegherea a profesorului, crescand numarul derepetari Kpompa)epe o minge

- din culcat costal abductii din :/ cu genunchiul intins&- din asezat flei ?etensii,alunecari inainte-inapoi a pe o patina&- din stand la spalier ; toate miscarile din articulatia soldului cu genunchiul intinsridicarea piciorului operat pe prima sipca, corpulramanand in spri)in pe membrulintegru,si incercarea de flei din articulatia genunchiului prin proiectia trunchiuluispre inainte, ridicari pe varfuri, usor )oc de glezne,mers cu ridicari pe varfuri lafiecare pas.

Ma cincia zi ; Pacientul a castigat mult la capitolul fota,prin urmare poate lucracu un lest atasat pe glezna$sac cu nisip de D53 grame%.Ma sasea zi ; Pacientul este eternat.1asuratorile de final sunt- fleii activa E3 ,pasiva !!3- etensie Nu eista deficit

- fleie din :/ cu genunchiul intins 65

Gimnastica medicala

Genunchiul bolnav este introdus pentru doua saptamani intr-un aparat desustentie gipsat, deoarece a fost afectat cartila)ul articular. 7n perioada decontentie se eecuta program de recuperare- =7N :9L:0# =A+0L - contractii izometrice de cvadriceps si fesieri

$3miscari pe ora ; contractie 6s?relaare s%&- flei?etensii din articulatia gleznei $patru serii a

zece repetari%&


17/19

- flei si abductii din :/ $patru serii a zece repetari%.

e efectueaza eercitii cu toate articulatiile membrului sanatos.- =7N #0N= P+7O7N7# =* P0#0+9L P0#9L97 miscare activo-pasivade flei?abductii? etensii? circumductii din :/ $din fiecare, doua serii a zece

repetari%.1ersul se eecuta cu a)utorul a doua bastoane canadiene, fara spri)in pe piciorulafectat.=upa indepartarea gipsului pacientul va purta o fasa elastica numai la deplasare sinoaptea, pentru a stabiliza genunchiul si a il feri de miscari nedorite.Programul de recuperare se intinde pe durata a patru saptamaniM7n prima saptamana sunt cinci sedinte- =7N =*:9


18/19

- fleia gambei pe coapsa prin alunecare $@ serii a !5repetari%&

- flei? abductii? circumductii din :/ cu genunchiulintins $miscare activ-rezistiva cu lest%.

- =7N =*:9


19/19

7ntrucat sechelele posttraumatice ale genunchiului include de regula deficitefunctionale determinate de leziuni produse la nivelul structurii osteoarticulare,

periarticulare si musculare carora li se adauga efectele negative de mobilizare infaza ortopedica, chirurgicala in afectiunile posttraumatice.

Abiectivele si continutul curelor balneo-climaterice vor fi in totalitate derecuperare imediata, ele avand rolul de refacere a functiei diminuate din cauzatraumatismelor.

unt indicate urmatoarele statiuni 0mara,

afect30 (genunchi)

Documents