ANUL II No. 32ß

15 BANI NUIVIERUL

ABpNAMENTELENCEP LA 181 18 A PIE-CAR61 LUNI SI SE PLATCSC

TOT-t)'AUNA INAINTE

tN BUCIMESQ: La casa AdministratiuneiIN TARA: Prin mandate postate.

Pentr i a 40 lei, liai LI lei, S luni 40 lei.L STRELNATAT(t: La toste offIciele pos-

tale din Uaiune, prin mandate postale.Pentru i an 50 lei, 6 Toul 25 lei.

MANUSCRIPTELE NU SE INAPOIAZA

GRI(3oRß VENTURAPrim - redactor responsabil

A DOUA CCITIuNE 231IECEMBRE1886.-

ANUAR 1997ì -+. .'._. .t.-

APARE IN TOA TE ZILELE ICE LUCRU

2.5 BANI: NU IVI BRUI

ANUNCIURILE

SI PRIMKSC NUMAI LA ADMnfrgi'aArtia

nuiciuri pe pag. IV, linfa 30 bani, anunciutif reclame pe pagina treia 2 lei linfa

IA PARIS: Segasestejulnalul cu IL Cent*amerul, la Kioscul din rue Montmartre 44

Rulevardul St. (lormain No. 84.

50 BANI UN HUMER VECHIU

REDACTIA SI ADMINISTP.ATI1No. 3.Piata &piscopiei.No. 3.

AFACER EA STOICA ALEXAN DRESCU-BRATIANUBIDEL

Mult& vreme s'a plimbat to toateoras}ele Europei o menagerie mare,care apartinea unui om numit Bi-de]. Acest sèrman saltimbanc Intrain toate zilele In cueca loilor, hie-nelor, ureilor, panterelor, lupilorcare 'i avea In menagerie, ei adu-sese pe aceste flare la o supunerecariait, tnvètândtl-le eu ciomagul eirevolverul.

Vrome de vr'o douà-zeci de anilucrurile mersera bine. Când Bi-del intra In cuece, flarele se ju-caü eu dânsul säreaü pria cercuride hârtie, so aeezaü la masà cu eer-vetul la gât,lásaü po stäpânitl lor sèle bage capul or mâna in gura, einu '1 muscat, ba chier îa lingeaamâinile. Iar când Bidel eer:a dincuece, ceia ce era modul lui d'apupe chestia de Incredere, toatefiarele se târaü pe burtà si începeaüa plânge. Damele care veneaü lamenagerie ereaü miecate pânâ lalacrimi,de aceastä iubire a dihani-ilor pentru stäpânul lor.

Dar intr'o bunà zi, nu se If tie daca, poate släbise Bidel, or poatefiarelor nu se dedese destulâ mân-care, Bidel, imediat cum intrà incure fu rupt, sfàs}iat, tnghitit cuciomag cu totul. Iar fiarele, rupâa-du si cuscile, nävälirà prin oree sioamenii fur& siliti a be împueca lndreapta si In stanga, unde le gà-scat .

N'am nevoe se arat asemènareacare exista intre Bidel si d-nul 1.Brätianu. Ea reese de la sine. Amasistat pêne acuma la faza trium-fantil a vietel lui Bidel-Bretianu, lafaza majoritàtei docile , enervate,ciomägite, tmbuibate. Dar tare métern ce acuma avem se asistàm laa doua fazä, la faza majoritätei res-vratite, flamande, urlàtoare, primej-dioase. Si iate de ce.

Eraü In partidul colectivist uneleinteligente, unii oameni de bine,care fuseserà indugi In eroare inprimele momente de sinistrul be-trin. Nu putem sè le facem o crimèd'a fi fost fermecati de aceaste betrinä Circe, care a fermecat pe multioameni de mare valoare, ca sè'i pre-shimbe cum ail fost preschimbati to-varesii luI Ulyssa. Tot ce avea vre ovaloare in partidul de la putere, vè-zênd pênô unde vrea sè'i ducà d nuBrätianu , aü refuzat cu cea maimare energie d'a primi nouele formeaub care vroea el sè't intrupeze, s?i

d-nu Brätianu a rèmas ca Sf. Antoneu... tovaràeii sei, scormt,lind trufeln noroiul colectivitátii.

Oamenii de valoare aI partiduluide la putere, aü fost combàtati cumulteasprime de noi. Da. Si cu dreptcuvent. Caci unui om de valoare i secere mai nnult decât... altuia. Sitournai de aceea am simtit o marebucurie de a'i vedea In fine, intr'otabàrà, unde locullor era desemnatde mai nainte, intr'o luptá unde erao datorie sfintà pentru dênsii d'acombate.

Dar ce efect a produs plecarea lordin sinul Coleetività;ei ? tenegru ca nu va tolera nid o trecere de

lmediat cum Rimnicenil, Disestia, bande san de trupe muntenegrene prinFundeetii, Robeetii si cei l'altï Ch-na' otoman. Poarta spera ca prin-

nistrul Mincovici separându se deeditorul sèü responsabil Brätianu,pe un Câmpineanu Injurind aproa-pe pe tatäl colectivitätei ei suntemsiguri ch un Stefan Belu, un doc-tor Râmniceanu, un Sefendache,de pilda, sè Intreab& de ce nu suntei la minister. Si zèü n'ar fi rëü.I'a lipsit colectivithtei un ministerpresidat de Stefan Belu si nu pri-cep de ce. CÉtci antre d. Stefan Beluei d. Ion Bretianu nu vèd nisi odiferente.

Toate aceste lucruri sunt preci-oase ei pentru present ei pentruviitor. Zäpäceala a ajuns la citlmeprintre colectivieti, si sea niete ma-halagioaice care se sfádesc, sè in-jure ei 'el arunce. in cap toate mâr-eàviele care le etili una do cea faite,aea gi colectivietii incep a se damutual pe fats.

Iar not lutina act.D. Ion Brätianu de colectivitätei

sale un brevet de incapacitate ve-ditä, de nerusinare sfruntatâ, deimoralitate evidente..

Suntem de pärerea d -lui Brätia-nu. Constatäm cä, pentru prima

I oars, el a zis adevèrul.Si luâm act.Câmpinenii, Mincoviceetii care ail

declarat de o mie de ori, cá numaid -nu Bretianu e patriot in aoeaetätari', cri numai el etie ce trebue sèse face, se pun in opozitie cu dên-sul, ei resistà fätis dorintei, ciar ex-primate, a sefului partidului Tor.

Luâm act.D -nu Ion Brätianu le d& numai:

de cât un brevet de ramolisment.Luâm act.

Si, act dupé act, fila dupé fila,se complecteaza dosarul instructiu-nei colectivitàtei, chiar dupé martu-risirile inculpatilor.

Raide, domnilor si prea intere-santi colectivisti, urmati cu destai-nuirile, eu amenintärile, cu lup-tele intestine. Nol stem, si luàmnote pentru a le Intrebuinta maipe urine.

Si de ati sti ce haz facem !Alecu A. Bals.

DEPESELE AGENTIEI JAVAS"

Gonstantinopol. i IanuarieCale indirects. Gadban Effendi e nu-

mai rechemat pina acum.Parerile sunt In-partite In privinta intoarcerel sale laSofia. Gâtl-va chiar se Indoiesc ca Gad-ban Effendi se vie la Constantinopol cutoate ca a fost chemat.

Doctorul Vulkovicl a expus Portit ca re-tragerea sai reconstituirea regentel ar riscase provoace anarchia ; ca daca Rusia arretrage candidatura printulul de Mingre-lia, guvernul bulgar ar sustine or ce altcandidat propus de Rusia. Dar Poarta arespins aceasta propunere, mentinándtermeni! circularit de la 3 Decembre.

Constantinopol, i Ianuarie«Cale indirecte.. In urma unor gtirl o-

faciale ce mentionaü Inarmarl si ridicarlde trupe din partea Muntenegrulul, cuscop de a trimite In Serbia, mal Intêiücâte va bande de muntenegreni pentru aatâta la revolutie, $i apol trupe de Munte-negreni eu printul Karageorgevici, spre aproclama pe acest din urma rege al Ser-blet, Poarta a notificat printulul de Mun-

i

Nicolae a desmintit tntr'un mod formalaceste sgomote. A asigurat cä nu va facenimic rare. vola Sultanulul; ce Muntenegrulface pregatirl nu cort.ra Turciel, dar nu-mai tn prevederea unor evenimente ulte-rioare, ca de altminterl si Serbia face totasa, concentrând trupe chiar la granita.

In fine Printul crede cA aceste stiri Buntrespândite de agentii Austriel.

Paris, 2 Ianuarie.Ziarul «Le Temps» conferma cA niste

dispozitiuni reciproce tn vederea unel in-teleger! s'an manifestai din partea d -lorFreycinet si Jules Ferry, cari tntâlnindu-se Duminica trecute la d. Jules Grevy, anrecunoscut necesitatea de a face o uniredin diferitele fractiunl republicane pen-tru a usura sartina d -lui Goblet.

Roma, 2 lanuarieUn incendia datorit imprudentiicoplilor

printulul Odescalchi, a distrus o partedin palatul Odescalchi, eu bogatiile salemobiliare si obiectele salo de arta.

Regele zarind din Quirinal focul, alergala miezul noptil spre a tncuraja pe eel cedaü ajutor pentru stingerea foculul. Pa-gubile Intrec o jumatate de milion.

CESTIUNEA ZILEICADE!"

«Cade !»

latti cuvêntul pe care îl auzt, In toatepartile, de cate -va zile Incoace.

« Guvernul n'o duce pena la Peste» a zisd. General Leca. Aceia$i parere a exprimat'o d. Dim. BrAI Atiu, $t' C. Malorescu afacut prinsoare cu cine -va ca guvernul cadetnainte de 1 Aprilie.

D. I. Bratianu simtind cS 'f scapa pute-rea din mana, vezand cA toate lumea il pa-rase$te, nu mat stie cum se se agate deputere.

Toate $ urupurile pe care d. Bratianu stieasa de bine se le manuiasca, nu mal slujescla nimic.

In momentul de fate are mal multe por -tofolil ministeriale de impartit si vre -o 7, 8locurl de prefect de oferit.

Cu aceasta, in alte timpurl, d. Bratianuscapa o situalie.

Pe and se simlea cA guvernul e tare, d.Bratianu cu tre! portofolit $i ase prefec-

j turi împäca pe cel nemultumilt $i impuneatacere la tolt.

Aste -z1 and se simte cA guvernul se cla-tina, pentru un portofoliu ce se ofera unuideputat se ridica cince nemultumitt, cu oprefectura data unui nemultumit, d. Bra-tianu indispune zece postulantT.

De aceia pana azi nu s'ali numit nict mi-ni$trii, nati prefectii la locurile vacante, $iand se vor numi, putem garante, ce ime -

diat mat muffa deputati ai majoritAtit vortrece In opositie; alti( vor demisiona.

Nereu$ind a$i disciplina majoritatea, d.Brätianu a Incercat se desbine minoritatea$i pentru aceasta intrebuinlase tactica ur-m5toare :

De la Inceputul sesiunit $i pana mal zileletrecute, dedese porunca majoritatii se a-tace cu Invier$unare pe Junimii$tt $i se me-najeze pe liberali( desidentl. Aceasta tn spe-ranta d'a rupe grupul acesta de Junimi$tt,$i d'ai atrage iarA$i In majoritate. Planul a-cesta masa n'a reu$it.

Atunci d. Bratianu $i -a schimbat tactica§i de cata -va vreme a Inceput semenajezepe Junimi$tT $i lovesce din toate puterile inLiberali! disidentl.

Toate mijloacele ao fost intrebuintate,pentru a produce o apropiere intre partidulguvernamental $i ; unimi$ti, aceasta Ipsefart succes.

Putem afirma ca chiar d. Bratianu s'adus acum vre -o patru, cinc!, zile la d. P.Carp, $i If a oferit se intre in minister.

D. Carp a re fusa( in mod categoric.Asemenea cu d. Leon Negruzzi. Guver-

tul de Munlenegru va Impedita or ce act nul a cerut de la d. Negruzzi, pentru a fisucceptibil de a turbura pacea. , ales primar la Ia$1, o profesie de credinta

Cetinge, i Ianuarie. colectivista. Acesta irise a refusat.Nasounzend la cererea de explicatii a Ast -fel $i cu Junitni$ti1, d. Bretianu a

pillent, aü simtit ce singurul ele-ment sènätos, singurul element carele da putere, s'a dus, nebunia a datintr'êneü. Apucati de un fel degia- PortiÌ ,.. rivinta proiectelor atribuite patit'o.tyriasis al puterei, am vézut pe mi- Muntepegrului couira Serbie", Printul i Nu numaT ca Junimi$ti( nati primit se se

apropie de guvern, dar tncalntelegerea estedepline intre dami! $i toate grupurile de o-posiliune din parlament.

La ultima Intrunire linute la d. Marghilo-man s'a constatat perfecta armonie ce existaIntre tot( deputalil presenti, a caror numera mai sporit ance de vre -o doue, tre! zile.

In deplina inlelegere cu tolit s'a hotaret ase Incepe indata dupe vacanliile CrAciunu-lui o campanie muli mat accentuate ca panaacum, in contra guvernulut.

Dupe vacanti( se va uni probabil grupulparlamentar din camera cu oposantil dinSenat.

S'a mal propus ca pe Tanga acliunea astorgrupurl tn camere se se inceapa $i lupta inafarA de parlament.

Pentru aceasta este absolut necesar case se stabileasca o Intelegere intre oposi-tia parlamentara $i opositia d'afala din ca-mere.

LUMINA SE FACE«Am asistat la multe procese irla-

intea Curtilor de jurati, dar viciodatà nu mi s'a ïnfätieat un spectacolatât de Intristàtor, ca acela pe carel'am vézut in procesul lui StoicaAlexandrescu A.

Aea s'a exprimat preeedintele Se-natului, principiele Dimitrie Ghica.

De aste -date suntem ei noi de a-cord eu geful partidului colectivist-liberal- conservator centru.

In adevér nu se pomeneete In analele judiciare de un proces, Incare sè se fi produs scandaluri maimari.

Sé facem tabloul In câte -va eu-vinte :

Acuzatil sunt Impartiti In douégrupuri. Unul e format da StoicaAlexandrescu singur, cu parchetul;o sentinels il desparte de cea- l'altiacusati.

Cel -l'alt grup e compus din 5 a-cusati pe care ministerul public üimplica si voeste a'i arata ca pe au-torii intelectuali ai faptuluï.

Pe aeestia din urma ministerulpublic ii acuza eu inversunare, seIncearcà a gràmâdi tot felul de pro-be ei de suspiciuni asupra Tor, Infine face tot ce ponte ei ce nu postepentru a le ingreuna positiunea.

Pe Stoica Alexandrescu, pe pre-tinsul asasin, pe autorul material alfaptului, Il vedem intr'o absoluta i-solare de cei- l'alta acusati; apereto-rul lui ei el sunt In contact nein-trerupt eu ministerul public. Pare ce.intre dênsul si parchetul exist& olegäturâ misterioasà. Ea se traduceprin un lant neintrerupt care Incepede la aparatorul ex oficio, urmeazeeu partea civile, prim procurorul eieu procurorul de sectiune al Cartelde apel si sfâreeete la procurorulgeneral.

Stoica Alexandrescu este favoritul, copilul resfetat al acusatiunel.Pentru dônsul ali fost toate menagiamentele, toate slintärile, toateatentiunile. Cei- l'alo acusati, dincontra, ali fost rëü tratati, uniichiar torturati si batuti In moduleel mai barbar.

Asa cel putin, reese din instruc-tiunea oral& in fata Curtei cu jurati.

Stoica a fost intr'adevèr maltratatIn primul moment, dupe comitereafaptului, dar, din ziva când a con -

simtit a denunta pe pretinsii sèicomplici sali instigatori, lucruriles'ali schimbat cu totul. Din asasince era, el a devenit de odati ca prinminune o uneltä, o victim& nenoro-

I

i

cita a unui complot infernal urzitde opositiune.

Aeost sistem odatä adoptat, colec-tivietii Cu procurorii, politai3, spio-nii:, betâueii lor sü fost siliti a'1sustine.

Aci e misterul care inconjura celece se petrec la Curtea cu jurati.

Colectivigtii vèzênd cà puterea lescapa din mâna, aü voit sè'sa reim-prospeteze fortele speculând pretin-sul atentat. Dar ceea co s'aü incercatei a face In intunericul temnitelorei In beciurile politici, este spulberatla lumina zilel, In fata justitieipoporulul.

Nu va remânea din acest scanda-los proces de cât o pat& nestearsepentru slugoii neruginati care ailvoit s6'1 insconeze.

S.

BULETIN EXTEII.IOR

PERSPECTIVE RELE

Toate discursurile rostite de repre-sentantii guvernelor europene cu oca-

ziunea receptiunelor de la anul nou,se resimt de Ingrijirile ce esista In pri-vinta situatiunel. PretutindenI se ac-centueaza trebuinta de paco dar se mar -turiseete toto data, ca aceasta pane nusë mentine de cât Cu sacrifici! enormecari sleese mijloacele popoarelor. Orcet ne vom face iluziuni in privinta in-tentiunilor pacinice ale barbatilor destat cari conduc destinele Statelor ce-lor mari, nu ne putem refuza la evi-dente : Resbelul este In aer.

Fare a intra in amenuntele cestiunifor cari sunt la ordinea zilel el cari potproduce dintr'un moment Intr'altul unconflict, e destul d'a constata un raptmaterial, care mal curând sail mai târ-ziu, trebuie s8 conduca la isbucnireaunui resbel.Acest fapt este sporirea enorma a chel-tuelelor provocate prin marirea efec-tivulul armatelor el pregatirile imensece se fac in vederea une! ciocuirl !atreputerile mari. In adevbr se zice : si vispacem para bellum, dar aceaste zica-toare are el ea marginele e!. Soseeteun moment In care sacrifìciile ce apas&asupra popoarelor pentru a mantineao asemenea pace armata, devin atât degrole, In e1t ele Intrec puterea lor pro-ductiva el atunci guvernele el chiar po-poarele ajung a preferi resbelul caree trist, Ingrozitor, dar are sorti d'apune un capët unel asemenea situati -un!, une! paci armate ce ameninta d'ase prelungi, d'a inghiti fructul mun-cel el al sudoarel popoarelor sai d'a pa-raliza progresul intelectual el moral alomenirei.

Atunct resbelul devine un rail nece-sar el se gaseete cu multa Inlesnire unpretext pentru a'l encepe.

0 dovada pipaita de atarea eubredaIn care se alle pacea europeana ne estedata prin discursul adresat de princi-pele imperial al Germanie! catre tatalsëu, Impëratul Wilhelm, cu ocaziuneaaniversäre! a 80-lea an de la intrareasa in serviciul militar.

Principele a zis, entre alíele, ce popo -

rul german, priveete pe Impöratul skica apazitorul pece!.» El a mat adaogatca garantia cea mal importante pe careo are poporul pentru mentinerea pace!,este unisca ce exista entre popor ?iarmata.

Prin - .firmare, pacea së reazamä pevjatto unui moeneag de 90 de an! si pe0_4imate. care se sporeete din an in an.

Trista perspective, el Intelegem cabursele europene se fi primit aseme-nea asigurarí de pace prin o scaderea efectelor.

Anul nou encepe sub role auspici!.V.

9EPOCA --- 23 DECEMBRE

PROCESUL DIN VÊLCEA

k.-Vêlcei 20 Decembre.

Joi a fost la Vâlcea infátosarea pro -

cesuluï tinerilor care ad omorât pe unbataua. In niel o tara eu legi si In nici

o epoca, nu credem se se fi petrecut

seandalurile si ilegalii&tile urinate cu

aceastä afacere.Lucru era simplu In sine.

Un oare -care G.Popescu,om de cea mai

rea reputatie, dat afara din seminarulunde era profesor. pentru (apte necali-ficabile lucru constatat prin acteoficiale,fu adus In luna Iulie In admiristratiepentru a terorisa pe membriï opositi-une! locale.

Dupe ce, In ajunul zalea in care s'apetrecut faptul urmerit, el bätu pe u-nul din acusatl,dupe chiar constatareaactuluI de acuzatiune, a doua zi, rein -cepând aceleasl urmärl, acusatil carenu gesise nici o protectiune,nici la au-toritAtile locale, nici la autoritatile din

Bucurestl si dinCraiova la care telegra-

fiases In ajun,se aperara singuri, ast-

fel cA bandintul cazu, lovit de un glont.

Afacerea era din cele mai simple.Acela care a tras si l'a lovit a merturi-

sit singur. Martoria ce! serios!, adicä

acei care at vezut faptul, eraü unanimi

in declaratiunile tor. Et bina ! magis-tratil din Rtmnicul Vélcei, si ce e mairusinos ceI de la curtea din Craiova,aresteazä, pe lange autorul material alfäptulu1, Ince 4 persoane culpabile nu-mai de a fi Post pe lange dânsul in acelmoment.

Ef täräganesc 6 Iunl o instructiuneasa de simple.. Ministru Stàtescu des -tit.ue pe rând don magistrati care nuse please ordinelor sale.

Prefectul Simulescu avend In manasa acestí 5 nenorocití, profit& pentru a -i

supune, sub pretext de Inchisoare pro -ventivà, la o lung& torture de el lun!

in beciurile umede ale unui Post schitIn ruine, ce servea de inchisoare laRâmnicu- Vâlcea.

P, ocuroru Dimitriu,(farfurigiú) cum -

nat al ministrulul Mincovici merge seinspecteze starea inchisoril si nu sesfieate a spune cele mai sfruntateneadeverurl In contra avisului medi-cului local.

Iate pentru instructiune. Se venimacuma la judecate..Aci odiosul si comi-cul se intrunesc, pentru a iufatosa unspectacol care nu se poate vedea decit in judetul Vâlcea, sub administratiunea men Simulescu. Se face dinjudecata acestor nenorocití, din caremal nici unu nu se ocupa de politicemal nainte de aceste intêmplari, ochestie de partid, de triumf sae de

cadere a guvernului fat& cu oposi-

tiu nea.Presidentul Crasnaru se pronunta

in public pentru condamnare. Nu pu-

ma! refuta de a trage lista juratilor

la sort in sedinta publica, dar comite

pe urine. un fall, constatând prin unproces verbal ce. a refuzat aparätorilorse trago lista In presenta for si prin

alt proces verbal, ce a tras'o in sedinta

publica.Lista se alcetueste de dânsul In in-

telegere cu prefectu.Din patru zeci de nume, lucru nepo-

menit pâna acuma, si care este evidentcu neputinte, nisi un nume din ores,nic! un nume din cele l'alte patru plAsidin judetul Vâlcea, ci numai: locuitorlsi membri ai consiliului municipal dia'Droga$ ani si vre-o zece viers, aproapeslugi ai prefectului Simtlescu.

Acest1 oameni áfi Post adusl de pri-mari locali, carta nu iat slebit unmoment, ad lost tinut! pe bere ei pemânc,>re de cetre prefectura si nu as-cundeaü acelor care at putut sel vazä,

c& eraü poruncits se condamne, forachiar circumstance atenuante. Martoriaperari, intre care niste femei seraee,niste miei comersant!, at Post ame-nintati li s'a oferit bann pentru a 'i In-dupleca së 'ai schimbe depositiele.

Noaptea o femeie martora principal&

a Post sculata la trei ore din pat, de

cetre politaiü si ast -fel amenintata

si terorisatà, in cat a fugit din case,càutand adapost la niste prieteni.

Slevescu Post judecätor de instructiein Vâlcea, inaintat de d. Stftescu laBucurestf, pentru servicii politice, aPost adus In localitate pentru a terorisasi a influents pe uiartorl si pe juratI.

Pe lange toate aceste ingerinto, carefeceat o condamnare aproape sigma,

a venit case sustie acuzarea insusi pro -

curoru general Columbeanu, pe lângevestitul Dimitriu.

Atita n'a Post de ajuns. S'a mal adusde o parte civil& care nu se stie cineeste, doue ilustratiuni colectiviste: Pe-tre Bora fost conservator in timpu con -servatorilor, Post redactor al Democra-fiel: nationale Post implicat In procesuPetraru, si arestat pentru acest fapt,si d. Mihail Cornea, pe care ajunge

se 'I numim, ceci toat& tara stie ce per -sonalitate este. Se zice c& aceti downtali luat Impreunà aproape zc ce mii de

fr. pentru acest deranjament.Aci se pune Intrebarea, de unde fa-

milia reposatulul beteus, care era uncolectivist debutant si nu avusese timp

se fac& stare, are ate 4i ban!? Este pro -

babil c& tot contribuabilii pl&tesc aceste

costisitoare calâtorieDe la partea odioase. se trecem la

partea comice.In ajunul zilel de j udecatâ, toti ce! care

mergeau la Mamie, ali Intâlnit pe so-seaua de la Dregä$anl , mai multecerute Incartate cu niste bietI copia,strepunsi de ploaie si tremurând de frig,

eu niste ceciule de Dorobanti, si cuniste puse! Martini IIenry de lemn zu-grdvit.

Ei eraü copia din scoala tinuta de re-posatul bataua, care veneaü se face un

fel de manifestatie-parade cu ocasiuneacondamnare!, scontata de ma! nainte, aacusatilor.

Elevi de la seminar trebuiaü se cAnte

un imn compus de un poet lyric dinlocalitate.

Pe de alta parte, prefectul era se faceintrarea sa In localitate, Intoveräsit de

mal multi subprefecti, eu Calâraai, sieu «träsura Impodobitâ Cu braze.»

Un prânz era comandat si un bal pre -

getit la presidentul Crasnaru pentru acelebra acest fericit eveniment, menitse Intereascà colectivitatea locala, si seface se Burgs Ince mull timp, fântânade gheseft la care se adap& de un -spre-

zece an!, nesaturata band& a lui Simu-

lescu.Aceasta este parereu unui avocat

Aperetorii acostar nenorocita, d -nel

Alexandru Liliovary si Gheorghe A-

postoleanu si alti avocali din localitate

In fata unu! air de infamü si de ilega-

1it4, din care nu relatam aci de cât cea

mai mica parte, ali recu?at pe ilustrul

Crasnaru, ast -fel afacerea a fost de

fapt amânat4,nefiindcuputintäa se ju-

deca recusarea de curtes remas& necom-

plect . si care era silice, polirai a judeca

chiar recusarea, se astepte venirea u-

nui judecAtor de la Olt.

Ast -fel frumosul edificiu alcatuit cumaestrie, de Simulescu ai de demnimagistrati care s'A facut instrume..lple

sale, Crasnaru si Dimitriu, a cauut jos.

Ipse cu pretu, pentru uenorociti impli-cati in acea scandalose procedura, atres !uni Inca de Inchisoare preventiva,adita de torturi si suferintr,.

INFORMATIUNIDesbaterlile procesulul Stoica-

Alexandrescu-Bratianu începìndabia pe la 3 ore dupe ameazi,nani putut da continuarea pro-cesului in editia I. In editia a II-avom da urmarea desbaterilor.

xD. Scherer, comerciant din Bucu-

resti a eâatigat lotul de 5000 defranc! la loterie Ateneului.

D. Gr. Manolescu, cunoscutul siapreciatul artist dramatic, un lot

de 500 lei.D na Buron un lot de 100 lei.

D. Cerchez va tì numit prefect la

Galati, si d. Lupu Costake prefect

la Botosani.

Eri searä toti avocatil apii.rärei inafacerea Stoica Alexandrescu-Brä-tianu s'ali intrunit la d.G Vernescupentru a se consfatui asupra apä-rärei .

Se zice Aä d. Bogie, avocatul luiStoica Alexandrescu, n'a asistat la

aces Intrunire.Natural 1

al parte!' civile, asemenea deputat

al majo rita/eï.

Citim In LuptaAfläm ce. parchetul tribunalului

Ilfov este decis ça imediat dupé va-; cante se dea In judecatä pe mai

multi redattori de la ziarul «Epoca».Aceasta este versiunea care cir-

cula azi la tribunal.

I

i

1

StSe zice cä guvernul are intentie

d'a ne face un proces de presä pen-tru articolul amicului .zostru AlecuA. Bals, intitulat o noua crima.

Se zics LIA calm.ul d, Statescu stä-rueste foarte _r teu intentereaacestul proces.

Sé pofteascä.

A-searä un deputat al majorità-tei s'a pronuntat ast-fel cidre unprieten al nostru in afacerea Oro-veanu :

Daca asï fi jurat, facdnd abstrac-jiune de sim¢imenlcle mele politice,asì achita pe fr.aFiï Orovenï. Ne la-céra insë aceast' abstracFiune, 1-aricondamna f'r' doar rsi poate.

In ori ce cas, guvernul trebue sësciclure cum meritä pe Populeanu,al c'ruif act de acuzatiune, atti deabsurd l'a viril in apu incurcatura.

CRONICAC. F. R.

Jr:stitia a:e se lumineze afacerea atenta-

tutu., aceasta ede netagaduit; dar In acelasi

timp, justifia are se mat lamureasca un lu-

cru : pentru ce C. F. R. s'a constituit parte

civils.Cu ate-va zile mainte de începerea des-

baterilor, mai mulji amict s'aci dus la C. F.

R. si '1-aci sfatuit ca se nu se mal constitue

ceci n'are nid un motiv.Atunci C. F. R. se infurie. «Cum, n'am

«nici un motiv ? Dar crezi oare ca ea voici

«lasa ca se se acrediteze In public o versiune

«asa de rëspândite. asupra motivulu! pen-

«tru care port cingatoare cu cataramA ?

«Aceasta nu se poste. Pe onoare si con-«stiinfa ve declar ca cingetoarea n'o port

pentru cA...»Incetez aci cu discursul d-lui C. F. R.

pentru ce d. Hernia consilierul comunal

sé nu creada ca voesc sel atac, fund-ca a

trecut cu d. Serurie la colectivitate.Importantul In toata aceastä afacere e ca

d. C. F. R. s'a presentat ca parte

civila numat ca se dovedeasca lumeí c8 cin-

gatoarea II era prescris& de medic! pentru

a'í tmpiedica cresterea burfeí.

Eú, unul, cred ca asa trebue se fie lucrul.

C. F. R. find unul dintre colectivistit

cet mai de capetenie, Inghite atâtea diurne,

atâtea lefuri, atâtea ghesefturi, atâtea si

atâtea favoruri, In cat, neaparat, trebuia se

faca o burta ait toate zilele.

La o asa burtA si pentru a o fine In res-

pect, o nenorocita cingatoare de piele si cu

o mica catarama de otel, e un fleac. La asa

ceva colosal §i cu tendinfa neincetata de

crestere, trebuiaci noue cercurt de fier, ort

de otel si tot ar fi fost pufin.Acuma, cu toata dispositia pe care o am

de a da crezamAnt ver siunel respândite de

C. F. R., asupra rolulut cataramet la

locul cu pricina, remane totust o intrebare

de facut, o nedomirire de Imprestiat.

Daca cingetoarea era menita ca se Impe-

dice cresterea bulle!, de sigur ca ea ar ti

'tréßllft"së fie aplicata pe aceasta parte a

corpului, in fata, le ta ar íi venit pe

d'asupra mijloculut : lucrul e simplu.Intrebarea e acum, cum se face ca, de si

glontul a lovit pe la spate, mult, mult mai

jos de mijloc, a dat acolo peste catarama ?

Ce cauta acolo catarama ? Aid e alci 1

Bine, toate sunt bune. C. F. R. sustineca cingetoarea o purta peste burta ca se nu

i creasca prea mult, si asta o admit. Dar

daca asta era realitatea, atuncia, trebue seadmita §i C. F. R. ca nu numat burta d-sale

are tendinta de a creste neîncetat, dar si

alte partí ale trupulul, mai ales aceia d'a-

supra careia s'a gasit catarama.'Ast-fel stand lucrurile, pe mine m'a co-

prins o adeverata compatimire pentru C. F.R. Inchipuiti-v8 un oui care este osândit ca

peste doue-zed de ant se devie un monstru:

om ca toji oamenit alt-fel, dar având doue

enorme proeminenje, una dinainte si alta

I&ampo!.iRadu Tandärà.

P. S. Intre alte motive, advocatit lui C.

F. R. and vor cere despigubiri civile, vor

invoca si pe acesta : «Ca din momentul a-

1 tertatulur, C. F. R. fiind obligat á s! scoate

cingatoarea si a sta mai multa vreme (sra

dânsa, 't a crescut In acest interval partea

Iloculut cu dite-va centimetre.»

r

R. 7'

CRONICA MUSICALA

LUCIA - CARMEN

Abundenta materiel m'a impedicat

a vorbi de Opera In cursul ultimo sep-

tamtint.Am aeut doue reprezentatiuni reu-

aite cari fac onoare directiunel. Una afost Lucia de Lamermoor. Cred inutil

d'a reveni asupra acestil opere care a

trecut pe toate scenete ambelor emis-

fero eu un succes neintrerupt.Interpretarea a Post escelenta. D ra

Prevost ne a dat o Lucie admirabil ju-

cat& si cantate.Publicul a chemat'o de mai multe

or! dupe scena nebuniei si a aplaudat'ocu entusiasm.

D -nul Pizzorni a avut un succes me-ritat In rolul lui Edgardo. D -nul Ver-dini a Post si el foarte b'ne.

Al doilea succes al directiunel a lostopera Carmen. Nu voi zice ce d -ra Le-onardi este o Carmen cum am visat'osali cum ali creat'o Bizet ; dar trebuiese recunosc ca a avut parti bune.

Surit sigur cA va ajunge a interpretade tot bine rolul, &And II va fi studiatsi rumegat. 0 sfetuim se se aplice anu da atâta voce ci a zice rolul cu Pi-neta ce se cere.

D -nul Pizzorni a cänlat partea sa cu

Ingrijire. Vocea sa admirabila si binetimbrata a provocat aplauze sgomo-toas e.

Dar, dupe mine, partea care mi -a

parut cea mai bine cantate a fost aceaa Mzhaelei. D -ra Prevost a dovedit inacest rol cA este o artiste de fruntecare stie se 'ai face. un succes din ro-luriie cele mai ingrate.

Un mare succes a avut d. Verdini caEscamillo. Faimoasa arie a lui Toreador

a Post atât de bine cantata in cat pu-blicul a bisafo. Chier râtungimea camexageratä a gestulul care In . alte ro-luri ale d lu! Verdini feeea un electnhiplAeut, era la locul e! In Escamillo.

Orchestra si corurile ali lost foarte

bine. Vorn reveni.A.

TELEGRANE DllV STREiiVATATE

Paris, 31 Decembre. Ziarul «LeTemp» in revista anuluï consideró si-

tuatia ca fi Md mai pacinicd. Daca Ger-mania ar voi se provoace un resbel con-tra tranciez' atunci ar trebui cine- va secreazä cd Bismark suPera de nebuniaNapoleonizilor. Ca samsar cinstit MireRusia ci Austro L'ngaria, Germania aobfinut ca Rusia se renunte la ocupatia-nea Bulgarieï, fi Austria se lase Tza-ruluï mdna libera in Bulgaria. Singu

FOITA ZEARULUI «EPOCA»

3

ALEXIS BOUVIER

FEMEIA

PRIMA PARTE

I

ln care Pierre Ravenne alla unsecret teribil

(Urmare)

El me ridica. Când Ima veni! in fire,eram la no! acas& ; se povestise tete-lui met cA lesinasem intr'o magazie,caci d-le, e adeverat, sunt särac3, lu-crez ititr'o magazie. Tate' met plânse.»

Ochi! tinerei fete se umpluse de la-crimi ; dar fAcand o sfortare si rusi-nat& de sl&biciunea sa, le sterse iute.Pierre Davenne nu stia ce se cread& ;

s75 Intreba pentru ce necunoscuta'í des-

teinuise asemenea lucruri, si, gandin-

du-se la scrisoarea ce primise, cautazadarnic së-sI dea seama cum onoarea

si viitorul aët puteat se fie in joc In

aceastA imprejurare.Dar, adânc miscat de accentui sin-

Ca, de limbagiul ei cuviincios, II zisecu blândetlt :

Doamna, te plâng si sunt gata...D-le, nu vin se te rog, zise eu

'ndrie Madelena da Soizé ; te Insell

zând cä...

i

i Pierre, incretind din sprincene, seuite mai bine la persoana cu care vor-

' bia, intrebându -se dace. nu cum -va a-

vea In fata lu! o nebunà, si dace, n'a

i fost o imprudente din partea lui seprimeasca a se Intâlni la o asemeneaora eu o necunoscute a cara! limbagiüsn potrivea atât de pu¡,in cu apucatu-

iS rile si ImbracAmintea 0 ; de aceia zisepoliticos si rece :

D -ne, iarta -me, m'ai Inteles roil ;voiam se te intreb in ce dureroasad -tale istorie me intereseazA pe mine ?

D -le, cunosti pe ticalosul de care

't! vorbesc.Et, cunosc...

Si Intrerupând pe Davenne, zise, peacelaai ton cludat cu care Isi pronun-

tase numele :Surit amante, ass imi zice el, a-

dause ea sardonic, sunt amanta lu!Fernand Seglin.

A I doamne, d -soare 1 Si ce vrelde la mine ? zise repede Pierre, deaste data miacat in adevër $i foarte rotsurprins, atât era de departe gandullui de amicul set.

Madelena de Soize il zise Cu cea mai

mare leniste :Ceia ce vol, ve! sti -o, din nenoro-

cire pentru d -ta, in curénd ; dar dA -ml

voe se isprevese. Tênërul se rezemà cu

coatele pe masa, si asculta precum ií

cerea tenera fat&. .

Afar., tunetul bubuia, vêntul mugeain copacii sei mari a gradinef si a par -

culuï vcin, si câte o data fulgerele, fe-ceat se sträluciasca armele panoplie!

din salon ; pe geamurile ferestrelor seauzia cezand picsturele mari prin careIncep ploile furtunoase. Madelena deSoize, ne begând in st.amA vijelia deafara, urma :

and me gândeam la eeia ce sepetrecuse la Fernand toste fiinta mease revolta ; apoi me mai linistit, si a-tune!, aducându -mi aminte de tot te-mi spusese el, Inchizând ochií ca seand Ince accentui sincer cu care -mijura c& voi fi femeia sa, amintindu -mi

ora fatale In care fui victims sa, vezân-du-1 in lacrimi, la genunchi! me!, ru-gându-me in acelaa timp se tac si se'liert, jurându -mi se rescumpere gre-sala sa dace] voi ierta si'I vol iubi,Im! zisel ca omul nerecunoscetor sifera anime care me insultase, nu pu-tea se fie acelas om... Fernand me iu-bia... si oglinda mea imi zicea c& nu e-ram nedemne de ai fi inspirat amor...Un amor puternic, de vreme ce pentrual mult.umi fusese In stare a face o infamie, o crime... Im! zisei ce nu toc-mai acum când si el era iubit, omulacesta putea se se schimbe ast- fel...

Am vrut se'1 reved, se'! vorbesc, le-sând de o parte demnitatea mea... pu-

n'end amorul de asupra mandrie! mele.El nu voi se me primeasca... Am stA-ruit ere Intru.,. El me geni... Da, d -le,me goni ca pe cea ma! miserabil& fi-

inta. Vez!, d -le, când vorbesc de a-ceasts, aeuru'ctiidr... fruntea mi se ro-Yeste. imi vine a plîtnge fard

Linisteste -te, d soar& ... zise Pier-

re, sculându -se pentru as ascunde o-

motiunea. Se duse de trase perdelele,ceci furtuna se int&râtase si fulgerelefaceaü se tresarA tânAra fate.

hbstul locotenent simtea o povarApe inima, destainuirile acestea il tul-

burase ; dorea s'ajunge mat repede laconclusiune si in acelas timp se temeade dânsa par-ca ar fi avut o presimtire.Madelena, relua, stepânindu-ai emo-

ttuneaIn fine, domnule, inecate de ru-

aine, InsetatA, de resbunare, chinuitade gelosie.... voit se stiü dace. nenoro-cirea mea nu venea de la o alt& femee,dace. amorul eel vechiü nu fusese ucis

de eel not.... Bleui cercetari, afiaf cede doue. ori pe septamânA dimineata ofemeie tânär& venea la dânsul.... Aceafemme lua toate precatiunile ca se nu

fie recunoscute.. Dupe imbrecamintea,portul, e]eganta e! se vedea ca e o fe-meie din lumea.mare.... 'Tt Inchipui cesimtii aflând aceasta...Aveam o rivale,o rival& preferata... O alta se bucurade acele serutar! care me desonorat sicare le cerseam in zadar acuma.... 0 1

ce nopti am petrecut 1 Et bine, ai sejudecl de siäbiciunea mea de mise-lia mea, trebuia se zic.... Im! zisei mieinsumi ca acel amor era un amor tre-cätor, ce eleganta acelei femei il fer-mecase, dar cA n'o iubea cu pasiuneca pe mine.... Am mers pane a 'I suiein sensul acesta, i-am iertat aceastA

infidelitale rugrindu'1 se rerie la

mine !.. Fui respinsA rl ác a'stA-data....Asculta. d-la and o femee iubeste,

and se aflä in starea In care me aflu

ee, nu ma! trebue se-I vorbestf de ra-tiune,probe.e presenta mea la d-ta,--ea nu mai tntelege de cat mijloaceleuricioase...Am pus se Intrebe pe ser-vitori si am aflat cA pua femee silisepe Frenand s(; aiba o purtare atât denedemne, ce ea ceruse se me goneascade la dinsul eu rusine....si cA 'mi da-duse un nume ce nu vreaü se '1 repet..De aste data, asa de stranie e naturameneasce., amorul sé schimba In urA,

hoterll se me resbun asupra lui si a-

supra ei confundindui In aceias urA demoarte....Dar sunt femee si aceasta

nu'mi permite se implinesc eü singuräresbunarea ce-m! trebue Am nevoe

de un orn hotärit care se me ajute.......Si pe mine ? zise Pierre Davenne

Inmermurit, pe mine m'ai ales ?...Te rog, d-le ascultA-me pân& la

urma, puterea nervoase. care me sa-tine acuma Intiva lipsi poate In curând.

Tinerul tecu, ametit de ceea ce au,

zise. Madelena urm& :Un om hotarit, si plin de aceiasi

tire, de aceiasi resbunarePierre asculte, ceci aste conditiune

i! lipsea, nu era dar vorba de dinsu:.

(Va urma) 1;

EPOCA 23 DECEMBItE

p UB LI CIT AT EA

ZIARULUI EPOCA`

Tiraglu 6,000 de foi

ANUNCIURI SI RECLAMEAnunciuri pe pagina IV. finis

30 BaniAnunciuri si reclame pe pagina

III linfa 2 lei.

rele tmprejuräri cari pot da lec încä laingrijiri sunt concentrarile rusesti inBasarabia fi pe f ärmul Märei negre sidecisiunile autocratice ale Tzaruluï.

Berlin 31 Decembre. Un foarteinteresant tabloü al situafiunei, adresatdin Parts catre «gazeta Crucen», zice cddisposifiunile pacinice ale Franczeï sedatoresc convingerei ce'si a fäcut dênsaca. armata sa nu e pregeititel in fa(aGermaniei. Totusi se fac miscäri: maride trupe spre granita orientala. Un re-giment de in fanterie a plecat la Pont-d- Mousson, alte forte spre Lunéville siEpinal. O divisie intreagä de infante-rie e concentrata la Lunéville, fi statul-major de la Besançon s'a transportarla Belfort.

l.oudra, 31 Decembre. ZiarnlTimes allá ca. ambasadorul Turciei inViena a infornzat pe guvernztl sen cacabinetul Austro- lingar e de parere ca.Sublima Poartd are o atitudine pärtt-nitoare in ceslia bulgara. Dacä ar per-sista in aceasta atitudine s'ar ivi o divergenfä serioasä de opinii. Nu s'anumit inca' succesorul lui Churchill; sefac sforfäri pentru a ajunge la o împä-care cu Churchill.

Londra 31 Decembre. Lord Ran-dolph Churchill pune ca condii alereinträrei sale, demisiunea lui Iddes-leigh si a lui sir Richard Croft (ministrulpentru India), ceea ce n'ar vrea së'i a-corde Salisbury. tirea despre o alian-fä germano- ruseascä e neintemeiatä.

Paris, 31 Decembre. Din partea gu-vernului francez se consiliazä categoricdeputafiunei bulgare sd eviteze tot cepar putea turbura patea, de oare ce in-dependenfa Bulgarieï ar fi ameninfatäin ziva isbucnirei unui conflict unireputeri.

Petersburg, 31 Decembre. «NeueFreie Prese» zice: Dupé «Nowoje Wremja» toate sunt gata in Bulgaria pentruprinzirea luì Battenberg. Aceastä foaese îndoeste ca se se paatä invoca tratatul de la Berlin pentru Rusia spre a dao sancfiune sztccesului el hi contra Aus-tro Ungariei. Inzinen f a alianf el Fran-co -Ruse obliga Germania de a se punealäturea cu Rusia dadi ea nu vrea seaibä vecinul el de inamie. Dacä apro -pierea intre Rusia si Germanio n'ar aveade stop de cdt o htnpäcare flctivä unireinteresele Rusieï si atele ale Austro -Un-parie`z in cestiunea orientului, ziarul ru-sesc prevede ca la urma urznelor tot vafi resbel caci saü Rusia saü Austro -Un-garia trebue se domineze în peninsulabalcanica. Prin aindnarea resbeluluïGermania cdstigä timp ca se poatei se'se socoteascä cu Franfa;

CURTER CU JUR ATI

AFACEREASTOICA ALEXANDRESC[ BRATIANO

il

INTEROGATORIUL MARTORILOR

(Urmare)

Martorii apararei

SElIl1TA DE LA 22 DECEiIBRE

La ii ore. sala curtel cu jurati ereaplina. Nu se uiai astepta de cat sosireapresedintelui pentru a deschide se-dints.

La 12, d. Bagdat, bol nav,IntraIn sala sidispune introducerea d-lor juratt cam dd. Bosie, avocatul lut Stoica Alexan-drescu, Isi aduce amintc ca are un pro-ces Inaintea curtii de casatie. D. Bosiespune ca a luat 1000 lei si ca nu poatelisa lucrul astfel. Curtea hotereste sese acorde o ora d-lui Bosie pentru case obtina amanarea procesulul sed. Asadar sedinta se va deschide la orele 2.Sedinta se deschide la orele 2 §i 3/4.

A-seara dd. juratl ad cerut sé as_culte pe pe comisarul Torcarescu, dinRtmnic, la care acuzatia renuntase.Torcärescu a fost chemat telegrafie sie ascultat, ca informator.G. Torcarescu. Martorul zice ca e

L

In rivalitate Cu Stoica de aproape una

an. L'a gasit o dat& furând dol. puï:de lup; si l'a arestat-; Stoica a recla-

mat contra lui. Acum 3 ani, martorulmince la Stoica.I. CunostI pe Main Nikita ?R. Da.I. Are pravfiìie ?R. Da ; a deschis acum o pravalie,mobilierul nu stili dadi trece peste osutä de lei.Gte domn jurai. At fost intim cuStoica ?R. Da. Când politia era in fats,mIncam la el. Dar de trel ani nu malam mancatacelo.I. Ai vëzut pe d. Iosif Oroveanu pela Stoica ?/t. Nu./. Ce idee ai de Stoica ?/t. Nu pot ça zie ; nu stili./. Cum de Stoica a zis Intêtü cif l'aipus d -ta sa comité atentatul de la 4Septembre ?R. Poate ça din cauta idei ce avecpe mine.I. Apoi nu l'ai vëzut de un an !R. Stoica a cautat numat ca se 'siresbune pe mine.I. Cine a spus instructiunet ca MsitaNikita stie cova In a acerea de fata.R. Eü, m'am dus la Main se me bar -bieresc, si el mi-a vorbit despre unuldin d -nit Oroveni, si m'a Intrebat daceo se scapo.Depunerile martorilor flind termi-nate, se incepe desbaterile procesuluï.D. Presedinte da cuvintul partez ci-vile.

Cestiune prealabila.In privinta aceasta, d. 1. Lahovari

cere se depue niste conclusiuni Inain-tea curteï.D -sa cere ca partea civil;!, flind datmodul in care s'a facut cererea, se semf rgineasca a vorbi Humai de Stoica,autoril intelectuali ne av&nd nimic aface cu cein ce i s'a intamplat d -lui Ro-

bescu.D. Gantifi, spunti cd :asupra punctu-

lui acesta sunt doue teorii care se potfoarte bine sustine. Dar fund dat spi -ritul hotararei camerel de, punere subacusare, nu se poate limita discutiu-nea parrei civile numaï la Stoica A-lexandrescu.

D. PM'ocuror Gocias, ia conclusiunttin'rê,nd ça partea civils se stea In in-stants si se discute culpabilitatea tutoracusatilor.D. I. Lahofari, zice ça nu trebue fa-

cute!ipotese,ci ça ap/ rari -a se afta ila fataunui dispositiv precis, care consideracá agentii provocatori n'ad fost In co-relatiune de cal tri cea ce priveste ped. 1. Bratianu.

D. P. Grädisteanzt, zice ça cestiuneanu se putea ridica Mainte de asculta-rea martorilor, ceci nu se putea sti di-nainte dacä intrebarea ce se va adresamartorilor priveste pe Stoica saü pacet- I'alti'.

3edinta se suspends si Curtea del i-bereaza.Dupe ce a deliberat Curtea, sedintase redeschide.Curtea asupra cererei apararel, o

accepta si limiteaza rolul parte! civilenutial la ceea ce priveste pe StoicaAlexandrescu.

D. Cantill declara ca partea vi-vila se desista. Curtea in act.

Rechisitorul procuroruluigeneral

D -sa spune cá de la Incep.ut s'azis de jurnalele opositiei, ca s'a puspasiune In aceasta afacere de catre a-cusatie. Vede aci fruntea bàroului dinBucuresti si las! pe bancile aparareï.Cere de la jurati se se desbrace deor -ce pasiune dupe cum ad jurat. id -sa declara ca nu va face alt -ceva efecât se desfasure ceca ce este In dosar,cum o Intelege d-sa, natural I

In seara de 4 Septembre s'a rëspan-dit sgomotul despre atentat. lmediatprocurorul s'a transportat la fata lo-cului.

Cand s'a coulis crima nu se stiacine e Stoica, dar el Indata a zis, er-tatime, m'a pus al fit, comisarul Tor-cärescu. Apoi in urma declara ca l'apus Ion Oroveanu si Pompilie Sta-nescu, si a vorbit de o polita care arfi av'end'o.

Dupe aceia Stoica revine asupradeclarati.uneï sale si face alta zicêndca l'a pus deputatul Iosif Oroveanu.

De cand a venit Stoica in Bucurestiprocurorul general se intreaba ce -afacut aci si daca a vëzut pe cine -va.Stoica vine la 1 Septembre si convitefaptul la 4 Septembre. De ce atáta In-tarziere ? El apune ce nu s'a lntâlnitcu Iosif Oroveanu. Dar fiind cu Mus-celul In gradina Episcopiel, Il paraseste si vine dupe 15 minute, zicand c&a fost la spitalul Coltei.

In aceiasi zi a fost la Iulian Oprescu;el era turburat, nerabdator cere odulceata de prune si pleaca,

Procurorul general tst explica visitaasta, prin un rendez -vous dat acolo ;Stoica Ins& zice ca a fost se '1 ceara pa-raidle pe care i le datora. Procurorulgeneral zice c& e In drept sè creaza cádaca politele se aflaü la d. Iosef Oroveanu e ca aceasta i.le plätise.

Exista legaturi, zice d -sa nitre d. Io-sef Oroveauu si Stoica, si ele exis-taü prin G. Protopopescu. Stoica IrisaIn tot d'auna in rèspunsurile sale a zisca frate -sëü nu e vinovat. Protopopes-cu a fost pe la Stoica ari dimineata cânda plecat.

Daca ar fi fost Protopopescu debuna credinta s'ar fi ocupat sé stieunde s'a dus fratele sáú Stoica,

Protopopescu e eel care a mers laStoica acasa si a sustras polita dinlada.

Martorul Eraclie Petrescu o msrtu-riseste.

Dar ziceti ca judele de instructie sieli procurorul gen. l'am pus pe EraclePetrescu sêmarturiseasca asa. Noi crusunlem capabili de asemeuea lucruri.

Eracle Petrescu declara ca a merscu Io:i Oroveanu la gara scum doi ani,si pe la gara trecea d. Ion 13ratianu.In acea zi erea acolo si Protopopescu.

Atunci Eracle Petrescu a vezut ime-diat c& Protopopescu are intentiunead'a omorI pe primul ministru.Cine putea indemna pe Protopopescu

së comita aceasta crima '?Protopopescu este intim cu Orovenit

adversari inviersunatiaid-1utBratianu.[osef Oroveanu merge din judet In ju-det se provoace intruniri publice.

Iat& It-gaturile tntre Stoica Alexan-drescu si Protopopescu si Intre Proto-popescu si Oroveniï.

Procurorul general Incepe se facapolitica.N'aventi'LLce el, de caìt se reslur-nati pe gavera prin câile legalecalci imam ìntr'o tara conslilutio-nala.

i:nceput prima oare Cu cu-titul apoi Cu revolverul.Acusatil citeau gazete care nu-mai atza:ttza la crime.Trecand de la Protopopescu la Ion

Oroveanu, procurorul general II arataca pe un om foarte réü.

EI vroia moartea primulul ministru,precum a spus'o tënërul Boziann, si elstia ce crea sé se faca.

Ce este Pompilie Stanescu ?El este In legaturi strinse cu Oro-

venit si cati-va martori declara ca mer-gea pe la Orovenit.Pompilie Stsnescu erea destinat sé

dea el Cu revolverul; dar pe urma s'aügândit acusatit ctï prea eraü legaturimulte Intre dênsit si Pompilie ; atuncis'aü adresat la Stoica.

In timpul detentiunil, primul procu-ror find chemat de un anume NicolaePetrescu, pentrugdestainuirï, s'a dus laPenitenciar.

Acest N. Petrescu a declarat ca In-tr'o conversatie ce a avut cu Pompi-Iiu Stanescu cu care sedea in aceiasïcawera,Pompiliu i'a zis: nu slricam noidacä l'aplat n'a reusit, stricä Stoicacare n'a stint sè traga.

Acelasi Petrescu a declarat judeca-torului de instructie ca «Orovenit suntamestecati si ca a fost vorba de o po-lita.»

Acesta e adtavcirul si nu ve pute.ti trr-doi nict de judecatorul de instructienici de directorul inchisorii. (murmur)Ca se se dovedeasca si mai bine a-cest fapt, primul procuror se inchideIntr'un dulap dintr'o camera a directo-rulut penitenciarulut si hind adusi a-con Pompilie Stanescu si Oroveanu,acestia crezându-se singurl, PompilieStanescu a spus lui Oroveanu ca se nuse têmä caci nu e adevërat ca a decla-rat lui N. Petrescu ce nu trebuia sezica.

Atunci ese primul procuror din du-lap si constata ceea ce a zis Petrescu.

«D-lor jurati amï reserv dreptul dereplica, conchide d. Populeanu, panaatunci ve zic gtlnditi-ve bine ce faceti.De la d-voastra atfirns sé puneti capatupx a,s-emenea rime.

Daca credeìct caprin ii'sëfñenéacrinie trebuie sa se ujunga laputere, osândili.

In cas contrar acuitati pe a-cusati.Rechizitoriul procurorulul general

terminat, curtea suspenda audienta la6 ore pana. la 8.

Urmarea in nunlerul de mâine

ULTIME I1ïh0IIMATI1

Reehisitoriul de azi al d-lui Po-puleanu a facut o impresie deplora-bila. Toató lumea zicea, esind de laaudienta cá nu este cu putintó case se condamne niste oameni, euasemenea probe.

D. Stoicescu, Insusi, zicea dupéce a sflrsit procururul general. «A-ceasta este numai un truc, d. Po-puleanu ï:sì reservó tuate argumen-tele.pentru re,plicä.»

®Colonelul Cafard] atasatul militar

francez la Coustantinopol, care fu-sese insárcinat de guvernul sea d'aface un raport asupra fortelor mili-tare ale Bulgarieì si ale Serbiei, aprimit ordin se vina si In Româniaspre a Indeplini misiune.

41)

In cercurile malte colectiviste iri-tarea contra d-lui procuror generalPopuleanu e mare.

1 se imputa cil din causa lui aajuns afacerea atentatuluï contraprimulul-ministru se ;a o înfätiaarecu desëvêrsire defavorabilä colec-tivitátel.

Azi e netägaduit cä curentul sim-timêntultli public este pornit in fa-voarea pretinsilor complici si agentiprovocatori, adevêrate victime aleunei acusatiuni prea zeloasilt s? cutotul neintemeiatä.

stiri sosite din Odesa ne anuntäo miscare de trupe rusesti spre gra-nita Bucovinei si a Poloniei. Se con-centreazä mai ales mase mari decavalerie, se fac tabere si se adunâdeposite enorme de aprovisionäride tot felul.

Citim in Rontdnia Libera de astaseará.

Magistratura cea noue a d -luiStittescu nu are noroc.

Trei dintre protejatii d-sale de a- ! Marti. 23 ale curentei ora 2 dupa hranz. So-proape, un consilier de curte, de ' cietata romana pentru gradini de copii Scoli, Frneboliane va serba In locall eu din curteacurênd venit In Bilcrlresti, ySi do-1 , Ii=riri S. E';at.'rina Re \los Craci,in cu cAu-nlpgistrat,i de prima instantü, meal- t"''' i ur ,t.a ,i Vicleim, caud e i:+ iI cr arata, ., inrrraza ei in timpul anule.brii unei familii colecttviste influ-ente, candidând la clubul Tineritnii,aü fost respinsi eu o mare majori-tate. Ce este ciudat, e cä un alt ma-gistrat din Bucuresti depärtat de d.Stütescu a fost primit cu aproapeunanimitatea voturilor.

Nu avem nevoo de co mentariï.

D. Elie Bozianu, tatäl tinPruluiBozianu care a depus Vinerea tre-cuta ea martor al aeuztirei In con-tra fratilor Oroveni, a esit Si;imbátiidin inchisoare.

in ziva de 7 Septembre 1886, cur-tea de apel, reformând sentiuta tri-bunalului Ilfov, redusese de la 2 anila seaFe luni osânda fostului direc-tor al Bäncei Prevederea.

ULTIMA ORALondra, 3 Ianuarie. Se crede In

general.ca d. Goschen a acceptat can -celia Esichierului.

«Times» afirma existenta unei alien-te ruso germane pe basa neutralitatiiRusiel In cazul unui resbel franco -ger-man si neutralitatea Germaniei in ca-sul unui resboiü austro-rus.

MULTUMIRE PUBLICARel'nnn,tÍnla uuti nuu'. ,,bivalental I in.-I:u ert i, ,iiul Si volli r,tn;ì ,,t re,unoS-catm Maj,trl:aS,atiuci,i,diutrE0111011lnl ;il 2 de [Mie, clin. l'ara plata ,i cuun inlere, niai lue,u, de arta sa, m'a cautatliuil, de 40 zile, v izitandu-nie de 2 a ori pezi, «tunci, cautd departe de l'amibe tue gaseambolnav in Ostrov tDobrogea).Dumuer.eu bine nuvt',nteze pe cei ce fac ceace ai fayot li-ta I)-le doctor eu ruine.

Christache Vanghelescu.CRAIOVA.

MORISSONDISTINSUL TRAGEDIAN AL LUI SCHAKESPEARE

Domnu Maurice Morisson, dramatur ul curtil ducelul din Mininghen, asosit In Capitala si va da prima sa re-presentatiune In sala Bosse', Vineri 26Decembre Incepind cu tragedia Hamlet.

Gracie unor staruinte, acest distinsdramaturg care a cules lauri pe maltoate scenele ale capitalelor din Eu-ropa, s'a aratat gata a petrece cat.-vatimp In mijlocul nostru, debutand eucele mai mari tragedií ale nemuritoru-lui Schakespeare. Ast -fel antre altelevom avea fericirea d'a i admira talen-tul In operile Othello, Kean, Narciss siFromont Junior et Resler sen.

D. Maurice Morisson e nascut in Ga-lati si succesul ce l'a cules In mai toat&Europa ne face a crede cá si publiculdin Capitala 'I va primi cu aceasi cal-dura si va merge se'1 aplaude.

BIBLIOGRAFIEA aparar, ile sub tipar

CALENDARUL SCOALEI PE ANUL 1887Calendarul scoalei e portativ, de buzu-

nar, in marimea de 10 pe 15 cm., in lega-tura elegartta de panza, format de porto -folia cu notice, si confine pe mal bine de300 pagine hártie fina, materiile aratate pecontrapagina de M. Berar, profesor lascoala Normala superioara si la liceui Sf.Gheorghe.Calendarul scoalei se afla de vénzare laeditoria Tipografia Curtir, Regale, F. GobiFil, Bucuresti Pasagiul Roman, si se poate

tramite franco la domiciliü, indata ce se vaprivi comandasi costui (in marci saü man-date postale).A aparut In editura si esecutarea stabi-limentului grafrc Socec et Teclu, Alma-nachul Literar ilustrat, pe anul 1887.A esit de subt tipar : l'Almanach duHigh -life, editiune de lux. Acest calendar

foarte frumos '1 recomandam cititorilornostri.A esit de subt tipar si sé alla de vénzare

la libraria Socec, 7 Calea Victoriei, cu pre-tul de 3 lei exemplarul, Amenagiamen-tui padurei Morunglav dia judetul Ro-manati, padure de stejar de 2602 h. a.6616 m. p. tratata prin metpda «tnsemén-tarei naturale ».Anexat: planul topografie.A esit ele subt tipar : Discursurile luiBarbu Catargiu. Cu o notita isorzca a-supra fanriliei Catargiu si o bibliografie aoratorului de Ang. Demetrescu, Pretul 5 lei.Pag. CXVI si 522. Suma ce va rezultadin vénzarea acestel certi este destinatapentru Societatea invelaturei poporului ro-nude, In al carel local se alla de-o -cam -datadepuse toate exemplarele, Curtea Bisericeif. Ecaterina.

A esit de sub tipar In editura LibrarielTh. Ioanil:iu, Bucurests Str. Selarii No. 18si 20. Catendarul pentru totzl Romani'pe anul 1887 de la Crist.

A aparut : Scene si Portrete de Du-mitru Teleor un volum de 400 pagina tipa -rit cu fngrijire. Prekul unul exemplar 3lei. Un exemplar de lux 10 lei. Un exem-plar legat In pânza 8 si 15 IeI. Cel mal ne-merit dar pentru Craciun si anul No0. Devénzare l.a all.A ap cut acumeIibrr, afta de vénzare la prin-cipalele hbrarii din toata tara, preeum si lalibraria- ediloare Haimanu in BueurestisNoua Biblioteca iluvtrata pentru CoPil,Cnl.,tiunra HIIIIAN%):A aparut in enitura S. Samitca Craiova d naChi' /ata de A. T. Odebeseu. Cii volum elegantfn editia de lux. Se alla ile v6nzare la librari.ledin Capitala.

Mn onoare a recomanda onor. P.T. public marele meü deposit de fäi-nue' escelente din primele fabricidio tarä si streinätate precum si de-positul mea de märfuri de colonialecu preturi foarte moderate

Cu stimäG- GIESELCal. Musil 1.38 bis

BUCURESTI.

D-R TERPANDRUde la facultatea de medicina din ParisSpecialist îu boale de echi si shills

Consuitatiuns de la 8 -10 si 2-5No. I, Strada Biserica Eni No. i

BIUROUL DE ADVOCATURAAL

D-LEI T. M:tIOftESGi1s'a mutat

No. 55 bis., Catea Victoriei, No. 55 bis.(linge Otelul Orient)

Ore de consultatiune 8 ii dimineata.

Hecomandam'A(elierul de CroitorieModerna(I. Weich) situai pe BulevardulElisabetha PalatuI Eforiel, pentru confec-tionare de bain eBarbatetI,dupa jurnalelecele mal noua si cu stofele oele mal fine.

Preturile surit foarte moderate.

ALECU A. BALSAVOCAT

No, 24, Strada Dreaplä, No. 24

MARE ESPOSiTIE DE TABLOURINo. i, tlulevardul Academiei, No. I

in Coltul Calei Victorieiin futi.ia Marelui Hotel de Bulevard

CELEBRA COLETIUNE

EARL OF WOMBWELLdin Londra

Va fi espusii ventru vénzare Cu preturi, in-tr adevtir esceptionate.'I'oate tablourile sunt vénduta cu garaniie sipentru ca cea mai mare parte din artisti carele a Meut. Sunt inca in viata. Domnii cumpera-tori pot cere trimiterca toc artistilor chiar pen-tru a se convinge de Autenticitate.

BUN SI NU SCUMPPrima fabrica de conserve nationale

londata la anal 1879 sub (Irma

C T. CH RISTOFORL.A. MARINAR

Cales Victoriei, 100 vis -h -vis de Cismeaua rosiesub Jokei Club

Vinde cu urmatoarele preciuri flixe:Mazere boabe cutia de 12 persoane fr,Fasole verde cutia de 12 persoane fr.Bame cutia de 12 perssane fr.Patlagele vinete cutis de 12 persoane fr.Dovlecei cutia de 12 persoane fr.Torhon cutia de 12 persoane fr.Mazere boabe cutia de 6 persoaneFasole cutia de 6 persoaneBame cutia de 6 persoanePaltagele vinete cutia de 6 persoaneDovleeei cutia de 6 persoaneGliiveci cutia de 6 persoane

1-40i-401-401-401-401-4070

70

-707070

NB. Asemenea mai posed un mare depou de:Vin alb de Dragasani litru 80 balaiVin negru de Necureati litru 80 balaivechiu de 4 ani

Rog dar pe onor. public a nu pierde ocasiu-nea si a visita acest Magasin spre a se con -vinge de adeveru.Cu stima

C. T. CHRISTOFORU.

D A. VlAN UDä conszcltafiunz prntru boale de OC Hl,URECHI si SIFILITICE si fac opera-tiuni de hirurgie oculara.

Bucnresti, Calea Vscaresti No. 52 (a-laturi cu spitalul Xenocrat) de la orele2 4 dup& amiazi.

DR. MARCELLAUREAT AL EACULTATIt DE MEDICINA DIN PARIS

Consultafiunì untre orele 3 6No. 45, Calca Serban -Voda, No. 45

CASA DE SCHIMB

ALEX. GR. IONESCU & B. MARCO

a

Strada Lipreanl, No. 15 bibBucuresti, 22 3 Decembre

VALORI Scadente TSú sicuponelor11 media

PONDURI DE STAT ROMANRenta rom. per. 1875 5 0'0Renta rom. amortis. 5 0/0Renta rom. (rur. con) 6 0/'Oblig. de stat C. F. R. 6 0/0

Idem idem 6 0/0Imprum. Stern 1864 7 0/0Impr. Openheim 1866 8 0/0Agio

IMPRUMUTUI1 DE ORASEImor. orafi flucuresci 5 0;0

idem idem din 1884 5 0/0lmpr. or. B. cu prime lez f. 20

VALORI DIVERSE

Geedit Fonciar Rural 7 0!0Idem idem 5 00

Cred. Fon. Ur. din Buc. 7 00idem idem 6 0'0idem idem 5 0/0

Cred. Fonc. Ur. din Ias i5 0/0Obl. Cas. pene. fr. 800. 10

jAp1 0ei Ap t Oc1 Mai 1 Noi Ian i lu

idemi MariSepi lan i lut

1 ian t lugi Mai i No

i Ian i lutIdemidemIdemIdemidem

i Mai No

929486 1/2

17 90

751/29335

1051/285

92 1/2

!f1/45

FPOCA 20 11ECEMßRE

CASSA DE SCHIMB

JOANNIAN & NICOLESCUNo. 33, Strada Lipscani Vo. 33

Cursul pe ziva de 18 Decembre 1886

V A L O R I Cump. Vènd.

5 0,0 Renta amortisabilii. . . 931 25 OJO . romana perpetuL.6 0/0 Oblig. de Stat ,Ru r. coni. 863 4 87t 4Impr. cu prime Bucur. Jet 20 33 355 0'0 Impr. Munie. imis. ISSA 75í'2 7650 lei Oblig. Cassi pens I1. 300 212 2185 0/0 Scrisuri funciare urbane S41,'2 8510 /0 .

ti 0/0 . 102 102 1 :210 /0 rurale 871 /4 87 3/ 4

7 0/0 » . 1041 /2 105Aur contra Argint situ bilete. 171;4 17:-!'4

PRIMUL MAGASIN DE MANUSI

F. NOVAKFURNISORUL CURTiI REGALE

BUCURESTI

Cal. Viet. 74, ris-a-vis de Palatul Regal

Mare asortiment qie m&nusl de bar-bait, darne si empii. Recomand noul asor-timent de manusi de picle de cal de Ru-sia. Singurul depositar pentru toat&Itomânia.

F. Novak74, C :lea Victoriel, 74.

---Mc IIIlla._-..NI..IN.Owormov...-_

CUMPARATI CADOURILE DE SERBATORI LA

DARMETBucurestï, No. 5 bis, - Calea Victorieï, - No. 5 f bis.

Pentru ca. este Cassa care vinde mArfurile cu pre-turile cele mai eftine avênd in vedere Superio-ritaten produselor sale.

Este foarte usor a se convinge cine -va vizitândmagazinurile acestei Casse, a cârel reputatiune n'aronevoe a R discutatá.

AVI SLA BRICIUL LUI NAPOLEON

SALON SPECIAL DE TUNS. RAS SI FRESAT

Acest salon este aranjat cu totul dinnoñ si foarte elegant.

N. B. face abonamente a la carte cupatru 4 lei o carte eu 12 cupoane tot de°data vé recomand si un mare asorti-ment de parfumerie, pudre Velatine,Gearmandrie, pasta, apA de lubin veri-labile etc. etc.

Sper cA onor. public si onor. met cli-notl me vor onora cu prezenta d -lor.

Cu perfecta stimaSt. lorgu Costandinescu

No. 141, Cat. 11C. No. 143cis d -cis dc rninisterutlinancelor

si domenie.

Singura Scoala de musicavocala si instrumentais in tara, autorisata si aprobata dinaltul guvern a d-lui profesor

ANTON KNEISELBUCURESTI

No. 13, Calea Victoriei No. 12-Aceasta scoala find prevazuta eu ma .

multi profesori se pot preda lect:uni demusica vocala si de or ce instrument pen-tru modesta suma.

de 15 francs pe lunade la 1,13 Maiu va fi si un curs separat in

fie -care Duminica dupa ameaza pentru pa-tru maini trios quartele etc. la care nu seprimesc de cat Elevii cei inaintati

pentru acesta 10 fr. pe lunainscrierile se fat in toste zilele de la 8 -9

a. m. si de la 3-8 dupa arneaza.

M. WAGNERCALEA VICTOR I E

MAGASIN,to

Bijouterie) si ArgiiitarieExpositiune de Ceasornicárie pen-tru Codouri de Sérbiltori prime*,$i ori -ce comandó cu preturilecele mai eftine.

M. SCHWARTZOPTIC

STRADA CAROL I NO. 22

OchelarI cu sticlele cele mal fine, fa-bricatl dupâ indicatiunile medicilorturisti.

Conserve de toate uuantele pentraindulcirea luminel, asemenea si tot b'-lui de Barometre. Termometre si grademedicale. Diferite mesurl metrite etc.cu preturl foarte moderate.

111I'ORT.t \T

RECOMENDAN CU DEOSEBIRE

MAGASINUL CARAPATICASA DE CONFIENT N.

Bine asortata cri tot felut de IlIJUTE-RiE DE AUR SI DE AROINT, LUCRATE CUBRILLANTE SI DIAMANTE etc., precum siARGENT. \RIE VERITABLE Si de CHINA ser -viciuri de masa, pahare de ciaiu, icoane,candele etc.

SE VINDE CU PRETURI SCAZUTB, dincausa ce voeste se se destaca de boat(marfurile sale din Magasin.

fOlts068145S018SiSSSIFSS*159?1161liAllintiEN-Y4*119FSWRES11499

PRIMUL ATELIER DE TEMPLARIE

. EMANUEL;No. 1, Str. Luterana, No. 1 eollzul Stlrbey -Voda

Efectuiaz& ori-ce mobilâ sculptatâ si nesculptatA pen-r u Saloane, ca-mere de culcare biurouri etc. .)

SPECIALITATE DE LAMPEURI: Deposit de mobile cu preturi esceptionale.

Comandele se efectueaz& prompt dupa modele.I SIDONSS1N11181l1tE7SIRID1SISIMP1IIIIIII®lam l96'S

ai.._.

PTJBLICITATEALIARULUI EPOCA"N °. 3, STRADA EPISCOPIEI, N °. 3

.w.,,rc.,+.-:^ ÿiiY:-y .,r..^.+v.k

9SAi3+118841411P3iINIMIRMORNtl7sMIISPMgirININHIS®l

PREÇIURI FOARTE REDUSE

SI\GI;RCL DEPOSIT AL ADETERATßLOR SOBE

, Se gaseste numai la su-W) El lì INGE R-0 F EN 1 cursala generala in Bucu-

e E'I H E I Mstrada Lipscanl No.

9C, langA Banca României.Fabrica pentru SORE-MEIDIN(,ER

H. HE IM, Viena-Dobling*tëbwsisisFsgsswsitsis1woJswpso,s6";sisYmwswsiNsis*

DE VENZARE ,tasadin Strada Re-

nana. No. 72.Doritoril se ver adresa la proprietarâ,

chiar acolo.

n tSrumoawa Camera elegant mobi-V lata In centru orasulul. A se adresa laredactia ziarulul Epoca.

+ 0 I'ROrESOAIt "?, DF PIANO N'a'cóñ-servatorulul din Viena, avénd inca cate-

;. va ore libere, dl.^este a da lectiuni in o-

' ras Cu c ondltiul foarte avantagloase.Aaem,:nea si ;,entru limbile francesa

si germana.A seadresa la administratia ziarulul

sub initialele.

I CELEBR A GUIDEM -me Lau -rethe, in-

torcendu -se din urasc le cele mal tnsem-nate din Europa, eu sIcceseadmirabile,face cunoscut c& prezice trecutul, presentul si viitortv cu precisiune.

Primeste visit( de la orare 9-12 a. m.si 2 -8 p.tm., Visita I franc.

M -me I.aurethe22, Ft :Ada Batislea, 22.

...rWs53014*FSRallettiWaiRIMIEDSPOI*DC44111*181FRIESIMIE1811/181E6181-

O MOARA DE VÉNZARES'AU DF. INCAIRIAT

in Tergovtste instalatä cu toate accesoriele pFntru fa- Ibricaciune de gris fi de Minet.

Asemenea e de vénzare tot In acest oras o cr sA noua,solid construit& cu 2 Etagiurl, continénd 18 tnc,:perl, co-ridoare, comoditAtl, pivnrtA mare boltit& etc.

Doritoril a se adresa proprietaruluiIOSiF LULLE

In Têrgoviste.a*F8MEaffN8#1ENS451W5i181949@19í7'+1E18195149el gNWIR51111f---

AVIS IMPORTANTSub- semnata infiintând o fabric& de

sp&latorie de albiturl precum : perdele,dante e, gulere si mansete, me gr&besca avisa onor. public asigurându -1 de-plane multumire atât de bunul servicisiMt si de preturl moderate.

Frederica Ruef10, Strada Regala, 10.

i

DE A R E N D ATde la sf. Gheorghe1888. mosia Présna

noua din plasa Negoestt, districtul Ilfov,

In tntindore de 9000 pogoane.Doritoril se vor adresa in Bucurestt,

s trada Batiste No. ii.

AVIS IMPORTANTSalon pentru tuns, ras si fresat la briciu lui

VLAD TEPES

No. 38, - Calea Victories, - No. 91.

Am onoare a aduce la cunostinl,a onor. pubrio cu,am o perfect,ìune, atât In t&iatul pérulut cat si In rasetc. etc. pentru care onor. public va rem/me pe doplinsatisf &cu tl.

Abonamentele se primeste Cu preturl reduse. 12

rasura le14. Cu stima.V. N. OLTEANU

Coafor.

(. AD OUR'P E N T k-3 U A N U L N O U

Musici de mtesa de la 4 pan& la 10 cântece si musici

de copil !manivelles) precum si un mare asortiment de

ARISTOANE SI CLARIPHONEcare tant& peste 1,000 cântece dupa. notale lor respec-

tive adita. Cdntece Nationale,Dansuri, si Opere etc.Se afl& de vérizare en gros si en detall eu preturile

fabri cel .M. SCHIFFER

Strada. Carol I, Ne. 2, etagiul de sus.

DENTI SI IIATELIERUItIse efectueazâ dupa. metodâ cea mainou&, sistern durabil si pretul moderate.

Repar.tture de ori -ce nature se efee-tueazâ to timpul eel mat scurt.J. ERL

DE NTISTStrada Scaunete Dio. 56

DE ARENDATde la 23 Aprilie 1888,mosia Sulimanu,

din plasa Dâmbovita-Mostiste, districtulIlfov,tn Intindere de 1800 pogoane.

DoritoriI se vor adresa la administratiaacestul ziar.

MAR ELE

HOTEL DE FRANCE- BUCURESTI --

No. 5, CALEA VICTORIEI, No. 5.

Cel mai mare si elegant otel din Tard, situaipe talea Victorieï in fata Stradel Lipscanï, din

noú cladit, avend patru facade, ast -tel in cdt

toate ferestrele respdndesc in strada. Cu desa-

vêrsire noú montat, dupa stilul cal mal modern,avénd restaurant si cafenea foarte spacioasa, be-

rile si alte conforturï,curatenia cea ma£ exem-

plara. Salon pentru soarelele, nunti, banche -

turf si altele. Toate lucrurile de consumatia

de prima calitate, preturile moderate ci serviciul

cel mal prompt. PH. HUGOANTRBPRRNOR

PROPIETARl1L NOTELOLUI HUGO DIN BRAILA

LA ORASUL VIENA

Pát, DäcRv A LA V I L L E D E V I E N N E.vis -á -vis de

Lib. S o c e c

Recomandam onorabileitoarele noutatl :

Rufarie pentru Doamne si Domni.Feto de masa, servete si prosoape de panza.Olanda veritab. de Bolgia si Rumburg.Madapolam frantzuzesc de toate calitatile

si lätimile.Batiste de olanda si de lino albe si colo-

rate.Ciorapi de Dame si Domni de Fil d'Ecosse,

de bumbac, de l &na si do matase.

noastre clientele pentru;leftinatate sl sulldltate urma-

Flanelo, camasi si ismene de lana dupasistemul pro[esoralui Dr. G. Jaeger.

Gulere si mansete de olanda ultimu fason.Mare asortiment de cravate ultimu fason.Corsete frantzuzesti cu balene ve.ritabilo.Trousouri complecte pentru Hdantati.Layettes si Trousonrl pentra eopli.Trousonrl pentru pensionate, uteluri

si restaurautarl.

Avem onoare a informa pe clientela noastra ça a aparut CATALOGU NOSTRU

ILUSTRAT SI VA FI TRIMES ORI-CUI VA FACE CENERE.

LA ORASUL VIENACALEA VICTORIEi, PALATUL DACIA - ROMANIA.

vis-A -vis de librarla Sooec

MARE EXPOSITIUNE DE TABLOURICalea Viotoriei

Colful Bulevard. Universitäteï, in fata biser. Särindar

Bogatâ colectiune, remas& mostenire de la Earl oflombwell din Loadra ne -a fast incredintatA sere a o punoin vénzare. Ea se compune din tablourt vecbi si modernede primul ordin. lat& tete -va nume luate la Intâmplare :Vechi, Sebastian del Piombo (de te celebra Hamilton Gal -lerie), Rembrandt, Claude Lorrain, Welonwerman, Ther-bourg, Steen, Teniers, Brakenbourg, A. et I. Ostade, Ru-bens, Corrège, Ruysdael, Maesz Both,Koningh, Berghem,etc.; modernil, Munkacsy, F. A. Kaulbach, directorul a-cademiel de belo -arte din Munich, Gab, Max, Seitz, Paczka(s'a véndut la Paris In 1875. cu 30,000 lei), prof. Geiger,Ribot, Gadin, Diaz, Deschampac, Dupré, Jsque, Karlovszky(elev al lui Munkacsyl, A. Kufman, de Garay, S. Giroux,Glisenti, Van den Bos, prof. Rumples, Bruck, Chaignean.Deprez, Guyot, Bellecour, Moormans, Beauquesne, Kuehl,Perier Verboeckhoven, prof. Cretius, Carolus, MirallesVan Hanen, etc.

Invitant pc amatorii de belo -arte se bineqqulavca a ne o-nora en visita d-lor ei vor gasi o colectiifnc de mare im-portante si vor aven oeasiunea se'si imbogateasca colec-ttauce for en capo d'opere pe niste preturi ccsceptionale.Observant ea tonte tablourile se vinde eu garantis au-tenticitatci Icr si dupa dorinta amatorilor ee ponte trimitela Paris sau Berlin pentru espertisa.

D. KLEINBERGER et FILS. Paris.

i

NU MAI ESTE OURERE DE DINTZI

prin intrebuintarea elesirului dentifricAL

P.P. S.S. PARINTi ßENEDIETINIdin Manastirea SOTJLAC (Gironde, Francia)

Don MANUELONNE, Prieur2 111EDALIi DE AUR: Bruxella 1 880, Londra f 884

cele mal limite recompense

INVENTATA I 313 DE PAR. PIERREIN ANUL BOURSAND

Intrebuintarea zilnic& a Elexirulul dentri-.ric al P. P. S. S. par Benedictini, cu o dos&se cale-va picrlturl in aa, previne si vindic&cAreia dintilor, pe care 'i albeste, consolisân-Ilu-i, forticând si Iusän&t.osind gingiile.

CASA FONDATA IN 1801 SEGU143, RUE HUGUERIE, 3

AGENT GENERALBORDEAUX

Deposit la toate farmaciile, parfumeori $i Coafeorl representante pentru Ro-mania, Serbia si Bulgaria; Agentià Comercittlà Fràncezà din Càlùti sifiucursàlele ci.

DE VENZARELocul din strada Mântuleasa No. 30.

A se adresa laDomnul I. SOCOLESCU

ARHITECTNo. 12 bis. Strada Domnita. No. 12 bis.

ATELIER DE SRODERIID -NA ECATERINA RASCA

mutându -'si domiciliul din Ias1 a sta -bit to Bucurestl Calea Victoril No. 92,curtea bisericel Alba, un Atelier debrgdat.

Are onoare d'a Instiinta pe onor P. T.public c& primeste or -ce comandtt debrodare si marcare de monograme pre-cum lingerie de zestre si mat&surl etc.era mal mare acuratetâ sl finete.

Preturlle foarte moderate.

HAINE BARBATESTI, SI PENTRU COPII, PRECIU MODERAT

IIAAII D'ENGLiTED.ABUCURESTI -

3 - COLTUL STRADBI GABROVENI SI**LARI 3

Avem onoare de a recomanda onorabilului Publie si clicntelct

noastre magasinul nostru, bine asortal cu tot fclui destofemodernede comande mai ce scarna pentru Sesonul de larna. Ascmehua am

primi! un bogat asootimenl de haine conittonate dupa Ultimvl

Jurnal. Comstume Sacot la Dernicre Mode:Redtngote Cu veste Dia-

gonal,fantaisie,

eu Veste Chariot, Partde Coachmen, Ponte

ioni fantaisie, Veste Iirocate si Piquetfantaisie. Asemenea acon si

Costume de copii cele mai moderne n eu preeiurile foarte con

vene ace public si clientela noastra, a neDr scesa rugam pc onorabilul ndu -ve ça vor e lin sa-

onora eu l'isilele d for est fi pCista

HAINE BAR

wC)or_.I

crlA-I

c)

0ez

9

cuti.W

BATESTI, SI PENTRU COPII, PRECIE

Bucurestï, Typografia ziarulul EPOCA Piala Episcopiel No. 3