Idei de

AFACERImartie 2012

Diamantele negre şi aromate ale pământului: trufele

DOSARDE AFACERI

Programul pentru stimularea înființării şi dezvoltării microîntreprinderilor de către întreprinzătorii tineri

INVESTIȚII

Afacerea cu idei creativeNamogo

INTERVIU

Aronia: un arbust cu fructe minune pentru sănătate

AFACERI AGRICOLE

Daris: afacere din pasiune pentru management

INTERVIU

Blog «Idei pentru mămici şi copii»

IDEAL PENTRUMĂMICI

Un cadou primăvăraticfăcut chiar de mâna mea

AFACERI CU OBIECTEHANDMADE

Sumar

EDItORIAL

2

Idei de

AFACERIManager Centru de Profit: Adina Vasile

Manager Produs: Laura Agarafinei

Colectiv de redacție:Zenobia Bădescu, Teo Manole,

Silviu Marian Bănilă, Maria Nicuțar

DTP: Mirela VasilescuCorectură: Elvira Panaitescu

Redacția:Bdul Națiunile Unite nr. 4, etaj 7, București

Telefon: 021.209.45.45; 021.408.28.99E-mail: afc@rs.ro

Internet: www.rs.roCorespondență: Ghișeul extern 3 – O.P. 39, sector 3,

București

Publicație editată de:RENTROP & STRATON

Grup de Editură și Consultanță în AfaceriMembru fondator al B.R.A.T.

Președinte: George StratonDirector general: Florin Câmpeanu

Director Divizie Editorială: Răzvan TănaseDirector Creație-Producție: Cristina Straton

Director Economic: Mariana NețoiuDirector Comercial: Mădălina Apostol

Director Financiar: Antoaneta Paraschiv

© 2012 – RENTROP & STRATONISSN: 1842-4155

Toate drepturile rezervate. Nicio parte din această lucrare nu poate fi reprodusă, arhivată sau transmisă

sub nicio formă și prin niciun fel de mijloace,mecanice sau electronice, fotocopiere, înregistrare

audio sau video, fără permisiunea în scris din parteaeditorului. Autorii sau editorii nu sunt responsabili pentru nicio pierdere provocată vreunei persoane fizice sau juridice care acționează sau se abține

de la acțiuni ca urmare a citirii materialelor publicateîn această lucrare.

Bootstrapping vs refuzul de a mai intra în afaceri

DOSAR  DE AFACERI

Afacerea cu idei creative:Namogo

Diamantele negre şi aromate ale pământului: trufele

AFACERI Cu OBIECtE HANDMADE

Un cadou primăvăraticfăcut chiar de mâna mea

AFACERI AGRICOLE

Aronia:un arbust cu fructe minune pentru sănătate

IDEAL PENtRu MĂMICI

Blog«Idei pentru mămici şi copii»

INtERvIu

Daris:afacere din pasiune pentru management

INtERvIu

Programul pentru stimularea înființării şi dezvoltării microîntreprinderilor de către întreprinzătorii tineri –o sursă de finanţarealternativă de la Guvernul României

FINANȚARE

3

Editorial

Ce este bootstrapping-ul de calitate? Înseamnă să porneşti o afacereformidabilă atunci când banii sunt puţini sau lipsesc cu desăvârşire. Camasta înseamnă, oameni buni, şi discutăm despre bootstrapping atuncicând privim către prea puţini antreprenori.

Adevărul este că mulţi şi-au pierdut încrederea în orice şi în toatălumea. Nu mai avem încredere nici în noi înşine şi considerăm că afa-cerile trebuie să prindă contur doar când deţinem mult capital la dis-poziţie.

Ştiţi cum este această situaţie? Este identică cu cea în care vedem omonedă pe jos şi nu ne aplecăm să o ridicăm. Este nesemnificativă pen-tru noi. Poate ne dor şalele, poate suntem prea obosiţi să o luăm, aşa cătrecem pe lângă ea.

Cam aşa procedează mulţi potenţiali antreprenori, persoane care, cusiguranţă deplină, ar da lovitura în mediul de afaceri. Ar da lovitura, darpreferă să se lase captivi într-o stare de deplângere continuă: „Nu ambani. Ce să fac eu dacă nu am capitalul care îmi trebuie?! Nimic nu sepoate face în România dacă nu ai o tonă de bănet.”

Adevărul este că avem multe exemple de succes, exemple de antre-prenori care astăzi sunt mai mult decât bogaţi şi mai mult decât faimoşipentru sumele de bani pe care le învârt, persoane care au început de jos.Aceştia sunt cei orientaţi spre acţiune, chiar şi când banii sunt puţini.Sunt gata să împrumute, să cerşească, să scoată bani şi din piatră seacă,să işi conducă afacerile în paralel cu alte două job-uri.

Dar acest lucru nu se întâmplă în cazul multor persoane. Cele maimulte preferă să îşi lase visurile şi aspiraţiile în stand-by până când otonă de bănet le va pica, pe neaşteptate, dintr-o dată, ca prin minune. Oa-meni buni, aşa ceva nu se întâmplă prea des, poate doar în filme şi încele mai sălbatice visuri pe care le putem avea.

Soluţia stă în bootstrapping. Strângem cureaua dacă mai putem, eco-nomisim cât putem şi pornim la drum cu ce avem. Până la urmă, ce poatefi mai interesant decât să acorzi o şansă visului tău de-o viaţă prin a punela bătaie o sumă mică de bani? Dacă e să te prăbuşeşti, nu o să te doarăprea tare şi vei fi învăţat lecţia vieţii tale.

BOOTSTRAPPINGvs refuzul de a mai intra înafaceri

Maria Nicuțar

4

Idei pentru mămici

„Idei pentru mămici şi copii” pare să fie unul din-tre mulţimea de bloguri înfiinţate de mămici sau tăticipentru alte mămici şi alţi tătici actuali sau în devenire.Totuşi, blogul Laurei Frunză te captează prin aborda-rea ludică, deschisă şi nemijlocită, de parcă atunci şiacolo ai discuta cu ea în direct. Interactivitatea estefoarte importantă atât pentru Laura, cât şi pentru citi-tori.

Este un univers dedicat părinţilor, cu o mulţime dearticole, aşezate frumos pe domenii, cu poze şi câtevareclame utile, astfel încât ceva interesant îţi capteazăimediat interesul. Sigur, totul este dăruit cu pasiune şitalent, iar o astfel de treabă implică ceva muncă şi ex-perienţă. „Am pus atât suflet în el încât a ajuns ca aldoilea copil al meu”, ne destăinuie Laura.

Laura, după cum aţi dedus probabil, este şi mămică,un părinte împlinit şi fericit de puiul ei. Eliza are 3 anişi cinci luni, este „frumoasă, deşteaptă, veselă, şi tot

ce îşi poate dori un părinte de la copilul lui. Este uncopil extraordinar, inteligent şi energic, care îmi lu-minează viaţa în fiecare zi”, încearcă Laura, în câtevacuvinte, să descrie preaplinul ce-l simte pentru minu-nea din viaţa ei.

Blogul „Idei pentru mămici şi copii” s-a născutaproape odată cu Eliza şi creşte cu dragoste împreunăcu ea.

BLOG«Idei pentru mămici şi copii» Idei creative pentru timpul liber, reţete culinare, sfaturi practice

5

Idei pentru mămici

Idei de Afaceri: Laura, spune-ne te rog, când ţi-avenit ideea înfiinţării acestui blog şi care a fost sco-pul? Ce anume te-a inspirat sau motivat?

Laura Frunză: Am înfiinţat acest blog în 2008, cudouă luni înainte să nasc. Totul a pornit ca o joacă, laîndemnul surorii mele care mă ştia pasionată de bucă-tărie, de artizanat şi de meşteritul prin casă, aşa că mi-asugerat să-mi fac un blog unde să le adun pe toate.

Prin urmare, am pornit la drum, mai întâi cu timi-ditate pentru că nu ştiam nimic despre blogging şi, peparcurs, am căpătat mai mult curaj. Am postat reţeteîncercate de mine, idei de activităţi cu şi pentru copii,articole despre sănătate, recenzii de cărţi şi produse,m-am mai descărcat din când în când pe diverse temecontroversate şi, în timp, blogul a crescut şi a devenitdin ce în ce mai complex.

Am început să am sponsori, concursuri, să fiu invi-tată la evenimente, să fiu solicitată pentru recenzii deproduse şi aşa mai departe, dar, mai presus de câştigulde ordin material, a fost câştigul de ordin afectiv: amo mulţime de prieteni noi pe care i-am cunoscut prinintermediul blogului, oameni deosebiţi cu care, altfel,poate nu m-aş fi întâlnit.

Idei de Afaceri: Eşti o mămică activă şi în paralel teocupi de blog?

Laura Frunză: Da, am reluat activitatea când fetiţamea avea opt luni şi, în paralel, mă ocup şi de blog.Am pus atât suflet în el în aceşti trei ani încât a ajunsca al doilea copil al meu. E drept că are nevoie deatenţie, de „haine” (cum sunt bannerele şi headerelepersonalizate, realizate cu un designer specialist), de„mâncare” (conţinut mereu nou şi de calitate) şi, mai

Activităţi de vreme rea şi o nouă provocare, by Laura Frunză

6

Idei pentru mămici

ales, de timpul meu, care este, din păcate, cel mai greude oferit.

Idei de Afaceri: Care este meseria ta? Văd că teocupi de traduceri de cărţi pentru copii. „Universul”tău se învârte în jurul copiilor?

Laura Frunză: Sunt consultant în resurse umane, cuani de experienţă în domeniul legislaţiei muncii şi îmifac meseria cu aceeaşi pasiune cu care fac şi bloggingsau traduceri. De traduceri m-am apucat în 2006 şicărţile pentru copii au fost mereu proiectele mele desuflet. Dintre cele mai cunoscute cărţi pentru copiimici traduse de mine, menţionez seria „Mister Men

and Little Miss” la editura Rao şi seria „Mai bine vor-bim despre asta” la editura Gama.

Idei de Afaceri: Ce anume te inspiră în postări: ex-perienţa proprie, diverse site-uri/publicaţii, discuţiilecu mămicile etc.?

Laura Frunză: În postări mă inspiră viaţa mea, cefac eu în bucătărie, cum mă joc cu fetiţa mea, pe undemă plimb, la ce evenimente mă duc, ce cărţi citesc.Pentru idei de activităţi consult multe site-uri şi blo-

guri străine, unde asemenea lucruri sunt la ordineazilei.

În momentul de faţă, blogul meu este singurul blogatât de complex din această nişă şi asta pentru că mun-cesc mult la el şi investesc timp şi bani în el.

În martie, cu mânuţele ei, dar şi cu ajutorul mamei, Eliza face mărţişoare şi felicitări.

Idei de Afaceri: Din experienţa ta de până acumprin intermediul blogului, cam ce necesităţi au mămi-cile, în general?

Laura Frunză: Din experienţa meade până acum, am dedus că mămicileau nevoie să fie încurajate, mai întâi, şiabia apoi sfătuite, educate, învăţate,informate, judecate etc. Ne putem dacu părerea, însă trebuie să respectămspaţiul personal al fiecăruia şi alege-rile pe care le face. La începuturileblogului, mă mai băgam şi eu în di-verse discuţii controversate despremetode de educaţie, creştere sau în-grijire a bebeluşului/copilului, dar mi-am dat seama că nu avea sens. Atâttimp cât respect părerea persoanei delângă mine, sunt sigură că şi persoanarespectivă va respecta părerea mea.

Pe partea de activităţi, reţete, timpliber au apărut între timp o mulţime debloguri şi acest lucru nu poate decât sămă bucure, îmi dă de înţeles că suntmulte mămici cu preocupări similareşi că generaţia fetiţei mele va fi o ge-neraţie mult mai creativă, mai comu-nicativă, mai deschisă la nou, o

generaţie care îşi va pune multe semne de întrebare şiva schimba societatea noastră în bine.

Idei de Afaceri: Ce anume le propui mămicilor carecitesc revista noastră? Ceva de sezon, spre exemplu.

Laura Frunză: Le propun două idei simple şi deefect, la realizarea cărora pot lucra alături de copiii lor:cum să confecţioneze o pernuţă decorativă de primă-vară şi o felicitare cu nasturi.

7

Idei pentru mămici

Pernuţă decorativăde primăvară

Materiale necesare: ţesătură polar (în funcţie de di-mensiunea ce o doriţi pentru pernuţă: 30x30 sau 40x40cm), bucăţi de fetru de diverse culori, nasturi în formă defloare, mărgeluţe, aţă de brodat, vatelină pentru umplut,panglică pentru agăţat.

Mod de lucru: Se taie două bucăţi pătrate de ţesăturăpolar. Separat se decupează diverse modele din fetru (ur-mând modelul alăturat sau în funcţie de inspiraţie), carese cos pe una din bucăţile de polar – cea care va fi faţapernuţei.

Se mai decorează cu nasturi, mărgele sau aţă colorată,în funcţie de imaginaţia fiecăruia. Se cos marginile per-nuţei (stânga, dreapta, jos), apoi prin partea de sus seumple cu vatelină. Se adaugă şi capetele panglicii şi se fi-nalizează cusătura.

Felicitare cu nasturi Materiale necesare: carton pentru felicitare, nasturi de

diverse forme, culori şi mărimi, hârtie glasată autocolantă,perforator cu modele, adeziv tip aracet, creion colorat.

Mod de lucru: se lipesc nasturii pe carton. Cu ajutorul per-foratoarelor se decupează frunze şi fluturi din hârtia gla-sată şi se lipesc pe felicitare. Se trasează codiţele florilor cuun creion colorat. Această felicitare poate fi realizată şi decopiii mai mici care se vor distra lipind nasturi coloraţi şimodele din hârtie glasată.

Detalii: http://laurafrunza.com

Zenobia Bădescu

8

Dosar de afaceri

Ciupercile de lux – trufele – sunt rafinatele delica-tese alimentare de origine vegetală aşa cum icrelenegre sunt plasate pe primul loc în cazul produselor deorigine animală. Având în vedere preţurile exorbitantece se învârt în jurul acestei ciuperci aromate este clarcă doar cei dispuşi să plătească sume ameţitoare şi-opot permite la masă. Datorită preţului mare şi a gustu-lui puternic, trufele sunt utilizate cu moderaţie.

Ce sunt mai exact trufele? Sunt ciuperci care crescdoar în pământ, în simbioză cu rădăcinile anumitorspecii de copaci. Aceste ciuperci speciale se întâlnescfrecvent în unele regiuni din Franţa, Spania şi Italia.

Trufele sunt ciuperci neobişnuite. Ele nu au pălă-rie şi nici picior, iar ascocarpul (fructul comestibil) seaseamănă cu tuberculii de cartofi, având o formă maimult sau mai puţin rotundă sau uşor ovoidală, de mă-rime ce variază frecvent între 3 și 10 cm în diametru.

Există o varietate de trufe albe şi negre, însă perlaneagră este reprezentată de trufa de Perigord sau TuberMelanosporum. Este o trufă care se găseşte în pădurilede stejar din zona Perigord, Franţa, în perioada no-iembrie-martie. Specialiştii afirmă că este cea mai par-fumată dintre trufele negre.

Aproximativ 50% din producţia globală de trufenegre (Tuber Melanosporum) provine din Spania şioraşul Sarrion (Teruel), care are cea mai mare supra-faţă de stejari plantaţi în întreaga lume.

Vânătoarea de trufe este o aventură deosebită pen-tru oricine. Este încercarea în care constaţi pe pro pria-ţipiele cât de greu sunt de găsit în mediul lor natural(zone şi păduri) şi poţi învăţa să le preţuieşti la adevă-rata valoare.

Preţul unui kilogram de trufe poate ajunge în ves-tul Europei la 5.000-6.000 euro/kilogram, însă pentru

a obţine un preţ bun (care sare de 1.000 euro/kilogram)este nevoie de contacte şi contracte cu furnizori şi dis-tribuitori foarte serioşi. Trufele din specia Tuber mag-natum se vând de obicei la preţul aproximativ de10.000 lire sterline kilogramul.

La stabilirea preţului contribuie şi mărimea trufei,cu cât este mai mare, cu atât valoarea ei creşte, dato-rită faptului că are un gust şi arome speciale. Spreexemplu, un record pe piaţa trufelor s-a atins în 2007,când un exemplar de 1,5 kilograme, descoperit de unitalian, a fost vândut cu 330.000 de dolari. Era vorba

Diamantele negre şi aromateale pământului:

TRUFELE

9

Dosar de afaceri

de o trufă albă gigant ce a fost cumpărată de proprie-tarul unui cazinou din Macao.

Şi în ţara noastră s-au găsit exemplare măricele.Astfel, Dan Cautiş, reprezentantul Asociaţiei Căutăto-rilor de Trufe din România, susţine că recordurile salesunt o trufă albă de 490 de grame şi una neagră de 900de grame.

Ciupercile rare şi foarte scumpe, comercializate cusute de euro pe pieţele occidentale, sunt recoltate şi lanoi în cantităţi din ce în ce mai mari.

Într-adevăr, celebrul gastronom francez Brillat-Sa-varin (1755-1826), a numit aceste ciuperci preţioase –„Diamante din bucătărie.” Dar mai avem o comparaţiefăcută de compozitorul Gioachino Rossini care spu-nea că trufele albe sunt, pentru lumea trufelor, acelaşilucru pe care îl semnifică Mozart în lumea muzicii.

Deci, de ce sunt atât de scumpe trufele şi care estefarmecul lor misterios? În ceea ce priveşte costul, caîntotdeauna, este în primul rând o chestiune de cerereşi ofertă. Trufele nu sunt deloc omniprezente. Ele suntgreu de găsit, sunt disponibile numai în anumite pe-rioade ale anului şi, până de curând, a fost dificil a secultiva. Trufele, când ajung la maturitate, emană oaromă pătrunzătoare şi tipică în funcţie de diferitelespecii (Gatsios Kassandros, 2007).

Un câine antrenat în căutarea trufelor, cu simţul pu-ternic al mirosului, poate detecta prezenţa unei trufe

Câinele face cunoştinţă cu mirosul ce urmează să devină atât de important mai târziu încă de la o vârstă fragedă.

10

Dosar de afaceri

crescute în sol. Ei sunt instruiţi special pentru a puteaindica locul în care cresc trufele.

Până în 1808, când legătura între trufe şi copaci afost descoperită în Vaucluse, nimeni nu ştia cum săfacă trufele să crească. Găsirea lor se baza doar pe cău-tarea cu perseverenţă.

Având de-a face cu diamantele negre ale pământu-lui, perlele bucătăriei, trufele, cele mai scumpe ciu-perci din lume, sunt tranzacţionate la bursă. Bursatrufelor se află în Italia. Aici, preţul trufelor albe, ori-ginare din Italia, au ajuns şi la 3.000 de euro per kilo-gram.

Istorie şi truferii în lume

Trufele au fost savurate şi de grecii antici, iar ro-manii le considerau un aliment afrodiziac. Juvenal cre-dea că tunetul şi ploaia sunt „părinţii trufelor”, iarCicero le considera „copiii Pământului”. Trufele aufost pomenite şi de Profetul Muhammad, care le con-sidera parte din „mana pe care Allah a trimis-o popo-rului lui Israel prin mijlocirea lui Moise, iar sucul loreste leac pentru ochi”.

Ludovic al XIV-lea şi Napoleon au fost pasionaţientuziasmaţi de trufe. Trufele au fost utilizate apoi îndiverse bucătării europene, în special în cele francezeşi italiane. Din cauza preţului mare, pe continentulamerican, preparatele la care se folosesc trufe se potsavura doar la cele mai luxoase restaurante.

Încă din 1808, au existat încercări reuşite de a cul-tiva trufe, cunoscute în limba franceză ca trufficulture.Oamenii au observat că trufele cresc printre rădăcinileanumitor copaci. În 1808, Joseph Talon a avut ideea săcrească trufe în sudul Franţei – semănând unele ghindeculese de la poalele unor stejari cunoscuţi pentru găz-duirea de trufe la rădăcina lor.

Experimentul de creştere a trufelor a avut succescâţiva ani mai târziu, când au fost găsite trufe în soluldin jurul copacilor de stejar nou-cultivaţi. În 1847, Au-guste Rousseau din Carpentras (în Vaucluse) a folositaceastă metodă amplificând plantările de stejar pe 7 hectare. El a obţinut de această dată recolte mari detrufe, primind şi un premiu la Târgul Mondial din 1855de la Paris. Truficultura a luat avânt.

Centrul de Studii asupra solului – micologie, CNR To-rino (Franţa) a obţinut prima sinteză de micoriză în la-borator în următoarele decenii. Micoriza înseamnăsimbioza ciupercilor cu rădăcinile plantelor, o cerce-tare amplă care a dus la obţinerea speciilor valoroasede genul Tuber cu diverse tipuri de lemn pădure. Laînceputul anilor optzeci a fost demarată producţia deplante micorizate pe scară largă. În concluzie, folosi-rea micorizei în agricultură este în permanentă cerce-tare, cu perspective promiţătoare, privind inoculareasolului şi a puieţilor cu ciuperci de micoriză. O astfelde tehnologie este benefică, mai ales că unele trufesunt chiar în curs de dispariţie (trufa franceză).

Puiet de stejar micorizat

Producţia de puieţi micorizaţi în Europa se efec-tuează de către pepiniere specializate situate, în spe-cial, în Italia, Franţa şi Spania.

În ceea ce priveşte suprafeţele cultivate avem înFranţa – 200 ha (parteneriat public şi privat), Spania –500 ha, Italia – 400 ha.

11

Dosar de afaceri

Spre exemplu, în Italia, doar în partea de nord a pe-ninsulei există peste zece pepiniere producătoare deplante micorizate. Ciclul de producţie durează aproxi-mativ un an.

În ceea ce priveşte preţurile de aici pentru plantemicorizate (melanosporum Tuber) certificate pornescde la 7 euro şi ajung la 12 euro. Puieţii micorizaţi T.aestivum, costă minimum 6,5 euro şi ajung la 9,5 euro.

Pepiniera Valmetauro (Italia) obţine o producţie anuală de răsaduri 45.000 – 50.000 trufe, melanosporum Tuber cu micoriza, magnatum Tuber aestivum şi Tuber.

În decursul ultimului deceniu, aproape 100 deferme de trufe au fost înfiinţate în Noua Zeelandă, iartendinţa a cuprins teritoriul Statelor Unite. Potrivit luiCharles Lefevre, un micologist din statul Oregon,30.000 de copaci micorizaţi pentru obţinerea de trufesunt plantaţi anual. Astfel, compania domnului Lefe-vre, Truffieres New World, a început cu câţiva ani înurmă să vândă puieţi micorizaţi agricultorilor.

Știați că?

l Trufa a inspirat mişcarea „Truffle Shuffle”, cu-rent pornit, se pare, de la un film de aventuri din’85, de Steven Spielberg. Mai mult, în MareaBritanie există şi un magazin online TruffleShuffle, care atestă faptul ca asta e tendinţa…„officially awesome”!

l Pentru curioşi, domeniul truffle.com aparţine, înmod bizar, unei firme de investiţii în sectoarele

energie şi IT, care a ţinut morţiş să se numeascăTruffle Capital.

l Majoritatea companiilor care au în componenţănumelui termenul „truffle” fac referire la produ-sele din ciocolată, neavând nicio treabă cu trufa-ciupercă.

l Tot trufa a inspirat şi un concept de restaurantdin Marea Britanie, care şi-a propus să-şi atragăvizitatorii cu un desen sugestiv pe homepage.

l În Franţa începe să devină o modă să adopţi uncopac de trufe. Costurile de adopţie sunt undevala 200 de euro, în timp ce costul anual pentrumentenanţa copacului ajunge în jur de 50 deeuro. Trufele crescute la rădăcinile lui îţi aparţin,iar certificatul de proprietate îl poţi face cadou. Oidee fun pentru pasionaţi.

Afacerile cu trufe din România

Aşa cum am arătat, pe baza cunoştinţelor ştiinţificeactuale, este posibilă crearea de plante inoculate arti-ficial (micoriza) cu diferite specii de Tuber ce pot fiplantate pe un teren potrivit dezvoltării trufelor, prac-

tic obţinerea unei fructificări identice cu cea întâlnităspontan în natură.

România este recunoscută în lume pentru trufelesale, în special zona Ardealului. Speciile de trufe carecresc spontan pe teritoriul ţării şi care prezintă interescomercial şi culinar sunt următoarele: trufa albă, vă-

12

Dosar de afaceri

ratică (Tuber magnatum pico), trufa de vară (TuberAestivum Vit), Tuber Uncinatum (ciuperca neagră detoamnă), trufa de iarnă (Tuber Brumare Vit), TuberMacrosporum, trufa porcească (Choirmyces Meandri-formis Vit).

Dar cantităţile provenite din culesul spontan suntdin ce în ce mai puţine, sunt variabile, influenţate 80%de vreme (în special de precipitaţii). Soluţia pentru aoferi pieţei ceea ce cere este înfiinţarea de truferii.

O astfel de oportunitate a început timid să prindăcontur şi în ţara noastră, şi iată câteva exemple sem-nalate de media.

„A apus vremea în care trufele se căutau cu câini.Acum le poţi culege chiar din grădină. Iată ce poateface un alun – supus, ce-i drept, la un tratament spe-cial”, arătau cei de la Pro TV, în urmă cu câteva luni.

„Mirosul de profit l-a condus şi pe Constantin dinSebeş, care a riscat şi a înlocuit o cultură de grâu cuuna de trufe. Pe un hectar a plantat peste 700 de alunimicorizaţi aduşi din Italia.

Investiţia iniţială a fost de 15.000 de euro. În ju-deţul Maramureş îi întâlnim pe domnii Viorel şi Dorin,care au înlocuit livada de meri cu puieţi de aluni.

Trufele lor vor ajunge în farfuriile unor restaurante,pentru cunoscători. Culturile artificiale de trufe se în-tind pe 20 de hectare din patru judeţe – printre careAlba, Baia Mare, Argeş şi Hunedoara.”

Adevărul – „Fermierii braşoveni încearcă să se reo-rienteze în această perioadă de criză, renunţând la cul-turile de cartofi sau sfeclă în favoarea celor de… afine,trandafiri sau trufe.

Şefa Direcţiei Agricole Braşov, Elena Şerban, aprecizat recent că primele plantaţii de afine au apărutîn zona Făgăraşului, unde terenul are aciditate mare şise pretează la astfel de culturi. Astfel, suprafeţe întredouă şi opt hectare au fost cultivate în localităţileViştea de Sus, Şercaia, Breaza şi Săvăstreni. Luândacest exemplu, zeci de braşoveni au depus în ultimeleluni proiecte la Oficiul Judeţean de Plăţi pentru Dez-voltare Rurală şi Pescuit pentru a primi fonduri euro-pene necesare înfiinţării de noi asemenea culturi.”

13

Dosar de afaceri

Reţineţi! Cultivarea de trufe reprezintă o activitatece poate fi foarte rentabilă, faţă de investiţiile iniţialelimitate şi faţă de efortul mic pe care-l cere. Pentrucine posedă un teren potrivit (cu pH neutru, uşor bazic,umed, puţin expus la soare), există diferite moduri dea o practica.

Comoara din grădina de aluni

Cultivarea trufelor nu este posibilă decât prin teh-nici de cultură începute în laborator, unde sunt se-lecţionate acele plante-gazdă (alun, carpen, stejar,plop, fag etc.), adică plantele tartufigene şi miceliileciupercilor, care sunt compatibile între ele şi oferă celemai bune performanţe pentru a realiza o micoriză.Acestea sunt plante ale căror rădăcini sunt special des-tinate a se asocia cu trufele cu care apoi vor trăi în sim-bioză. Planta superioară micorizată asigură ciuperciiglucide, vitamine, substanţe stimulatoare de creştereşi fructificare, iar ciuperca, la rândul ei, furnizeazăplantei azot, fosfor şi alte elemente în formă uşor asi-milabilă.

Datorită acestei relaţii simbiotice, plantele cu mi-coriză cresc mai bine, iar ciupercile fructifică maiabundent. Trufele se găsesc la câţiva centimetri subpământ, în general la 10 – 30 cm sau chiar până la 70cm, acest lucru depinzând de pH-ul solului.

Rădăcină micorizată pentru obţinerea de trufe

Există aproximativ 60 de specii de trufe, dar numaicâteva au importanţă gastronomică şi valoare comer-cială. Spre exemplu, există tipuri de trufă la care preţulde vânzare este foarte scăzut, cum ar fi trufa chine-zească (Tuber indicum) şi specii cum ar fi trufa neagră(Tuber melanosporum) la care preţul de vânzare estede patruzeci de ori mai mare. Preţul ridicat al trufeinegre a stârnit un mare interes în jurul globului. Iarasta înseamnă că şi o mică fermă de trufe negre sepoate transforma în profit curat.

Vă prezentăm câteva informaţii legate de truficul-tură, furnizate de Asociaţia Trufa East Europe şi Truf-foir Ltd.

Asociaţia cu sediul în România, în parteneriat cu ofirmă din Italia, aduce la comandă plante micorizatecu certificat de garanţie. Pentru realizarea unui sistemde plante micorizate cu trufe este necesar să se res-pecte anumite standarde tehnice. Pentru implementa-rea lor puteţi beneficia de consultanţă.

Iată cele mai importante aspecte legate de înfi-inţarea şi întreţinerea unei truferii.

l DesignDesignul este o premisă importantă pentru realiza-

rea unei plantaţii trufiere cu şanse bune de succes. Pri-mul pas este de a colecta informaţii privind parcela pecare doriţi truficultură şi zona din jurul acesteia, ve-getaţia productivă naturală de trufe, specii de arbori ti-pice zonei etc. De asemenea, se recomandă analizefizico-chimice ale solului pentru a se cunoaşte com-poziţia: cât % nisip, nămol-lut, prezenţa calciului to-tală şi activă, azot, fosfor, potasiu pH etc.

Vizita tehnică a unui expert va completa infor-maţiile necesare pentru stabilirea unui sistem şi de signpotrivit. În funcţie de natura terenului şi de expunereaacestuia se aleg speciile de trufe, copaci şi plante desimbioţi.

l Pregătirea solului şi plantarea Dacă este necesar, înainte de plantare se face înde-

părtarea rădăcinilor, a tufişurilor şi a pietrelor şi nive-larea adecvată a terenurilor. Apoi se va face curăţareaşi afânarea solului, precum şi îmbunătăţirea com-poziţiei prin îngrăşăminte adecvate pentru utilizare.Ultima operaţiune este plantarea puieţilor (plante su-perioare micorizate) pe acest teren. Plantarea se poate

14

Dosar de afaceri

face primăvara sau toamna prin diverse metode, înfuncţie de specia de trufă şi planta-gazdă. Numărulrăsadurilor pe o suprafaţă de un hectar poate varia între200 şi 1.000 de exemplare, pentru că şi speciile plan-tei-gazdă pot fi diferite.

Puiet de alun plantat

Plantarea se face la o distanţă de 4-8 metri între liniilede puieţi, respectiv la o distanţă de 1,5-3 metri în inte-riorul liniilor. Plantarea după modelul pătratului pre-supune următoarele distanţe între răsaduri: 4�x 3 m,5�x 2 m, 4�2 m, 3�x 3 m, 3�x 4 m şi 4�x 3 m. Pentru aproteja plantaţia împotriva animalelor sălbatice esterecomandată ridicarea unui gard protector. Protecţiaîmpotriva iepurilor se poate face prin aplicarea unorplase la rădăcina fiecărui răsad plantat.

l Lucrări de întreţinere Întreţinerea plantaţiei se face destul de uşor şi pre-

supune următoarele lucrări:– înlăturarea buruienilor şi cosirea ierbii (întreţine-

rea gazonului printre liniile de răsaduri);– lucrarea solului cu sapă rotativă sau grapă cu dis-

curi;

– protecţie împotriva paraziţilor şi a animalelor săl-batice;

– îmbunătăţirea calităţii solului (completare humus,lucrarea stratului superior); nu este recomandatăfolosirea compostului, a fânului sau a paielor de-oarece acestea atrag rozătoarele şi, în acelaşitimp, înăcresc solul;

– tăierea crengilor interioare ale coroanei;– irigarea.

Este binecunoscut faptul că sistemul de irigare con-tribuie la buna creştere a puieţilor, întreţinerea corectăa vitalitaţii micorizate, o intrare prematură în producţiade trufe, o uniformitate anuală a producţiei şi o di-mensiune constantă a trufelor. Atenţie, nu se utilizeazăniciodată reţeaua de apă, deoarece conţine clor!

În lunile uscate de vară este recomandată irigaţia laintervale de 15-20 de zile, cu o cantitate de apă curatăde 25 l/m2. De regulă, temperatura apei trebuie să se si-tueze în jurul valorii de 20 ºC.

� l Recoltarea trufelorÎn natură, în timpul creşterii trufelor (vara), în acel

loc se poate crăpa scoarţa uscată a pământului, iarexemplarele mai mari pot crea proeminenţe mai micisau mai mari, vizibile cu ochiul liber. A găsi astfel detrufe cu ochiul liber sau pipăind printre frunze estedoar o chestiune de experienţă. Dezavantajul metodei– ca al oricărei modalităţi care nu foloseşte câinii –este strângerea multor trufe imature.

Totuşi, în majoritatea ţărilor europene, trufa estecăutată cu câini special dresaţi. Aceasta este singurametodă care protejează mediul natural şi – în acelaşitimp – se dovedeşte a fi eficientă. Pentru depistareatrufelor se mai foloseşte şi porcul, în special femela, eanu necesită dresaj, fiind atrasă de mirosul trufelor înmod natural. Singura rasă de câini recunoscută pentrucalităţile olfactive deosebite, care-i permit identifica-rea fără greş a locurilor unde cresc trufele, este LagottoRomagnolo.

După identificarea trufei, scoaterea va fi continuatăprin utilizarea unei ustensile, astfel încât câinele să nurupă trufa cu unghiile.

În ceea ce priveşte producţia la hectar, cifrele suntsupuse unor variabilităţi deoarece depind de mulţi fac-tori. Aşadar, randamentul variază între 40 şi 80 kg pe

15

Dosar de afaceri

hectar, plafonul maxim ajungând undeva la 100 kg. Ocifră medie este de aproximativ 50 kg/hectar.

Trufa este una dintre puţinele produse agricole acăror cerere este mult mai mare decât oferta. Spre de-osebire de alte culturi tradiţionale (porumb, grâu, viţa-de-vie etc.), cultura trufelor nu implică cheltuieli marianuale cu investiţia. Dacă există terenul, este vorbapractic doar despre achiziţionarea puieţilor micorizaţişi înfiinţarea plantaţiei, o investiţie ce o faceţi o dată şio exloataţi zeci de ani. După câţiva ani de la înfiinţare,vă mai trebuie cca 2.000 de euro pentru achiziţionareaunui câine dresat să caute trufe.

Întreţinerea şi îngrijirea acestor puieţi necesită cos-turi minime pe toată perioada lor de viaţă. Dacă luămca exemplu o plantaţie de alun micorizat, avem o dublăcultură (cea de alun şi evident, după 5-7 ani, cea detrufe), alunele fiind căutate şi pe piaţa externă de cătrecei din industria producătoare de dulciuri.

Ce se poate câştiga din cultivarea şi vinderea trufelor?

Afacerea este una pe termen lung. Rezultatele vizi-bile însă abia după 5-7 ani de la plantare nu vă vor de-zamagi! O aşteptare care merită, având în vederepreţurile de comercializare! Mai ales că „producţia”poate continua timp de decenii!

Din fiecare plantă sădită se obţine o cantitate de250-300 g de trufă neagră/an. Puieţii se pot comandauneia dintre cele trei firme româneşti furnizoare şi ex-pedia prin curierat. Spre exemplu, un puiet de alun mi-corizat costă 130 lei cu expedierea inclusă.

Luând în calcul producţia de trufe de la 200 deplante, rezultă un câştig potenţial de peste 50.000 deeuro/an! Asta pentru că minunatele delicatese se înca-drează la un preţ mediu de vânzare de 500 euro/kg!

Zenobia Bădescu

Exploatează «diamantelenegre ale pământului!»

în beneficiul tău! Află misterele cultivării

trufelor!

«Cultivarea trufelor»Ghid specializat pentru

exploatarea acestor «diamante negre»!

www.trufe.ideideafaceri.ro

16

Interviu

Acum 4 ani, doi gemeni carismatici din Iaşi, Tudorşi Alex, au început o afacere în designul paginilor web.După ce au lucrat ca freelanceri în domeniu, cei doifraţi s-au hotărât să ducă pasiunea pentru design la ni-velul următor. Aşa a apărut Namogo.

Tudor şi Alex percep designul ca un mediu de co-municare ce transmite identitatea unei companii sau aunui produs. Antreprenorii îşi doresc să realizeze de -signuri clare care îi deservesc nu numai pe clienţii lor,dar şi mai departe pe clienţii clienţilor lor. Prin muncalor, îşi doresc să îndeplinească perfect aşteptărileclienţilor, acordând atenţie detaliilor, dar fără a sepierde însă în detalii.

Dorinţa de a face lucrurile cât mai bine, dar şi ta-lentul şi spiritul antreprenorial i-au ajutat pe cei doiasociaţi să dezvolte Namogo într-o afacere de succes.Din noiembrie 2010, agenţia a dezvoltat peste 25 deproiecte, pentru clienţi din peste nouă ţări, de pe patrucontinente. Prin proiectele lor, cei doi asociaţi comu-nică identitatea unei afaceri sau a unui produs astfelîncât acestea să servească clienţilor, dar şi audienţeiclienţilor lor. Deşi sunt o agenţie mică, alcătuită dindoar trei persoane, Namogo se poate lăuda cu un por-tofoliu impresionant de proiecte. Printre cele mai im-portante se numără următoarele:

Ecopark

Cu peste 350 de spaţii de parcare supravegheate cuajutorul camerelor de luat vederi, Ecopark este unadintre cele mai mari parcări supraterane private dinjurul aeroportului Charles de Gaulle din Paris.

Causera

Este un numitor comun între cauze sociale şi co-merţ, după cum se descrie compania, facilitând co -nexiunea între companii şi campaniile de strângere defonduri demarate de instituţii de învăţământ.

Merrill Reese

Este site-ul unui prezentator american de sport laradio, vocea Philadelphia Eagles. Site-ul are un layoutsimplu ce îl are pe Merrill Reese ca figură centrală.

Newsky

Newsky este o companie de tehnologie şi calcula-toare cu sediul în Tokio, care a fost fondată în urma

Afacerea cu idei creative

NAMOGO

17

Interviu

unei nevoi de a acoperi cererea comunităţii brazilienedin Japonia de produse de calitate şi tehnologie avan-sată, aşa cum oferă piaţa japoneză.

Mola

Site-ul unei companii de tip incubator de afaceri dinSpania care se prezintă online ca o carte de vizită pecare utilizatorul o primeşte pentru a afla mai multe in-formaţii despre posesor.

Businesscoot

Businesscoot produce rapoarte într-un format web(rapoarte web). Acestea colectează şi comentează celemai bune linkuri, ultimele ştiri şi principalele compa-nii dintr-o industrie.

Tudor şi Alex ne-au împărtăşit câteva lucruri des-pre afacerea lor şi despre viaţa de întreprinzător în Ro-mânia.

Idei de Afaceri: Cum a apărut ideea de afacere?

Tudor Munteanu: Ideea exista în stare embrionară,după o experienţă de durată în freelancing. În iunie2008 am mers în India, unde am lucrat ca graphic de -signer pentru o companie franceză, iar la întoarcerea înţară, managerul companiei mi-a propus să continuămcolaborarea. Acesta a fost momentul propice în caream decis, împreună cu Alex, care lucrase ca freelancedesigner, să punem bazele firmei.

Idei de Afaceri: La cât s-a ridicat investiţia iniţială?Ce surse de finanţare aţi utilizat?

Alex Munteanu: Investiţia iniţială a fost de 5.000euro, sumă acumulată din economiile proprii, din pe-rioada în care am activat ca freelanceri.

Tudor Munteanu

18

Interviu

Idei de Afaceri: Care au fost cei mai importanţisusţinători ai afacerii? (prieteni, familie, colegi)

Tudor Munteanu: Având în vedere că suma inves-tită iniţial nu a necesitat susţinere financiară, prieteniişi familia au reprezentat mai degrabă un sprijin moral,necesar în condiţiile în care ştiam că domeniul indus-triilor creative, deşi fertil, este unul nesigur.

Idei de Afaceri: Care sunt serviciile pe care leoferiţi în prezent?

Tudor Munteanu: Serviciile pe care le oferă Na-mogo se încadrează în aria consultanţei de brand, cutoate manifestările sale: identitate corporatistă (na-ming, identitate vizuală şi verbală), print design, de -sign interactiv şi design ambiental.

Idei de Afaceri: Activaţi într-un domeniu în carecreativitatea joacă un rol important. Ce surse de inspi-raţie utilizaţi?

Alex Munteanu: Dacă ar fi să răspundem punctual,am putea spune că nu avem surse de inspiraţie aferentefiecărui proiect. Inspiraţia apare de obicei după o ana-liză a companiei clientului şi un research al pieţei, însăca în orice demers creativ, inspiraţia se construieştepropriu-zis pe noţiuni acumulate în timp, făcând aso-cierile fericite. Dar ne asigurăm de buna funcţionare aemisferei drepte a firmei fiind la curent, pe cât posibil,cu noutăţile din industriile creative.

Idei de Afaceri: Care sunt cele mai importante ca-nale de promovare pe care le utilizaţi?

Tudor Munteanu: Clienţii sunt cei mai buni pro-motori ai serviciilor noastre, pentru că noi nu facemadvertising şi nu ştim să ne promovăm. Glumesc, nuam pus niciodată promovarea pe lista noastră de prio-rităţi, ci oferirea de soluţii de care clienţii să fie în-cântaţi. În acest fel, recomandările devin cel maieficient mod prin care clienţii prospectivi pot fi con-vinşi de rezultatele serviciilor noastre.

Însă pentru că ne place ce facem şi credem că existăpublic interesat de activitatea noastră, comunicăm dincând în când pe pagina de Facebook a Namogo şi pecontul de Twitter.

Idei de Afaceri: Cui se adresează serviciile Namogoşi de ce aţi ales această nişă de piaţă?

Alex Munteanu: Când am pus bazele firmei, ne-ampropus ca toţi clienţii cu care lucrăm să fie din cate-goria celor ale căror servicii ne plac. Însă dincolo deambiţiile personale, serviciile noastre se adreseazăcompaniilor mici, ai căror manageri cunosc importanţabrandingului şi a serviciilor de consultanţă de brandpentru diferenţierea de concurenţă. Totodată, compa-niile mijlocii cu o identitate ce nu mai corespundeobiectivelor de business pot discuta cu noi despre ser-vicii de rebranding.

Idei de Afaceri: Care sunt concurenţii de pe piaţadin România? Dar cei din străinătate?

Tudor Munteanu: Noi ne-am făcut temele şi n-amvrea să suflăm.

Idei de Afaceri: Cum credeţi că vă diferenţiaţi faţăde concurenţă?

Alex Munteanu: Nu ştiu dacă ne diferenţiază, darne defineşte în mod cert convingerea că designul, dacăeste utilizat corespunzător, poate contura mentalităţişi influenţa comunităţi. Un exemplu este web site-ul

AlexMunteanu

19

Interviu

Fundaţiei Comunitare Iaşi, pe care l-am dezvoltat re-cent. Am pornit de la un concept frumos, l-am trans-pus vizual şi verbal, prin imagini şi conţinut, iarrezultatul a fost unul cu care ieşenii s-au identificat.Acest lucru nu poate fi decât o confirmare a convin-gerii noastre.

În ceea ce priveşte concurenţa, nu am îndrăzni săne comparăm aici cu greii industriei, dar având o pri-vire de ansamblu asupra concurenţei cu o vechime si-milară cu a noastră, vrem să dăm dovadă de bun-gustşi bun-simţ.

Idei de Afaceri: Câţi angajaţi şi colaboratori aveţi înprezent?

Tudor Munteanu: În 2010 am cooptat-o pe AndraPrecupanu, pe partea de strategie şi copywriting, deciîn prezent suntem 3 oameni care se învârt în scaunelede la birou. Ne angajăm în proiecte şi colaborăm, sta-bilindu-ne reciproc atribuţii.

Idei de Afaceri: Ce metode de recrutare utilizaţi?

Tudor Munteanu: Utilizăm site-urile de profil, site-ul companiei şi pagina de Facebook, pentru a publicajoburile disponibile.

Idei de Afaceri: Care sunt cele mai importante cri-terii pe baza cărora angajaţi oamenii?

Tudor Munteanu: Ochii frumoşi. Adică cei care ausclipire ce se intensifică la vederea oricărui conceptingenios şi se diminuează la vederea unuia defectuos.Altfel spus, mai puţin poetic, primul criteriu îl repre-zintă pasiunea. Care ar trebui să fie însoţită de dorinţade autodepăşire şi perseverenţă. Creativitatea este ocondiţie sine qua non, se înţelege.

Idei de Afaceri: Cum aţi reuşit să traversaţi pe-rioada de criză?

Tudor Munteanu: Este criză? Nu ştim, stăm de cevatimp la birou.

Idei de Afaceri: Care credeţi că sunt cele mai mariprovocări ale unui antreprenor român?

Alex Munteanu: Pot răspunde doar din proprie ex-perienţă şi cu referire la domeniul în care ne învârtim.Una dintre cele mai mari provocări o reprezintă echi-librul dintre nevoia de a lucra la proiecte frumoase,dragi nouă, şi evidenta necesitate de dezvoltare a bu-sinessului bazată în mare măsură, în cazul oricăruistart-up, pe proiecte mici. Filosofia noastră se bazeazăînsă pe faptul că facem bine tot ce facem.

Idei de Afaceri: Care sunt planurile de viitor?

Tudor Munteanu: Ne concentrăm pe oferirea deservicii de branding pe piaţa din România, întrucât amlucrat până acum preponderent cu clienţi din afara Ro-mâniei. Primul an a însemnat crearea unor legături pu-ternice cu clienţi din SUA, Spania şi Franţa. Dorim săpăstrăm acest ritm în ceea ce priveşte proiectele ex-terne, dar vrem totodată să accesăm cu atenţie şi pro-iecte locale. Asta pentru că ne place atât de mult săfacem lucruri frumoase şi pentru clienţi de aici.

Teo Manole

AndraPrecupanu

20

Afaceri cu obiecte handmade

Stă în natura femeii să creeze frumuseţe, să oferebucurie ochilor şi sufletului, să dea naştere unor ideiminunate, plăsmuite acolo, în mintea ei şi radiind cazâmbetul de copil.

Decoraţiunile şi obiectele făcute de mână pot ilus-tra cum nu se poate mai bine imaginaţia şi pasiuneapentru frumos ale unei femei. Asociază asta lui martie,o lună specială, plină de bucurii, flori, speranţe şi ca-douri.

Femeia care împarte acest sentiment de bine cutoată lumea prin lucrurile pe care le creează şi pe caream decis să o prezint în acest articol este o plo-ieşteancă de doar 23 de ani – Carmen Axinte.

Ce obiecte frumoase creează ea? Sunt creaţii unicatsau de serie mică, decorate tridimensional cu flori dinhârtie şi alte ornamente: „Majoritatea sunt felicitări înculori vii, cu un contrast puternic”, ne spune Carmen.„Inspiraţia mea este natura, unde totul are viaţă, dar şipersoana pentru care fac acea felicitare.

În sezonul mărţişorului confecţionez ghiocei, flu-turaşi, floricele, trifoi prin metoda quilling, le acceso-rizez cu tradiţionalul şnur de mărţişor şi aşa am creatun produs handmade alternând stilul tradiţional cu celmodern.”

Realizarea mărţişoarelor este o activitate sezonieră,dar, în principiu, este asemănătoare cu tehnica produ-cerii invitaţiilor şi felicitărilor sau chiar a ramelor pen-tru tablouri.

De la informatică la handmade

În ultimul an la facultatea de informatică, în varalui 2010, „o prietenă mi-a arătat câteva modele de florifăcute prin metoda quilling (tehnica rulării hârtiei)”,povesteşte Carmen. „Am fost atrasă imediat de joculculorilor şi al formelor şi mi-am propus să încerc săcreez şi eu aceste minunăţii din hârtie, pentru că aşale vedeam, minunăţii. Marele meu susţinător, de cândam început să fac aceste obiecte handmade ca pe unhobby, a fost iubitul meu. El m-a încurajat şi m-a apre-ciat atunci când alţii nu credeau că le pot realiza.”

De atunci Carmen şi-a cultivat cu sârg această pa-siune şi şi-a imbunătăţit metoda de lucru. „M-am do-cumentat foarte mult înainte de a începe să fac primafloare şi am realizat că instrumentele necesare nu suntchiar la îndemână, mai ales în ţara noastră. Practic, amînceput având ca ustensile un pix în care am înfipt unac de canava, o forfecuţă, iar ca materiale: lipici şi hâr-

UN CADOUPRIMĂVĂRATICfăcut chiar de mâna mea

21

Afaceri cu obiecte handmade

tie colorată. Aveam însă o mare dorinţă de a realiza şieu ceea ce văzusem la alţii.

Curioasă din fire, nu m-am oprit doar la quilling, ciam testat mai multe tehnici pentru a le îmbina. Pentrua fi totul făcut de mână am preluat un model de plicrealizat prin tehnica origami care îmi permitea să am-balez obiectele create păstrând forma lor tridimensio-nală. În multe dintre obiectele pe care le-am făcut de-alungul timpului, m-am «jucat» alternând flori createprin tehnica quilling cu flori creponate.”

Am descoperit apoi partea practică a lucrului demână confecţionând o cutiuţă de bijuterii pe 4 nivelepentru a economisi spaţiu. A fost foarte apreciată şicerută pentru utilitatea, dar şi pentru frumuseţea ei.

Primul tablou l-am creat pentru mama mea careurma să plece pentru o anumită perioadă şi am consi-derat că nu este de ajuns o felicitare. Dar cei mai mulţidintre solicitanţi doresc să le confecţionez un obiectpentru o ocazie specială cum ar fi zile de naştere, anide relaţie sau mărţișor.”

Pentru Carmen, această activitate este deconectantă,nu o priveşte ca pe un al doilea job, primul fiind acelade customers service representative and bill review la ocompanie de telecomunicaţii. „Ei bine, faptul că pot săvin acasă şi să mă relaxez cu cartonaşele colorate îmi

Pentru a realiza o singură margaretă îi sunt necesare zece minute. O felicitare, în funcţie de complexitate, necesită 1-2 ore de lucru.

22

Afaceri cu obiecte handmade

reîncarcă pur şi simplu «bateriile» pentru o nouă zi. Nuam privit niciodată munca de creaţie ca pe o muncă însine, ci mai mult ca pe o plăcere. Este «ceva-ul» meu încare mă pot refugia atunci când am puţin timp.”

Cameleonic blog – un colţișor handmade

„Odată cu stăpânirea acestor metode am dorit să arăt şicelorlalţi ce se poate realiza dintr-o bucăţică de hârtiecolorată. Am creat blogul Cameleonic craft şi pentru aface schimb de experienţă cu alţi pasionaţi de han-dmade. Mare mi-a fost surpriza să văd un real interespentru acest capitol în România. Am ales acest numede blog deoarece ţin să cred că mă reprezintă într-o oa-recare măsură în ceea ce priveşte starea de dispoziţie,gusturi, culori şi idei.

Idei de Afaceri: Carmen, cum se împacă „un ca-meleon” cu cerinţele personalizate ale clienţilor săi?

Carmen Axinte: Foarte bine. De fiecare dată cândprimesc o comandă, vreau să ştiu cum este persoanacare va primi felicitarea mea şi încerc să exprim prinmodele, culori şi contrast o mică parte din esenţa sa.Mai nou, cei care îmi solicită un obiect îmi spun doarocazia, viziunea o lasă pe „mâna” mea şi rezultatul potspune că nu i-a dezamăgit niciodată.

Idei de Afaceri: În afara magazinului virtual, maiparticipi cu produse handmade la târguri sau expoziţii?Ai şi alte moduri de vânzare (ex.: magazine de cadouri,florărie etc.).

Carmen Axinte: Am avut plăcerea să particip anultrecut la un târg de mărţișor în zona centrală a oraşului,ocazie în care am putut observa şi reacţiile vizitatori-lor faţă de creaţiile mele. Reacţii de uimire şi plăceresau din contră le primesc, pentru că asta mă face săîmi evaluez munca. Am colaborat cu magazine de su-veniruri şi am expus invitaţii de nuntă. Chiar am avutonoarea, dacă pot spune aşa, să apar într-un ziar local(Adevărul de Ploieşti) cu felicitările create prin aceastămetodă (quilling), mai puţin cunoscută în România.

Idei de Afaceri: Ce îţi doreşti să experimentezi înviitor şi să ne oferi?

Carmen Axinte: Îmi doresc foarte mult să deschidun magazin cu produse handmade, un magazin în care

să intri nu neapărat pentru a cumpăra ceva, ci poate înaceea zi doar pentru a te deconecta de la ritmul trepi-dant al vieţii cotidiene. Dacă vizitatorul va pleca şi cuun obiect care i-a plăcut sau va lăsa o comandă, voi fiîncântată.

Vă invit pe blogul lui Carmen: http://cameleonic.blog-spot.com/ şi vă doresc o primăvară frumoasă tuturor!

Zenobia Bădescu

Descoperiţi cum să confecţionaţiaccesorii handmade şi să faceţi

bani stând acasă!Bijuterii, mărţişoare, felicitări,

invitaţii, lumânări, gablonţuri,

accesorii textile şi multe alte

obiecte handmade!

Cd-ul «Cum să începi o afacere cu produse handmade»

www.handmade.manager.ro

23

Afaceri agricole

Primăvara, este ca o mireasă, vara, între frunzelelucioase de un verde intens apar în contrast fructeleroşii, negre sau violete, iar toamna, Aronia etalează unfrunziş roşu-portocaliu spectaculos. Dar nu despre fru-museţea arbustului Aronia vrea să vă informeze acestarticol, ci despre beneficiile fructelor sale şi cultura însine, care poate fi o afacere profitabilă pentru dum-neavoastră.

Originar din America de Nord, Aronia este un ar-bust înrudit cu măceşul, însă mai puţin cunoscut la noi.Acest arbust a fost adus în anii �40 în Europa de Est şiaclimatizat pentru fosta U.R.S.S. Oamenii de stiinţăruşi l-au plasat pe primul loc între arbuştii cu fructelebogate în vitamine.

Totuşi, în prezent, peste 50% din producţia mon-dială de fructe de pădure Aronia este realizată în Po-

lonia. Nu este cultivat intensiv pe plan mondial, ceeace face ca cererea să fie mult mai mare decât oferta.

Ce face Aronia atât de deosebită? Arbustul acestaproduce fructe ce conţin de 15 ori mai mulţi antioxi-danţi decât afinele sau rodiile şi sunt folosite pentrutratarea mai multor boli. Pe lângă beneficiile pentrusănătate, arbustul are şi rol decorativ, primind chiar şiun premiu, în 1972, de la Societatea Regală de Horti-cultură din Anglia.

Diverse soiuri de Aronia pot creşte şi în România cao cultură de fructe pentru consum propriu, în scopuricomerciale sau pur şi simplu ca peisaj ornamental.Practic, având în vedere beneficiile pentru sănătate şifaptul că este uşor de întreţinut, este recomandat caoricine are un petic de pământ să planteze cel puţin

ARONIAun arbust cu fructe minunepentru sănătate

24

Afaceri agricole

1-2 arbuşti pentru consum propriu sau mai mulţi dacăse gândeşte să valorifice fructele de Aronia. Arbustulasigură randamente ridicate, este rezistent la dăunătorişi adaptat la clima ţării noastre.

Să plantăm Aronia!

Irina Dăescu de la Ecoera Plan afirmă că „ar fi idealsă plantăm pentru noi, dacă avem grădină, mai ales căpreţul fructelor uscate sau al sucului este ridicat”.

Puieţii din specia Aronia Melanocarpa Nero pot fi pro-curaţi de la firma Ecoera Plan. Detalii legate de preţ şimodalitatea de livrare găsiţi pe site-ul www.amore-bio.ro.

Şi acum să aflăm informaţiile legate de plantarea şiîngrijirea arbuştilor Aronia, furnizate de doamnaDăescu.

„În acest moment  oferim Aronia MelanocarpaNero, puieţi cu o înălţime 30-35 cm. Acest soi a fostcreat special de horticultorii ruşi, pentru producţia defructe şi dimensiunea mare a fructului, de aproxima-tiv 1 cm. De asemenea, soiul este rezistent la ger (-25grade Celsius).

Aceşti arbuşti pot fi plantaţi primăvara, din lunamartie până în mai, şi toamna din octombrie până îndecembrie. Pot fi plantaţi şi iarna, singura condiţiefiind aceea ca după plantare să nu fie temperaturi ne-gative timp de o săptămână.

Este ideal să fie plantaţi în zone de deal, dar pentruconsum individual pot fi plantaţi în orice zonă urbanăsau rurală şi chiar pe balcon. Arbuştii se plantează înzone însorite sau semi-umbrite la o distanţă minimăde 1,5 m unul faţă de altul. În ceea ce priveşte solul,pH-ul optim pentru creşterea producţiei de fructe tre-buie să fie uşor acid (6.0-6.5), dar Aronia va tolera ogamă mai largă a pH-ului, situată între 5.0 şi 8.5.

Nu este indicat să fie plantat în soluri argiloase saunisipoase. De asemenea, nu este indicat să fie plantatacolo unde este umbră tot timpul.

Primăvara, în luna mai, arbustul este împodobit cuflori mici albe, asemănătoare cu florile de cireş. Înflo-rirea durează aproximativ 10 zile şi polenizarea estefăcută de albine.

Florile emană un miros puternic, plăcut, de vanilie.

Arbuştii pot fi ţinuţi şi pe balcon în ghivece mari. Înacest caz este bine să fie adăugat şi un îngrăşământ na-tural şi rumeguş de răşinoase.

Vara, arbuştii se vor uda la 2-3 zile. Nu se usucădacă nu îi udaţi, dar nu cresc la fel de repede, iar fruc-tele sunt mult mai uscate.  Arbuştii vor da primelefructe în 2 ani de la plantare, iar la maturitate vorajunge în 3 ani.

25

Afaceri agricole

Fructele se coc în luna august, sunt mici, de culoareneagră şi au gust uşor amar şi astringent. După ce suntculese, ele pot fi păstrate aproximativ două săptămâniîn condiţii normale de depozitare (15-20 grade C, şiumiditate de 80%). Spre exemplu, în fosta U.R.S.S.,fructele de Aronia erau păstrate chiar până la 8 săptă-mâni la o temperatură de 10 grade C.

Un arbust matur poate produce între 10 şi 17 kg defructe/tufă. Uimitor de prolific, nu?

În plus, ne putem bucura de roadele lui mulţi aniîntrucât durata de viaţă a acestor arbuşti este de apro-ximativ 20 de ani.”

Fructele de Aronia – superalimente

Studiile au arătat că fructele de Aronia au unconţinut mare de proantocianidine şi acid chinic (de10 ori mai mare decât merişorul)! Conţinutul total deantocianine din fructele proaspete este de 1.480 mgper 100 gr, iar concentraţia de proantocianidină estede 664 mg per 100 gr. Ambele valori sunt printre cele

mai mari măsurate în lumea plantelor de până acum.Antocianinele nu contribuie doar la proprietatea as-tringentă de a combate dăunătorii şi infecţiile, dar dauaroniei şi o putere de antioxidare mare. Astfel, fruc-tele de Aronia conţin de 15 ori mai mulţi antioxidanţidecât afinele, merişorul sau rodiile. La un test care mă-soară capacitatea de absorbţie a radicalilor de oxigen(ORAC), Aronia are printre cele mai mari valori –16.062 la 100 g. Când fructele sunt mai închise la cu-loare, au mai multe antocianine şi antioxidanţi.

Aronia conține substanţe active şi alte componenteesenţiale în forma lor naturală, în special polifenoli şivitamine, niacină, riboflavină (B2), acid folic, E, A,K, precum şi minerale: potasiu, iod şi fosfor.

De asemenea, fructele au un conţinut mare de vita-mina P, mai ridicat decât în orice alt fruct.

Iată câteva dintre efectele benefice ale fructelor deAronia, recunoscute în urma a peste 50 de studii rea-lizate în decursul anilor:

Pe toată durata verii, frunzele sunt verzi, lucioase, iar toamna capătă o culoare roşie-portocalie superbă.

26

Afaceri agricole

– proprietăţi antibacteriene şi hepatoprotectoare;

– protecţie împotriva razelor UV şi a radiaţiilor(este indicat celor care folosesc în exces calcula-torul, telefonul mobil, televizorul);

– efect antiviral şi antibacterian;

– apară organismul de degenerarea neuronală;

– stimulează regenerarea musculară şi osoasă;

– îmbunătăţeşte metabolismul;

– anti-îmbătrânire;

– prevenţia, tratarea sau ameliorarea unor afecţiuniprecum: tensiunea arterială, boli cardiovasculare,cancer, diabet, alergii etc.

Din fructele de aronia se obţine un suc uşor acrişor şi astringent

care se consumă proaspăt.

Fructele se pot usca pe hârtie, într-un strat subțire.Pentru consum în timpul iernii, fructele uscate pot fipuse în apă şi apoi folosite la diverse preparate şi pră-jituri la fel ca fructele proaspete.

Fructele uscate pot fi folosite şi pentru preparareade ceaiuri, dar prin fierbere o parte dintre vitamine vorfi distruse. De aceea, cel mai indicat pentru menţine-rea proprietăţilor fructelor este sucul de Aronia. Se re-comandă ca sucul de aronia să fie consumat cu 20-30de minute înainte de masă, câte 50 ml de 3 ori pe zi.Durata unei cure poate fi de 20-30 de zile.

Fructele se pot folosi şi la prepararea unor prăjituri,smoothie-uri, gemuri, jeleuri, dulceţuri sau diversebăuturi (vin, lichior).

De asemenea, din fructe se extrage un pigment pu-ternic care este folosit în industria alimentară. Aroniaeste folosită cu succes şi în industria frumuseţii: pen-tru prepararea unor săpunuri, creme solare, datorită ca-lităţilor de protecţie împotriva razelor UV.

În magazinul online – www.amorebio.ro – 100 gde fructe uscate de Aronia (provenienţă Bulgaria) sevând cu 8 lei, tva inclus.

Dacă Bulgaria produce aceste fructe, noi de ce nuam face-o? Avem tot ce ne trebuie pentru a pune pepicioare o mică plantaţie de Aronia.

Zenobia Bădescu

27

Interviu

Un domeniu atractiv de afaceri pentru cei ce deţincunoştinţe despre modul în care funcţionează o orga-nizaţie este consultanţa în management. Este un do-meniu atractiv pentru că necesită o investiţie de lansarerelativ mică: spaţiu pentru birou, PC-uri, sofware şialte echipamente IT. Capitalul cel mai mare este re-prezentat de oameni bine pregătiţi, cu experienţă înmanagement şi multă creativitate în rezolvarea pro-blemelor. Cu timpul, la acest capital se adaugă şi re-comandările de la clienţii mulţumiţi care contribuie laconstruirea renumelui companiei.

Deşi pe piaţă există foarte multe companii specia-lizate în consultanţă în management, foarte puţineoferă consultanţă în adevăratul sens al cuvântului. Unadintre firmele cu experienţă şi renume în nord-estulţării este Daris. Fondată în 2004, de un antrepenorieşean cu multă iniţiativă, Dan Schipor, firma deţine înprezent un portofoliu bogat de clienţi. Lucrând sub de-viza firmei, Your management partner (Partenerul dvs.în management), compania se dedică fiecărui client înparte pentru a-i oferi soluţii personalizate.

Dan a răspuns la câteva întrebări despre afacerea sapentru revista Idei de Afaceri.

Idei de Afaceri: Cum a apărut ideea de afacere?

Daris: Inițial a apărut pasiunea pentru managementşi apoi ideea de afaceri. După o perioadă lungă în caream făcut vânzări pentru mai multe companii am avutşansa să fiu numit într-o poziţie de management carem-a pus în faţa multor provocări. Am început să stu-diez managementul mai aprofundat şi am făcut o ade-vărată pasiune pentru concepte şi sisteme demanagement. În acea perioadă foloseam fiecare prilejsă discut cu clienţii şi partenerii mei de atunci despremodul de fundamentare a deciziilor de management.Am realizat la un anumit moment că persoanele cucare discutam au început, încetul cu încetul, să îmiceară părerea în mod constant cu privire la deciziile demanagement pe care le luau. Cum domeniul mă pa-siona şi începusem să aloc destul de mult timp supor-tului decizional pentru mai mulţi parteneri şi prietenim-am hotărât să transform această pasiune într-o afa-cere.

Idei de Afaceri: Care a fost motivaţia de a investi înnord-estul ţării?

Daris: Decizia a ţinut exclusiv de planul personal,şi nu de oportunitatea de business oferită de aceastăzonă. Deşi am lucrat în mai multe zone, inclusiv înstrainătate, decizia de a-mi fundamenta businessul înnord-estul ţării a fost rezultatul hotărârii de a mă sta-bili cu familia în Iaşi. Este locul în care am decis să necreştem şi să ne educăm copiii.

Idei de Afaceri: La cât s-a ridicat investiţia iniţială?Ce surse de finanţare aţi utilizat?

Daris: Fiind o afacere de servicii, investiţia iniţialănu a fost foarte mare. Nevoia iniţială de finanţare a fostde aproximativ 5.000 de euro, iar sursele au fost eco-nomiile mele anterioare.

DARIS –afacere din pasiune pentrumanagement

Interviu

28

Idei de Afaceri: Care au fost persoanele care v-aususţinut cel mai mult în afaceri?

Daris: În primul rând familia şi apoi foşti colabora-tori cu care am lucrat în diverse proiecte.

Toţi colegii mei, care au crezut şi s-au alăturat pro-iectului Daris (de la început sau pe parcurs), sunt foşticolegi cu care am lucrat în trecut. Ne-au adus îm-preună experienţele trăite, rezultatele bune pe care le-am avut lucrând împreună.

Idei de Afaceri: Care sunt serviciile pe care leoferiţi în prezent?

Daris: Noi oferim produse şi servicii care să răs-pundă cerinţelor din fiecare etapă a unui managementeficient. Prima etapă este să analizăm starea de fapt aunei organizaţii printr-un audit de management. Apoipropunem planul strategic de dezvoltare a organizaţiei.În a treia etapă definim obiectivele organizaţionale şiimplementăm în organizaţie managementul prin obiec-tive. În a patra etapă evaluăm resursele umane dispo-nibile în cadrul organizaţiei şi atragem resurse umanecompetente în proiectele demarate. Cu alte cuvinte,susţinem organizaţiile în crearea unei echipe perfor-mante. Etapa a cincea constă în alcătuirea bugetuluiproiectului pe baza principiilor unei bugetări eficiente.În ultima etapă propunem planuri de implementare pearii funcționale: managementul marketingului, mana-gement de vânzări, management operaţional, manage-ment de resurse umane, management financiar.

Desigur, toate aceste servicii le putem oferi de pediferite nivele de implicare în organizaţia clienţilor. Înfuncţie de cerinţele clienţilor putem instrui angajaţiiprin traininguri structurate pe diferite teme de mana-gement şi dezvoltăm managerii companiilor-clientprin programe de coaching.

Pentru clienţii care nu pot identifica cauzele per-formanţei scăzute, analizăm situaţia existentă şi pro-punem soluţii pentru managementul organizaţieiîntr-un raport de audit detaliat. În cazul altor companii,preluam total managementul unor companii, divizii,sau departamente (HR, Marketing, Vânzări, Opera-țiuni etc.) prin activităţi de interim management în carefurnizăm clienţilor noştri rezultate concrete.

Avem şi capacitatea să fundamentăm şi să coordo-năm implementarea de proiecte de start-up manage-

ment sau change management. Alte servicii constau înconsultanţă pentru luarea deciziilor de management.

Idei de Afaceri: Care sunt metodele prin care văpromovaţi afacerea?

Daris: Până acum nu am avut nicio campanie sus-tinuţă de promovare. Clienţii noştri au auzit de noi prinrecomandări de la alți parteneri. Deci pot spune că înacest moment ne promovăm prin munca pe care o de-punem, prin rezultatele pe care le obţinem pentruclienţii noștri şi prin relaţiile deosebite pe care le avemcu ei.

Noi suntem fideli scopului de a creşte gradul deînţelegere a managementului în zonă şi urmăm în pri-mul rând acţiuni în acest sens. Promovarea este ca unrezultat al acestor acţiuni. De exemplu, avem o cola-borare cu „Ziarul de Iaşi“, în care apare săptămânal unarticol despre management şi practicile de manage-ment. În acest mod, ne dorim să completăm acţiuni deinformare şi instruire prin newslettere către manageriiregionali.

O altă metodă prin care ne implicăm în creştereagradului de informare despre management este să or-ganizăm workshopuri tematice. Aceste acţiuni suntmenite să crească nivelul de management din zonă.

Faptul că nu am utilizat canalele tradiţionale de pro-movare nu înseamnă că nu ne-am făcut numele cu-noscut sau că nu am atras clienţi. Dar, cum spuneam,promovarea a fost mai mult ca un rezultat al acţiunilorîntreprinse decât ca scop.

Idei de Afaceri: Cui se adresează serviciile Daris?De ce aţi ales această nişă de piaţă?

Daris: Ne adresăm tuturor managerilor şi proprie-tarilor de firme din zona Moldovei, indiferent de or-ganizaţiile pe care le conduc şi indiferent de etapelede dezvoltare (atât a managerului, cât şi a firmei). Îngeneral, clienţii noştri sunt organizaţiile care vor maimult pentru afacerea pe care o conduc şi caută noi pâr-ghii pentru a creşte performanţa. O listă a clienţilornoştri includ următoarele organizaţii şi manageri:

l Start-up-uri antreprenoriale – prin transfer deknow-how, instrumente de management, con-sultanţă şi coaching

29

Interviu

l Manageri care simt nevoia să fie la curent cu celemai noi sisteme şi instrumente de management

l Manageri care doresc să gestioneze mai bine pro-cesele de schimbare organizațională, conducândcompanii aflate în evoluţie continuă sau compa-nii aflate în procese de restructurare

l Firme în dezvoltare – prin diagnosticarea corectăa activităţii firmei, a aspectelor disfuncţionale şia atuurilor care pot fi folosite pentru optimizareaactivităţii în companie

l Start-up-uri corporatiste – prin oferirea uneiechipe manageriale complete, instruite, cu o bo-gată experienţă de business, care asigură preda-rea unei echipe perfect funcţionale la finalulperioadei

l Firme aflate la nivelul maxim de dezvoltare –prin diminuarea riscurilor şi identificarea de noidirecţii de acţiune

Idei de Afaceri: Cât trebuie să plătească un clientpentru a beneficia de serviciile Daris?

Daris: După cum vă spuneam, nu avem soluţii pre-definite şi, prin urmare, nici preţurile nu sunt predefi-nite. De regulă ne adaptăm la specificul clientului şiîncercăm să corelam preţul fix al serviciului nostru cumodul în care organizaţia-client remunerează mana-gementul angajat. Oricum, partea cea mai însemnată aveniturilor nostre vine din plusvaloarea directă creatăîn organizaţia-client şi ajunge la noi sub formă de

bonus pentru îndeplinirea obiectivelor de managementprestabilite.

Idei de Afaceri: Care sunt concurenţii de pe piaţadin România?

Daris: Cum nu ne interesează toată piaţa din Ro-mânia, vă voi vorbi despre concurenţii nostri regionalide pe piaţa de management. Ei sunt în special freelan-ceri care vin fie din mediul academic, fie sunt foşti ma-nageri de corporaţii care prestează servicii individualeîn piaţa de consultanţă de management. O altă catego-rie este formată din firmele care vin din consultanţăpentru obţinerea de fonduri europene şi care încet-încet încearcă să intre pe piaţa de consultanţă de ma-nagement. Şi o ultimă categorie este formată dinmarile firme de consultanţă de management inter-naţionale sau naţionale care, mai devreme sau mai târ-ziu, se vor orienta şi pe piaţa din zona Moldovei, chiardacă deocamdată nu sunt foarte prezente.

Idei de Afaceri: Care credeţi că sunt elementelecare vă fac diferiţi faţă de concurenţi?

Daris: Depinde acum despre care concurenţă vor-bim. Faţă de freelanceri ne diferenţiem prin forţa şicompetenţele echipei, prin experienţe diferite în do-menii de activitate diverse.

În comparaţie cu alte firme de consultanţă, noivrem să fim mai aproape de clienţi. În primul rândavem experienţă cu firmele care activează în regiuneanoastră, cunoaştem foarte bine specificul regional, atâtal mediului de business, cât şi al clientului final din re-

Interviu

30

giune. În al doilea rând, implicarea noastră este totalăşi adaptată fiecărui client. Ne diferenţiem prin faptul cănu venim cu şabloane preexistente sau cu instrumentepe care trebuie să se muleze organizaţia-client. Noicreem soluţii pentru fiecare client în parte, în funcţiede realităţile firmei şi de situaţiile identificate acolo.

Idei de Afaceri: Câţi angajaţi şi colaboratori aveţi înprezent?

Daris: În prezent, Daris are o echipă de 11 per-soane. Avem şase angajaţi şi colaborăm în mod con-stant cu cinci persoane.

Idei de Afaceri: Ce metode de recrutare utilizați?

Daris: Exclusiv head-huntingul. Suntem într-o piaţăextrem de specializată în care competenţa resurseiumane este fundamentală. Nu ne putem permite decâtsă-i recrutăm pe cei mai buni din piaţă şi acest lucru nuse poate face prin metodele clasice de recrutare.

Idei de Afaceri: Care sunt cele mai importante cri-terii pe baza cărora angajaţi oamenii?

Daris: Atitudinea este fundamentală. Urmează apoipasiunea şi înţelegerea conceptelor de management şiabia apoi experienţa în consultanţă sau în manage-mentul de un anumit tip.

Idei de Afaceri: Cum aţi reuşit să traversaţi pe-rioada de criză?

Daris: Pentru noi nu pot să spun că a fost criză,chiar am fost în creştere accelerată în această perioadă.Criza a reaşezat aşteptările şi a scos la iveală riscurile.Şi mulţi manageri nu au reuşit să facă faţă noilor rea-lităţi. Obişnuiţi într-o economie în plină creştere, încare analiza riscurilor era opţională, în care creştereacererii era continuă, în care nu era nicio presiune pecheltuieli, criza a adus noi realităţi: presiune mare pecheltuieli, riscuri crescute, cerere mică... Şi de aici aapărut nevoia crescută pentru serviciile noastre de ma-nagement.

Mulţi manageri nu au mai înţeles ce se întâmplă înjurul lor, ce se întâmplă cu businessul pe care îl con-duc. Realităţile erau cu totul altele decât cele cu careerau obişnuiţi şi nu au reuşit să se adapteze atât de re-pede pe cât de repede s-a mişcat piaţa. Şi o parte din

ei au apelat la noi şi putem spune că nici clienţii noștrinu au prea simţit criza de când au început să lucreze cunoi. Exact acesta este rolul unui management perfor-mant: să previzioneze evoluţiile factorilor externi careîi afectează şi să adapteze intern organizaţia pentru a leface faţă.

Idei de Afaceri: Care credeţi că sunt cele mai mariprovocări cu care se confruntă un antreprenor român?

Daris: În afară de provocările mediului extern pecare toţi le cunoaştem şi cărora toţi trebuie să le facemfaţă, antreprenorul român mai are o mare provocare,de această dată internă: să reuşească să facă diferenţaîntre poziţia de investitor şi cea de manager al proprieifirme. Combinarea celor două planuri duce la deciziigreşite atât din perspectiva managerială, cât şi din per-spectiva investitorului. Setarea mentală corectă în lua-rea deciziilor şi înţelegerea mai bună a mecanismuluieconomic şi de management sunt fundamentale. Dinpăcate, antreprenorul român, chiar şi cel de foarte maresucces, are multă experienţă (însă din păcate într-opiaţă trecută, cu care nu ne vom mai întâlni curând) şidestul de puţine cunoștinţe structurate despre ştiinţamanagementului care să-l ajute să facă faţă unor rea-lităţi din ce în ce mai complexe și diverse.

Idei de Afaceri: Aţi primit oferte de achiziţie a afa-cerii dvs.?

Daris: Da, însă înainte de declanşarea crizei. În ul-timul timp nu s-a mai întâmplat acest lucru şi cred căeste bine deoarece ne-a ajutat să ne concentram pe dez-voltarea afacerii, şi nu pe evaluarea anumitor oportu-nităţi apărute din mediul extern.

Idei de Afaceri: Care sunt planurile de viitor?

Daris: Pe viitor ne dorim să fundamentăm afacereape zona Moldovei şi să pătrundem pe piaţa din Repu-blica Moldova. Săptămâna trecută tocmai am avut pri-mul workshop în Chişinău, organizat împreună cuCamera de Comerţ şi Industrie a Republicii Moldova,eveniment care a avut un succes deosebit. Perspecti-vele arată bine atât pe piaţa din România, cât şi pe ceadin Republica Moldova şi sperăm să facem faţă cu sus-cces oportunităţilor oferite de aceste pieţe.

Teo Manole

31

Finanțare

În 2012 s-au împlinit cinci ani de când Româniaeste membru UE, perioadă în care am avut acces laprograme de finanţare nerambursabilă în domenii di-verse. Firmele, ONG-urile, dar ;i autorităţile locale auavut ocazia de a depune aplicaţii atât pentru dezvolta-rea activităţilor curente, cât şi pentru asigurarea creşte-

rii în viitor. În acest moment însă, multe dintreprograme au devenit inactive (de exemplu ProgramulOperaţional Regional) sau au condiţii de eligibilitatecare îi restricţionează pe mulţi dintre doritorii de fon-duri. Acest lucru nu înseamnă însă că nu puteţi bene-ficia în continuare de finanţ[ri.

Fondurile de la statul român reprezintă o sursă definanţare viabilă, care vă pot veni în ajutor. Deşi suntmai putin promovate şi mai greu de accesat, nu trebuiesă treceţi cu vederea fondurile de la Guvernul Româ-niei. Unul dintre programele prin care puteţi obţinefonduri pentru afacerea dvs. este Programul pentru sti-

mularea înființării și dezvoltării microîntreprinderilorde către întreprinzătorii tineri.

În acest articol vă prezentăm datele-cheie cu privirela acest program, astfel încât să depuneţi un proiect definanţare.

Programul pentru stimularea înființării și dezvoltării microîntreprinderilor de către întreprinzătorii tineri

O sursă alternativă de finanţare nerambursabilăpentru întreprinzători o reprezintă fondurile de statcare pot fi accesate prin Agenţia pentru implementareaproiectelor şi programelor pentru IMM-uri. Agenţiaeste prezentă şi pe Internet, pe site-ul www.aippimm.ro.

Luna aceasta a fost lansat Programul pentru stimu-larea înființării și dezvoltării microîntreprinderilor decătre întreprinzătorii tineri prin care puteţi finanţa oserie de activităţi pentru stimularea afacerii dvs.

Obiectivul programului

Programul îşi propune să îi ajute pe tineri să iniţiezeşi să dezvolte noi afaceri, astfel:

l stimularea înfiinţării de noi microîntreprinderi;

l creşterea potenţialului de accesare a surselor definanţare;

Programul pentru stimularea înființării şi dezvoltării microîntreprinderilor de către întreprinzătorii tineri –

o sursă de finanţarealternativă de la GuvernulRomâniei

Finanțare

32

l dezvoltarea aptitudinilor antreprenoriale ale ti-nerilor în scopul implicării acestora în structurieconomice private.

Cine poate beneficia de aceste fonduri

Sunteţi eligibil pe acest program de finanţare dacăîndepliniţi simultan următoarele două criterii de eligi-bilitate:

l Vârsta: aveţi vârsta de până la 35 de ani, împliniţicel mai târziu în ziua înregistrării cererii de în-matriculare a societăţii cu răspundere limitată înRegistrul Comerţului.

l Alte afaceri: anterior datei înmatriculării socie-tăţii în Registrul Comerţului nu aţi mai deţinut şinu deţineţi calitatea de acţionar, asociat saumembru al organelor de conducere din cadrulunei întreprinderi constituite în spaţiul economiceuropean. De asemenea, trebuie să aveţi o sin-gură societate comercială cu răspundere limitatăîn condiţiile Legii nr. 31/1990 privind societăţilecomerciale, republicată, cu modificările şi com-pletările ulterioare, şi ale Ordonanţei de urgenţănr. 6 din 09.02.2011.

De asemenea, există câteva condiţii referitoare laafacerea dvs.:

l Afacerea trebuie să fie organizată ca microîntre-prindere. Conform legii, trebuie să aveţi până la9 angajaţi şi o cifră de afaceri anuală netă sau sădeţineţi active totale de până la 2 milioane euro,echivalent în lei.

l Este societate comercială cu răspundere limitată-debutant (SRL-D), care funcţionează pe duratănedeterminată. La ORC, vă puteţi înregistra afa-cerea ca SRL-D.

l Este înfiinţată de un întreprinzător debutant, caasociat unic, sau de cel mult 5 (cinci) întreprin-zători debutanţi asociaţi. Condiţiile pentru între-prinzătorul debutant trebuie îndeplinite defiecare dintre asociaţi.

l Este administrată de asociatul unic, de unul saumai mulţi administratori dintre asociaţi.

l Are în obiectul de activitate cel mult 5 (cinci)grupe de activitate prevăzute de Clasificarea ac-tivităţilor din economia naţională în vigoare(CAEN Rev 2).

l Nu desfăşoară una dintre următoarele activităţi:– tranzacţii imobiliare– activităţi de jocuri de noroc şi pariuri – producţie sau comercializare de armament,

muniţii, explozibili, tutun, alcool, substanţeaflate sub control naţional, plante, substanţeşi preparate stupefiante şi psihotrope

– fabricarea băuturilor (cu excepţia clasei 1107 –Producţia de băuturi răcoritoare nealcoolice,producţia de ape minerale şi alte ape îmbute-liate care sunt eligibile)

– activităţi de pescuit şi acvacultură (pentru anu dubla cu fondurile europene)

– activităţi legate de producţia primară a pro-duselor agricole, creşterea animalelor, vână-toare, capturarea cu capcane a vânatului şiactivităţi de servicii anexe vânătorii

– activităţi de procesare şi marketing ale pro-duselor agricole

– activităţi legate de export către state terţe saustate membre

– activităţi în sectorul carbonifer.

Câţi bani puteţi obţine

Prin acest program puteţi obţine maximum 10.000de euro, finanţarea fiind în valoare de 50%. Cu alte cu-vinte, puteţi depune un proiect cu bugetul total de20.000 de euro, din care să fie decontat jumătate.

Alte facilităţi pe care le puteţi obţine sunt:

l garanţii acordate de Fondul Naţional de Garan-tare a Creditelor pentru Întreprinderi Mici şi Mij-locii S.A. – I.F.N. (F.N.G.C.I.M.M.) pentrucreditele contractate în vederea realizării planu-rilor de afaceri acceptate de Agenţie, până la celmult 80% din valoarea creditului solicitat, în li-mita sumei de 80.000 euro, echivalentul în lei;

l scutirea de la plata contribuţiilor de asigurări so-ciale datorate de angajatori, potrivit legii, pentruveniturile aferente timpului lucrat de cel mult 4(patru) salariaţi, angajaţi pe perioadă nedetermi-nată.

33

Finanțare

l scutirea de la plata taxelor pentru operaţiunile deînmatriculare efectuate la Oficiile RegistruluiComerţului, pentru înregistrarea microîntreprin-derii;

l consiliere, instruire şi sprijin din parteaO.T.I.M.M.C., în a cărui rază de competenţă îşiare sediul social.

Ce se finanţează

Prin acest program se finanţează atât achiziţia deechipamente, dotări, cât şi cea de servicii pentru dez-voltarea afacerilor. Programul este foarte prietenos înprivinţa varietăţii costurilor pentru care puteţi solicitafinanţare: de la construcţii şi utilităţi până la serviciide consultanţă. Iată în continuare care sunt cheltuie-lile pe care le puteţi finanţa prin Programul pentru sti-mularea înființării și dezvoltării microîntreprinderilorde către întreprinzătorii tineri:

l terenuri pentru realizarea de construcţii;

l amenajarea unui teren;

l realizarea de construcţii;

l achiziţionarea de spaţii destinate realizării acti-vităţii: spaţiu de birouri, spaţiu de producţie,spaţiu de desfăşurare activităţi comerciale şiprestări servicii, spaţiu de depozitare;

l mobilier pentru dotarea spaţiilor;

l echipamente tehnologice, maşini, utilaje şi in-stalaţii de lucru, aparate şi instalaţii de măsură,control şi reglare, tehnica de calcul;

l mijloace de transport, cu excepţia achiziţiei devehicule de transport rutier de mărfuri, solicitatede întreprinderile care efectuează transport rutierde mărfuri în numele terţilor;

l brevete, licenţe, mărci comerciale şi alte drepturişi active similare(francize, etichetare ecologică);

l costuri de înfiinţare a firmei (autorizaţii);

l costuri curente: materii prime, mărfuri, materialeconsumabile, materiale auxiliare;

l costuri de personal (salarii, costuri asigurări so-ciale);

l training şi formare personal;

l servicii externe: contabilitate, consultanţă fis-cală, consultanţă juridică, consultanţă în mana-gement, consultanţă IT, consultant PR;

l costurile legate de încălzire, gaz, electricitate, cu-răţenie, reparaţii, asigurare, apă/canal, gunoi;

l costuri cu punerea în funcţiune a echipamente-lor;

l costuri legate de procesul de vânzare;

l chirii pentru spații de birouri, producție, de des-făşurare activităţi comerciale şi prestări servicii,depozitare altele decât spațiile cu destinație lo-cativă;

l racordarea la utilităţi: apă, gaz, electricitate, ca-nalizare;

l infrastructura necesară racordării la utilităţi:drum de acces, reabilitări, amenajări;

l asigurarea normelor de protecţia muncii, de pro-tecţia mediului.

Pentru a obţine finanţare trebuie să ştiţi că trebuiesă deţineţi dreptul de proprietate asupra terenului, încazul în care doriţi să realizaţi o construcţie. Dacădoriţi să achiziţionaţi echipamente, acestea trebuie săfie noi. Apoi trebuie să le menţineţi în proprietate pen-tru cel puţin 3 ani.

Ce nu se finanţează

Ca în cazul oricărui program de finanţare, există oserie de cheltuieli pe care nu le puteţi finanţa prin pro-iect:

l rambursarea împrumuturilor bancare existente;

l obligaţiile exigibile de plată a impozitelor, taxe-lor şi datoriilor la bugetul general consolidat şila bugetele locale;

Finanțare

34

l taxa pe valoarea adăugată;

l dobânda şi alte comisioane aferente creditelor;

l cheltuielile de leasing;

l dezafectarea centralelor nucleare;

l achiziţia de echipament second-hand;

l amenzi, penalităţi şi cheltuieli de judecată.

De asemenea, contribuţia în natură nu este eligibilă.

Care sunt paşii pentru obţinerea finanţării

1. Vă înregistraţi la Oficiile registrului comerţuluica S.R.L.- D (societate comercială cu răspunderelimitată-debutant).

2. După aproximativ 10 zile de la înscriere la ORC,puteţi depune aplicaţia pe site-ul www.aippimm.ro sau direct pe linkul http://programena-tionale2011.aippimm.ro/. Pe site, trebuie să văînregistraţi mai întâi ca utilizator prin alegereaunui user şi a unei parole.

3. Completaţi cele 7 secţiuni sunt împărţite în douăpărţi, una destinată informaţiilor generale referi-toare la firma dumneavoastră şi alta care cu-prinde 6 secţiuni necesare finanţării.

4. După înregistrare, completaţi on line planul de afa-ceri. Secţiunile planului de afaceri conţin informaţiireferitoare la: valoarea proiectului, domeniul de ac-tivitate, scurtă descriere a firmei, obiectivele pro-iectului, durata de implementare, activităţile derealizare a proiectului, resursele materiale implicate,locuri de muncă nou-create, managementul proiec-tului, bugetul, sursele de finanţare, poziţia pe piaţăa firmei, societatea informaţională şi noile tehnolo-gii, produsul şi/sau serviciile, impactul asupra me-diului, contul de profit şi pierdere. Pentru a lucramai eficient, vă recomandăm să completaţi acestesecţiuni într-un document word. După ce aţi ajunsla varianta finală, copiaţi secţiunile în formularulon-line.

5. Încărcaţi documentele însoţitoare: Certificatul deînmatriculare S.R.L.-D, Copie B.I., Cerere deacord de principiu pentru finanţare.

6. Aplicaţia va genera automat după trimiterea for-mularelor un mesaj pe adresa dvs. de e-mail în

care se va specifica faptul că formularele au fostînregistrate în baza de date a Agenţiei şi că în ter-men de 10 zile lucrătoare va avea loc evaluareaformularelor.

Cum se evaluează aplicaţia

Aplicaţia on-line calculează automat un punctajpentru planul de afaceri. Punctajul minim acceptat estede 60 de puncte, iar aplicaţia on-line va genera auto-mat aplicanţilor ce nu se înscriu în punctajul minimmesajul „nu îndepliniţi criteriul de minimum 60 depuncte” în momentul transmiterii formularelor, fără caaceste formulare să se înregistreze în baza de date aAgenţie.

Unităţile de Programare, Selectare, Evaluare şiContractare (UPSEC) stabilesc veridicitatea şi co-erenţa informaţiilor înscrise în planul de afaceri, co-durile CAEN eligibile, inclusiv legătura dintre activeleachiziţionate şi activităţile codului CAEN.

În cazul în care aţi optat pentru garantarea unui cre-dit de către Fondul Naţional de Garantare al Credite-lor pentru Întreprinderi Mici, planul de afaceri va fitransmis instituţiei de credit.

Teo Manole