Anul XXXVI.

DIRECTOR: ALEXANORU RUSU

EDACTIA ŞI ADMINISTRAŢIA LA1-JUD. TÂRNAVA MICĂ

I N S E R A T E : A şir garmond: 5- Lei. La ublicări repetate după

:: învoială. :: ::

Blaj, Sâmbătă 4 Decemvrie 1926. Numărul 49

REDACTOR RESPONSABIL: Dr. AUGUSTIN P O P A

ABONAMENTUL Pe un an . . . 180 Lei Pe 6 luni . . . 90 Lei Pentru străinătate 360 Lei

N u m ă r n l 3 5 0 L e i

Foaie biserieească-politică, — Apare în fiecare Sâmbătă.

Intru mulţi ani, Stăpâne! înalt P r e a s f i n ţ i a S a păr . mi t ropo l i t V a s i l e s'a întors l a re şed in ţă .

De luni de zile ochii noştri, ai n r legei noastre biserici, au privit, îndure

:i şi îngânduraţi spre clinicile Clujului. \colo se sbătea, pe pat de suferinţe,»mân' iiat de fiorii veşniciei şi muncit de grijile urmei, Păstorul mare, capul şi temelia întei noastre biserici unite cu R o m a : 'ărintele mitropolit Vasile.

Ca un organism simţitor, biserica ic-astră a reflectat zi de zi, în toate în' :heieturile ei, valul durerilor Lui. Linia ondulatoare a febrei şi prognosticurile doctorilor ni'au încreţit frunţile de griji i iarăşi ni'au luminat feţele cu scânteia nădejdii. Bărbăţia creştinească şi preo' ească, cu care a susţinut El această probă i dragostii lui Dumnezeu — pe cari îi iubeşte Domnul, îi ceartă! — au stârnit nu numai respectul marilor doctori, cari MI odată au eşit din camera Lui cu ochii înotând în lacrimi de admiraţie, ci au umplut şi inimile noastre, ale credincioşilor, le sfântă mândrie. — Şi în toată vremea nu am încetat a ne ruga, sincer şi fer' linte, pentru grabnica lui vindecare.

Ruga noastră a fost ascultată. Când doctorii îşi pierduseră nădejdea în puterea ftiinţei, Dumnezeu ni'l'a redat. Dumi­necă în 28 Noemvrie, după un drum de triumf şi de adânci emoţii, mitropolitul Vasile a întrat iarăşi în vechea reşedinţă i arhiereilor Blajului, gata să ia pe umerii iii încercaţi toată povara gândurilor şi | grijilor, cari păreau prea grele pentru cei rămaşi acasă in plină sănătate.

L-am primit cu cer senin, cu soare blând de toamnă, cu petale modeste de crisanteme albe, cu lacrimi de bucurie şi durere. „Bine ai venit, Stăpâne!" i'a strigat în drum glasul de argint al sutelor de şcolari — grija şi nădejdea Lui su' premă — şi aceeaş dorire a isbucnit nă' valnic de pe buzele clerului şi poporului intreg. Şi, pornită din piaţa lui I n c chentie mucenicul, aceeaş urare a străbă' tut atunci munţi şi vi i , cutremurând su' fletele şi în cele din urmă cătune ale Ardealului. — L/am primit cu dragoste caldă şi sinceră, aşa cum îşi primesc copiii pe părintele venit din grele pri'

mejdii. — Mai mult: L a m primit ca pe un trimis al lui Dumnezeu la noi.

Căci mitropolilul Vasile nu venia din clinicile Clujului. Venia de mai d c parte: Dela hotarele veşniciei. O simţiam cu toţii. N i ' a s p u S ' O şi El. „Dragii mei, — ni'a zis cu glas stăpânit şi ferm, deşi ghiciam clocotul emoţiei ascunse — ru' găciunile voastre au fost mai tari decât legile firii şi decât bietele noastre gânduri omeneşti. Pentru ele, Dzeu mi/a dat a două viaţă. Mă voiu sili sâ o folosesc şi pe aceasta în slujba Lui şi a sfintei noastre biserici".

Aşa este. Biserica noastră are nevoie de mitropolitul Vasile, dcaceea i'a dăruit Dzeu a doua viaţă. F*va era grea situa' ţia noastră, prea multe începuturi mari şi neisprăvite, prea nelămurită şi expusă întâmplărilor însăşi problema succesiunii şi a continuităţii, pentrucă să ne fi putut El părăsi la mijloc de drum. Revenirea Lui, în schimb, este o dovadă a grijei părinteşti ce ne poartă Cel de sus, o c h e zăşie pentru rezolvirea norocoasă a pro­blemelor mari ce bat la uşă.

De aceea, preamărind pe Dzeul mi' lelor şi a tot darul deplinit, tălmăcim bucuria şi nădejdea întregei noastre b i s c riei în urarea liturgică :

„Intru mulţi ani, Stăpâne!" UNIREA.

In juru l rolului biser ic i i în educa ţ i a re l igioasă . Ultimul număr al ziarului .Crucea" din Bucureşti continuă a se ocupa de viaţa religioasă din Franţa catolică, apreciind — la justa lor valoare — străduinţele, cu adevărat apostolice, pe cari le depune biserica ei pentru cultivarea şi întărirea sentimentului religios de o importanţă atât de covârşitoare.

Şi autorul articolului din chestiune, con­tinuă — făcând o comparaţie cu stările din sinul ortodoxiei române — precum urmează:

„Să comparăm această organizaţie bogată „de educaţie creştină, cu ceeace se face la noi. „Teoretic, biserica noastră nu spune că educa­ţ i a religioasă nu trebuie să se facă. Insă e , lăsată — tot teoretic — în sarcina naşului. „Naşul este cel care promite că va supraveghia „toată educaţia noului botezat. Câţi insă fac „lucrul ăs ta? Biserica a părăsit educaţia „religioasă a copiilor pentru că socoteşte că

„este făcută de familie, sau, pentru copiii eari „merg în şcolile statului, de învăţătorii şi pro­fesori i statului, adică de oameni, cari, ei în-„şişi, nu au primit niciodată o educaţie reli­g i o a s ă . Dar acei cari nu se duc la şcoală? „Dar acei cari nu primesc nimic bun din „familie ?"

Nemângăiat de situaţia cu adevăr insupor­tabilă, care i-a pus în peana aceste costatări, autorul încheie cu aceste cuvinte: „După pă­rerea mea aici e cheia de boltă a oricărui început de redeşteptare a vieţii creştine la noiu.

Iar noi adaugem, că pentru a face o atare educaţie se cere ca biserica să aibă viaţă şi ca clerul ei să fie apostol, iar nu mercenar si năimit.

Un nou cuvânt al Pape i în ches t ia | persecuţ i i lor din Mexico. Numărul dela 21 | Noemvrie c. al ziarului „L'Osservatore Ro­

mano" aduce o nouă enciclică papală, dtto 18 Noemvrie, în care sf. Părinte se ocupă e x p r o -fesso „De condiţia deosebit de grea a cauzei catolice în statele federate ale Mexicului"

Din datele ajunse în publicitate, lumea cunoştea şi până acum greutăţile şi mizeriile pa cari trebuie să le îndure biserica din Mexico. Momentele mai grele ale persecuţiei erau în­registrate de întreagă presa, dar o expunere amănunţită a întregei situaţii, a întregului com­plex de lucruri, lipsea până acum. Si dacă sf. Părinte s'a angajat să ni-o dea, denunţând prin aceasta întregii lumi atrocităţile fără pă-reche în istoria modernă, cărora e supusă — fără nici o vină — biserica din Mexico, în­seamnă, că lucrurile de acolo nu mai puteau fi acoperite eu tăcerea.

Intr'o expunere documentată, sf. Părinte face întâiu o reprivire asupra legilor aduse de guvernul republicei mexicane împotriva bise­ricii, subliniind spiritul lor de satanica răutate şi de nedreptate ce strigă la cer după răsbu-nare. Ni-se arată apoi, In culori deosebit de vii, toate, mizeriile, pe cari o aplicare draconică a acestor legi a putut să le aducă pe capul episcopilor, preoţilor, congregaţiilor religioase şi a credincioşilor simpli de acolo, schiţându-se, de altă parte, cu elogiile cuvenite, atitu­dinea de o eroică demnitate dovedită din partea tuturor acestora în împrejurările cele mai grele şi de atâtea ori chiar cu riscul vieţii. Dintre cei 4000 de preoţi, câţi îi are biserica din Mexico, abia eâţiva s'au găsit — spune sf. Părinte cu multă mândrie —, cari să se dovedească slabi în faţa persecuţiilor într'a-devăr nemaipomenite.

Deosebită laudă aduce sf. Părinte diver­selor asociaţii şi reuniuni, ai căror membri ştiu să dovedească, într'un ehip atât de vred­nic, că în momente când episcopii şi clerul de rând sunt împiedecaţi în deprinderea slujbei lor, ei pot fi înlocuiţi, pe aproape întreagă linia, de zelul şi devotamentul cu adevărat supraomenesc al mirenilor.

P a g . 2. U N I R E A Nr. 4 9 .

Cu deplină încredere în provedinţa divină, care nu poate lăsa pe nimeni să fie ispitit peste puteri, sf. Părinte încheie îndemnând pe loţi Ia rugăciune şi cerând Maicii Dlui, patrona bisericii din Mexico, să redea acesteia pacea, ori, dacă e scris ca persecuţiile să mai conti­nue, să întărească pe ceice trebuie să le sufere.

Decizia Nr. 49838 . Ministerul cultelor a alarmat opinia

publică a ţării. In numărul dela 25 Noemvrie c. al „Mo­

nitorului Oficial" s'a publicat următoarea decizie ministerială semnată de d. V. Goldiş, dată la 15 Noemvrie c. şi purtând numărul din fruntea acestor ş i re :

Noi, ministru secretar de stat la depar tamentul cultelor şi artelor,

Dec idem: A r t . I. In conformitate cu art . 29 şi 30 din s ta­

tutul pentru organizarea bisericii ortodoxe române nu se va mai înfiinţa pe viitor nici o parohie ortodoxă, pentru care se cere ajutorul statului decât acolo unde există un număr de cel puţin 400 familii la oraşe şi 200 familii la sa te .

Pentru cazuri bine motivate şi în mod escepţional, ministerul poate înfiinţa parohii şi sub numărul arătat de familii.

Ar t . I I . Se vor revizui toate parohiile existente spre a li-se aplica dispoziţiile art . 29 şi 30.

In acest scop, Preasfinţiţii chiriarhi vor fi rugaţi să înainteze, in termen de cel mult o lună şi jumătate , un tablou amăaunţ i t de toate parohiile existente in eparhiile respective, a ră tându-se de cine sunt ocupate In prezent şi anume dela ce da tă Se va a-ră ta pentru fiecare parohie în par te şi numele tuturor familiilor ce o compun, iar la fiecare familie se va indica numărul sufletelor ce o compun. Tablourile cu numele familiilor din fiecare parohie şi cu numărul r e s ­pectiv de suflete vor fi verificate de autor i ta tea co­munală.

A r t . 111. Nu se vor primi cereri de înfiinţare de parohii decât dupăce va fi as igurat In prealabi l casă parohială.

Art . IV. Dispoziţiile din art . 1, 2 fi & se vor a-plica tuturor cultelor.

Ar t . V. Dnii directori generali ai cultelor naţ io­nale şi ai cultelor minori tare sunt însărcinaţi cu adu­cerea la îndeplinire a prezentei deciziuni.

Potrivit articolului ultim al acestei decizii, directorii generali vizaţi s'au executat şi cu 3 zile mai târziu, la 18 Noemvrie, chiriarhii „tu­turor cultelor", deci şi aceia ai bisericii noastre, au primit ordinul de-a subministra ministerului datele cuprinse în articolul II al deciziei mi­nisteriale de mai 6us. Şi fiindcă termenul de , o lună şi jumătate" este de tot categoric, cu data de 20 Noemvrie Consistorul nostru din Blaj a trimis — cum vor fi făcut desigur şi celelalte Consistoare — preoţilor săi ordinul cercular Nr. 6555/926, prin care îi învită să satisfacă dorinţei ministeriale, făcând o adevă­rată conscriere a populaţiei greco-catolice.

Asupra scopului urmărit de d. ministru Goldiş în art. II: „de-a revizui toate parohiile e x i s t e n t e spre a li-se aplica dispoziţiile art. 29 şi 30" — schiţate în art. I. al deciziei de mai sus —, ordinul trimis eparhiilor nu dă nici o lămurire. Clerul a fost deci învitat să dea datele cerute de minister, fără a i-se putea spune, că are să subministreze — cu muncă destul de obositoare — date menite a-1 lipsi pe viitor de subsistenţa, şi ea destul de precară, ce i-a fost asigurată până acum.

Intenţiunea a fost cunoscută abia după publicarea'deciziei în „Monitorul Oficial" dela 25 Noemvrie c. când apoi ziarul „Cuvântul", făcându-se — întrun chip vrednic de toată lauda — ecoul durerii şi a protestului tuturor celor năpăstuiţi prin aplicarea dispoziţiei cu adevărat alarmate a dlui V. Goldiş, a început o serie de articole, datorite dlui lsaia Tolan, în cari a înfierat după vrednicie meschinul gând al ministrului pus în serviciul ortodoxiei, I

pentru care îşi rezerva posibilitatea de-a face „excepţii".

Urmarea a fost, că d. V. Goldiş — a cărui situaţie şi altfel nu pare a fi din cele mai bune în guvern — s'a simţit dator să bată în retra­gere. A făcut-o aceasta într'o scrisoare adresată dlui C. Gongopol, directorul ziarului „Cuvântul", din care reţinem următoarele:

Decizia ministerială No. 49838/926 nu face nimic altceva, decâi pune în aplicare aceste dispoziţii ca te ­gorice ale legei — pentru viitor, nu pentru trecut*) Fiindcă nici o singură parohie existentă nu s'a desfiinţat, nici unui singur preot ortodox, unit, ori de altă confe­siune, nu i-s'a sistat beneficiul dela stat pentru motivul, că nu ar avea în parohia sa 200 familii. Tuturor p reo­ţilor, deci şi „preoţimei din satele de munte" li s 'a plăt i t şi li-se va plăti „salari i le" regulat, fără nici o esceptie „ad libitum". Din pricina acestei decizii deci nici un preot, care n 'are două sute de familii n 'are „să-şi roadă unghiile". Decisiunea nu este îndreptată „împotrivă Românilor uniţi", deoarece ea se va aplica faţă de toate confesiunile din ţară, bine înţeles, cu escepţiile prevăzute în lege, cari asemenea se vor aplica faţă de toţi în aceleaşi condiţii, nu „ad libitum".

Declaraţiile acestea — deşi contrazic di­spoziţiilor clare ale deciziei de mài sus, care vor­beşte expres şi de parohiile „existente" — sunt absolut categorice şi dupăce „Cuvântul" afirmă, că scrisoarea de întimpinare a dlui

e scrisă întreagă de mâna Iui, ne place să credem că d. ministru al cultelor se va fi hotărit să renunţe la gândul, care ar fi sculat împotriva sa toate bisericile atinse între cari la locul întâiu poate chiar biserica noastră — şi să caute a aplica depoziţiile luate numai la parohiile ce ar fi să se în­fiinţeze de-acum înainte. Numai aşa putem înţelege cuvintele dsale, că decizia' vrea să aplice dispoziţiile legii: . p e n t r u v t i t o r , n u p e n t r u t r e c u t " .

Dacă este însă aşa, autorităţile noastre bisericeşti vor trebui să ceară dela d. V. Goldis, fără nici o mânare, şi o declaraţie oficială, spre a putea contramanda şi din partea lor culegerea atât de obositoare a datelor pre­scrise, care — in cazul acesta — este cu totul de prisos şi care, dacă totuşi s'ar cere, n'ar fi decât o confirmare a nedumeririlor pe cari „Cuvântul" continuă a Ie avea şi în faţa retractărilor dlui Goldis.

T _

Atât deocamdată. Dr. Alexandru Rusu.

P ro topop i i po t con t ro l a î nvă ţămân tu l rel igios. Intemeiet pe cutare ordin ministerial, care reglementa controlul învăţământului primar în sensul câ el nu poate fi făcut decât din partea organelor ministerului instrucţiei publice, un revizorat şcolar a crezut în cursul anului trecut că poate opri controlul protopopilor noştri asupra învăţământului religios. Inspecto­ratul i-a dat dreptate. Blajul a intervenit atunci la minister, arătându-i că acesta este un drept atât de firesc al bisericii, încât suprimarea lui ar însemna ştirbirea puterii sale de-a învăţa, şi ministerul s'a pronunţat de curând In fa­vorul acestui drept.

Scrisoarea ministerială Nr. 121,292/1926 dtto 11 Noemvrie c. care recunoaşte acest drept, este de interes general şi de aceea o dăm aici în întregime:

înalt Prea Sfinte, Avem onoare a Vă face cunoscut, că Mini­

sterul a nprobat propunerea 1. Prea Sfinţiei Voa­stre din raportul Nr. 57581926 cu privire la con­trolul învăţământului religios român greco-catolic în şcolile primare, cu singură restricţiune, ca controlul să se facă esclusiv în ce priveşte stu­diul religios şi numai în orele respective.

Cu acelaş număr s'a comunicat şi inspecto­ratelor şcolare respective dispoziţiunea luată.

*) Sublinierile sunt ale noas t re .

Un premiu al capi ta le i . Numărul dela 10 Noemvrie c. al ziarului „Crucea" dela Bu­cureşti anunţă, că d. M. Berceanu, ajutorul de primar al capitalei a instituit de curând, la societatea clerului ortodox „Ajutorul", un pre­miu de 5000 Lei pentru cea mai bună lucrare, în care să se trateze chestiunea: Cari sunt cele mai bune mijloace pentru a face buni creştini pe cetăţenii capitalei. Tot acolo ni-se spune, câ un premiu similar s'a pus şi din partea ministerului sănătăţii şi ocrotirilor so­ciale, şi „Crucea" îndeamnă preoţimea să facă lucrările cerute „spre a nu da probe, că se desinteresează de chestiunile cari o privesc".

Cele peste 100 biserici ortodoxe ale ca­pitalei şi preoţimea, care stă în serviciul lor nu nnmai că nu pot duce pe credincioşii ce-i au în apele unei vieţi religioase care să poată fi pusă drept pildă provinciei, dar au ajuns, se vede, în halul de-a nu mai avea asupra acestora nici o autoritate. Desfrâul şi imoralitatea no­torie a populaţiei capitalei — şi aici nu e vorba de rătăciţii şi pierdutele oricărei capitale — a ajuns, se pare, la o treaptă care a înce­put să pună pe gânduri chiar şi autorităţile comunei şi ale statului. De aici premiile a-mintite mai sus, de pe urma cărora nu va veni însă, desigur, nici o îndreptare. Nu din atari premii, ci de alt unde se poate aştepta o în-creştinare a capitalei.

... Şi totuşi mai sunt destui naivi, cari îşi închipuie că „încreştinarea" neamului se poate face şi prin biserica lui „dominanta".

O lămurire*). 1 Fie-mi permis să iau şi eu cuvânt Ia una

din discuţiile dintre „Unirea" şi „Biruinţa" dela Cluj. Aceasta din cauza, că s'a adus în publi­citate numele meu în legătură cu o idee despre care se zice că e bună, dar mijlocul propus pentru realizarea ei „ar fi inadmisibil pentru un cleric".

Dupăcum o văd eu, chestia se prezintă astfel: poţi concepe, ca cleric, o apropiere 'ntre cele două biserici româneşti prin intermediul statului? Cine neagă sincer acest lucru, acela susţine, că în calitate de cleric trebuie să ţii statul român eo ipso de duşman al b sericii ') şi prin aceasta te angajezi să lupţi împotriva lui, de altă parte admiţi că el numai acte de ostilitate să deprindă faţă de tine! Ori, în rea­litate biserica ne învaţă 2 ) , că statul prin na­tura sa nu e ostil bisericii, chiar noi insistăm mereu asupra acordului dintre stat şi bi­serică şi dacă nu mă înşel, la serbările din Blaj ale anului curent, d. Nichifor Crainic a adus Blajului un cuvânt dela d. O. G o g a 3 ) , care a fost primit cu mult entuziasm.

*) Rugaţi s tărui tor din par tea autorului să facem loc în coloanele noastre lămuriri i de mai jos , o publ i­căm, deşi suntem siguri, că — trebuind s'o a d n o t ă m şi noi — păr . Dr. N. Brînzeu nu-şi va at inge cu ea scopul , de-a justifica un punct de vedere , care con t inuăm a crede, câ — mai ales în împrejurări le da te , cum spu­neam şi înainte — nu poate fi susţ inut N. R.

') Conclusio latius patet , şi pr in u r m a r e , e falşă, A nega admisibilitatea şi, în cazul concret, oportunitatea unui amestec al guvernului român (Care p rea se con­fundă cu statui i în chestia unirii bisericilor noas t r e , nu înseamnă decât a nu in t roduce statul în t r 'o ches t iune , care nu este de competenţa lui. Oricine spune sincer altceva, păcătueşte împotr iva logicei. N. R

2 Nu de învă ţă tura bisericii e vorba aici, ci de real i tatea crudă, care va admite-o, sperăm, şi au to ru l — nu prea este în consonanţă cu ceeace înva ţă bi­serica. N. R.

3) Am fi fost mul t mai bucuroşi de un cuvân t , care să ne aducă solie de pace nu dela d minis t ru de in terne, şeful alegerilor par lamenta , e în curs . ci de unul dela d. ministru al cultelor, pe care-1 reprezen ta de fapt d. Crainic, secretarul lui general . N. R.

Nr. 49 U N I R E A Pag. 3

Eu am zis în ar t icolul cu p r i c ina : „Pen t ru ioleanţele reciproce să fie un t r ibuna l neu t ru , itrict şi impar ţ i a l , care să le aranjeze . Statul român, cu o mentalitate strict imparţială şi wând toată solicitudinea pentru cauză, ar irebui să iee în m â n ă afacerea şi să d e s e m n e z e o comisie, ca re să se ocupe d e î n t r e a g a thest ie t* a p r o p i e r i i b i s e r i c i l o r r o m a ieş t i 4 ) . E a c e a s t a o p rob l emă de s ta t a tâ t de jravă, ca o r ica re p r o b l e m ă economică ori po itică ch ia r" .

Atâta am s p u s ! Nu sun t con t ra , ca med ia ţ i unca între cele

2 biserici să se facă prin redac ţ ia „Unir i i" ori Te legrafu lu i" , dacă ar fi mai s i g u r ă . 5 )

Despre diferi tele guverne , p ă c ă t o a s e , e m a -aaţii ale par t ide lor politice, poa t e avea f iecare deile lui. Ca cleric g ă s e s c , că în toa te ţări le ele mai p ă c ă t o a s e g u v e r n e au fost ace lea , ari au luat aver i le b iser iceş t i . Şi nu ac tua lu l guvern i-a luat biser ici i fondul re l ig ionar c a ­tolic!6)

Dr. N i c o l a e Brînzeu.

Ş t i r i m ă r u n t e P e r s o n a l e , . P. Ven. Ordinar ia t arhidie-

cezan a numit pe păr. Nicolae Stroia paroh la ^ard, iar pe păr. Ioan Feldiorean adm. parolval a Ocnişoara.

\\ S a R e g i n a M ă r i a a c a s ă . Plecată lin America pe neaş tep ta te — în urma unei Invitări a preşedinte lui de consiliu —, M. Sa Regina a sosit Miercurea t recută la Paris şi în momentul când scriem aceste şire este deja în irum spre ţară , u n d e o aştepta, pe patul de boală, M. Sa Regele Ferd inand , împreună cu M. 5a Regina Măria a Sârbiei , care a veghiat în tot iimpul la patul iubitului său tată.

C o n c u r s e . Cu te rminul de 31 Decemvrie E. P. V. Ordinar ia t arhidiecezan publică concurs ia parohiile Şprmg (prot . Sebeş) şi Fildul de mijloc (prot. Morlaca).

O s ă r b ă t o a r e c u l t u r a l ă î n B i h o r . La 28 Noemvr ie c. s'a serbat la Auşeu (jud. Bihor), u n d e s'a născut , aniversara centenară a naşterii mare lu i român, care a fost proiesorul Alexandru Roman. Profesor de limba română a universitatea din Budapesta şi în aceeaşi vreme membru al Academiei române din Bucu­reşti, Alex. R o m a n a ştiut să armoniseze într 'un ihip deosebi t de norocos calitatea lui de român :u aceea de cetăţean al fostului imper iu , contri-raind sub ambele aspecte în cea mai largă jnăsură la propăş i rea neamului său. Serbarea a fost prezidată de Preasfinţitul Valeriu al Orăzii, iar a par t ic ipat la ea Bihorul întreg, tăcând din Dumineca t recută o zi de adevărat praznic al «Iturii r omâne .

L o c a l e . Luni , la sf. Nicolae, va predica J catedrală păr. Dr. Nicolae Lupu, p ro tesor la Academia de teologie, iar Dumineca viitoare, a Strămoşilor, Reverendul Trăim Lincariu, arhivar ;onsistoria!.

4) In deosebire de toa te celelalte, sublinierea a-seasta — care nu-i va conveni autorului este a noa-tră. Am făcut-o, pen t rucă în jurul ei s'au învâr t i t toate liscuţiile noas t re cu „Biruinţa". N, R.

6) Observarea este maliţ ioasă şi dacă e să mai spunem ceva în legătură cu ea, este, că nu înţelegem

ie este necesitatea iminentă a unor atar i „mediaţ iuni" de ce t rebuie să fie ele a t â t de sigure. N. R.

•j Este o aluzie pe care a m mai auzit-o, şi care merita credem osteneala j unei mai deschise şi mai

«tegorice puner i la punct. Şi până atunci , ţ inem să jbservăm, că dacă nu actualul guvern a luat bisericii tadul numit , şi dacă nu aproabă ce s'a făcut, este î n drept să-1 rest i tuie şi ar t rebui să o facă, fiindcă altfel |-ori n u ? - iese mai „păcătos" decât celce 1-a luat jSnd, eventual, în credinţa că face un lucru bun. N. R.

— De mult n'a avut Blajul o zi d e mai mare şi mai curată bucruie , decât cea din Du­mineca t recută , când păr. mitropolit Vasile s'a întors la reşedinţă. încă nu intrase bine pe pă­mântul sfinţit al Blajului, şi puternicul dangăt al c lopotelor catedralei treziau în inimile tu turor fiorul sfânt al unor sen t imente cari, rupând mai apoi zăgazurile neput inc ioase ale stăpâniri i de s ine, au scos în ochii noştri lacrima dragostei de fii pent ru păr inte le , care, împotr iva aş tep tă ­rilor, se mai poa te întoarce la vatra atât de iubi tă . In capul oraşului, pavoazat ca la Zile d e mare praznic, e înt impinat cu calde cuvinte din par tea pr imarului , care-1 însoţeşte apoi prin şirul nesfârşit de şcolari până la castelului m i ­tropoli tan, unde clerul îl salută prin rostul duios al păr. canonic l acob Popa, prepozitul capitiului catedral . Toa tă lumea a intrat apoi în catedrală, spre a mulţumi lui Dzeu pen t ru înţeleaptă sa pur ta re de grijă. — Mai amint im aici, că, deşi plecat d i n Cluj pela 8 dimineaţa , automobilul sanitar care-1 aducea , în societatea dd. Dr. Stanca, Dr. Pop şi Dr. Telea, a ajuns la Blaj abia pela orele 3 d u p ă masă , fiind — începând dela Fe -leac şi până Ia Obreja şt Crăciunel — întâmpi­nat pre tut indeni de mulţ imea credincioşilor, cari doreau să-i audă cuvântul si săi ia b inecuvân-

T

tarea. — Ziua de 1 Decemvrie , aniversara unirii

Ardealului cu vechiul regat, a fost serbată Mier­curea t recută cu fastul obişnuit . După liturghia solemnă din catedrală, pontificată de păr. vicar Mgr. Dr. Cheţianu, lumea s'a aduna t în sala de gimnast ică a liceului de băieţi , unde un festival bine reuşit a pus în lumină impor tanţa zilei istorice. Conferenţa ocazională a ţ inut d. Lau-rian Puia, profesor la liceul de băieţi , făcând o frumoasă apologie a contribuţiei Ardealului la opera de întregire a neamulu i .

Un c o n g r e s a l s t u d e n ţ l m e i u n i v e r ­s i t a r e . In ult imele trei zile ale lunei t recu te s'a ţ inut la Iaşi, sub conducerea diui prof. A. C. Cuza, un congres al s tudenţ imei dela toa te universităţile din ţară. Rezultatul discuţiilor de o ­sebit de in teresante s'a pr ins în următoarea moţ iune primită cu unan imi ta t e : «Studenţ imea va face naţ ional ism integral şi intransigent , creşt in, şî nu va putea face par te , ca organi ­zaţia s tudenţească , din nici un part id sau orga­nizaţie politică, — poa te da sprijin, ca cetăţeni , oricărei organizaţii ee va înscr ie în programul ei dezideratele s tudenţeş t i formulate la 10 Dec. 1922«.

T r i m b i ţ e z a d a r n i c e . Sub titlul acesta, d. N. Iorga publică în număru l dela 29 Noem­vrie c. al »Neamului românesc* următoare le şire cari t rebuiesc re ţ inu te :

»Din două locuri răsună în liniştea t rudi tă a unei teri mult încercate un belicos răsunet de tr imbiţi . — Să nu între ! Să nu încerce aven­tura ! Va avea a face cu no i ! Cu noi toţ i! V o m fi grozavi, ne ie r t ă to r i ! Ca la Mărăşeş t i . . . Aşa vorbesc doi şefi d e par t ide, unul fiind şi şef d e guvern . Şi în jurul lor se şoptesc cuvinte de pre­vestiri lugubre : conspiraţi i , complotur i . Iar ţara se în t reabă cam aşa: într 'un ceas rău, fireasca ord ine dinast ică s'a prăbuşi t . Ici, u n tată care se chinueşte , d incolo un t inăr nenoroci t , care a părăsi t — el ştie de ce — drumul chiemării sale, grea şi mare . Un copil care nu vede au­reola de care i e încunjurat capul. Şi o mamă tânără care-i păzeşte viaţa şi viitorul. — Acea ­stă t ragedie nu mişcă ea oare sufletele oame­nilor, cari o judecă numai prin folosul polit ic, pe care-1 pot smulge d in t r 'ânsa?«

f A u g u s t i a C A m p e a n , inspec tor ge­neral de păduri pent ru Ardeal şi Banat, s'a stins cu totul pe neaş tep ta te în ziua de 21 Noemvrie c. fiind în trenul ce-1 aducea dela Bucureşti spre Lugojul, u n d e era sediul inspectora tu lu i său. Fiu de p ro topop unit, or iginar din Groşi ( lângă

Baia-mare) , a pur ta t o deosebi tă grijă de pădu ­rile fond.tlui rel igionar catolic, pen t ruce a şi fost dis t ins cu »Răsplata munci i pen t ru biserică cl. 1«. Cinstea deosebi tă de care s'a bucura t la toţi cari l-au cunoscut , s'a arăta t într 'un chip foarte impunător la p rohodu l ce i-s'a făcut la 24 Noemvrie în Lugoj , care a luat proporţ i i le unor adevăra te funeralii na ţ ionale .

f A n a C o s t e a n . F i l i m o n , soţia p r eo ­tului nost ru din Spini (arhidieceză) — c ă r u i a ş i pe această cale îi t ransmi iem condoleanţe le noas t re —, s'a st ins la 28 Noemvrie c. în anul 64 al etăţii şi 46 al fericitei sale căsători i . — Fie- i par tea cu d rep ţ i i !

T e l e f o n u l „Unir i i" '

P E N T R U R E S T A N Ţ I E R I . In t r ând în Ultima Innă a annln i , r n g ă m din nou cn toată, s tăruinţa , pe to ţ i r e s t a n ţ i e r i i s i nn M A I î n t â rz i e on t r i m i t e r e a abo­namen tu lu i , I-ruţâ du-ne as t fe l o s t enea la şi chel tuiel i le i m p r e u n a t e cu provocăr i le de p l a t ă făcute la mine.

Telegrafnl Român . Sibiin. Înainte de-a ne ocupa mai în meri t de ieşirile deosebit de semnificative îm­potr iva bisericii noas t re a celor 3 articole înt i tulate „Pentru uni ta tea sufletească", ţ inem să subliniem coin­cidenţa fatală că ul t imul Dvoastră articol — în care se spune, că „conştiinţa o r todoxă . . va da la o pa r t e orice obstacole întâlni te în calea sa" şi că „unitismul care n 'are rădăcini în popor" n u mai poa te fi sus ţ inut „cu risipa banilor din visteria ţăr i i" — a apăru t aproape s imultan cu decizia a la rmantă a dlui minis t ru Goldiş, pe care o analizăm la al t loc al acestui număr . Că biserica noas t ră şi slujitorii ei , „vrăjiţi, cum spuneţi a tâ t de adorabil , de sistemul t i ranic şi auto­cratic al Vaticanului", Vă suntem nu numai „neagrea­bili", ci „cu to tul intolerabili", o şt im de mult . Dar cu toa te acestea, ori poate tocmai de aceea, va da Dzeu să pu tem exista şi noi, cont inuând a lucra pen t ru mări ­rea Lui şi pen t ru binele neamului , pe care-1 servim.

„ R e n a ş t e r e a » . Clnj. Vă tu rbura ţ i degeaba pe chestia bisericii Minoriţilor şi a averii legate de ea, fiindcă acestea n u ni-s'au dat din par tea Statului, ci din par tea Romei papale, echivalentul căreia îl aveţi în pa t r iarh ia dela Constantinopol. de unde liberi sunteţ i să luaţi şi DV. darur i tot a t â t de bogate. Iar dacă comi­sia de despăgubiri a dat şi bisericii noas t re din Cluj o jumăta te de milion, aceasta dispare aproape cu totul faţă de zecile de milioane, pe cari le-a vărsa t Statul în catedrala Dvoastră de acolo N'ar strica deci mai mul tă calmitate şi poate o leacă de iubire faţă de ceice ostenim pe aceeaş cale a mântui r i i neamului .

M. Brâncoven i Aveţi toa tă dreptatea. Dacă mi­nis t rul cultelor a renun ţa t în t r ' adevăr la gândul de-a aplica măsura celor 200 familii şi la parohii le existente, toa te lucrări le pregăt i toare vor t rebui con t ramanda te . Dar, fireşte, lucrul acesta nu se poate face decât pe u r m a unui aviz oficial, care n 'a veni t până acum şi mulţ i cred că nici n 'are să vină. - Noi mai sperăm.

P. Hotoan Pr in păr . Protopop a m primit 180 Lei. Aceas ta sumă în t regă a m trecut-o în abonamentul anului viitor.

B. Un imă t . Am pr imi t 180 Lei. Vă mul ţumim din tot sufletul pent ru interesul ce ne arăta ţ i , câşt igându-ne atâţ ia abonenţi noi.

Oficiul pa roh ia l . Cig Am pr imi t 500 Lei Din această sumă 170 Lei au t recut în abonamentu l anului viitor.

Oh. Aluni» Chităm pr imirea sumei de Lei 215, din care 35 Lei '.-am dat pen t ru Calendar.

B. Să ra t i. Am pr imi t 220 Lei, din cari 40 Lei i-am plăt i t pent ru Calendar.

Oficiul pa roh ia l . Roş ior i . Am primit abonamentu l pe anul curent .

L. Someş - Odorhe i . Confirmăm pr imirea sumei de Lei 180.

L. R o n a de jos . Achitat până la finea anului curent .

C. A s â r h i c i u . Primit . Achitat până l a 3 1 XII 1926. P . Noţ ig . t h i t ăm pr imi rea sumei de Lei 180

Consistorul arhiepiscopesc greco-catol ic . — B l a j .

Nr. 6200—1926.

Concurs la s t i p e n d i i . Prin aceasta publ icăm concurs până la 20

Decemvr ie 1926 inclusive la următoare le st i­pendi i :

/. Din fundaţiunea »Alexa Bidian*. Stipendii adecvate , tu turor nepoţ i lor din

fraţi şi consângeni lor fundatorului până la g ra ­dul IV, fără cons iderare la natura studiilor, ce le urmează, fie chiar şi la maeştrii .

II. Din fundaţiunea »Petru Cav. Ioanette*.

Un (1) s t ipendiu de 2000 Lei, dest inat pen t ru elevi de liceu, din munţi i apuseni ai Ar­dealului . Descedenţi i au preferinţă.

Pag- 4.

III. Din fundaţiunea »Augustin

Stipendiile sunt destinate pr ro­mâni gr.-cat., cu preferinţă de /oiesc a păşi pe cariera industrială, , tehnică şi agronomică.

IV. Din fundaţiunea u Micu*. Un (1) stipendi Lei, destinat

pentru elevi sau ele jiilor secundare. Consângenii au p r

V. Din fw loan M. Motdovan*. 1. Do ^ endii de câte 5000 Lei şi

«n (1) sti' 4000 Lei, destinate pentru studii a'

2. L. A) stipendii de câte 2000 Lei şi două (2) stipendii de câte 1500 Lei, pentru e-levi la şcolile secundare de orice natură. — Consângenii au preferinţă.

VI. Din fundaţiunea *loan F. Negruţiu*.

Un (1) stipendiu de 600 Lei pentru elevi şi eleve dela orice şcoală. Consângenii au pre­ferinţă.

VII. Din fundaţiunea *loan V. Rusu*.

Un (1) stipendiu de 800 Lei, destinat pentru elevi ai şcolilor secundare. Consângenii au preferinţă.

VIII. Din fundaţiunea »Dionisiu de Şimon*.

Un (1) stipendiu de 500 lei pentru agro­nomie. Preferinţă au rudeniile.

IX. Din fundaţiunea *Alex. Şt. Şuluţiu*.

1. Patru (4) stipendii de câte 400 Lei plus câte un ajutor de 4800 Lei, pentru tineri cari studiază dreptul ori medicina, afară de patrie.

2. Patru (4) stipendii de câte 300 Lei plus câte un ajutor de 3600 Lei, pentru tineri cari studiază tehnica, metalurgica, pedagogia ori ştiinţele reale, afară de patrie.

3. Şapte (7) stipendii de câte 200 Lei plus câte un ajutor de 2400 Lei, pentru tineri cari studiază dreptul în patrie.

4. Şase (6) stipendii de câte 100 Lei plus câte un ajutor de 1200 Lei, pentru elevi de li­ceu în clasele superioare.

5. Trei (3) stipendii de câte 60 Lei plus câte un ajutor de 750 Lei, pentru elevi la li­ceu în clasele inferioare.

Consângenii au preferinţă.

X. Din fundaţiunea » Vancea — Cassa Arhidiecezană*.

1. Trei (3) stipendii de câte 5000 Lei pentru studii academice şi universitare.

2. Trei (3) stipendii de câte 2000 Lei, două (2) stipendii de câte 1500 Lei, şi un (1) stipendiu de 1000 Lei, destinate pentru elevi şi eleve de liceu.

3. Trei (3) stipendii de câte 2000 Lei, pentru elevi la şcoala normală.

Rudeniile au preferinţă.

XI. Din fundaţiunea de *Alumnate a Interna­tului Vancean de fete din Blaj*.

Un (1) stipendiu de 800 Lei, pentru eleve la liceul din Blaj.

XII. Din fundaţiunea »Dr. Simeon Romonţan* Un (1) stipendiu de 2500 Lei pentru uni­

versitate şi academii. Preferinţă au cei de origine nobili. Concurenţii la toare stipendiile de mai sus

au să alăture la suplicile lor : certificat şcolar în copie autentică, carte de botez dela preot, atestat de paupertate, atestat medical, certificat de frecventare, şi, pentru dovedirea consângeni-

AIR E A

taţii c il au să alăture atestat, dela ofici \ şi respective tabela genealogică ex - Sunt datori mai departe să de-t' i iat suma şi soiul stipendiului pe

jrile intrate după termin, nu vor fi . considerare.

Jlaj, din şedinţa consistorială ţinută la 30 Octomvrie 1926.

l o s i f H o s s u (101) 3 — 3 vicar general .

De vânzare O casă cu 2 odăi, bucătărie, pivniţă, grajd,

şură, şi grădină, aproape de gară. (229) l 3. Informaţii l a

Dl Cornel I*as<*n secretar, Blaj.

Atragem atenţiunea veneratului Cler asupra societăţii

„BELGO-ROMANA cel mai solid institut de asigurări şi reasigurări în România. Asigurări contra focului, cu cel mai redus tarif (în afară de cartel). In relaţiune contractuală cu Episcopia Lugojului. Din premiul asiguraţiilor în parohie 10°o spre scopurile parohiei (în die­ceza Lugojului, fondului diecezan). Asigurări pe viaţă, tipurile cele

mai avantajoase şi moderne! DIRECŢIUNEA GENERALĂ: Bucureşti.

DIRECŢIUNEA REGIONALĂ: Timişoara, Bul. Regina Măria No. 6.

(67) 19 - 2 4

Turnătorie de clopote * meta!

ii & S1BIIU Str. Gării 15.

Livrează clopote de biserică pe garanţ ie de ani îndelnngaţi , turnate din matei ial de prima cal itate ca înainte de răsboin, ef< ptuate în mod artistic. Experienţă îndelungată, de ani de zile, as igură o muncă ireproşabilă şi nn sunet

armonios .

Cereţi oferte soeciale. (205) 1 4 - 5 2

Nr. 49

nOMEnKX88ZHXX8 8 2 8 S S 2 H B B 2 8

Atenţiune Fabrică românească de clopote

din cel mai bun material™

Turnătorie de fier şi metal Primeşte orice co­mande pentru tur-nat după model sau după obiecte, piese de mofoare s

mori, maş in i etc. până la 2 0 0 0 kgr. greutate bucata.

C u m p ă r ă tuciu v e c h i şi a r a m ă v e c h e în orice cant i ta te .

V A S 1 L E H 0 Z A SIBIIU Str. Lungă 34.

„Unirea'1

nu*i iertat să l i p s e a s c ă de pe m a s a nici unui b u n o o o creşt in, o o o

• • • • • • • • • • • • • • •

• • • • • • • • • • • • • • •

T R I S K A J. CLUJ, Str. Ş A G U N A N o . 14 T E L E F O N : 4—19.

I Vinde, cumpără n î a n e s î n i a n i t l P

l şi schimbă g u m e ş i p i a n i n e . Cele mai avantajoase preţuri de cumpărare.

Vinde în rate lunare cu s c a d e n ţ e lungi f a b r i c a ţ i i p r i m a c a l i t a t e .

Ori cine poate vizita magazinul nostru f i ră obligaţia de a cumpăra.

Tipografia Seminarului Teologic greco-catolic — Blaj.