12 pagini

n INDUSTRIA AUTO/ Producþie în declin

PAGINA 10

n Facultatea de Jurnalism are ºi bibliotecã virtualã

PAGINA 10

n OPINII / INSTRUCÞIUNEA ANAPPRIVIND MODIFICAREACONTRACTULUI DE ACHIZIÞIEPUBLICÃ/ Dialog eºuat cuconstructorii

PAGINA 9

5 lei Luni, 25 ianuarie 2021, nr. 16 (6796), anul XXXn NICUªOR DAN/ “Capitala va avea un buget

realist, de 4 miliarde lei”PAGINA 3

n ANDREI RÃDULESCU, BANCA TRANSILVANIA/“Momentul favorabil din sfera pieþelorfinanciare internaþionale s-ar putea prelungipânã în luna mai” PAGINA 4

n Olimpiada, faza pe zvonuri ºi negãri

PAGINA 10

n Optimism ºi vreme caldã

PAGINA 11

GRAM AUR = 238,5807 RON FRANC ELVEÞIAN = 4,5255 RON EURO = 4,8740 RON DOLAR = 4,0034 RON

ADRIAN VOLINTIRU:

“Sunt surprins ºi bulversatde revocarea mea nemotivatãde la conducerea Romgaz”l “Gazul este viitorul cãrbune”l “Deºi se merge în sensul bun, liberalizarea pieþei de energie are o notã de forþat”

Reporter: Recent, aþi fost revocatdin funcþia de director general al Rom-gaz. Ce s-a întâmplat? Vi s-au adus lacunoºtinþã motivele?

Adrian Volintiru: A avut loc oºedinþã a Consiliului de Administraþiela care nu am fost invitat, deºi eramîntr-un birou vecin, s-a discutat în ab-senþa mea absolut totul ºi nu mi s-aadus la cunoºtinþã nici pânã acum dece m-aº face vinovat în privinþa revo-cãrii. Eu nu ºtiu de ce am fost revocat,

nu am primit nici mãcar hotãrâreaConsiliului de Administraþie, doar amprimit informarea din parteapreºedintelui Consiliului cã am fostrevocat.

Sunt surprins ºi bulversat din acestpunct de vedere, mai ales pentru cã numi s-a comunicat de ce m-aº face vino-vat, în condiþiile în care mandatul meuse încheie în octombrie 2022.

Reporter: Cu ce sentimente ºi cu ceproiecte lãsaþi Romgaz în urmã?

Adrian Volintiru: Sentimentulmeu pentru Romgaz este acelaºi din-totdeuna – personal, am ajuns sã iu-besc aceastã societate ºi va rãmânemereu în sufletul meu, pentru cã a re-prezentat o motivaþie ºi o provocaredeosebitã, cu multe împliniri, din pun-ctul meu de vedere.

Aici aº sublinia o serie de lucruricare s-au întâmplat. Primul exemplueste relaþia cu Petrom, care în acestmoment ne este partener, Când am

ajuns în Romgaz, în 2018, toatã lumeaîl considera duºmanul nostru de moar-te ºi concurentul nostru. Le-am expli-cat uºor ºi sigur ºi au înþeles ºi colegiiºi partenerii noºtri de afaceri cã Pe-trom este un partener ºi meritã sã con-struim împreunã pentru cã facem pro-iecte pentru þarã.

A CONSEMNATEMILIA OLESCU

(continuare în pagina 9)

Va rezista optimismul pieþelor în faþacelor mai mari presiuni inflaþioniste dinultimii 50 de ani?

Programul de stimulare econo-micã anunþat de noua admini-straþie de la Washington, carear trebui sã compenseze cumva

efectele blocãrii activitãþii eco-nomice, a impulsionat semnifi-cativ aºteptãrile inflaþionistede peste Ocean, în condiþiile încare presiunile asupra preþuri-lor de la nivelul producãtorilorerau deja foarte ridicate.

Ultimul raport de la MarkitEconomics privind activitateadin industria prelucrãtoare a StatelorUnite aratã cã “presiunile inflaþionistes-au intensificat, pe fondul întârzieri-lor din lanþul de aprovizionare, care auîmpins în sus preþurile materiilorprime”.

Raportul similar de la Institute forSupply Management include o listã amateriilor prime ºi materialelor careprezintã creºteri ale preþurilor, în timpce lista scãderilor de preþ este goalã.

Tendinþe similare ale preþurilor aparºi în rapoartele lunare de la MarkitEconomics pentru principalele econo-mii din zona euro.

Dupã o perioadã semnificati-vã în care producãtorii au tran-sferat puþin sau deloc acestecreºteri cãtre consumatori, separe cã situaþia s-a schimbat, iarpreþurile tot mai mari ale mate-riilor prime ºi materialelor sevãd tot mai mult în preþurileproduselor finite.

O serie de analiºtii considerã cã am-plificarea presiunilor inflaþioniste dinSUA, mai ales pe fondul menþinerii înteritoriul negativ a dinamicii anuale aPIB-ului ºi a dispariþiei unui mare nu-mãr de locuri de muncã, reprezintã unfenomen deosebit de îngrijorãtor.

În aceste condiþii, dar ºi pe fondulaºteptãrilor privind emisiunile masivede obligaþiuni guvernamentale pentrufinanþarea pachetului de stimulare

economicã, randamentele obligaþiuni-lor americane de 10 ºi 30 de ani auînregistrat creºteri puternice de laînceputul anului, cu 17 puncte de bazã,respectiv 20 de puncte de bazã (vezigraficul 1).

“Existã o ºansã foarte bunã pentru osurprizã inflaþionistã extraordinarã înviitorul relativ apropiat”, a declaratPaul Singer într-un interviu online pre-luat de Bloomberg, iar “preþul obliga-þiunilor va avea o ajustare foartesemnificativã ºi abruptã”.

Fondul sãu de hedging, Elliott Inve-stment Management, a înregistrat ocreºtere de 12,7% în 2020, conformdatelor de la Bloomberg.

“Când cumperi ceva care nu are ni-ciun randament ºi poþi face bani doarcând randamentul coboarã de la zero la-5 sau -10, nu poþi spune cã investeºti,ci doar cã te angajezi într-o activitatespeculativã”, a mai subliniat Singer.

(continuare în pagina 12)

“Primul val de consum, nu de investiþii (II)”

Dupã ce multã vreme în confor-mitate cu prevederile art. 286din Legea 297/2004, oricepersoanã a putut dobândi cu

orice titlu sau putea deþine, singurã oriîmpreunã cu persoanele cu care acþio-neazã în mod concertat, acþiuni emisede cãtre societãþile de investiþii finan-ciare din transformarea FondurilorProprietãþii Private, dar nu mai multde 5% din capitalul social al societãþi-lor de investiþii financiare, astãzi, ur-mare legislaþiei actuale pragul de de-þinere a dispãrut.

Precizãm cã la înfiinþare, acteleconstitutive ale SIF prevedeau un pragde deþinere de maxim 0,1%. Acestprag a fost o decizie politicã, bazatã petemerea cã unii acþionari ar putea cu-mula prea multe acþiuni, ajungând sãcontroleze astfel o mare parte a avuþieinaþionale.

Pragul de deþinere a acþiunilor SIF afost în permanenþã un subiect de dez-batere.

Astfel, prima ridicare a pragului

s-a fãcut de la 0,1% la 1% prin Ordo-nanþa de Guvern 41/2005 aprobatã înanul 2006 prin Legea nr. 97/2006,care modifica conþinutul art. 286^1din Legea 297/2004. Prin aceeaºi leges-a introdus interdicþia oricãrei perso-ane de a dobândi sau de a deþine, sin-gurã ori împreunã cu persoanele cucare acþioneazã în mod concertat, ac-þiuni emise de cãtre Societãþile deInvestiþii Financiare rezultate dintransformarea Fondurilor ProprietãþiiPrivate într-un procent mai mare de1% din capitalul social al Societãþii deInvestiþii Financiare.

A doua ridicare a pragului, de la 1%la 5%, a fost iniþiatã în anul 2009 (dupãce în prima parte a anului în cadrul

AGA SIF1 au avut loc dispute ampleca urmare a suspendãrii de cãtre mana-gement a drepturilor de vot pentru ungrup semnificativ de acþionari bãnuiþicã ar acþiona concertat împreunã cuBanca Transilvania). Proiectul de legea primit vot favorabil în Senat pe 11noiembrie 2009, ulterior urmând dez-bateri în Camera Deputaþilor care aublocat actul normativ, pânã la începu-tul lunii noiembrie 2011 când a primitavizul Comisiei Buget-Finanþe al Ca-merei Deputaþilor. Votul favorabil de-cisiv s-a dat în 15 decembrie 2011,fiind emisã în acest sens Legea nr.11/2012.

(Va urma)(continuare în pagina 4)

ISTORICUL PRIVATIZARII IN ROMANIA

Am plecat de la o economie centralizatã decizional,în care cetãþenii deþineau bani ºi active pe hârtie.În 1990 s-au restituit pãrþile sociale oprite deregimul comunist.

Adrian Volintiru s-a declaratsurprins ºi bulversat de revo-carea sa din funcþia de direc-tor general al Societãþii Na-þionale de Gaze Naturale

(SNGN) Romgaz. Domnia sa ne-a spus,într-un interviu, cã nu a fost informatîn legãturã cu motivele pentru care afost schimbat de la conducerea compa-niei de stat, în condiþiile în care man-datul sãu urma sã expire în octombrie2022.Adrian Volintiru ne-a vorbit, printre al-tele, despre proiectele companieiRomgaz, dar ºi despre liberalizareapieþei de energie.

RevenireaSUA în acordulclimatic de laParis va accelerainvestiþiile îneconomia verdelAdministraþia americanãa semnalat deja cã vapromova o serie de mãsuride mediu, inclusiv un pachetde cheltuieli de douãtrilioane de dolari

Optimismul cu privire la creºte-rea sectorului investiþiilor du-rabile este tot mai mare, dupãce, sãptãmâna trecutã, în pri-

ma sa zi de mandat, preºedintele ame-rican Joe Biden a semnat un ordinexecutiv pentru revenirea SUA înAcordul climatic de la Paris.

La momentul respectiv, noul liderde la Casa Albã a declarat: “Vom com-bate schimbãrile climatice aºa cumn-am mai fãcut-o niciodatã pânãacum”.

Amintim cã fostul preºedinte alSUA, republicanul Donald Trump, ascos SUAdin acest acord în noiembrie2020. Încã din campania electoralã,Biden a promis cã va readuce SUA înacord din prima zi în care va ajungepreºedinte.

Liderii UE au salutat decizia lui JoeBiden de a iniþia procedura de revenirea SUA în Acordul de la Paris. PotrivitUE, criza climaticã este provocareadefinitorie a vremurilor actuale, carepoate fi abordatã numai prin unitate.

SUA vor reveni în mod oficial înAcordul privind schimbãrile climaticeîn termen de 30 de zile de la semnareaordinului de cãtre Biden, dar admini-straþia americanã a semnalat deja cã vapromova o serie de mãsuri de mediu,inclusiv un pachet de cheltuieli dedouã trilioane de dolari, va revizui re-gulile care limiteazã capacitatea fon-durilor de pensii de a investi în moddurabil ºi va acorda atenþie taxãriiemisiilor de carbon.

“Biden a orchestrat implicarea ini-þialã a SUA în Acordul de la Paris, iarreangajarea guvernului american înaceastã înþelegere nu a fost o surprizãuriaºã”, spune, citat de institutionalas-setmanager.co.uk, Joshua Kendall,ºeful departamentului de cercetare ainvestiþiilor responsabile din cadrulInsight Investment, menþionând: “Carezultat, Conferinþa Naþiunilor Uniteprivind schimbãrile climatice de anulviitor, care se va desfãºura în MareaBritanie, va avea probabil o nouã im-portanþã. Conferinþa ar putea fi o opor-tunitate pentru SUA sã preia din nouconducerea schimbãrilor climatice, unrol care în ultimii patru ani a fost asu-mat de Uniunea Europeanã”. (A.V.)

(continuare în pagina 12)

CÃLIN

RECHEA

Mircea Ursache