Universitatea din Bucure~ti FacuItatea de Teologie Ortodoxa Departamentul de Teologie Sistematica, Practica ,i Arti Sacra

Examenul de fmalizare a studiilor de LicentA

Subiecte pentru proba scrisa

1. Tema pentru examenul de licenta - sesiunea iunie 2012 - disciplina: MoralA cre,tinA Etica procreerii umane.

Bibliografia: ~ f 1. Planningul familial ~i contraceptia,ln Anuatul FTUB,200~ " 2. Clonarea reproductivl1 ~i terapeutica,tn "Ortodoxia"2,200S __ 3. Procreerea umana medical asistata, in "Ortodoxia",nr.l,2010. V 4. Etica procreerii,studiu pe care 11 voi da in forma dactilo.

2. Tema pentru examenul de licenti - sesiunea iunie 2012 - disciplina: Misiologie ~i Ecumenism

Misiunea ortodoxa fata de prozelitismul advento-m.ilenist

Bibliografie:

Pr. prof. dr. Gheorghe Petraru, Ortodoxie # prozelitism, Ed. Trinitas, I~i, 2000, pp. 163-166, 227-234 ~i 319-325 (19 pagini); \Ii Pr. lect. dr. Radu Petre Mure~an, Atitudinea Bisericilor Tradilionale Eutopene fala de prozelitismul advent, Ed. UniversitAtii din Bucure~ti, 2007, pp. 576-586 ~i 598-602 (16 pagini); V Pr. leet. dr. David Pestroiu, Ortodoxia infa,a prozelitismului Martorilorlui Iehova, Editura Insei Print, Bucure~ti 2005, pp. 28-40 ~i 54-55 (15 pagini). V Total: 50 de pagini.

Director Departament

Pr.Prof.Dr.Vasile Rl1duca

.? ~. e

CUPRINS EDITORIAL

t DANIEL, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Romine,'Familia C1'eStinii - speranta Ro1llliniei . .. , . ; . : ....... , .. , ' .. , . . . . . . . . . . 3

STUDn SIARTICOLE PI: conf. dI: \asile Citiriga, AntropohWa Irristologii:li p ndevanta ei pentlU

depli#1T!ll conceppilor antropologice ale. culturii secularizate .". 7 Arhim: conf. dt \ilsile Miron, Cultui divin public ortodox. myloc

", de propoviiduire a t/reptei credinle ............. , . , . , ..... '.. . 29 PI: ciint d:r: Adrian Niculcea,$tiinfii i ortodoxie. lncompatibilitli/ile unei

. rela/ii recente. .'. . . . . . . . " . . . . . . . . . . . . . . ~". . : . .'. . ~ . . . . . . . 55 PI: 1eet dt GhOOIghe Holbea., Eclesioiogia Piirintelui DWnitru Stiiiriloae in , contextul eclesiologiei ortodoxe contemporane ............... , ' , 67

PI: leet d:r:.Adrian Gh. Paul. JfaJa, persoalitatea i influenta doctrinarii ale Sfantului Diadoh al Foticeii ....... , > ,

Prows. conf. dt Justinian C8:rstoiu,Locaul de cult, loe al prezenlei lui ' Dumnezeu p al comuniunii cu omul ... , . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

Arhim. dt Stefan ~iirturii literare despre inceputurile monahismului riisliritean .....".,............,......".,',.,',....,..

Ierom dt ~ Goreanu, Organizarea Eparhiei P a vie1ii bisericegtiin. Basarahia, in secolul al XIX-lea. . . . . . . . .. . . . . . . . . . . . . . . . .. .

Prep. drd. Stefan Ionescu-Berechet, lcoana "nef'acutli de miinii!' a lui Hristos, , epifaniea CuvOnhiluifntlUpat ; ....................... ". . . .

PI: drd. Ni~r Sandu, Modele de interpretare a Sfintei Scriptf!;ri in opera Sflintului Simeon Noul1l!olog ..... _ . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

, '. Drd. Stelian Gombo~, Ttlloarea duhovnicetJScli. a Sfintei Euharistii - temelie

a Bisericii, a unitli/ifei ~i a miintuirii omului cu Hristos . . . . .. . . . NOTESICOMENTARlI

Pr. pr(lf. dr: GeOl:ge Remete, Credinlii i confesiune ................. Lect. dr:.~M~pecteparticulare ale relapei.dintre Stat Ii Noile

mqcan rellgtoase .. ',' . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .. PI: prof. dr: Marin Wea, Preotul poet, scriitor ~i folclorist ,

lraclie Porumbescu ........ '.. ~ . , , , ......... '.' ..... .' .', . ,.

92

123

141

149

161

172

182

205

213

227 .l!t....grOf dtJi,j1.IUi~Clonazeq 1'fl,Productiviisi terapeutiCa peiform~ , ... . .. ~ nscun: , ... , .. ,., ......................... , .... ,..... 3.

RECENZII ArIiim. Stefan GufA, Inf/.UenJa Sj'"antului Thsile eel Mare asupra

" monahismului ronuinesc.Ed. \asiliana '98, Iqi, 2007,274 p. (PJ: pI'Qf. dr: Gherghe I. Dtigulin) ......,................., 253

PI: dr: Nico1ae Razvan Sta,A,ntropologia din peTspectiva hristologica -Bazele doctrinare ale vieJii duhovnic. Ed. Arbiepiscopiei Tomisului, Constanta. 2007,572 p. (Coni, dI: Mihaela PaIade) ........... 257

Content .....;..,.........,.,...........,.................,. 2(iO

\11~\t9\ ,

, '

.:'.,

~i'Ji :-' ~;,."':\ ,.1 .~~.' ) ')' ,,' :.':"iH"

' ,', "< ~f! ~ '. , : ,." "'._,1~,,'"

j", ,- .... - -.

~' " . \\ ~ ~

" ~. e :.:.. '. ~.r-it'" 'U; I

?

~@tJ~

. . ....: .....--.......... .-- ........

:l:..

.Ii. . . ''''',t' ' .

,,1.' ~J ,< ' t' ',1 ,. ..

' "'1

,J ' .., tutu' 1.~\0:~~, 't':E.~~ 1 , . ~. I' '1:.' ~. , " "'" '- "~' '\:.1 ...

-. -. S' \'211.~1.1Ii!. -, :--.~ _ _ ~'.- . \,~ __ ~ R\io:gtst:r.rlNr......~_ . 't'ln~"''"I\:tl!r..:;.''

ANUL ux. Nr. 1-2, IANUARJE.-IUNIE. 2008 ,. I .BU'CU1(E S TI

,;~

"232 OR,TO;D'OXIA

apireaU in toate provinemenl4~ iar prw.a sa em SCrisa' CU vervl icolitinea ,:infOrmaPi extrem depret.ioaseprivitoareJa evenimentele istoriee sau culturale ale 'ep>cii San lascriitorii ~ql'carea oolabomtfoarte stnins. ,,'

;In tOate scrierile sale, Iraclie Ponunbescu folos. 0 limbi neaofi, pJastica i coloratiL UmOml.sinitos, popular, folosit cu deosebitAmiiestrie mdescrierile sale ::- ,in special cele peisagistice sporesc calitarea'evocaru evenimentelor. , '. " "

.,Iatil ce serle Dic/i.onarulLiteratJJriiRpmq"e privitorJa rol sanin lite,ratura ~ ."Po:nunbescu ,este' ~ (ijn pri:mii prozatori YQIIli.ni '4in

, Buoovinan15~',;", , ,'.'. "',.,',',', . , RecunosclindU-i-se'meri~le, deosebi~~ plan cultuial, Social ~~ hise

rieese, oonducerea bisericeascl din Buoovina l-anumitin anu). 1896 e~men la, manastireaJ?uina, 'dar nu a reuit ,sa-,i exercite ;fimct;ia 1ntrucat 1a 13 februarie, ace~ian, a mw;it in varma de 73 de ani. ' , ,

. Conc;lnziophd '~' contrihqtiei preotului ,cartunU-:rr8clie, ~~runibescuin cultma romaneasc8,., se pot spune UIIIl8.toarele: . ,'. . A avut un aport~tiallafundamentarea ,idezvoltarea folcloris

ticii roIDine. ,.. " . ", ' . ",' ' ," ; , A~publicisticapoetici ,i desciiitor in Buoovina, ambele,wmte

pe filonul creatiei folclorice romin~, din care preotul Iraclie Pommbescu Ii cules, a ceitetat ~i a preluCrat cu'pasiune, nlAiestrie ,i ales' ~t

, A oonttibuit de aSeineneasubstantia1Ia orgimizarea adniinistratiVi a Bisericii Ortodoxe din BuooVina, care se at1a in acea vreme la inceputUrile sale org8n1zatOiiee.' " ' '.' .' " ," ",,' '

A indrumat ~.CoriCtus en tact; ribdare ~ intelepciune pe drumul.artei Druzica1e pe' geni8lul sanfecior,' Ciprian Porrimbes~ cotriPozitor de muzici coraUi ~otica, populara ,1 religioasa16; ' ," " " ~" '

Pentru impresi61:lanta' sa'aCtivitBte pe tiI.rfun' biSericeSc, ,cul~ social ;i: folcloric. tm:naIjii i'-au adus uncald i binementat omagi~ cind s-an imjJlinit in amil2006, 110 a:ol de Ia trecerea Sa in'hnnea dreptilor, adlugindu-se astfellanumitul ritarede preop ortodoci cirfurari, ca: Simeon Florea Marian; Dumitm FtII'tUnA,Dimitrie Dan, Teodor B~I, Gheo.tghe Ceau;;:

pil~ GheOrghe N. Dumitrescu Bistrl.fii; Ion Birlea; Petru R~,i aIpi.

, ,14. Mircea~O~ tlFeotubD. lracJie Po~~ ~,stJIdeIqii,feolOgi dbt sibhi. 1891~ art. tnJrtropOlia kt:IetiIiIIpi,' aiIDl Iv, m:. 5-6, lnai-mdie, Sibiu, 1959,p.432.-' ,: ; " ,:' ",

, 15~ Ve:zi IJic1kuznd LileraturiiRomiine:. De hi originipti1llJ la 1900; Ed: Academiei Romine, ~ 1919, p. 704. ,,' ,

. 16. VeziDi8c.prof Marin Velea. Cipriim Ponunbe.scu, dirijor Ii compozitor de "fI'IfIZica COrtJIlJ paIrioticil Ii religioasiJ, in GlI1su1Bfsericii, ~'anu!XLll (1983), nt. 6-8 (iun.-aug.1p. 394-401.

CLONAREA !2REPRODUCTIVA ~lTERAPEUTICA. 'PE~O~$rRISCURI"

': Pc. prof. dr. VASILER.AnUCA ;Facultatea de teQlogie oJ.todoxi ~~

, Fenomeri.~lpfin care ocelUla sannil otPQism yin se injmi1te$e'pe cale asexuata, fenomen. pe care astazi n numim, 'lcloriaie", a eXistat de multa ~:J:'" Inna!l!rn, en mult in&J!Ie ca 0IllJli sii, prodw:O u, - clone.

\ Chiar i omul a p;m1ipit c1mie~ 'cu mult'iiiai:itte' sA tie el insUsi resin! do-:. . .~i~ va fi impactu1 clo~ in tot Cec::a ;~, inseaIllllillumea vie. !d!

, ~i la celenterate intilnim mmultire8 min sciziune ai reien~. 'Un!i ~coriili~e inmuItesc prin cizi:wle lOngitudiMlj, uniivienni(rimal. seregene- , reaza prin~e tmnsversala.. Unele specii de vienni POt sa renasca diD. restriri ciae pot ~ta chiVa lOa parte din ceea ce er8.u initial. 0 specie de fumici" numita Wasmannia auropimctatii, se. inmul~ prin e1onare. In cadml aceStei,specii de ~ci, prof~orQl Lautent Kellera constatat inmulprea: pi:iriclonare a inaScu1ilot, 'ca J;ejjlicala fenomeriw,de clonarea

"11!' " , . ',' ",' ,,' 1 'este un reARm@ natural atunci cind ne,gindiril Ia microbi,~tm!.trit2ftJll'Otozoare:J;daute, viermi, ~ci, ~jar semeni hoal.

mOzigop (la ~ Dar? omul~ a-pritctipat clona:rea, ca PC,o inde

Ctre Cit se peate eficlentA l naturaIa, buuyeluJ p1antelor, pnn buta

tre, lIlaI'COtaj ,i altoire,.Jie pentru rej)iOducerea i inmult;irea unora, fie

pentiil'iIllbliliAtafii:ea calitatii lor. Clgnama.,a devenit un fenomen care, pe ,

de'.o parte a~, iar pe de alta,.!.Iiiorea:zA ~umea..' 9:uP8 ce eas-a mutat

din mediul"'iiatura1 in eel =:-::~' in labOrator.Aici,in

, 1.ibOrator, s-a dOvedit ca ea eni a ~e penonnante ale injeriei genetice cuJtvpntaje ~~ebite in divers~domenii. ~ ,i ~l ri~lfi'. ,cele,~mOIte on,. ~'bile. tn fata. ~eI aseIJlC[leasltuapi teo ()gW are de" spus, ceva. tnaiiite ~ ne fornudiUn punctuI nostru de ~ en priviIe lacJ.onare,' vom prezenta mB.i p~ :~em,d .i faptUi' ca.~,numit di}nare; , '. , ' , '> ' "' ",' " ,', " , , '~o~unea,de ~,clonare" eSte de ~mne~Vi.n~de 180 cuVmttu KAmv. -dO"$: ,inseInn8n-a~ramuril~ Prln unnare."clona gefineste 0 cemm: un anmni~ de ceI'iilesau un anumit ~obPnu~cale natUIilll sau ~Ci8lidiIl1I'-o sin..8!u! ce1u1i sau ~smgurorganism (mai pre~ T,'"Oiinp! ce~ a lDlW o~~j)l'()Ce(> de I'5II'O- '

1.Cf. Adrian Bogdan. Czonarea umaniI '.:-~pro #Contro.~'in~'in BiDeticil j,i DreptUrile omulw in Rumi.i1dtz, Comisia'Na,p.onaa pen1nl UNESCO, ~ 2006, p. 48. ' : .. ' '. '

235

"

234 OR'fODOXIA

gal.' "'~':\Cet'caie1ldat'~~.~"afostsa~CZje'erigine.jmti~1 uiziliJpo .ct. J~ in 1963. , ~erformanfele biomedicale obtDlute ~~ ,i, mai ales, cele pro..

Iiiise .aebiotalJiolojille contemporane au sa Be vorbesci despre~ foliriiiDfa clooatii nlll'iUlillU iIi.:mtdiile biomedica1e, ci ~i in celt; politj~ ~ ;::~~~,~~~~~~!menp 6b~p. fP.. 1978'R 'DaVid a scruXPiDa.AiJl The Cl(minf.qf~ c:are ~~riScul inWdiffi 1 '.. Hde clan/,fijDp:~i~~~ ~,!he:130YS from~Jpi#Z!e:zisa 'tlonarea 1u1'Hitlg'...~#DtnntL~,BIade Rumier" !fitiI982a.ratlCunl.E,clOiii:hmana:1uitcaJ}eJMw1eo@ , nate, oaffienn. ~uis L. LaJilOrlcli!.ya ~e,~~ ,,A tori. 'futage:~~"Un r()man de. ~c.1i1J.I!.e, ,ip', ca.tq" emU'ill '. ":! 'un'in~,~,fi.!tca,CXperien~'clonJtii 00Iit.lY a~~i(\p,~, sale.' ,~," ~~'~e este atif de If~~, in~ il1edicu1 se ~~,de.~gristat8.qd~Ju,JU,~se::va'sinucide~ ~ clona xauciae pe nie9i~;.' :"',,:,', '

, ,P'aca~,n9PtWea,, 2::.8 ~lule in:primele i taMe de 1a~ 'iDaintea ni ,. ~elu-Ie e' ., .decelulevor e\IOlua.~9_ziM dis:.Ji.Jut,. ideniicdin ' ct ' '.' in reiiir acostaceeaioo se rea1izeaiape ciile na'fU1:aJA $i ~ duce JB)m8ritia ~ -~~~~~~.~'.~

umU " ,eat cu nUCk;ul iltei eelule ':-=Ji!eti'"bftit iiRfiiid?Sii aI UiiCicelule somatice nlatutl::de 1a alt~ de-faace. d "i:aldivitl ArisimbIul nucleu..ovUl denuc eat; Jasat intr-un'" ;'fu~

-Ziona. onarea 'vi Be va di ." "fleftndsi '!P!!!unembriOtLA~', ' Ya ~ 'tIJUw;latttat rn uteml unei niamcfmrWO!'!!! care?4UP.Ipepoada de, , :~. Varda' 'unei ,ii ~'jdcritice cU~'o.rla care S-am~ltm1I'_~'de!1C~~'"

osCasc4: ll:D. iiUa'ett al,'c8ru.i'Ilq cir6mbiomiat S~ef~1Ii~;. bil DiOdiiciri~piin~AbN,Trebme tetinltt ci-fuZlUb:di ~l~" JLvul ntt n;uHAii !OtdG'U"a.,~ nevoiede multe ~::~ :obji:. nerea 'OUei, Polly lR l~-au,f~ neces.are 2n de tij q4iQl, an fost, realizate, prin fuzionarea ovocitului CD nucleul din celu1a somati~J.7"l'&

o In'OUO X I'A .

~din.,cariI~ .viep1it~~~ implaatatim 13-oi purti~,..:au awt drept,~celebra eaie ~lly):'Patrivitnmi;multor siJ.tSe,~mtretare 'l teWstaJdUmal o!Sciencedin iulie;2001rata 'ere, suOOeS- It aeS!uipro; ctdoUde Ci~esttdcl.:.2%.. Pe ling'll acestea; laclone Be 00fistatA-~ , 'lJOiew,mirtcidilcPBWPP' cum 'v fit; rinichi.t~~divme

~.; iateStinlooate, diabef, 'tendoaB.e mai"Scurte.'telomeri-mai scuqi. (~aratl el tflTSta de 11 ca;ce'~vi.dona este 'eea a exemplamlui de Ja caie's-aieOOltaHlucleul), Co. Bite 00vinte, 0lmI!::e8te mai,bitrina inca JDi~!;.m~~~biiieae:sO%~,

"rm~~Iiit6~L~e1!!l n"" e'cuocazm Ul .'ut:: ~i : =-lQiiit'fa ==~fet'de,mteleir face dtbCJ6iii rttti#C11lj}18f aDI9ine ideptic'aui punct de.eaere geBetic en'" ~.~de celule san ~ IIlitrdin Care' s-a ri;iffiit'spunem,,,a:;idenftc'..~m ieril]iu, se transm:ite'numai irifornmtia aeiretic! ~~ in ':iillcieuf Care a fast im- ,::-pJlUitiit in,ovulul denueleat; ci'i'cea mmsmtiiWiri oompusii mitocoodri,:J!i. 'priele care se g8ses in cito.t?fampa ovtiluluidenucleat. ~utul cito;.

;::;~=~),~;W~1~#~;~:;re~~~:;

~~~~. Acea:sta ~.o.l~onder.e ~cca. O,O:5-O,~% ~ se adau~a

~i 'Sc rdCdtbbifiAtn feriotip cit iDforn1aPa.'~eneliCi adU$l& nuelell, ooatA Co en " ':'care:ci~taSnu{o aSiO'l1rii~"uit ariUlhlitinij) nc;>iiStrQc

, eqpa ~? " '" ., , .. ti',:",~~'r:~ 1.,;" " ", f ' tfui pioIofPce-,em obpTiUta Prin ,acest ~~ llU estti deci '0 c6pie gacti a jiJdijddlilyj CArui8:ii aparpne nucledL'~~'s-a~- iniPal.

, W'ereita ,dintre ~ cIonati ~ clona' ~~~! crotnotmnilg ,mitocon~ cAt~i g,tnrita ~mtapjlrir ~ce,~re ~'pmdnc in J?!2:" _ Obtihm. pm'Clonare.~La acestea,Be ~gi '!Si ~~ifactorul !imP, lar in ~..Q1D1i1ui. dezvoltarea l!ibolQ&icL 'educatia' cultumli. religia" .t\~.a"U, t:gn1jibytie aeitermiiuurti in fi " '< ' 'aJjWii Unei eVen,,'~.cl 'mBane fnclt aventurl .r ,,\~ t' .' vi " '. u

""~ .. -C'" " "! ,,' ",eru~.", ..,' ',' P9"~"'ejui"

p1'9PIiile IQ!,glohe y~ayeasi~~9t;ivei~ SC1,~la~tate,:,JiU

numaiJa :gively,l memoriei si ~njvc~w. a,q;ea ~,~ ca:mcteristicile

personate ale omului, ci i Ja,,ttivcl gqnetic ev~ cIon! umana nu va q identidl CJl nrilrinalyJ. Cp. ~~ pu.tin '~'~'.YO~ desupmviquirea j~IOP:h~j>mooQe""S:oi~ . . ..

,3. onarea mOl::t!.se mfeli .~ tt:Jm~IQ~:=t= tidC(A;DRin v produceriiwti ' e a 1DlOl'. ' honnom

san anticoari, In acest sens a fast nevoie de Q..bJ;inerea unor hibridoni (gene , . ".:...... -; '(. .;'... f.,. _ i. ~. ~

I. Ie clonage umain.queations ethiquea, 'arist2006.:p. S; ':-'

236 Q!1lt1t~O':X!l.l

!!1~'care:s8l ~,pmtnf iv_m: t'!:!~*a(~ ~~~..'..': ~ catoare,de afIt.ic01pla. tmZJrne sau;honnt'Qili=:!ZQ:aJ ~lUlui,~

)e, ~""u_d;gs.~ t':_": .l__ft_L ,,:_"'- .......:_ ...4:_.....-1_" .~ A ~ 9-_ ~n...~..~.Wlit!!e!..~u"lGm.~-W,1,m.Wl~ "m~-At'nl ~:~.,pri,ntI:-pn pmc:;edpn;ebinjc;~ sg@.('U1}~IItk; ~

.' cbimil?isub~1JJl"Pb~~~mi~~_l&~!! ~ din la$l~07

IORTODOXIA. 238 ORTODOXIA

. 239I I

~t:eini fUnd wDetatit in laptekm! aceeasi metodA s-au ob1inut

~pA, interferon etc; Realizarea animalelor ,i a plantelor 1iaJls:.;

genice a fostposibili prininterventialanivelul zigotului: s-a deupatup fragment de ADNI1W4 KWg de. la Institute for Cancer Research. din. Philadelphia, la inceputul ~ cincial secolului trecut auaplicat pentru prima datiJransplantul de !lUCleu la celule de bfoasci te&toasi:'nvc1eu1 mmi embrion aft" in primel!Y zile de ~ a fost introdus. intr-un ovu1 denucl~Un procent de 80010 din ovocitele cunucleu strain obtinute de rei doi wnP au inceput sa se dividt.Q. mici dintre ele dCVenind monnoloci Au incercat sa . ire

o osind ca donoo celule insl'nu au . La.m:iiJ.ocul deceniului at 8SClea a obpnut acestrezultat.JolmpynJgp. ,gperismte1e,prin

.....- .- .

. \ ' '. . ~ (~';

, 6. Dr. Jan Gamel; mml dintre autmii ollor ~ caprelor traosgmice, sc:ria in 1995 cI. din 2800 de ce1ulCH)U injed:ll.te cu ADN uman, supraviquiesc 2500; dini:re-acestea 252 tree ell bine etapa transfemlui hi. ~ purti.toare, din. care se D8SC. I1IlIJUIi. 50 .de vitei tmnsgenicl.

aceaSta 11l8toda'~ continuat (en drosgpfilal, tn'l~Di Bemar:dino,3i ~ au fQlositcelule embrionare de broascA testoasa. diferentiate diu.~ctge ,!edere functional. J.flterior, aceasta qretodA a fost aplicatilla oaie, la y!&! fi ]amaimutj.7. Asemenea ~ente de clonare a animalelor domestice s-au efectuat ,i la noi in tara. en rezultate pozitive: la Universitatea de ~te Agricole din T~ s-au flcut experiente pe taurine, iar latatiWlea de Cercetare ,i Ameliorate a Ovinelor de laPaJas:Constanta, experiente1e de clonare S-'8ll et'ectuat pe 0ViD.e8. Prin acest tip de clonares-au obtinut br~ .achiar mamifere. . .

.In W, presa mnericaIil anunta ci doi saVantide la Geo:rge Washington University, Jerry Hall ,iRobert StiUmap ~ clonat

240 241 o ltrl.' on 0 XIA:

_,' Iatt Wilmut'Jil{~tb. ~la 'ROslin !Institute din ~:au! .e.bf!!1ut dODi ai,,~~i~' din celule emWionaTe,7~a,V0teon.,:, tinua ex:periente1e, fulosind'iluclee dincelu1e mature., UrmAnd !ICeBSUlpt'O-" cec:IutI; atlre1lfit Ga in ziua;de6'iulje J996, qm 5 g.1P.(sAfinaIizeze efortul lor,in:~'unei'oite.. numita,Bollr; ohtinutA ~ trimsfunil'nucleuliril yD.ei celtilc SOIiJatice.~prelevatA:diniJandit.marnaJ'BdDehij) iii 'QVldUl>@

!t~talaltei-oLZigotUl,obtmut:avea fie:dus':la nnlturitate de 'O~alm r'" 'J-, ~,14 _. ~ ..... : .. l'l:.,.~",. ... . , '.1.' .."I . . ,

Clo~~" 're~_ia iPat$ftwtd'W t!iJe:OOt il'~: .' , en ceO ekf'i ,-,.. ... :' , '~'a:' uolica a.'

. , ...,.t'~" ,P _' "~" --', , , . vemt oarte' sensibili, C3nd s.'.ail Iealizat, . ,'Ie clone de,n:iimiifere ~'tband

s-fl ~ roittte senoS" ;'ol~evemuai~lOiiiTi~e'~.'; < ~2uac~~~4f~,"~liIDite8il termenul de ,.c~ ~!cljYf'D ~dei.~ nate prin1ii1ister ere nucleu. DaCi pentru, Gl9lla1'ea rtmJa#nJil1jji~pen

':"~.:.' . "I,:!" .t.. ,:.. l..'.~\~\, ,.....f~.::(

- -

242 ORTODOXIA

ca.peventnaJii oan1eni clopap arpu:ta avea neyoie deprotez.8deiQld inca. din adoiescentJi ~ aT putea fi atini de senilitate inajntea yirst:ej de 20 de aniH 13.

Rata ridicata a esecurilor in procedeul clonarii de 98-99%14.. pntemica mortalitate prematura a clonelor ~i anornalii1e din timpul evoluliei foeta1e

~i de dupli. ~mata cli. nM vehuie fl1cute experiente prin care sa se caute. cJW1ar;Q. ~enilor . '. .

Teoretic vo=:t)ind ,i nuantat cu puPna imagjnatie ~i un dram de sentimentalism, clonarea reproductiva poate fi 0 lupti fmpotriva sterilitatii i'ntr-o him.e in care oamenii vor sa aiba mostenitori numai din sangele i carnea loi:. ~a.strarea in bind speciale a ovocitelor sau a genomurilor anumitor persoane, s-ar putea obtine clone ale acestora, in cazul decesului sau in ggul qjungerii in imposibilitatea de a nu mai avea copii. S-ar putea obtine clone ale lmor persoane decedate in accidente (s-ar obtine un &eanJan. mai ~dinpunct de vedere a~xistentei personale in timp1. dar avand 8ce((!!i yiirsta biQlogic3 CIl pesoana care; 1; apaine genQ!!!ul) Acest tip de clonare ar mai putea satisface setea mitologica a vreunei persoane cU,dare de mina de a trai intr-o vesnicie biololUcQ.. De fapt, toate aeestea sunt pina mprezent, doar in teorie, in imaginatia bogata a unor arti~ti sau in mintile unor persoane en multe posibilitati financiare, dar en puPna minte. Se uita, insa ca12 dopa este anroape identis, nu eRinsa conie ConfonnA totalrnente, adica integrala din punct de yed.ere genetic a cuiva (donorul nucleului) ,i cu amt mai putin copia conforma a unei anumite persoane. "Identitatea genetiea perfecta, in prezent, este nerealizabila", spune prof. Ceorge E. Seidel Jr. de la universitatea Statului Colorado, adaug8.nd ca.: ,genotipul este df;;terminal" tara indojaJa, de &enotip, de mediu, de efectele epigenetice (adesea., de 0 c::omponentj alea~), cbiar de inOO We i de in . ea dintre ace~ti factor,h1n ultimele decenii a devenit din ce in ce mai cl efecteIe 1 enetice t avea 0 influ substan . all caI3C . tere .' Mai precis, jIEtoffi care fae in feI. ineat clona sa nu fie 0 copie reaIinente conforma en originalul sunt Ullllatorii: - .

13. Le clcmage.. , p.ll, Cf. Axel Kahn, Et I'Homme dans toUt t;a? Nil editi~ Paris, 2000, pp. 223-225. .

14. Cf.. rev. Journal ofScience, iulie, 2001 ~ aim surse raporteam dJ. rata de succes in cazul clODlirii este de 1-2%. .

15. George Seidel Jr. AsemibflJri genetice # fenotipice intre membrii setutIlor clo1ll1ie la mami/ere, mRobert Cibelli, Robert P. Lanza, Keith B.S. Campen. Michael D. West, Principiile cloniirii. trad. de N. Constantin, ~tefan Pope.scu-Vtfor, Oana-MireIa Cojocaro, Ed. Tehnicl, ~ 2007, p. 307.

ORTODOXI4 243

clon:are se finalizeaili en genele mitocondriale ale ovocitului i nu en eeIe ,ale nucfeu1ui, (~ se dilueaz8. foarte repede dupa fuziunea nucleuIui eu ovocitul denucteat. ) , (:IDjfectele epigen. 1n timpul dezvoltirii embrionare ,i neonatale exista numeroase eventmente care determina diferenperi fenotipice- la fiinte identice din _ctde vedere genetic. .

~efecteleuterine. Toate metodele de clonare a mamiferelor presupun jon in uteru1 purtAtor, prin urmare, embrionul este supus

-intlnentei mediilor uterine diverse. tindromul fetusului gigant datorat, se pare, unei tulburari e.pigene

yee a fimcpei placen1:a.IS.' . . . @:putjitiile din cadrul procesului de repliere Jkter.IDfuSite de diverse ~~tatea culturaJ.a. ynele efecte ale acesteia pot fi control8te. altele nn. Aaa-zisa identitate intre ~~~r este data de. ceea ce se UI'ID1i{ijte prin elonare. lar aceasta, la rfuldul ei, yade.pinde, pe linga cele de mai Sus, i de mediul in care va creste c1oD.!l. de specie ~i cara.cteristicile urma]it; s-ar putea sa existe identitate intre caracteristicile urmarite, dar multe neasemanan sub fog multe aspectel6.

Cu toate aeestea{ din motive divers~, sunt destui oameni, dintre care ,i unii savanji, care insista peu:tru clQnarea omului ca ~i cum aceasta ar fi marea problema a omenirii. Pe de 0 parte, SG di~mjljoane de embrioni sau mor milioane de copii din cauza subnutritiei ~i a unor ma]adjj diverse, iar pe de alta parte, se preconizeaza investirea de sume enonne pentm ob-perea de clone u:mane.1n ~. s-a incercat .c1onarea ~ umani, prin metoda (Jerry Hall ~i Robert Stillman). In t22a:untry ~-coreean anunta obtinerea uiiiilembrion uman pun elonare vertiCalj(ulterior. u,m,m..J!!U!ri s-a dov~t neadevarat} In~ 0 ecbipa de wcetitori ~-coreeni a anuntat obtinerea unui embrion uman prln transfer de nucleu. 24 nov. ~ cercetatori de la~A.dvanced Cell TpcChnolagy au anuntat obpnerea..tnai multor embrioni clonaP en scopul obtinerii ~i studierii celulelor STEM. Ace~a au murit in stadiul de 2. 4 si 6 celule1 . Jumalistul francez. Claude VoriblO!1, intemeietorul sectei raelienilorz i:mpreunA.. Y. chimista Brigitte Boisselier ~i alp cerceWori interesaU de mesajullui Vorihlon, au iDfiintat iSoci~qlQMjd. dezvoltind un vast program in vederea clonirii omului. Ei au anuntat chlar ca in anu1 2002 s-a nAscut primul copil clonat ~ aceasta a fost dezmintita de revista British Medical Journol in anul20031 .

16. CfJbidem,pp. 308-314. 17. A Way ofLife, p. 22; Cf. Larisa CiochinA ~ Constantin Iftime, 0 vizivtIB asupra

vispi, Ed. Pro Vita. Media, BUCUl'e. 2003, p. 86. 18. Ziand Cotidianui, 23 august. 2003.

244 245 OR T ODoOXIA:

ORTODOXIA

tnteri.gr au anunmt ca au c1onatDfetif.ii. pe lium~en concursul a dona Iesbiene olandezej .A:semenea anunturi nu le-a inai lwit nimeni in s~ Cei care Ie-au fiicut sunt deja cotati: ca neserio~i ~i diletanj:i, meat nici un s~ialist serios llu Ie mai cIA creZ8re.

pate :fiind riWle previzibile.i mai ales cele !g?revizibile cu privire la 42nare.a umanA reeroductjyA, ce1e mai rnllJte state ale lnmii au integis acest Ken de clonare. In anul l.221. UNESCO a elaborat ,.Declaratia universala en privire la genomul uman si 1a IJn;pturile omului" "adoptatiJ!! ..... ". anul1998 deAdunarea Generala a Natiunilor Unite~ .Tn articolulll al aces- ~teiDeclaratii sespune: "Practici care suntcontrare demniti@ umane, precum clonarea cu scopul de a reproduce fUnte urnape nu trebuie accep

.. tate"19. Adunarea General, OMS, in rezolu .. e 50.37 din 1997,i 51.10 din

l.22.8., a afirmat urrnatoarele: clonarea tm erea de fUn uma:ne

este inacceptabiJ' din punct de yedere etic ~i COntrar dempitaJji $i inte

grititii persoanej umane."Comitetul intee!ilivernamental de bioetica

(CIGB) al UNESCO a incurajat statele m re 8le organizajiei "sa ia

masuri potrivite. inciusiy ICislatiye pentru a interzice In mod eficace clo

nares uma.na reproductiva". Statele Iurnll au reactionat solidar in cees ce

prive~te clonarea reproductiva. Cele mai multe state au aat.lcgL~i.norma

tive prin care inteIzic clonares fUntei mnane cu scop reproductiv. In Roma~ spre exemplu, prin articolul1.4 din Constitujia din 2001 au fost.!'.!@:

cate documentele internajionale referitoare la prot

247 246. o .RJT;O DB X.J&

. hi 0azIil unor ampntiiri; Bnibrionui'ifi-W:continua UezvWtareaim ~ wei marne' pnrtiitoam, 4i!.eareva.fi extras])rin cezariaoI. .llupi'llulsfep;; ~,ya :Ii crescuta .artificial~:cimi organelevDl:-

248 249 OKl'ODOXiA

jelor t>aseiorJacopii, accidmte = cerebrale, 1eWmi ale inimjj; .2gJi de,we1e; ~de oomee ,i alteifratamen1Ul en celule StEMneem~&-adovedIt a. avea mult mai mUIterellSite decit pDn intmpedillJ

'- WnleJor STEM obfinute orin clonareaeelulelorSTEM embriOnare.:::. . Pentm ca nu. s-aurea.Hjat perfODJlante pDnntjUzareaceluJ.elor STEM ~hriopare. nu se tie daca s-ar face vreun jmJgres real sau .nu va aparea riscu1 tmnsmi boli ereditare hiar wi .' =lor. Fiind.ES.PQll88bile de;:aen:;;: anumitor;;;i ~i o:::,m~ STBM vor fi ~:WJc. atitde1x?Iile ~bindite. cat ,i de:~~~.stttui meulde a.da.cni vehicule ate unor imbo ada ererl1tare care nil semanifestasera inca: in momentul recoltirii-re.PCCtiyelor celule san en wele maJadij (altele decit maladia de care pacientul trebuie vindecat) ge care sufera donorul: cufn ar fi~~;ancerul.)~ organism Celu: lete STEM au UJ:t anume s illcat~nu se mmn1t:cMca mal mult de:cit trebui~. Mecaliismul re procesului delnmulpre al celulelor STEM nti -este . &nit in! in zeot Qamem de $iioti sint fo8J:teprudenti in aceasta P~ Celulele ~~= WmalTratamentul cu celule ST ~~t un ani i= = ~ EIenu se introduc in organism precum ~JtiJjtatq= JicJule. trebuie evaluatii en -unpptimism moderat. de sub control a

modubri lor de reproducere poatecrea marl riscuri (in locsa. vindece un

organ, Y2I' crea 0 tumoare}. cercetatoriLde ta Umversitatea din Carolina de

Nord au leU@: sa ~hiar omane din celulele organice:"

Daca termenul de c ngre terqueuticii va inte1ege 'mmulQrea eIUlelorS=. :~utet;~ de embrioni umani,~va.ridi~:ez_b A; in daca. va desenma ~ 1 d1reQPn -

Ielor STEM sonlatice ill vederea tratamentelor anumitormaladjisau ~

~ mgane in vederea__ :;n1tJ;:va ridica.:;e J?l'?bleme de ordin..

mota! pentm ca nu e de embOODL NIC!_ acestproceaeu:

nu va fi iJCUi1t ae pro51eme daca. nu se va controIa-procesul de matur:iziIre.j

specia1izare a ce)JJ)~rn; STE~ .. ~ mai alet.. ~leprezenfei lor in

~srmJl pacientul~-~~nu~Ja~on in loc'sa._vindece~ ...

'~ ..

OK:TOD.OXHA

oopdipi yit:reiO mariprodUttive sau surse de-substante absOlut necesare in tnit8Ieaunor bom. la prima.vedere.nare fiirii primejdie. $~aurea1iiit mUlte ~enea. tipuri de clonare, obpmndu-se piniiQ prezent mai bine de3000 de~lante$hmimale1ranS~ce.Oamenii de~ auconstatatinsi caijiiilii ~e-tranSfemte nu furictioneazil deloc sau..!40pti compOrtamente ~

~ fiyorizind, nfnori. De aeeea, Uniunea Roropeana a 1uat.mAAmi seri9assuxmtnl ecbjlihrareacultivarii plante10rtransgeni~ ,ichiartinerea suQ llD eomm] strict a animalelortrans&enice. Clonarea (gri~ar_fi jjpylei) ..!!!! este. ckmt pprob1emi ~inpficA, ci una de onlin moml. Trebnie re1:inut ca ~licarea corecta a performante1or 1:i:in@ce este mW irnportantii deeM. eormanta propriu-zisil. Luind in calcul. aceste considerente . putem

spune~ clonilrij poate duce la reznltate jDgrijorlitoare....~_Q!!..~.=!~o~=;eI1ilite speciilor sa s~4ezyolteinmod vaiiat~ cale naturali. neimbu:nA.t3tind genom ci duplicindu":,] en toote im.~ectiunile lui .,9onarea va reduce variahjUtatea gepctica., cu riscul apa

~ei unci POPuUt.tli ase:mA;nitOare. Cum organismele identice au vulnerabiliw,i indeIltlce1 va fi SUfic!ent un virus MIl un alt gen de patogen pentrn

. a Ie distrugi:zg. ' . . ., ..-. - . ,; F Clonarea poate sooate in evidenti deficiente pe ~ reproducerea sexu- . ata Ie men tine instare latent! san Ie t:empcreaz8.; ~acest sens. DQamna Q.ana Gra:ilcea face UI11l8toarea remarca.: -,&enele indivizilor diploizi se gisese in ~hi. Una dintre cOpii poate fi ~iti. Produsul ei nu serv~ ~smului. In general, daca. cea de-a dQAAcopie este nonnala. atunci gena defectil im ya ajunge sa. se exprime, sa. se manifeste in fenoPl'. tn cazul orga:rdm~lor haplojde aleciror gene se gAsesC intr-un singur exemplar, functiOOw defectnoasi a CQpiei jmice nu mW pcm1:e fi ,. 3CQperiti"sau OOntracarata..Ea se va npima ingvitabil jn fenotjp. jar individnl care 0 va ]urta va mpifcsta dcficienta c:mes,pUIlZiltoare finlgionarii eronate a unei asetnenea gene. Partenogeneza nereduc1io~ cea ~ de clone,

-.~ din _....t: 1 d ., '"27 .llU Itweta ,}QLLe e pIlClDl . .,..'" ,..iJonax:eapoate!g,lArura ~mmtul normal in ~de~

@!C wpan~nemajffiDd nevoie d7doui ~e.pentm p~) . . .. ;.. . Embrionu! uman _AU va mat fi materializarea transmrtcm VIeW m dra

,Soste ~ prin arasoste. ci vafi un simlu proaus de. JabQiitOi, iarJiiPiliiI nascut va Ii ijlriil asupra demnitapi ~ nu nu:mm. Cl ~a atcil~,incil din

-rp:om.enrut coriceperii sale On caZul in c~.inaiiite de ifi conCeJn!t.se ., ".. ' .~" ' '. . . . "-

- -

251 250

ORTODOXU.

negociazi 'Calitaple pe care s-ar. dori sa Ie 8J.ba), ci ci a fostmci1lcat:a pur ~ simplu dincauza eil el nu mai este produsuldezvoltarii hbere a'datului geneti~ ~.cum a n1n~rovidenta diViria; CI ..:n aoresc 61::_: ~. Sevo1'l>qte atit de m~t aespre Di'iPtnrjle omului ~i chiar.ale . _ onulqi IPDi'D, dar de fapt i Be incalca acestuia dreptul.Ia dezvoltare Iibera ~i esteJ!!S in situapa de. a fi creal indqpendent de arlce legaturi fiin~, de orice suooIt de filial care l-ar integra in istoria umaniWii in mod firesc ~inatural. Nu putem iCtuaImente ~alua 9CU1, stresul si chiar frustiirije ~

'':7i lui copll care va realiza ca ~e doar 0 copie a unui origina!, nu asa' cum sunt ceilalti oameni.., ' ,.,

Qoparea va geiienrproblem.e de ordin J.lSiho..social si de ordin iuridic, detenpinate de caJitatea mporturiJor de mdire8cl= en IDilIW! sa (care-i RQAte fi si sorA i Inmica), pe de 0 parte, saude ~e pe care mama!;Va avea, vMudu-g.,1D pIinIi....."""'I1!!. vli?jjpdq~':t increstere. . :RiscnJ pierderii cimtm1ului Pl'OC"ed.eelor de clonare este ; nimeni nu

poaIe iiIl'B,IIta. ci nu exista paranoici carepot folosi tebnolo;i: in sCQ'Piiii. anouna1e, ca nu ex:ista ~ care comercializeaza. orice, .calinii vor fi p~i in situapa ~ creezeS1iI)IiIJase ;au subclase biologiee prin~ea anumitor tipologii de oameni sau prin interyenpa in aenomul imlan refu':' zjnd dnaltu1 fiecAmja la un Yilior deschlg28. .. . . . ",: ,. Ris'?UI.crei1rii de tulburarj datorate reactiiIor pe care eeiliilp OameW .le

vor a'ye.a filtJi de cJooe; inclusiv iudele acestora,. este totatat de...Ial.'- '. f C10narea ar pemllte honiosexualilor ~i lesbienelor sa aiba,wpii(:tara

sa"se ia in calCul intentia pecare ~a 0 an atunci cand voraveaun copil, ~d eil homosCxualul este iP~ .' .. '. " .

. Clonarea acreat ~i QI'etazii tiinte geniee~ en consecinte' care .!!!!. sunt complet controlate. . ..,' '_'

Clonarea repiuductivi va expune s,peciiJe Ja riscu1 ' consanflVinibl1ij, en consecintelecare'deeurg din aceasta: riscuI de a'fi reprodusi indiviii cuboli

.genWcC, boli IDetabolice (Xc. : : " . . '. . Q.enitorii --. VOl avea Ui8Clii :nepretriimfy cind vor vedea ca pil:!priile ~.~ Ii inaptitudini vorfi muuduse fi dose mal dep8rle'de.clonA. . Clonarea.desfifutearA unp.!!ncipiu de ba7A mevolupa-genetica nor

I!D!!la YDui !W!!. ~i cIonGi ~(~ ell ==alul rennie adus de ovul1rebuie sa fie maiJiferiCe eel adps de . r:. .matozoi4).EaY.!instrumen~inmod radical. f~a cirei ~ va fi profulid afectata de ~ ei 1a statutul de dgpatn&r: de oVule ~i

-:mama" purtitoare'sau utet in folosul altora. .' .". :. ."" . ,,,;" . :;:1 28. Dt EmmanuiI Grip Stoicescu, 0p. cU., eadem loco.

TOR T'OD'OXIAI: , ' , Clon.ama ~.facilita !!!terea unor fiinte umane din oameniearenu auexistat'niciodatl PI!!! preJ:ucrarea unor ovogoni' de ]a avorturi si cultivarea lor,in medii.artificiale.. . .,

Qonarea va stimu1a tru:fia p~..anumitor indivizi sau vacrea ,visul s4 Be'indeirtificeperpetuare8~1iiipului en nem:urirea sufletului.

, Pentni toate,ceste riscuri si altele inal :neexpuse ,aici ~i inca. nebanuite, 'personalita.ti ale lumii tiinti:fiee, politicieni, organimli nationale ~i imermq;ionale au~ fi ~b cloml'rii. Sunt state care ~ lege, au interzis' arlce'fonni de clonare umani ' , 'altele au;; a~cuanu:.. mite restri .. 'ci1 ~Scotia, S~U.A). ~67 de laureat:iai Prem.iului Nobel au cemt Congresului 8J.Derican sa, nu se bloclieZecercetiirea:dom:FJ doniri;. Cony.entia de laOviedo (1997) privind Pturile Omului i medicina, care conjine un act adiponal privind interzicerea totodat! a clonlrii fiinte10r umane, vii sau moarte-, a fost rati

-ficat! si de Rom8nia in anul 2201.

1ri conc1uzie, putem spune urmatoarele;

1. Oamenii de ~ trebuie sa fie animati fi de idei morale, ~ut fiind

ca aplicarea corect! a unei performante stiintifice este rom importanta decat ]!CIformanta insasi.

2. Trebuie arAtat respectul enyenit pentru om: nu ar trebui puse ~ practieil descqperi:rile t:iiDtifiee inaipte de a fi ennosente toate COD secinlele care decurg din aceste descoperiri.

3. Nu este recomandat sa se intervini asupra calitatii si fonnei caracteristicilor omului decit en SCOJ) de preventie si de terapeutic, altfel se va deschide calea spre societi1t:iin care discriminarea geneticap eugema vor--. :Ii la etc acasi1, in care Be va predefiiIDiDi dezvoltarea indiviauala, nere

...~ectindu-Be variabilitate8 umana. 4. 1IebUie sa se respecte variabilimtna geneticaumana innumele Drep

turilor Omului. Omul nu trebuie redus la nivelul unei simple cifre sau parametro genetiCZ9. .'

5. Trebuie..sa se respecte saqaJitatea viejii mnane: .!!!ma umana de Ia concepere pilla1a moarteeste 0 existenti ~ilI~~G!nlocui~ ea are ..dreptmj fi obligatii specifice. De aceea, Oi'iCereZolUtie liticl sau ~ la!:i!i.care se referl 1a problematica biODiediCmei}j!ibnolQa;iei medicale, 6iOtehnologiei p ingineriei genetiee trebuie s4 respecte derpniflt.ea fiintei umane in oriee stadiu s-ar gisi aceasta ~i la orice virsti biologici...Dwnnezeua inscris fiinta UlII8Dl in.interiorul unei1e~ care nu poate fitIiiiii

~ :fibil riscul mutilirii profimde a omului. BI.Serlca nu Be opune per29.lbidem.

252 ORTO'DOXIA:

f0rm8ntelor biotenhnologiei,' dar.a1:!:a8e atent.ia factDrilor ~ca's-ar Puteaface greeli care at' costa'foartemult~~liiIlri~~ 1ifica nu va lua in caIcul i conside:remele morale fi, mal ales, ~ -om~Hm ~?mentul .. Sile ~p4iLUamoam).concepem.' L ."...

l"'fenCIrejpetllru moment suntem dmw:te de m tiZi!1J':'t ~ Y!!J8ll.e rq,roductjye, atit din motive ,tehniee. clit ,i din motive politi~ ~ Clonarea umana terapeutici estegmcnratiJ CIt ~ de eficienta celulelor STEM grelevate dincelulele Deembrlonare. Smt, iDsi' p ~_ die pentruviataumanaplantelesi atrimalele modificate genetic(supuseprocewru c10nArii molecu1arelpe'care Ie folosimin alimentape . .hi ultimii ani mulp speci~.ti,de pe mapamond au a.riitat consecinjde grave la care se expun COllSlltnatorii alimentelor care pravin din plantesi animale .modi:ficate genetic. -

?-;.:',; '.;.'

J

" ~..~"""1':::' <

1 RECENZII \,

I',.,'

, Arbit:n. Stefatl ~jnjl~ $jantului,Vasile eel Mare asupra ~~ismului rom(jnesc, Ed. Vasiliana '98. ~ 2Q07. 274 p. , .". IJ ".'. ". . .' " Plrintele'profesQi COnstantin Voicu" eel care a propos ~. a condus ~

Iucrare de dOctorattn teologie. are un prim merit in indmmarearealizirii ei: In aCest tel ~ datprllej UDUi cercetiUD.t; format dejaprin douldoctor8te, $Iixwerla.lizeze pnr-o Iuc.iare de )'8loare 0 idee de exceppe pentru tiqJuri1e noastre. Astfel, neour:W1tate sA1:b4torirl ale pidronului. mci:dtiltilor de teologie. hramuri ~ traduceri . patrlstice, edi!ii. de p,ravile ,.a. intrePneau in chip di:fuz. 0 atmosfera duhovniceasca l?inefilcatoare in legituIi. en dominan1a viePi SfiDtu1ui Vasile eel Mare;

Din,puIlet @. veQere aI iQentificir:ii unor sentimente nedeplin coniurate ,i ale Uno! apoftegine ftagm~. cititorul ii da seama dI. autorul proiectUllJi de faJa eSte un moJUili:Acesta a eugetat ~ a simtit en mult inainte cele sCrise. Cartea tc:>flecta. ~ada!. 0 expeiienta evidentl de viata. Plea cuviosul Arhimandrit ~tefan

~ iDBu$irecllnO. incl dinprimele pagini caa scris despre viata ciI.ugIireaScil nulnai dJ,Jp4 ani dezile d.etrti.i:e a ei. Sfinlia Sa~chiar ci: ..voi mtTr.ede Ia scriereaunei ciixP: despre modul in care am simtit,i tn1it monabiimUiJ~'--:--~-

Cuo astfel de solidi. $i claril. pozijie de cereetltor. autorul incepe s.li e:tjmn8. aProfundlriles8le &supra: bazeloi- biblice ale monahismului. ;priinelemarturii Ie extiage din VechiUl Testament: legea ria.zireatului, putemicul SimiSori, judeCatOrul Samuel, Noe, Moise l1i IndOOsebi Proorocu1llie~' . ..' . Din'Noul Testament suntevOcate cirePt mddeledeinfi:'ii:Da:re'l1i de forme de

celibat 'CIeI:in: uhnltorii: Mantuitorul, Sfintul Apostol Pavel; grupul vaduvelor din prima' oomUnitate ieruSalimiteani, fiieele familiei diacooului Filip ,din Cezareeh,.feciorelDicii din capitolul XXIV al ApOca1ipsei: . ',' . .

Evi

pro prof. dr. Vasile RtiDUCA

PLANIFICAREA FAMILIALA ~I CONT,RACEP'fIA

literatura: chjpezi de specialitate exist! prescriptia unui ptqJarat Igrti:;:Dd djn 2700 a.Rr. rgpirusul egiptean Ilm:i sau Kabun (aprox . . '850 recomandl diverse paste _nale cu efect contraceptiv sau avortiv; papirusu} Ebers (cca 1550 a.Rr.) recomandl paste spermicide. J!ractici similmse constatl ~i in spatiul indian. ',' in literatura .m;rm-mrpapl de specialitate (,,Natura femeilor" ~i ,.Bolile f!!neilor" din sec. V a.Rr, apartinind Scom Hipocratice, .Jstoria animalelor" a lui A,pstotel, sec. IV, ,.[storia natural!." a lui Pliniu eel Bitrin, 23~79 p.Rr.; Iiistoria Medica a lui Dioscor din Cilicia, cca 75 p.Rr.) relateazi cAlyril,i con!r8csotia se pmctieu in mqd curent. Soranus am Efes (fast medic la Roma intre anti 98-138) in lucrarea .,Ginecoloeia" prezintl toate cunostintele in domeniu din vremea sa; ba, mai mult, clasiticA ~i ~ metodele contraceptive, flcind distinclie intre metodele QIJtraCm:Itive ~i cele avortive .. PiaCticile anticonceptionale 8i avo~preluate de romanj de la greet) au dus la un moment dat la dc:;popularea masivl a Romei. ceea ce a flcUt ca autoritAtile sA. la 0 serle de Ow in vederea cresterii demografice ~ l!!1Jg., in anul 81 a.Hr, Lex Popeea, anul9 p.Rr.), mlsyri care s~au dovedit de Capt ineficientc., - '. .

Sootiul ehmic nu a fast ocolit de aces~Ci; in Sfinta Scriptuti insl nu se mentionea2'A ddt cazul lui Onan sit, de altfel, cu moartea de Dumnezeu (Gen. 10). !diP lui Moi~ orice formA de omucidere, chiar pru!lcuciderea, iar mult mai . Sf ,. Pawe! va atrage atentia credinciofilor cI tratamentele cu scop avortiv $i coqt;pcentiv sunt pIcate care ~xclud omul de la impIripa lui Dumnezeu (I Co{::. 6, ,2-1~zitie foarte c~cI: ele sunt pAcate graye care comport! cele qi &rele fonne de pemtentA. Pentru lwnca mgdemI sesularizati interesatl de sexii81itate ca obiect de consum, flrI rise ,i fibi scrupule,' disciplina Bisericii .

termen en

la cel social.

avortive ~i

prin cre~ social ~i

~avea drept !D!!t!..

523

promovat ~i Jll'omoveaz! diverse masuri Jtivind reglarea natalititii si planificarea familialli. M8surile sunt de doul . avortive ~i contraceptive. Aceste masuri ridicR insa probTeiiie

~ atunci cand sunt evaluate din perspectiva Revelapei ~i :a iepi umane, sau chiar din perspeetiva conseeintelor reate (pe ~CI1 uW scurt sau mai I in viala de cuplu familial i in viata feineij,.

iisurt e e anificare familial venind din medii politice ~i medicate, ~ cont de invii tum Bisericii. Sunt cle, oare, nevin ovate atunci cand

:.. u!m viata~! mult mai profund deem: din punct de vedere ~Mnnl1T8.fiC ~i social? La aceast!. intrebareincercam sii raspundero iIi cele de

anume: (Miisuri contraceptive) (dispozjtiye intrauterine, pHula de-a doua zi, ~Iantlrile subdermice, contraceptive - de fapt contragestive - injeetabile, pilule anticonccmtionale orale, pe bazll de hormonj). Ceea ce nu ~tiu cele mai multe dintre utilizatoareale acestor metode este faptul CR aceste metode de planificare a n~erilorJ!.,u sunt anticonceotionalc, ci avortive: ele impiedica ilidarea ovulului fertilizat, provocand avorturi precoce; Cum avortul este un ,iieat u Biserica nu este A ce moment s-ar roduce.

... Mlsuri pro riu-zis contrac 've Acestea sunt fie praCtici care produc bariere mecanice sau chimice in calea fertilizarii ovulului, fie metode 'Chimic-medicamentoase care actioneazA la nivel hormonal, fiernetode care realizeaza sterilizarea prin interventii chirurgicale (sterilizarea. vaseetomia. ligatura tubari. histerectomjli).

Nu intra in obiectul nostru prezeritarea in parte a fiecarei metode ~i analizarea avaniajelor ~i deZavantajelor acestOra. Ne intereseaza sa facem cunoscut purictul de vedere c~tiiJ. referitor la aceste practici.

Creat "dup! chipullui Dumnezeu" {Gen. 1, 28) ~i chemat la asemana~ . . rea cu Dumnezeu,,..2!!!!!l este o flint! comlwitatj... AceastA calitate ~~-o

exercit!. nu numai .!!! societatea mare, ci mai ales in cea miCYnumit!. famili in nnrarlj Omi! a fost creat drept cuelu conjugal nu pur si simplu blrbat ;;i .~. ~i ~easta, pentruea _Dumnezeu ,p-l fereasc! pc om de singqr!tate".21n momentul in care Omnnezey creeazi femeia si i-o prezint!. priniului om, acesta isi descoperl propria-i barb!tic;:.recunoscMd-o ca fiind aItcineva. egall co el si in acelasi timp apartin8ndu-i (,,lata os din oasele mcle si carne din carnea mea') "BAIbat ~i femeie i-a tacut pe ei ~~ i-a binecuvantat;~i a. ch. nUDlelelui om (Adam)" (Gen,: 5, 2). ,~ este..2 unitate completA. deci chip al lui Dumnezeu. pentru cli unitatea sa de om se realizeaz! nu in duaJjtatea. personal! neunifOl1llA, ci comPlementarii de biirbat

.

2 Pr. Prof. D. StIniloae, reo/ogilJ DogmIlJicd Ortodoxii, vol. m. 1978, p: 180.

5ZZ pr.pro! dr. Vasile

nu mai constituie 0 problema. Si este ~a. pentru ca societatea modem' si .2.0Stmodemi nu-~i mai pune foarte serios problema unor rap:

cu Dumnezeu, nici problema implrlpei lui Dumnezeu, nici a stlpanliifj;';j

Dumnezeu in noi~i, cu atat mai pupn, problema finalitAlii viefii afective ~,

oersoanej !lmane (mai' - .. \ - Daci in lurnea ~~i cea-mcinevali a exiSt8.tun anumit control gl nllterilor ~i practici contraceptive, ele nu au constituit un fenomen de mMi

~i nici preocuparea !lnOT institulii publice, ~a curn ele sunt in zilele noastre. Pentru ci astlzi se cunosc mult mai bine, atat efectele, cat ~i riscurile !Ianumjtej planjficlri familiale ~i ale contraceptiei. Bierica (poate singura institupe care proclam1 apararea vietii umane sub toate aspectele eD trebuie sa-~i spuni cuvantul cu privire la planificarea familiala ~i Ia contracl4lpe una dintre metode)e priD care se realizeaza planjficarea famjljalii .

. ,,Planificarea fami)iall" (Family Planning) I este un ~ificatii multiple. privind asigurarea elanificata i cOnstientj a u~ilor. Planificarea familiall se referi atit la aspectul biologic, cat ~ Daca pe plan~ el se referl la profesie, la calitatea muncii, la casatorie, la asigurarea locuintei urmasilor unui cuplu familial, pe plan biologic el se referlla reproducere, la ll8$tere ~i mai ales la modul controlului acestora.

.in cele de mai jos preocuparea noastrl nu 0 constituie aspectul social, ci cel biologic, de~i !!IIs"u) 'ASW este cel care determinl in cea maj mam masura atitudinea fatA de consecintele bjol02ice si morale ale planificirii familials

Aspectul giglggjc al planificlrii familiale se referl exclusiv la reglarea fertifititii wnane in sens cantitativ (numlrul si momentul nasterilor) ~i in sens calitativ (sAnltatea progeniturii! determinarea sexului etc.) Or, reg1area fertiljt8pi, indiferent de motivapa acesteia. presu,Pune..!!lAm!!! care privesc atat fertiIizarea naturalii sau artificialL cat ~i masuri contraceptive.

Planificarea familiall este 0 realitate in orice societate ne-am gasi. Numai ipocripi ~i iresponsabilii nu-~i pun problema planificirii familiale. Plrinpi responsabili trebuie sl gindeasci la sAn!tatea fiilor lor, la educapa ~ la asigurar:ea viitorului lor. j.siil"'i"M cresterii ~i educatiei copilului sunt

=Qbligatii sacre ale parlntelui. Ele rae parte din .Qrepturile fundamentale ale omului. inteleas! la Divel macro, P)anificarea familiall este glindit!. ~i in perspectiva eehilibrului prezent si mai ales yiitor intre resursele economice, RO)Uarea mediului ~i crgterea demograficll (la fieeare 40 de anj pqpulatia

J?lanetei se duble8Zl). Pomind de la constatarea siruapilor sociale create

demografica sau luand in considerape alte motive de ordin

I CooceptuI in sine a Cost foJosit ~ prima dati in decembrie 1913 in rm.m 71y: WO!!!/J!!

~.~ de Marpret Sum. Mcriti ma1fioiI8l a aceasIl

cuvintelc "No God, No Masters";.

S24

femeie"). Faptul cr!?8Pei omuIui ca bArbat i femeie eifu :rnmn.-..... .iJlstituirii tamei cisitoriei si al constituirii familiei. Familia p ~

lu este un accident social. Dsihologi, mai puiin unul strict biologic, CDlar daca presupune 1 cyponde n!:!!! 'Sic, psibo-afectiv ~i sociaL .. ;;. Dad tine de ontologta~ui ca acesta sa nu fie sin..a!!r. de ontol~ :

lui tinand ~i ynirea eu Dumnezeu, urmeazi ci scopuI fundamental, a] ; cisAtoriei este realizarea acestei uniri. sotii conlucrlind unul cu celilalt in iubire in vederea acestui scap. Expresie a luptei duhovni~ti in ciis!toria oeupl \!!!. loe central in cadrul experieotei duhoynice$i ~ este loeul unde omul invatl comuniun~ aacrifieiul ~i generozitatea ~i unde in~lege semnificltia profuDdi a cOiii'iiiifunii, a respectarli celui de 1lnsA; el ,i a generozimJii. N8terea de prunci (Gen I, 281. face parte integranti din sensul existenfei familiei ca fapi. ca eveniment istqric. soeial ~i mai ales :9ntologlc. flii'i ca sensul familiei safleredus ~i ;estrins ~d exclusiv la aeest aspect. Sf'antul Pavel vede relapa dintre bArbat si femeie ca pc 0 mare Iaini, in Hristos SI in BjseOe!, functionand dup! modelul re]atie~ ,Hristos si BiseriQ~f. V. 22-33). . ,.

De-a lungul istoriei. Bisericii, lIDii..S..criitori ~i .f.arinti ai ~isericii au accentuat mai mult sau mai putio latura reproductivi a institupei cisitoriei. Astfel, Clement Alexandrinul, Origen, Minucius Felix, Lactanpu, ~ Ieronim, Sf. Ambrozie, Fer. Augustin sunt de pArere el scopul cisitoriei este Dlgterea de prunci.4 Dincolo de faptul ci acest~unct ~ yedere era in.fiuentat 5i de dndirea judajcA i stoici (Musonius,z Seneca), el reprezenta ~i j)()zipa oficiall a Biserieii care se confiunta cu sectele mosti care, pnn forme de ascea exageratA, se opuneau inmul:i! neamului omenesc.l:>e aceea, jliiSUrile contracePtiye sal! ayortjye~iuzat" ~!8te. concubine ,i in rela,tiile extmcowuples emu a:9IUih"F qimei.6

In ceea ce priveste scopul cisitoriei, in~lul al IV-lea, Sfinpi PArine din Orient privesc lucrurile mai nuantat Spre exemplu, abstinent! in cadrul .. piis!toriei este recomandatl mai pulin categori& mai ales ci ea flcea parte fl din voturile pe care Ie depuneaY arlcppi scc;tdnr de origiue posticll, critj_mai devreme de Pirinpi i Scriitorii apartinind secgJeJot II !jli III. Va fi cultivatl ideea ci' rostpl clsltoriei este viata de comuniune a soplor intemeiati. pc iubirea lor recjprocA si pe dtJtaostea pentm _. rod at acesmi jubjD.

S-, Qrigope de Nyssa va spune in acest sens: "Trebuie sa dim intiietate ) Ibid__ 4 C Jean-Claude Lan:het:, Etica procretJliei in inviJllitura SftnIilor PiIrinP. !rid. rom. de Mlrilena Bojin, Sofia, BllCUl'qti, 2003, pp. 47-70. .. 5 ce. A. Me. Laren. Hisroire de fa contraception, Paris, 1996. p. 96, apud 1. C. Larchet, op.cit., p.. 76. Athc:oagoras, .4p%gIll n. 3S; Sf. loan, 0miliIl a Y-a, 12 in Galat., 0miliIl XIX, 1, etc. Sinodul al VI-lea, C8IL 101. .

lfittilicarea familia/a ii contracep{ia

7 Desprefedorie, VB, 3. Ibidem, VII, 1. 9 Devirginilllte, 13-14; 15,16,19. 10 OmUli fa c4slilorle 1, 3; DesP"ffeciorie 19. II OmUiila clUcJtorie 1, 3. .

525

12 Omilli dGprI!.' c4scJtorie 1, 3; Cf. J.C. Lan:bct, op.cit., p. 85. . .. . '. 13 0mUii de:spre c4siitorie, m. 5; C fi lbiJem, 19.25,26,27, 33; OnUfii fa Facue, XXI, 4. 14 0mUii fa I CoriIIJe1Ji, XIX. 1. 15 Despre vIaItz fuiMoise, D, 289; Cf. ~i DespreflllCiorie, VII, 2. 16 Omilii fa Matei 28,5 . . .

526 pro prof dr. Vasile

Contraceppa fi epoca moderni

Sexualitatea umanA. nn este nliinN un simpin instinct, fie el fi reproducere. Reducerea finalitipj funcpei sexualititii 1 a fost 0 ~eaIj. chiar dacA. uneori a Bisericii. -~xualitatea umanA. este 0 funcpe a personalititii care, llnplinindu-se co Iementar in institu . a sacr! a familiei este 0 cale de apropiere de: Dumnezey. este izvor de sfintenie, ceca ce nu poate fi simplul instU activitate a anonimatului firii cu efecte precise in viata organicA. sau psibismul uman. Cuplul familial credincios poate face din manifestarea co!,!lPlementad a sexualittpi celor doi soti a1tceva decii.t ceca ce se cOl1S1.lDJl i se realizeazi prin aceeasi funcpe in lumea animal!. -

Emancipat fatA de Biserica, fatA de moralii ~i fatA de sublimul funcpei sexualitifii. omul modem a inceput sa vadA 1Cea.sti .fimcjie ca pe liD jnstjDkt ..PC care-l pop suprima. i1 pop supralicita. il P

528 529 pro prof dr. Vasile

9!icarei discipline specializate, a eticn .,binelui cOPlWl si a legii'..20. i.ntime dintre sot Ii sope. consider! Evdokimov, pn de Taina cisatoiie~

nu este recomandat nici duhovnicului sa intre,,21.

- Evdo!sjmqy $IIP- orice atitndinc caN

_I in actul procreIrii. Nu natura este cea care persoana umanA, Procreatia yolllntJu:i..este CU mult ....-. "'33!I-'1;LtVU..A datorati orbete haza.rdului, eel mai adesea neprevazuti ,i indezi:rabill L; procreatia nu poate fi dec8.t priD rugiciune... ~i nu deteriiiliUlt! de momentul prescris de natmj Tubirea umana inaitA flZioloa;icui 13 njyelu! damirij duboynjcf$j reci_ irobogateste toat! vy cu armoniile sale. lI.l.bi.Da include aceasta din Ul1l1! nu 0 defineste pe prima; nid nu 0 epui iar omul trebuie sa decjdli en lin ~i snyerana sa ! Dumn---ezeu si a tamei iubirii',u. Deparre de a recomanda mijloacele artificial~ sau naturale in vederea planificiirii familiale. intr-o lume in care se pun Ia dispozipe tebnici avortive ~i contraceptive san se dau relete co acelqi COp, EvdokiID2v recomandi .,stapanirea duhovniceascli'.n a sotilor. Mitropolitul Hrisosto.ilPfiris va critica vehement punetol de ~ere .!9manO-C.1ltolicS

-enclclica llumanae Vitae privind procrearea ~i modalit!p de limitarell: acesteia (care J?!!SUPun tot respectarea ritmului naturii). ~ iSsostom ~e ideea ca legea natural! ar fi un cod impus de Dumner.gt

mtelor umane . gMt@ este locul unde natura se sfint~ prin unirea c!,l !lristos ~i unde sotti decid toate intr-o hbertate aproapy Bri de 1ll8lltini. Mitropolitul Hrisostom consider! c4 libertatea omeneasc4 este produsul sinergiei dintre om iDumnezey., preciziind ci ,.nimeni nu peate specttica loCul unde sfirseste libertatea umani ~i incepe voin@. diyini. Sinergia inseamna colaborarea fiiDtelor mgane ell Pumnezetl in cODtinuarea creaPci

t~. Mitropolitul Hrisostom consider! cli partjcularititile vietii sexuale Jrebuie IMate Ia latitudjnea sotilo(l6, fiind primul toolog ortodox care

IID>Pune utilizarca anticonccpponaielor de ci.tre sop in sitnatii speciale27

f!nctul ~~ at Mitropolitului Hrisostom. ernis acum mai biDe de ' 20 de ani, este nnul cu adevirat indtiznet. A fost impartasit si de alii teologi din diaspora greaci (D. Constantelos ~i ~ Harakas). El pnpinge libertatea

'20lbidem,pp.241-242. ' 21 EI citeazi prac1ica Bisericii Ruse, expusl de pm!I:ul V. Palakkovslty in lucran:a Theologie du peche, DescI6e et Co. Paris, 1960, pp. 507-508, potrivit cireia problema relaJiilor dintre soP nu tace obiectul anaUzei ~ aprecierii duhovnicului, Ibickm, p. 242. II Ibidem., p. 246. '

23 Ibidem. .

24 OIrysostomos Zaphiris. The Morality ofColllraception: An Eastern Orthodox Opinion, p.

685.

15 Ibidem., p. 688.

20 Ibidem, p. 683.

27 Ibidem, p. 68~. la Basil Siaa, Eros Ji traAf/igurwe. ~ Alba-Iulia, 2001, p.

206. .

530 pro prof. dr. Vasile RiDuCl

.

"

.

~ . Pe baza bibliografiei de specialitate, tar! a intra in am8noote, este de datoria noastra sa facem Coooscute rog_tele concrete la care se expun

femeile care, cu sau fiirA voia lor, ~ sa foloseasca metodele contraceptjve

fie pentru rezolvarea planificirii familiale. fie pentru garantarea ~

situ!Pi in care sunt reduse la Divelul de object de placere pentru bUbat

OImQ!antuQW sunt ~Cl capsule din plastic. introduse sub pielea

braMui care ehOgeaza 0 cantitate redusl de hormoni. Hormonii in~

mucusul cervical blocAnd intrarea spermatozoizilor in utero Uneori blocheazi

ovulatia. Efectul dureazi 5 ani. F.ertilizarea se reinstaleazi dypi ce capsy1_

sunt extrase din utero Dar, provoacli si schimbliri in ciclul menstrual;

0Qjsoozitivul intrauterio Uteriletul) este 0 micA bucatli de cupm sau ~

plastic ce are ~ ea fire de cuoru, Este introdusa in uter prin interv~

liie'afc'iia. Corpul de cupro emite riwc in mediu! uterin intre 5 ~i 75 de !!!8

de cupru ionic, dQP suficienta pentru impiedicarea nidlirji. Produce.dureri i

.9JIQPct ~i sangerare mens1ruaii mai aboodentli precum si actinomjegzl

~~i leziuni intrauterine. ,mventat in SUA., steriletul nu mai este folosit

~mericani din anii '80. Este.QJlOrtat insa cu sucres in alte zone ale lumii.

G'Spennicioele ucid sau imobilizeazi spermatozoizii, dar pot provoca

jritatii uterine, igfecpi ale tractului urinar.

ilomavirus. vimsul herpetic, virusul bepatitei O. Se ~tie ci papilomavirusuI conduce, in cele mai multe cazuri. la ru>aripa cancemhii 4,e

1 . . .

,,19 ..elL UleIJ.!!

Cerceti:rile prezentate la a treia conferinti europeani a cance11liui d~. sin au arlitat ci riscuI acestei maladii era cu 26 % mai mare la utilizatoarele .

decontraceptive, in comparape cu femeile care nu utilizau pilulele. Iii acel~i timp, femeile care luau pilulele de mai muit timp aveau un risc de pin! la~de a dezvolta aceastli boala. Riscul eel marmare la cancer de sin it aveau femeile care utilizau piIulele din adolescent!38.

to Maroa Britanie sarcina ectopicl constituie cauza cea mai des intiJnitli

a morta1~i mateme. Sir Liam Donaldson, consilier pe probleme medica!e

al guvern~w Marii Britanii, a avertizat medicii britaniei ci ,!!Il anumit tip de

~ilula de-a doua zi" (Levonelle i Levonelle-2) determina 0 rata erescuti a

.sarcinilor ectopice31.. . .

Acestea sunt citeva exemple care ne fae sA gfutdim altfel la metodele folosite in mod curent ~i la noi in tari in vederea pianificlirii ~Ior ~i a contraceppei. .

Institutii publice din Rominia, po banii publici, duc 0 suspnuti activitate in vedema "educatiei sexuale", planificirii n8terilor ~i contraceptiei. Cu mici exeeptii, yeducatia sex,ualii" nu se reted decat la tehnica aetului sexual, ImWenjrea halilor transmise pe cale genitala~i prevenirea n8terilor. in ~OO3, fostul minim a.I Slnitilii, D; Daniela Bark.I~ anoota 0 aaevtrati~e care urmirea.cresterea accesului si a gradului de utilizare a servicillor de planificare familiali. si a eontracept.i!c. Piluiere; c~tive sau avortive la inclemina oricui,. in contextul stimulirii am;siyc a: crotismuhQ. au dus 18 debgtnJ precoce at viet!! sexua1e . a tinerilor. Au dos, am putea spooe, la strivirea ~i mutilarea ~gpi!liriei curate. . .

!!of. Petrache YU1Qi va spooe ci sub 20 de ani e,piteliul cervical este

lIE~:iUet. 5 2003. .. . . . ,

29 Luiza Ciochini. P C.tin Iftime, 0 viziuIre Q8II{Jra vietii. ProVita Media, 2003, p. 70.

JO Washington Past, 12 dec: 2002, apud L. Ciocbini. ,i C-tin Iflime. op.cit., p. 21.

.ll Chief Medical Officer's Advice: CMO's Update 35, Jamwy 2003; L. Cioc:hini. ,i C-tin

Iftime, op.ciL, p. 70. .

532 pro prof. dr. Vasile

Daca. expresiile "Credint! mintuitoare", "mcA de Dumnezeu" .. impllrBtia lui Dumnezeu", "via? vCDicA", sunt co~ce,pte oarecwn.-l!!!1!!i. acceptabile de mentalitatea omului secularizat de azi, exemplele prlvind sinitatea femeii date mai sus sunt mai mult decat evidente ~i de neferjcitst Consecintele nefericite ale fonnelor moderne de control al ~terilor sunt ~ Iiberalizarii sexuilitAtii umane. Aceasta nu mai este i1iif;JC3$lj ca...Q. mare tama in Hristos ~i in Biserica (Ef. 5, 32), ci ca un mijloc de placere care exclude perspectiva. Departe de a fi impotriva sexualitiltii umane, Bjserjca este impotriva liberalizarii acesteia. Biserica mllrturis~te pana la s~itul veacurilor ci Dumnezeu a randiiit exercitarea sexuabtilpi in cadruI institutionalizat al tamiliel @n:w~ de pmnci in interiorul ac~teia, n~in afara el: ,:ournnezeu a Iindwt PiSotrrea Cea dupa lege a bArbatulul cu femeia ~terea de prunci dintr-insa" (olitfelnjc Rinduiala Sfintei Cununii). Dar manipularea sexualitilfii (care nu se confunda cu erotismue3), chiaT1n cadiUI familiei, nu se justifiea numai prin na:;;terea (fiziea) de fii. ,.Daca vi~ data de parinli copiilor este 0 viat! pe deplin omeneasci, ea nu se limitmm'i numai la existenta fiziea a copilului, ci cuprinde deopotriva atentia panntilor, educarla ~I un mod de yjal! decent Cand au copii, pirintii trebuje sa fie gata sa faea fat! tuturor responsabiliWiloC34 De aceea, problema planificari1 fwnjlja~ are ~I 8lte aspecte care astazi sunt in mod larg recunoscute ~i acceptate, cum ar fi situapile delicate de ordiasocial. economic, {lsihologic; 2!'edical etc. care in mod sigur vor marca vi~ noului nllscut. Nu putem nega . existenta eracticii planificirii familiale chiar ~i in familiile care practiea viata crestina cu responsabilitate. dar, in egala misuri., in Biserjci eljdlj sutjcjente dovezi privind posibilitatea difsciplinArii fiuuotjej squaljdtii. atit in afari cat ,1 in!untrul familiejt Posibilitatea aceasta. devine certitudine cu conditia ca 2m'll (&tit bArbatuJ, cit 1!. femcia) sa nu solicite ~i sa expedieze manifestarea acestei functii in mod exc1us1Y lD zona JUlSiiji erotica

r \ biologice. functia aceasta tine de intreaga personalitate umani ~~ .' referinti ~i responsabilitate sociaJI, orientare eshatologica). De vreme 'ce f!Q?tele slyirsite in truD (din pwict de vedere mental 1 unaginar)..aIl.fust deja sav8.qite in suflet, este de dorit ca judecata WBWpphjlA sA prpceadl orice act trupesc. Prin mijloacele ei specifice .. Blserica n ajutil pe fiecare om sa onenteze duhovnicCte faptele, cuvintele si chiar puterea de judecatA, BrA sa coni!ii!8tpe cinev@, fIri sl CQDdamne pc pirnepi, dar cu responsabilitatea de a s a ~i riscurile pentru lipsa de dreapti socotinW

. J2 Petrache Virtcj, Ginecologk, Due::., Ed. All, 2002,p. 4S8. 3J Octavio Paz, Dublaflac4rd, Humanitas, 2004, p.IS

rYanificarea familiala ~i contraceppa 533

.. S-a proountat in mod expres in aceastl privin~ Oricwn, niei ea nu accepti folosirea mijloacelor artificiale in vederea planificarii familial . Cat prive~te perioadele de De ertlltate ale truj)UlUl ernel, profesorul 1. Meyendorff considerl ca ~i acestea sunt randuite de Dumnezeu, precum pmnantul ins~i . $oade de rodire si de nerodire34 Biserica recomandli insa asceza, toate fo p de asceza randuite de Biserica sau asumate in mod liber de fiecare

. persoanA. in cadrul familiei, unde respectul ~i pretuirea mutuala a sotilor sunt reate, Pentru toate acestea este nevoie de 0 sensibilizare deosebiti a omului -pentru Dumnezeu si pentru ceea ce EI vrea de la noi. Se poate face aceasta printr-o catehizare real! si adecvati obiectului ei. In acest sens este nevoie de convingeri ~i de hotirfui motivate duhovniceste. .

Este nevoie de schimbarea intelegerii oecare omu1 0 are ram de propria Jui sexualitate ~i mii' ales ~ educarea b4rbatului cu privire ~e reprezintl. realmente femeia in viala lui. Nu putem nega faptul cAle mnlte ori femeja,... _ este wnilitli ~i batjocoriti in specjficitatea ei chiar de pmpriul so'- In alte situatll, eyentuaIilsarcinA iuneori pentru 0 anumitil perioadi, alteori pentru toatl viata), presupune marl riscuri pentru viala femeii. Si intr-tin caz ~i in celiUalt, problema fertilitAf;ii cupbJ]lIU"amiliaI nu mai eSte doar una de ordin' social sau medical, ci i una de ordjn dnbQVDicesc de aceea este nevoie de ~iereidiiiiOvriiceascll, deJUpcjunc, de solicitarea cu serjozjtate a dUhovniCUluj. Acesta are obligatia !!! particjpe Ia drama cy.plurjJor in care apar probleme nedorite care ating demnitatre femell mami sau eventual mamA i sa Ie rezolve cu mijloacele pe care Biserica Ie are 1a dispo~tie, ~tiut fUnd cA ea npregi~te pe om ca acesta sA fie realmente partas III ImpanIpa lui Dumnezeu. . .

Este nevoie de institl1i ~~ realmente femeia, este nevoie de scbimbarea mentalitijji ~de Ie& care sa apere realmente femeia gravirlA.Ji femeia mamI de agresivitatea, capimJjsmu)uj mai mutt sau mai putiu siUbatic ~i de riscurile ca ea sa fiuxPloatati in ceea ce ii este

34 lean Mcycndortf, Le mariagedans fa perspective Orthodou, YMCA-Press, O.E.I.L.~ p. 89 3' Ibidem op.cit.

t,

)'1 1.1

534 >,!

pro conf. dr. Stefan BUCmu A W A

"RELATIADINTRECUVANT~ITAINAIN TEOLOGIA pARINTELm STANILOAE

Temele teologice apaqinind dogmaticii sau spiritualimpi ortodoxe, pe Ie intilnim abordate ~i analizate in vasta oped apartinind Pirintelui

randoae. nu StUlt tratate. de regu1l. in mod izolat, ci sunt privite in relat.ie cu altele, ceca ce conduce la descoperirea unor sensuri sau aspecte noi, care aceste teme sunt imbogAtite substantial. Sintezele reaJizate prin

modaJitate specifici de a concepe interdependenta dintre dogmele Ortodoxe, au contribuit la dep~ antagonismului de tip scolastic,

se manifestase ~i in teologia ortodoxA pana in prima jUIllAtate a secolului XX-lea. Este remarcabili sinteza pe care PArintele Stiniloae, in Manier!

a reaIizat-o intre antropologie ~i cosmologie, rotre hristologie ~i lClesiologie sau. cu un caracter mai general, intre dogmatici ~i spiritualitate.

Pe langi caracterul sintetic, teologia elaborati de marele ganditor IJrtodox, detine ~i 0 alti notacaracteristici ~i anume dimensiunea paradoxala

antinomici. Adev8.rurile de credinti ~iopiniile teologice, d~i sunt totdeauna in mod unitar, pentru a configura 0 sinteu nO).lA ~i

'Cfeatoare, nu sunt reduse la un numitor comun, ci ~i pistreazl diversitatea ~i . imicitatea, relatia interioari care Ie nn~te fiind, de regula, antinomica.. eu adinci rAdicini biblice ~i patristice, antinomille teologiei ortodoxe constituie tnaniera specifici prin care au fost conciliate realitlti aparent opuse: spirit iji materie, creal ~i necreat, om ~ Dumnezeu. ,

Subiectul pe care I-am ales, din vasta tematicA a operei Pirintelui Staniloae, nu face ex.ceppe de la regula mentionata mai sus ci este tratat prin prisma unei viziuni sintetice ~i antinomice. Despre semnificapa ~i importanta cuvantului ~i a tainei in teologia dogmatici ~i in spiritualitatea ortodoxi, PArintele Staniloae a tratat atat cu referire la dogma Sfintei Treimi ~i la cea hristologici, cat ~i atunci cind a aprofundat invAfittIra de credint! despre om, cosmos sau Bisericii.

inainte de a prezenta ~ evalua modul in care este conceputa relapa . dintre cuvint ~i taini, vom ciuta sl identificim unele elemente definitorii pentru conceptia teologicA despre cuvant ~j despre taini, in diferitele .lucrAri ~i studll ale PArintelui Staniloae.

---

PROCREAREA UMANA :MEDICAL ASISTATA.

Pt. VasileRADUCA.

_unoa tern intr-o IIllisurli mai micli sau maimare rogresele pe care Ie-a licut biotehnologia in cea de-a doua jumAtate a seco w ecu Da . oate ali intervinl nu numai in p'l1stfarea Bau distrugerea propriei sale vie . f cat ~i in constituirea sau .,:.lipirea posibilitlijii acesteia sl se consutuie. "Pentru eli am plitruns tainele viepi ( ...), din acest moment depnem mijloacele de a actiona asupra viepi", spunea in anul 1956 biologul francez Jean Rostand.1 tntr-adevlir, .,rin metodele contraceptive viaJa umanli poate fi 1m iedicatli sli se costituie, tin metodele avortive oate fi distrusl, j~,. Ee de altli parte, Erin asistenta me . all ell totul speciall, prin J?iotehnologj,e ,i-.!!l . erie eneticl sterilitatea poate fi combltuti sau ;~e poate interveni in h1slii evolupa vietti c e a constituirea aceasteia.

Nu intrl in obiectul studiului nostru prezentarea morali~Jii intervenp.ei pe embrion, de~i procrearea utnanli asistatl presupune 0 anumitl intervenpe tn procesul constituirii ~i evolup.ei embriortulttl uman. Ne vom refeti la aceste interventu privind procrearea u:manIl medical asistatl.

lJean ROSTAND, Peut-on modifier l'ltomrrte?i colediort uLes Essais LXXXI", Paris, 1956,1'29.

ebraid, du I cum cunoa tem era 0 mare nenorocire . e care nu aveau co ii. terilitatea

entru plm'lior familiale era socotitll

dre t .consecin vreunei ede se a ci Dumnezeu. De fapt, aceastl ,

stare de spirit era determinata mal egrabl de, motive de ordin

~tural ~i national: ,Eoporul Israel trebuia sa creBcl din punct dg

/ vedere demografi

) /

J2ateltl!tatea btQlogicli, neglijand di a Ii tat!. si m.aml este un d~1 nU 9

~~~cesitate. sau .obligap.e, dup~ cum,. dael ne-am tnvrednicit de acest

darl nune . este permis s~*l irosint. Nu ne putem pronunta asttpta

motivaliei pentnl:care urtele cupluri {care par la un moment dat cl

sunt sterile saii ear.e sunt realmente sterile} vor s~ aib~ eu orlee pre~

eopti cate s~ Ie aparpm nu numai afectiv ~ cultural, ci ~i sau mai ales,

biologic. Oricum, 9lplurUe sterile sunt nefericite. Din motive Pm..

..omeneti, este de tnteles nefericirea cuplurilor care nu auavut satt nu

au posibilitatea sl zlmisleascl Iii 51 nucl rond. Biserica tnte1eie

~ rustrarea si nefericirea acestor cupluri ~ se road. pentru rodirea lor, .

tiind e~ Durimezeu are totdeauna cu fiecare dintre noi planurile sale .

. rar eel mai important nu este stlpanirea lutriii de nei hJaine sau 4ft

. W.'masii=ne'm,ei,.pentru-toti;ee~a-tn-tmpli1'l)ia-lui-I:)l:lmfH!2lPleU::~--~-'--~-------

Sterilitatea unttitl . .

. j\ctualmente, aproximativ 10-15% din cuplurile maritaIe sunt sterile.

!erilitatea nu este numai problema femeil. Sterilitatea este conJngal!,

, de ea femeia Bind responsabil~ 35-40%,.iar b~batul cca. 40%. ~O%

din caznrUe de steri1itate, faetorii res onsl;\bili sunt mi ti feml:nini .

masc:ulini; in ~10 din cazuri, cauzele nu pot fi descoperite, ,iar ~

10% din eaznri sunt cupluri sterile definitiv. Date Bind aeeate atatistici;

pentru stabilirea diagnosticului de sterilitate, trebuie examinaJi ambii

sop. $:ti.m c~ au existat i existl cupluri care au ~teptat mai multi ani

.pan~ eand au fost bineeuvantate cu prund. ID ealitatea mea de preot

at depune mArturie cl intre fill mei duhovniceti se numlirli un cuplu

care a ateptat dou~eel e ani sl ai l prund, incerc 0 -ceea ce

medical i omenete au putut face. Dupl ce s-au convins c~ ntt pot

avea co .. . lat eu aceas~ idee, ho~And s~- i canaHzeze ~

,.Q!agostea ec1ezial, la 0 vArst~ care pentru femeie era aproape limita quem entru a mai utea avea co ti, buna cretinl a nlscut 0 minune

...e fatA. Maria~Monjca. Nu tiu dacl acel cup u poate intra in categoria

cuplurUor sterile. Din punctul nostru de vedere, nu a fost sterit

terilitatea a disphut in momentul in care cei doi au hotruit sl-i pun! .. '

dragostea in slujba aproapelui. Sterilitatea lor a fost a ateptare .

. .. ~'. ._.; ,".." .'." ',~i;:,~~Jli;;::i . _,; ~l ~."': '''>'':i-:::'~~(].. :;' " :~~'~.{;.': .....>.;.- ~_,~ ::::~~A~~l~~~~ -. .

f" ...- -,':{M('" ',- 'i" ~r~"'- t ....J~ l~

L~'- l ~ tt(i~ 0~1h~Y::vt/ ~~;-:==~~;.,::::,.:::.:::=r=;::..:.::=:.::::;.:::.::..:;::==-=::::.=:;!.~~ -r'J-A.4 ,",-.!\A~. :::: ~

!J-N'fi.L-~ ~e.., ~"'

'~/~W.~

t.L ~j/ 1.)~;4~ ~~.

Etiologia 'sterilitApfllonvoluntart:' este complex! ~i variatA. Nu putem

privi eu lejelitate problemele legate de etiologia sterilitApi ~i Ilici starea

de spirit acuplurilof, sau chiar a unuia dintre membrii cuplului

conjugal, cAnd este vorba de sterilitate. relnd omul i' instituindu-l

con'u al, Dumnezeu i-a dat orunca s! cresc! ~i sit se

Jrunulteasd. (Genez! 1, 28). Taina . tei Cununll, preotul se roag!

< ~

~ de bunllvoinl! divinll. Cum bunlvoin}a divinll nu 1ucteazl

irezistibil, ci se adapeazll cu 0 pedagogie aparte 1a via!a omului,

urmeazll cll hl situapile concrete, 'pmul are drept;u1 ~i responsabilltatea

. sll fadl ceea ce este. posibil i licit spre a se tnvrednicl de darul wteri1

'de prunci. Trebuie sll hlte1egem deopotrivll di nu cunoa$tem

. totdeauna amlinunte1e rAnduielli lui Dumnezeu en noi. Ceea ce ~tim. tn

mod precis este faptul di "Dumnezeu voiete ca tot omul sA. se

mAntuia di i iii:: '.' ::: .(, ~"'f.~ .adev.rUlhl . '

. s ~ ... ctI1'l: .~,4J.f""" .. . .

'sll:\iiil~JI (1 Tim. 2,4). Or, ~tuirea nu este condiponatll de nasterea

~ prunciz.! de modulln care tdUro autentic exigen.p:le CuyAntului lui

~umnezeu.... Orlcum, sterilitatea este 0 stare (atunci cAnd nu este

__ ~~....Y.OluntarL.pI.efetat! I$i chia! indusll prin tnetode..arl:ificiale)..le:F-Jga.....tJ""-"d.u;e"-_________~________ . 'deficientele, naturii ~te ~llcat, eu consecinte psiho-duhovnicef1ti , dificil de suportat. ~tateill.a urmare a plicatului se manifestJ nu

. numai tn ceea ce prive~te procrearea, ci are un camp mai wg in care se

" ~~oate constata. Omul poate avea 0 gAndire steril~, 0 putere de judecatil

..',."";,.~'''\1i,, steril!:.:poate fi stern hl modul s~u general de a se comporta. dar d~

.t;'; ,fele mai multe ori este mai sensibilIa sterilitatea trupului. Aceasta, din

.: punct de' vedere medical, este 0 form! de patologie, care tnsl, din

punct devedere cretin (atunci cAnd nu este provocatll intenponat) nu

afecteaz~ceeace este esential: mAntWrea, aa cum 0 poate mecta

sterllitatea minp.i, a iubirii ~i inai ales, lipsa de rodire Ii gandurilor f1i a

faptelor bune. .terilitatea trupeascli nu poate fi tnsll expediatA tn

derizoriu sau' usll intre paranteze atunci cand vorbim

...gxplu1ui familial, constituit a i emeie. limita posibilului,

dar mai ales in funcpe de ceea ce este esenfial pentru mftntuire, U,p1u1

'. ::~, ptern meritll sll trateze aceast~ suferint~, Cla cum meritll s~ trateze.

toate fonnele de sterilitate, intre care, sterilitatea tn gAnduri, in {apte &i

," " in vorb~. Nu este uqor sa ai sentimentuI nerodirii, de orlce fel ar fi ea,

fizica sau sufleteasell. ;''''-'"

"," .. ~:

. Cumspuneam mai sus,.,!terilitatea poate fi si la blUbat, si Ia femeie. tn 1~-j

"""",,":;::,;' ceea ce prive~te femeia, eand sterilitatea nu este indusll, prin vreo~ll;;~_,. '

" intervenpe special! sau prin accid a are 0 mtllfime de came.

/;. ., ExptiInAndu.ne concis, ea oate fi nitaTlf ...vaiian~, tubarlt, utetlnl, [:Y~~ " ,tAl',~(l ... cervicala" vulvo-vagina1~) san "tragenita (generatll de deficiente de , '. !;Itl", M" id".T:kjJ~~

.,,'" ordin hormonal/' metaboHc;' ,ps organic tn general). ~v~-5

n rimare . (tiroidiene, . su rarenale,

psihonervoase) influ,enteazi1 funcpa e repro ueere tot prin

intermediul axului hipotalam.o-hipofizo-ovarianr l?e care-l pot bloca 1a

..un mVel sap rUWl."3 pnul gm cinci ferod de ~$tilitate emirlinl este .

determinat de deficien Ie acestui . ax hi otalamo- . ofizo-ovarian.

tre cauzele hipofizare, una poate fi existenta unor tumori latente in .bipofizi1. Diverse anomalii psihice pot fi la originea sterili~pi feminine

determinatl de c~uze hipotalamice. Sterilitatea' tubarii em

responsabill de 40% din cazurile de infertilitate cQD;jugali1. J\ceasta

peate fj determjnafi de mo veche infeq.;e vagiJJall SiU de col uterin,

de 1eucoree salpingitl sau tumori1 anexiala necunoscute de pacientlt

.. Dar, poate fi datoratli vreunui avortcare a dus la obstrucpa tubari1 . (adieli. tnfundarea trompe1or prin intermediu} ~lr.arI.iaLCQiJlVull]llJluI-ie~]'ublfe~Iaalt:...------~--:--'-----

.. ,:, de ovar ahmed. 10 vederea el.irrUni1rii, traseu in care va inta.lni . spermatozoizii in vederea fertilizarii), infecpei post-avort sau

,,,," "infecpilor cu chlamidia i micoplasme.j5terilitatea de origine uterin~ . ~ste responsabili1 de 10-15% din cazurile de infertilitate a CUplului. '.,~';::''''.i:i~ punt date de anumite anomalii in dezvoltarea uterului sau ale "I-,,",;:::.~~'?

.............. ' '.-.

..terilitatea masci1un~ a fost mlllt~ vreme necunoscut~ sau neglijatl"fU .pate c! ea reprezin~ 30-40% din cazurile de sterilitate conjugal!;.-;Prin . sterilitate masculin~ hi: elegem imosibilitatea entru blrbat de a

...:erocrea.. Sterilitatea .. masc , atunci. cand nu are cauze voite i induse (cUm ar fi vasectomia etc.), poate Ii datora~ oligo sau

astenospermiei, teratospermiei, azoospermiei care, la rmdul lor au cauze diverse, cum ar ':' ec e cu chlatnidia, varicocelul wee ..

stoNCe, cauze metabolice si nutriponale (diabet. obezitate, ,hiperlipidemie, ciroz~, hemocromatod; abuzul de al.cool. tui1111 . medicamente, neurotrope; marl carenfe a1imentare ; cauze hormonale,

genetice ei neuropsihlce. Etio ogla a Cltca din forme1e de '. sterilitate maseulini:i ri:imAne totalmente necunoscut~.

.'.!Ettamentul acestor forme de sterilitate presupune asistentl Ii' . interven .. edical cores unz~toare, lin diverse forme de tratament

p.up~ .' .. caz, prin an,tibioterapie, tratament hOIrno , tratament . chirurgical san insemjnaxe artificia1!, in vivo sau in vitro. Cum multe din . tratamente1e .... prezentate . mai sus . sunt de lung~ dura~

'" actualmente, din ce m ce mai frecvent, unii medici recomandl ~ ., .. """.".,~".",,, ',fertilizarea in vitro en transfer de embrioni (FIVET).

Prln procreare utnana

fertilizarea

medical . asistatl tnJelegem nu

orme e' prin care cu lurile familiale au reu 't s~ r in vitro ~i practicile deny

toate

. ajutor medic , c ar i cazurile tn care nu este v~rba de inseminate artificialliz d~ cazurile m care tehnologia biomedical~ nu s-a substituit . actului . conjugal procreator. Trebuie s~ recunoatem c~ sunt nenunrnrate cazurile m care, flir~ ajutorul medical, multe enpluri' familiale ntl ar.: fi putut fi pMinti. Au avut nevoie de acea asistenll

.medical~ care a mdepiirtat acele deficiente mai marl san mai mid care . .,., ., Ie impiedecau sli procreeze. Acestea sunt tratamente medicale propnu

zisenecesare ca orlee tratament. Si riittlan a'1a, atAta vreme ctit nu presupun pruncudderea, nu presnpun introducerea vreunui tert in intimitatea cuplu1ui ~i nici tentativa de a crede cli-l putem substitui pe Dumnezeu cu tehnologia m actul procreator uman.

- ,;.. Uneori, din, nefericire,cuplurile i; mai ales, femeia sunt responsahile ':f.:'. "'-f:'" :\~',. ~., i..... :1 $~l""" . '" '. _ .

.-'.- de' 1nstalareasterilit~tll. Poatec~ 'aceastaeste consedn.talO'gic~ a 7

.'~. ..

abuzurilor fat! de prQpriullor trup, sau sangiunea cu nerodirea a calor care au abuzat de trupurile lor ~i de normala funcp.onalitate a acestora. Asemenea u.rmru:i trebuie asumate i infelese drept c~ de

. . ispltire Cl; .'U1l9I, ,plicate, iJmt ei ~A~' (cazurile de Sterili~ 4-pexplicahil!) Care titI peate. de taina 1m Dumnezen OJ Hecate dintre... . noi. Sunt cupluri cau pot ayea sentimentul de tmplinire i se implinesc; etectiv pm alta forme de slujire pe alt8rul iubirii conjugale.stnt

$lW4i'CM~;~~:~~.tID~t~~,~~~~~'~~~l#f~a;~c;~'~~?t::-:~,~~ . (Jie:,cU'.i;,~~:~~i~~:,:~~'~~~~ltPf~$.~p'~e,:J:,SP9l1f?a~~~1i.SP~8~~::~~

.~-,.

. ' . :~.:::\ .::'~ .: ~::'" ':.,t:' a,:';.i:t~~r~~~~~7a~:~~~~~:;~i~=~~~1~12 mem Jl . ,'. , , ",e.t.,..." ' .. r ,'",' '. .. " u, ~ . m iF, . I.~." iQ(mf:d~:~ept.ie~, . ,,>(?;:.;r!l\'~ ,;..Dad simt nevoia Mot cepii in camtnullor.cyplurilor sterile, Biserica ;..".~ ,':!:t:' 1~ recomandl, cum a f!cut-o din totdeauna, infierea, tiut fiind, a~a , ,',,

":"~.cum spunea j?fAntul loan Hrisostom, clt upl1'inte este cel care crete, nu eel care nate copilur', iar, dacK-ti iUbeti copUul ii vei da 0 educap.e slnlttoaslt'. Est~ 0 propozipe frumoaslt, optimist! pentru pMinpi adoptivi, spuslt la sfAritul secolului al IV-lea, eand nu se tia.nimic despre genetic! (!neat nu tim cum ar fi. reacponat acest mare pitrinte al Bisericii dae! .atunci ar fi existat posibilititfile de azi privind procrearea umanI medical asistat!), dar se avea mare incredere in , lucrarea harului lui Dw:rmezeu in noi, eare pe cele slabe Ie intiirefite ~i . pe cele neputincioase Ie vindee!., Nu acel~i lueru pot gandi all!: . Fonfrati de-ai notri, aetini prin b6tez, dar putin practicanp. ai yiepi

, ...; l crewtine. Mul$i crestini au 0 slabl nltdejde in via? de apoi, dar au un ..' '" .ACYt aim. 31 p.etpetq.l;rii in existenta terestr!. at eBte sau nu crestin;

~\' ~ .. simtul etemitltpi nu-l va pultsi pe om niciodat!. El pOate fi detumat, . ,,' dar distrust nul Iar cea mai eoncretit dovadlt . !ri este

" in ele erea etemititpi ept pe etuarea in existen a e .Erin reproducerea exs USlV, io ogicl.

:;, .' '.: of

and aeeastli perpetuare in existentli ntt este posib:i.l11 nid. pe cale naturalli, nid prihtratamente medicale, 0 va face biotehnologia,prin metodele ei, mai vechi ~i mai noi, prin mijloaee fa!! de care Biseriea

'are, pe bun~ dreptate, rezervele ei.

Ferlilizarea in vivo

~e cazurile . de graviditate objinut! prin vreo ornUi de aBistenm !!\ediealli pot fi modalitlip. de procreare medical asistatli: Asistenta medical11 inSli comportli diverse grade ~i responsabilitliti in functie de

"""""""""." '" succesul sau insuccesul tratamentului medical, in functie de metode1e .~ folosite de medic'~i acceptate de cuplul steril sau infertil, in fungie de .:"~" 'IriodUlfu care"'orgarusmuf trataI'ili-spUnQe triltamentuhli. -Nu vOm .'

" " prezentatn ce cons tau modalitli~e de aSistent! medicaU1 in vederea procrelirii umane, ne vom opri Itt cAteva fa~li de care vom prezenta

,motivapa pentru care Biserica este ingrljoratli, tntrucAt acestea afecteazli prindpiile moralei cre~tine ~i vialS tuturor celor implicap. in '

. ,,~, aceste mefode de procreare, fie eli este vorba de subiecfii procrelirii, fie :"~','tll" -t:!este vorba de subiecpi obpnuJi prin respectivele metode.

1ratamentul medical care va avea drept obiectiv procreg,rea uixuwL ..care nu va afecta relap.a intimli trupeasdi ~i sufleteasdi a soptor, care nu va presupune imixtiunea unui teIj sau substituirea, va fi unul

-realrn.ente benefic si nu ya' presupune sanct!uni morale. Forme1e , '" asistate de procreare umanli care vor inclilca acest principiu' vor

.... :~ -, presupune grade diferite de responsabilitate ~i vinovlipe moraU1. AtAta " vreme cAt vor fi forme de ajutorare a actului procreator al soJilor; ,'!,' tipurile de asisten~ medicalli tn' acest sens vor fi cu adevlirat ade

medicale, ~i nu proceduri ~iotehnologice care au ca singur obiectiv

reproducerea, fieumanli, fie de alt ordin. }uAnd tn calcul, ~adar,

. tipurile de .procreare medical asistatll, vom distinge doull marl

. '~'---- recede: rocrearea uman!i medical asistatll rin fertilizare in vivo tli

procrearea umanll medical asistatll prm ertllizare in vitro cu transfer embrioni. l'rimul tip de procreare este asistatli medicl, flld. &I fie. l';rtificialli~ eel de-al doilea tip estQ tahtI.o1ogidi ~ artificiall1. Prln

;,;;;, w:mar~, trebuier.~li ~tim eli exist! limite in aceeptarea ~i promovarea' '.,

\ }' :

.,;.~"~:itf..~O!ilL',:>'. ,

rezint!

" .

procreru:ii umane, care !ncep de 1a pbtrarea pudorii aetului procreator .

i a 11IW monle de bun s~ i ajy,ng paul 1a apa.iUea view roamei ;;i a

eventualelor f:i:in~e umane create artificial i a statutul'\li lor psllia

social, limite care ar fi Qe dorit sa. nu fie 1ncalcate.

lertilizaTea in vivo presupune forme de tratament diverse, destul de

com licate, care urmm-esc fertilizarea ovocitului i rocrearea 111

interiorul tm resu unand uneori i inseminarea

JU'tificia1!:k:.,dar f!I! crearea de embrioni suplimentan..' acest sens exist! .o. gam! diversl de proceduri care tncep cu tratamente medicamentoase i ajung la inst:ruInente i tehnici speciale, cand, din IiI.Vi'V "

i.,'.' .\cauzaunor malfo:rmapi ale aparatului reproduclltorfeminin sau din . . ' .~!~~::e, celu1~l~~~~e ~u s.~~ot_tnta~ sau. ovoci~_~~.?oate fi ...~.'_ .."'" ,,' ~" C~ _.~. .. ' . ,:' . . J~- I,l.~,y-~C(~~ , '. Intre acestemetode menpoIWn: at inseminaTe" intratlte?inii. (IUI), care ..~. ' .

canst! tIl. introducerea lichiduIui spermatic (uneod 2regiHit in /-< .. ,.. laborator) sau a. unci suspensii preparate de gameti mas~, in . .J, .'

"'.J#:' "anumite zone a1eaparatului reproduc!tor responsabile de ~ nefertilizareaovpcitului din cauze fiziologice sau din cauza anumitor l "-. . ,

. maUormapi in cadrul aparatului reprodudUor la femeie sau din eauza . f~' ck...~ unor forme de infertilitatemascu1inl i b) lasarea fn from aovocitelor ' - , Vi a rmatozoizilor eventual re !n . in la orator G en a'utorul

lIDor catetere, ocolind obstacolul pe care il reprezint! trompa infundat!. De obicei se introduc cca. 100 000 de spetmatozQizi ~ cite

. ~u! ovocite. Prin acest procedeu, 1n SUA, i in cazul tn care nu este , . yorba de Wertilitate masculin!, la femeile sub 40 de ani rata sarcinilor

este de 26~~, cu un procent de sarcini multiple de 30% i eu un , ,l't~!t. ploc~j.de sarcini ectopice de 5%. ., .', .

,

~um ar fi de acord cu 0 inHere, nu st:! in Ricioare deoarece( de-a tune ,xi!!p.i de familie apax diverse compIicaW djn punct, de yed!,~ ,Esihologic care vor crea sopllui un complex de inferioritate fat! de"

"~op.e, iar sortei de superioritate fatl de sot care due in mod inevitabU, 1a compIicapi familiale ~i sodale nedorite, Jntroducerea unui tert tIt actul de procreare unum:! medical asistatl, chiar $i Rrm fecundarea i~ jnvo, face din actu! inOm a1 procreMii umane un act public, ceea ce mt at Ii recomandat din punct de vedere a1 moralei ere tine. Rodul ... proere:irii este e orit s:! 'e rez tatul unirii reale a sotului ~ a sotie! ~intr-un act mtim de dragoste reciproc:! total:! $i creatoareS, ' '

", "L'~~''''''"'''''''''_ ProcedUra fertiliz:irii in vivo nu presupune constituirea de emhrlo~ " ,'~umani suplimentarit presupune ins! obtinerea de gamep. mascuJiui Ji?e

dti "d"carehu:a1cl!1" pudoarea'-satf 'caremSWit 'de':'a drepftil ']?(cate _u , , ' (masturbarea,). jar. in ceea ce a priveste pe femeie presupune

",., , .stimularea ovarian!. prin tratementul acesteia en substante . gonadotropice. ,Aceastl!1 stimulare ovarianl!i poate duce 1a anumite

, ," ~omplicap..i, cum ar fi:, a) ~arcina multip~ b) sind:.i.'omul de >:',..t'hiperstimulare ovarian:! (care produce pacientei dureri ale organelOi

;' ",,:y~"'interne, oligurie, dispnee~ hipotensiune,' hemoconcentratie, ruperleucodtoz:!, duritate a peretuor uteru1ui care ereeaz:! dificu1~J:i 1a nidarea zigotului, putand fi chlar eliminat (ducatld practic la avort spontm), pacienta trebuind spitalizat!, c}, riscu1 de Cancer ovari@.:n6, riscu1 transmiterli unOI boli' V'enerice i posibilitatea redml ~ .inseminate consangvin:! atund dnd se utilizeazl sperma 'unui donor,

~ontracpi uterine,. infecpi intrautgrine. ~ ~oc anafilactic. riscuI de sardn:1 multipl:i.7 Procedurile. de mai sus sunt ocw:cum proceduri d~ ,

I, ' mserrrlnare artificial:!,' dar feItilizarea ovodtelot se 'face in interiotYl

( 5 P~. prof: 0 .... John BRECK, Darul sacru al vietii, trad de P.S. dr. Irinen Pop Bistri~u1, , ',:,,{, Cluj-Napoca, Ed. PatInos, 200, p. 224. , '" '

, 6 Dr. John C. WILUI

tmpului femeii, nu presupune erearea de embrioni suplimental;i, De

aceea, eu anumite rezerve, dip punct de vedere ?;!lOral. inseminarea in, .

..,vivo poate fi tnglduitl tntruclt ea nu presupune dsc;:u1 distmgepi unor.

",.4!mbrioni. Precizlm cl ~ insemJ.nm'e in vivo S::fJ fao~t in anullZZ9.

tnMarea Britanie de cltre doctorul Hunter. lar prima inseminare in

vitro s-a f~cut tot in Marea BritAnie in 1978, primul copil obpnut ptin

aceastl metodl fiind Ana Brown.

Reprodflcerea lUllanl prinh;cundarea in vitro cu transfer de. , embrioni

...

:',lIi. l.,":;;~ ~:"~'f~

";'Pr' 11Il1a11l.. me_.5:. aslS. ta. . f d 'tr0 ~ tr~~fer ...... / y~~.___ .n_ ...... ~ _ ocre~ea., _ di al ~ prm ecun are,in VI _.... ,

.5ie embn?!U este mult ~ complicata, cumult 1l1al multe n~,u!l ~, ~~ .o./~ ~J~ mult mal multe conseon e care ot Clea robleme s~t! en /' ,r '.,_

"no 'tatea i chiar viata embrionilor. Aceastl proeedura poate crea /~~ adevarate cazuri pe plan social i juridic .

. ~~~!. .

''i''.''C;'i''~~ltn ce eop.sti aceas~ metodl?Metoda presupune fertili~area pygcjtelQI . ,." .(mai mulR) tn afara organismu)uj femeii. Este metoda folosit! pentru

. reproducerea 1llllBll4 tn cazul sterilitlpi feineii determina~ de absen}a .sau amputarea trompelor, obstrucp,e tubar!, endometriozl, cauze jmunologi.ce etc. fentru .realizarea embrionilor eate nevoie de . recoltarea gameplor masculini si feminini. !!l acest sens trebuie sa s~ reallzeze preg!tirea, DY numai psihologic!, ci i medicaII1 a femen. Prin tratament hormonal, cu substanje gonadotropice femeia va produce

:.': .' .. : ,tntr-un timl? recQrd mai mult~ ovocite (l?Ana la 15, chiar). Acestea pot !! "::/:" ..n:co1ta.te w.lAl?aroscopic....Cu aperma recoltata, direct Qe la blUbat sau

luatl de la 0 bane! 4e EiperxxW unde fusese ccmgelatl\8, pe un teren de U1tur~ (eprubeta) se realizeaz! fertilizarea ovocitelor de catrEl ,~f.I'>. " ., .. ' . ,8,J?ermatozoizi .. 9iSptii umani obpnup vor fi pastrap. tntr-un mediu

. prielnic gerJ.!l,i.rW'iipAui vor ajuniJe in faza de blatocit. Dup! 36-56 de

,r ~. ',_ ;l~.,'"

. '" '.7,,8 Detalii privind",m,odltlitatea recoltlrii gamep.or. potfi g!site 1a E. SGRl;ClA, V,

.,~,,,,, ..:::~~,; ..~:rAMBQNE.l\4tmual de biortie6, Ed. Arhiepiscopiei Romano.Catolice de aUCUl'~ti, 2001,

:" "~". '. p. 191-192; N. StJou, P. ~6J i loana~ytRTElI op. cit. '

12

.".: .'

ore, zigotul eu sanse de supravietWe va fi transferat in uter.9 Trebuie "'''',te' ut fa tul di entru fe .. e i . .

evocite (organismul femeii fiind practic fortat s!-~i depleasc! sub

multe aspecte posibilit!p.le sale naturale, efort care nu va r!marte,

l1esigur. $! urm!ri), care vor fi fertilizate, iar zigopi obpnup vor fi

U1tivati in vitro.; l.1ter vor fi implantap. cei care prezint! ce1e mai

multe ~anse de implantare, de reiUll, trei.! Ceilalp. zigop, respectiv,

'!:nbrioni umani, supranumerari, Bunt distru~i, donap. pentru

. experiente sau pentru clonarea terapeutidi (Scoaterea din eIe i.

ce1ulelor stem), Eentru industria de eos