administrarea întreprinderilor de comerţ, turism şi servicii

7/31/2019 Administrarea ntreprinderilor de comer, turism i servicii

1/24

Proiect semestrial la disciplina: Administrareantreprinderilor de comer, turism i servicii

Universitatea Dunarea de Jos Galai Faculateade Economie i Administrarea Afacerilor

Tema:Administrearea teritoriilor comerciale

Profesor coordonator:Lect. dr. Nechita D.

Sudenti: Carbunaru Elena,Dobrea George Andrei,Matei Silvia, Cernat Mirela


2/24

1. Consideraii generale 1.1. Cauzele delimitrii teritoriilor 2. Activiti manageriale n teritoriu 3. Etape n stabilirea teritoriilor comerciale 4. Modaliti de acoperire a teritoriilor 5. intele comerciale 6. Studiu de caz Bibliografie


3/24

1.1. Cauzele delimitrii teritoriilor

n general, toate companiile comerciale i stabilesc teritoriile dinurmtoarele-consideraii: acoperireapieei;definirea ct mai exact aresponsabilitiloragenilorde vnzri; evaluarea n mod ct mai uora

performanei; mbuntirearelaiilorcu clienii; reducerea cheltuielilor de

vnzare;mai buna adaptare la nevoile clienilor.Procesul de stabilire a teritoriului urmeaz mai multe faze:-alegerea unitiide baz-n acest caz sepornete de la o anumitmprire deja existent. Se recomands seporneasc de la o unitate ctmai mic, putndu-se proceda ulterior la comasri de acest fel;-evaluarea conturilor ia potenialuluicomercial- n acest sens trebuie sse procedeze la clasificarea fotilorclieni,clieniloractuali i viitori.n

practic unele firmeprocedeaz la clasficarea conturilor n conturi foarteimportante, conturi de importan medie i conturi maipuin importante;


4/24

precizarea normei de lucru a agenilorpe baza conturilor existente nteritoriu, frecvena contactelor, timpul alocat fiecrui contact, timpulnecesar deplasrilorpentru contacte . a.;

-delimitarea unitilorteritoriale de bazconst n determinareaposibilitilorde vnzare a agentului repartizat n zon. Aceasta se poaterealiza pe douci: prin acumulare i prin descompunere.

Determinarea prin acumulare const n determinarea numrului declieni, numrul de contacte pentru fiecare client i timpul necesarcontactelor, calcularea numrului de contacte care poate fi efectuat i

timpul mediu necesar unui contact.Determinareapotenialului comercial al agentului de vnzri se poaterealiza i prin metoda descompunerii. n acest cazpotenialulvnzrilorserealizeaz prin estimareapotenialuluipieei la scarnaionali a cotei de

pia a firmei. Aceastultim valoare este apoi divizat la numrulpersoanelor disponibile sau care pot fi recrutate, dup care se realizeazdelimitarea geografic.

Repartizarea agenilorde vnzri n teritoriu const n alocareateritoriilor delimitate agenilorde vnzri n funcie de necesitatea caagenii de vnzris sepotrivasc cu clienii, n funcie de aptitudinileagenilorpotenialului lor de vnzare.


5/24

Administrarea managerial a teritoriului este o activitate prin care seurmrete n cele din urm ameliorarea timpilor de munc necesariagenilorcomerciali. n acest sens se urmrete stabilirea rutelor, modul deutilizare a timpului de lucru, evaluarea reaciilordin teritoriile comerciale.

Stabilirea rutelor este necesar pentru realizarea unei mai buneacoperiri a teritoriului i o comunicare corespunztoare dintre ageniimanageri, ntre ageniiclieni. Trebuie s se gseasc n acest sens cea

maibun modalitate de acoperire a teritoriului. n practica comercial s-augsit patru modaliti:Modelul circular utilizat n cazul n care clienii sunt de mrimii

tipuri asemntoarei au o distribuieuniform. Este de preferat ca bazaagentului de vnzris fie situat echidistant fa de clieni.

Modelulotronconst n deplasarea continu a unui agent pe la toi

clienii pe care-i ntlnete ntr-un sens de mers ntr-un singur sens iar lantoarcere realizeaz trecerea pe la ceilaliclieni pe care-i ntlnete ndrumul su.

Modelul petalelor const n acoperirea unuia sau mai multor sectoarentr-operioad de lucru dat (zi, sptmn)


6/24

Modelele de rute nu trebuie interpretat rigid, ntruct el poate fimbuntit de agenii de vnzri atunci cnd urmresci alte aspecte ndrumul lor nu numai raionalizarea traseului sau a timpului.mbuntirea modului de utilizare a timpului se poate realiza prin: outilizarea mai disciplinat a timpului; utilizarea maiprofesionist atimpului imbuntirea structurii timpului de lucru.Utilizarea disciplinata timpului de lucru const n creterea zilei de munc,reducereauetelor,reducerea pauzelor,reducerea prnzurilor de protocol .a.Utilizareaprofesionist a timpului const n :planificarea maibun amuncii, vizite maipuine la clieniifr prea mare semnificaie,reducerea

timpilor de deplasare iateptare,folosirea mai des posibil a telefonuluipentru necesiti de planificare,ntocmirea sistematic a documentelorcomerciale.Planificarea maibun a timpului de lucru se refer la: stabilireaduratei i momentului cnd se ntocmesc documentele comerciale,duratavizitei, timpul de deplasare,numrul de vizite,ordinea vizitelor,timpulnecesar pentru dezvoltarea unor noi relaii,timpul necesar activitilornecomerciale, timpul necesar conversaiilorcu clienii

n concluzie, cei mai importanifactori care trebuie luai n considerare lastabilirea teritoriului suntpotenialulpieei, dispersia i concentrareaconturilor.


7/24

Dup stabilirea mrimiiforei de vnzare i a modului de organizare a acesteiase pune problema mpririi teritoriului acoperit de vnzare al ntreprinderii pe agenide vnzri. Astfel la stabilirea teritoriului trebuie s se in cont de urmtoriifactori:

1. natura sarcinilor care trebuie ndelinite de ageni (cu ct sunt mai multe cu attteritoriul trebuie s fie mai mic);

2. natura produsului (cu ct cumprarea este mai frecvent cu att teritoriul trebuie s fiemai mic);

3. canalele de distribuie (scurt, lung; n cazul canalului scurt dimensiunea teritoriului va

fi mai mare);4. nivelul de penetrare alpieei (dac firma este nou pepia, dimensiunea teritoriuluiva fi mai mare);

5. intensitatea acopeririipieei (dacdistribuia este intensiv dimensiunea teritoriului vafi mai mic);

6. intensitatea concurenei (dac este mare, accentul va fi pus pe satisfacerea clienilorideci dimensiunea teritoriului va fi mai mic);

7. capacitatea vnztorului (n anumite cazurivrsta naintat, stara de sntateprecarteritoriul repartizat agentului va fi mai mic);

8. vnzripoteniale (dac se estimeaz unpotenial ridicat al vnzrilorteritoriulacoperit de fiecare agent va fi mai restrns ca suprafa).


8/24

In stabilirea teritoriilor comerciale se parcurg urmtoarele cincifaze:

Alegerea unitii de baz - pentru a defini ct mai bine

teritoriile se alege un punct de plecare care sebazeaz pe diferitempriri preexistente, cum ar fi regiunile economice .Densitateadiferit apopulaiei, diferenele de venituri i de specific industrialfac ca aceste diviziuni s nu fie echivalente din punct de vedere al

potenialului lor comercial.Evaluarea conturilor i a potenialului comercial - sistemele

de informaii privitoare lapiee pot oferi toate datele de care estenevoie pentru luarea unei decizii n acest sens.Dac se pot obineinformaii desprepiaiclieni, alctuirea teritoriului va fi relativuoar. Aceasta presupune clasificarea tuturor clienilorpoteniali ndiferite categorii, cum ar fi pistele nc neverificate, clienii viitori,

foti sau existeni.Majoritatea firmelor i mpart conturile de clieniconform unei clasificri de tip A,B,C: A = conturi foarte importante,B = conturi de importan medie, C = conturile maipuinimportante.


9/24

Analiza normei de lucru a agenilor de vnzri - norma de lucru aageniloreste o estimare a timpului i a efortului necesare pentru acoperireateritoriului geografic repartizat. Trebuie sinem seama de ctevadificulti care pot s apar,cum ar fi :-tipul de vnzare: agenii de vnzri se pot ocupa de dezvoltarea iconsolidarea unui cont, ceea ce le necesit mai mult timp n medie dectdeservirea conturilor existente. Ei suntpui n situaia de a contacta maimulte persoane n cadrul aceluiai cont;-tipul de produs: bunurile de consum cu circulaierapidnecesit mai

puineexplicaii sau demonstraii dect produsele tehnologice. Exist uneleproduse industriale sau alte bunuri speciale ale crorbeneficii necesit o

prezentare mai amnunit.Noutatea produselor sau apieelor- n cazul unorpiee ce se

dezvolt, este de ateptats fie nevoie de mai mult timp pentru fiecarevizitis realizeze maipuinevnzri n fiecare cont 53 dect laprodusele deja existente.

Cota de pia,poziiaiavantajul competitiv al firmei n teritoriul

respectiv, majoritatea firmelor dein o cot depia mai mare lalocul dereedin, de aceea sarcina agenilorde vnzri este substanial mai dificilatunci cnd acetia trebuie s lucreze n regiuni mai ndepartate de sediulfimei.


10/24

Delimitarea unitilor teritoriale de baz - obiectivul acestei faze estedeterminareapotenialului comercial al agentului repartizat ntr-o zondat.

Procedura este urmtoarea: stabilirea numrului, a anvergurii ilocalizriiclienilor; determinarea numrului de contacte necesare pentru fiecare cont ifrecvenavnzrilor; calcularea numrului de conturi ce pot fi deservite de fiecare

agent de vnzri. Este foarte util sapelm la o clasificare de tip A,B,C; putemobine o medie a contractelor ce pot fi efectuate zilnic, timpul mediu alocat pentrufiecare vizit. Cunotinele despre fiecare cumprtorobinute din date colectate ncursul contactelor, pot fi utilizate pentru meninerea unui fiiercu informaii despreclieni. Managerii pot sfoloseasci metoda descompunerii: plecnd de la oestimare la scarnaional apotenialuluipieeii a cotei depia, se poate apreciapotenialulvnzrilor, aceast valoare este apoi mprit la numrul persoanelor

disponibile sau care pot fi recrutate dup care se traseaz anumite limite geograficerealiste. O delimitare teritorial se caracterizeaz prin: teritoriile uorde administrat;potenialul de vnzri care este relativ uorde estimat; timpul necesar deplasriloricheltuielilor aferente sunt reduse la minimum; se realizeaz o distribuieomogen aoportunitilorde a vinde produse n rndul clienilorpotenialiiexisteni; normelede lucru sunt egalizate.

Repartizarea agenilor de vnzri pe teritoriu - dup ce s-au stabilit

teritoriile, acestea trebuie alocate individual agenilorde vnzri; acetia pot s fiensdiferii ca i nivel de cunotine, aptitudini, ndemnare, ceea ce face ca uniidintre ei s fie mai eficieni dect alii. Practica aratc este necesargsirea unorageni de vnzri care s sepotriveasc cu clienii, dar n afara de aceasta exist maimuli factori care le permit acestora s fie eficieni


11/24

Agenii de vnzri pot desfura o multitudine de activiti utile

organizaiei creia i aparin dar dintre toate dou sunt fundamentale care facposibili

util firmei activitatea lor: meninereavnzrilorexistente preum iextinderea lor dac esteposibil.

Pentru cei mai muliagenii de vnzri primul aspect este mai uorderealizat.

Dificulti mari apar mai ales n cazul aciunii de atragerea unor noiclieni. Un agent de vnzri orientat spre dezvoltare trebuie sntreprindactiviti suplimentare i diferite de cele pe care lepractic n cazulmenineriivnzrilor. O asemenea aciunenecesit contactarea persoaneipotrivite din organizaiacumprtoare, stabilirea unei legturi personale cuaceasta, gsireamotivaiei necesare pentru schimbarea comportamentuluiobinuit al acesteia i consolidarea ncrederiipn la nivelul la care nouaoportunitate de afaceri pote fi lsat n seama unui agent carepracticvnzri de ntreinere. Pentru transpunerea n fapt a ideii cu privire ladezvoltarea unor relaii noi managerii activitilorde vnzri trebuie sidentifice activitile necesare, saleag oameniipotriviiisimplementeze modul efectiv de aciune.


12/24

Procesul de acoperire a teritoriilor comerciale presupune: definireaclar a obiectivelor, specificarea rolului lucrtorilorde vnzriiidentificarea sarcinilor ce trebuie ndeplinite, gruparea activitilordupspecific, repartizarea personalului pentru fiecare grup de activiti,realizarea unui control eficient.

Managerii de vnzri pot repartiza personalul n funcie de volumulde vnzri, grupurile de clieni, regiunile geografice, de caracteristicileproduselor sau ale grupurilor de produse. O structurorganizatoricoptima unei organizaii comerciale trebuie s fie alctuit pe baza a ase criterii:geografia, produsul,piaa, georafia i produsul, geografia ipiaa,geografiapiaai produsul.

n ultima vreme se poate observa o anumit intensificare a procesuluiprin care se intensificinteraciunile dintre vnztoricumprtor, dinpunct de vedere al proceselor,participanilor, mediului i atmosferei. naceastprivin metoda interaciuniloreste de naturs ajute la descrierea,nelegereai clasificarea relaiilordintre vnztoricumprtor, care i elela rndul lor depind de natura produsului, de diversitatea produselor, de

importanarelativ a produsului oferit de vnztorprecum i de reeaua dedistribuie. Metoda interaciunilorncearcs explice felul n care sestabilesc relaiile dintre vnztoricumprtor.Interaciuneaconst nepisoade irelaii. Episoadele sunt schimbul propriu-zis de produse iinformaii, schimbul financiar i cel social.


13/24

Relaiile se refer la tipurile de contacte i modul n care vnztorulicumprtorul se adapteaz unul la cellalt.

Caracteristicele celor douprireflect tehnologia, organizarea,experienaitrsturile individuale de personalitate, competenaimotivaia. Relaiile definite astfel sunt determinate de mediul extern iatmosfera care nconjoar cele doupri. Mediul de interaciune cuprindestructurapieei, dinamismul ei, gradul de internaionalizare,structuracanalelor i sistemele sociale. Atmosfera este determinat de relaiilebazate pe interdependenai raporturile de putere existente ntreorganizaii, de starea de conflict sau cooperare, de caracterul n generalapropiat sau distant al relaiilori de ateptrilefiecreia dintre companiile

respective.Metodologia vnzriiIdentificarea clienilorpoteniali se realizeaz prin colectarea de

informaii din trgurile comerciale, reclame prinpot, liste cataloage,contactele personale, ziarele telefonul .a.

Planificareapremergtoarecontactriiimplic stabilirea obiectivelor,

adunarea informaiilorlegate de cumprtorselectarea ntrebriloripregtirea mesajului.Abordarea presupune mai nti alegerea celor mai potrivite persoane

crora trebuie s li se adreseze mesajul de vnzare.Relaia trebuie stabilitnu numai cu cumprtorul n sine ci i cu ,, paznicii lui(recepionerul,secretarul, asistentul personal) .


14/24

Prezentarea produsului are ca scop evidenierea avantajelor pe carele ofer produsul respectiv prin cumprarea sa.

Contracararea obieciilorcare exprimnemulumiri reale serealizeaz prin urmrirea cu atenie a acestora i prin cutarea n comun aunei modaliti de rezolvare a lor.

ncheierea afacerii reprezint de fapt scopul final al agentuluicomercial, iar tote celelalte se subordoneaz acestuia ct imenineriipe,mai departe a relaiei comerciale.

Negocirea face i ea parte din vnzare i ea const ntr-un compromisn care fiecare parte are ceva de cerut i de oferit de la cealaltpn seajunge la un rezultat.

5. intele comercialeO intcomercialreprezintporiunea sau cota din activitatea

general pe care opersoan sau un grup trebuie s o realizeze prin eforturiproprii. Stabilirea intelorcomerciale se realizeaz cu mai multe scopuri:-pentru evaluarea performanelorcomerciale ale lucrtorilor. ncondiiile n care lucrtorii sunt apreciai pe baza inteloracestea trebuie s

se caracterizeze prin realism i precizie pentru a da msuraexact aproductivitiiangajailor;-pentru stimularea activitiiagenilorde vnzri. n acest sens ele trebuiestabilite la un nivel rezonabil, n caz contrar se va realiza fie descurajareaagenilorfie demobilizarea acestora ( n cazul n care intele sunt stabilite laun nivel prea sczut);


15/24

-ca mijloc de salarizare inteleajut la stabilirea formelor deplatcombinate formate din salariu, comision iprim ; ca instrument decontrol ele permit stabilirea unor obiective concrete pe baza crorase stabilete cantitatea i calitatea muncii prestate.

Pentru stabilirea intelorcomerciale n practica comercial seutilizeaz mai multe metode:-pe baza principalilor indicatori ai pieei. n acest sens sunt luai nconsiderare venitul disponibil, cretereaeconomic, vnzrile demaini noi, tendiele n numruli structurapopulaiei ;-perspectiva istoricse refera la situaia din anterior la care se

adaugcretereaprocentualscontat ;-intele stabilite pe baza aprecierii manageriale pot avea caracterarbitrar cu toate efectele care deriv de aici-stabilirea intelorde ctreageniiniipoate fi ndoielnic subaspectul aplicabilitii sale

-determinarea intelorpornind de potenialulteritorialpresupunestabilirea acestora sub nivelul optim pentru a ine cont de diferenelede aptitudini, condiii depiaicondiii regionale.


16/24

intele cantitativeVnzarile reprezint o intcomercialcantitativ prin care seprecizeaz

ce cantitate valoric de mrfuri trebuie svnd un agent comercial pentru aputea acoperi costurile de operare.

intele legate de produse impun agentului comercial svnd un anumit

mix de produse pentru a elimina deficienele metodeibazat pe volum. Metodanu este deosebit de atractiv deoarece pune accentul pe vnzare nu sprepia.inte stabilite pe baza raportului dintre cheltuieli ivnzri. Cu ajutorul

acestor inte se ncearc motivarea agenilorcomercialipltindu-i mai mult peacetia din urm n situaiadepirii volumului de vnzri.

Mrimea medie a comenzilor se determin ca raport ntre volumul total al

vnzrilorinumrul de comenzi. Acest indicator este de dorit s fie ct maimare n felul acesta fiind mai eficient. n practica managerial putem ntlni ialte forme de inte cantitative.

intele calitativeintele calitative se pot referi la localizarea ipstrarea conturilor noi,

informarea clienilori utilizatorilor cu privire la schimbrile produselor,colectarea informaiilordespre concuren, asumarea calitii de ambasadori aicompaniei atitudinea angajailor, cunoatereaclienilor, imaginea i atitudineafavorabil firmei .a.

intele bune sunt supuse unor restricii, cum ar fi : s fie bine definite; sfie msurabilei realizabile; s vizeze scopurile organizaiei; saib aspectcantitativ sau calitativ is motiveze personalul de vnzri.


17/24

Face parte din: Directia Regionala a (ANCOM) ANRCTI Iasi

Adresa: Galati, Str. Brailei, nr. 7-9, et. 3, jud.Galati

Judetul: Galati

Telefon: 0236.49.07.00 E-mail: [email protected]

CLC Galati

Adresa: Galati, B-dul Otelarilor, bl.06, ap.65, jud.Galati

Telefon: 36.44.56.88

E-mail: [email protected]


18/24

ANCOM are in subordine patru directii regionale: Bucuresti, Cluj,Timisoara si Iasi, in timp ce in fiecare municipiu resedin t a de judet si infiecare sector al municipiului Bucuresti functioneaza un oficiu teritorial al

ANCOM. Rolul acestora este de a asigura exercitarea n teritoriu a

competentelor institutiei, precum si de a primi cereri si sesizari pentru a lerezolva sau pentru a le transmite catre sediul central al ANCOM.

Obiectul principal de activitate al directiilor teritoriale este

supravegherea si controlul in domeniul comunicatiilor electronice si alserviciilor postale, conform legii. Principalele atributii sunt: monitorizarea,controlul si gestiunea spectrului radioelectric, controlul tehnic in domeniulradiocomunicatiilor si telecomunicatiilor, monitorizarea, controlul siautorizarea retelelor regionale si locale. De asemenea, directiile teritorialepreiau si transmit la sediul central documentele din teritoriu (date statistice,notificari si reclamatii) si actualizeaza toate informatiile legate de piatacomunicatiilor si posta.


19/24

ANCOM, institutia care reglementeaza astazi sectorul comunicatiilor dinRomnia, s-a format prin reunirea a doua institutii cu experienta si expertiza

n domeniul administrarii si reglementarii acestui sector: Inspectoratul Generalpentru Comunicatii si Tehnologia Informatiei (IGCTI) si Autoritatea Nationala

de Reglementare n Comunicatii (ANRC). nainte de 1990, Ministerul Transporturilor si Telecomunicatiilor era

cel care administra spectrul de frecvente radio, prin intermediul ServiciuluiFrecvente din cadrul Directiei generale de posta si telecomunicatii.

Recunoscndu-se importanta strategica a celor doua activitati,

transporturi si telecomunicatii, pentru dezvoltarea infrastructurii nationale, pedata de 2 ianuarie 1990 s-a facut un prim pas de reorganizare a sectorului detelecomunicatii n Romnia, adoptndu-se o solutie de urgenta de separareinstitutionala a activitatilor. Astfel, Ministerul Transporturilor siTelecomunicatiilor s-a desfiintat prin divizarea acestuia n doua entitati,Ministerul Transporturilor si Ministerul Postelor si Telecomunicatiilor. Acesta

din urma a preluat de la vechiul minister toate structurile la nivel central,regional si judetean din domeniul telecomunicatiilor, radiocomunicatiilor sipostei, att pe cele cu atributii executive si de reglementare ct si pe cele cucaracter operational.


20/24

Ministerul Postelor si Telecomunicatiilor s-a reorganizat la scurt timp, ndata de 30 iulie 1990, prin separarea responsabilitatilor executive de celeoperative si de exploatare. Astfel, la aceasta data s-au nfiintat attMinisterul Comunicatiilor ct si ROM-POST-TELECOM, prima regieautonoma din Romnia, care a preluat activitatea operationala n domeniultelecomunicatiilor, radiocomunicatiilor si postei, n timp ce ministerul aramas responsabil cu elaborarea si aplicarea politicilor, strategiilor sireglementarilor n domeniu.

Ministerul Comunicatiilor a nteles ca noua regie autonoma nu va

putea functiona multa vreme n acea formula, deoarece nu era cu multdiferita de sistemul centralizat din perioada comunista. Asa ca, un an maitrziu, la 1 iulie 1991, ROM-POST-TELECOM s-a reorganizat. n urmaacestei reorganizari au luat nastere patru regii autonome: Romtelecom,Posta Romna, Radiocomunicatii, Inspectoratul General al

Radiocomunicatiilor (IGR) si societatea comerciala pe actiuniBancpost. IGR avea sa devina ulterior IGCTI.


21/24

n mai 1997, regia autonoma Inspectoratul General al Radiocomunicatiilor,cu atributii n gestionarea spectrului de frecvente radioelectrice si controltehnic n domeniul radiocomunicatiilor, se transforma n regia autonomaInspectoratul General al Comunicatiilor (IGC) si primea noi atributii nsupravegherea si controlul telecomunicatiilor si postei. n martie 2002, IGCavea sa treaca printr-o noua transformare, devenind institutie publica aflatan subordinea Ministerului Comunicatiilor si Tehnologiei Informatiei. Totatunci, la atributiile Inspectoratului s-a adaugat si administrarea proiectelorde guvernare electronica, astfel nct Inspectoratul General al

Comunicatiilor a devenit Inspectoratul General pentru Comunicatii siTehnologia InformatieiIGCTI.

n noiembrie 2004, IGCTI a iesit din subordinea MinisteruluiComunicatiilor si Tehnologiei Informatiei, intrnd n subordineaGuvernului si primind dreptul de a modifica legislatia secundara n

domeniu.


22/24

Autoritatea Nationala de Reglementare n Comunicatii (ANRC) a fostnfiintata n anul 2002, n contextul pregatirii Romniei pentru a adera laUniunea Europeana , n scopul de a asigura concurenta pe piata de

comunicatii electronice si servicii postale a carei liberalizare completaurma sa se produca n curnd, la 1 ianuarie 2003. ANRC si-a nceputactivitatea n septembrie 2002, cu obiectivul de a promova concurenta si dea proteja drepturile si interesele utilizatorilor de servicii si retele decomunicatii electronice si de servicii postale si a asigurarii accesului la

serviciul universal pentru toti cetatenii Romniei. n decembrie 2006, ANRC s-a transformat n Autoritatea Nationala

pentru Reglementare n Comunicatii si Tehnologia Informatiei (ANRCTI),care prelua astfel atributiile de reglementare si supraveghere n domeniultehologiei informatiei, pentru o armonizare deplina a legislatiei nationalecu cea comunitara si pentru ca reglementarea domeniului tehnologieiinformatiei sa se realizeze n strnsa legatura cu cea a comunicatiilorelectronice si a serviciilor postale, ca domenii convergente.


23/24

n aprilie 2007, IGCTI si ANRCTI au fuzionat sub numele celei din urma,pentru ca sectorul comunicatiilor si tehnologiei informatiei sa fiereglementate unitar, de un singur organism care sa reuneasca expertiza si

responsabilitatile legate de administrarea resurselor limitate de spectru sinumerotatie cu cele legate de promovarea concurentei si a drepturilorutilizatorilor.

n septembrie 2008, autoritatii rezultate din fuziunea celor douainstitutii i-au fost extinse competentele prin adaugarea functiei deadministrare la nivel national a TLD (top level domain) .ro si a SLD(second level domain) .eu pentru numele de domenii rezervate Romniei.Sub denumirea Autoritatea Nationala pentru Comunicatii (ANC), institutiepublica cu personalitate juridica n subordinea Guvernului, autoritatea dereglementare a devenit unicul administrator al politicilor din domeniulcomunicatiilor electronice, postei si tehnologiei informatiei.

n data de 19 martie 2009, Autoritatea a trecut sub controlulParlamentului Romniei, prin reorganizarea sa sub denumirea AutoritateaNationala pentru Administrare si Reglementare n Comunicatii (ANCOM),autoritate publica autonoma. a


24/24

administrarea întreprinderilor de comerţ, turism şi servicii

Documents