ADMINISTRAREA INTEROGATORULUI IN PROCESUL CIVIL

Interogatoriul (marturisirea) reprezinta declaratia prin care una dintre partile aflate intr-un litigiu recunoaste ca fiind adevarat un fapt, determinand astfel anumite consecinte juridice impotriva acesteia.

Marturisirea judiciara este obtinuta in cursul judecatii in fata instantei de judecata, prin intermediul unui set de intrebari formulat de catre partea adversa, careia instanta i-a incuviintat o asemenea proba . Constituie marturisire judiciara si cea facuta de parte spontan, fara a fi intrebata prin interogatoriu, instanta consemnandmarturisirea in cuprinsul incheierii de sedinta.

1. Cand se poate solicita proba cu interogatoriul?

Proba cu interogatoriul va putea fi solicitata de catre reclamant prin cererea de chemare in judecata, iar de catre parat prin intampinare.

Acest mijloc de proba va putea fi solicitat si ulterior, daca necesitatea probei rezulta din modificarea cererii de chemare in judecata, nevoia administrarii probei reiese din cercetarea judecatoreasca si nu putea fi prevazuta de partea interesata sau daca partea arata ca, din motive temeinic justificate, nu a putut propune in termen proba solicitata.

Instanta va putea incuviinta proba cu interogatoriul si daca administrarea probei nu ar determina amanarea judecatii (fiind necesar ca partea chemata la interogatoriu sa fie prezenta in fata instantei), precum si atunci cand exista acordul expres al tuturor partilor din proces.

In cazul in care instanta de judecata a dispus amanarea cauzei pentru administrarea probei cu interogatoriul (daca, potrivit dispozitiilor legale, acesta trebuia sa fie comunicat, sub sanctiunea decaderii dreptului de a administra proba), partea este obligata ca, in termen de 5 zile calendaristice de la incuviintare, sa il depuna la instanta.

Facem precizarea ca au calitatea de parti in proces nu numai reclamantul si paratul, ci si intervenientul (principal/accesoriu) sau persoana chemata in garantie .

In vederea aflarii adevarului, Codul de procedura civila recunoaste si instantei de judecata dreptul de a ordona din oficiu chemarea la interogatoriu a oricareia dintre parti.

Chiar daca in unele cauze, procurorul, in calitate de reprezentant al Ministerului Public, participa in proces, acesta nu poate fi chemat la

interogatoriu, intrucat faptele la care se refera cauza nu sunt fapte personale ale acestuia. Cu privire la admisibilitatea sau nu a interogatoriului, instanta de judecata se pronunta prin incheiere dupa ascultarea tuturor partilor.

2. Conditiile incuviintarii interogatoriului

Este de necontestat faptul ca, mai inainte de a fi administrat un mijloc de proba, trebuie sa fie incuviintat de instanta, fiind necesar ca aceasta, in urma unei dezbateri contradictorii, sa se pronunte asupra admisibilitatii, pertinentei si concludentei mijlocului de proba propus, dupa cum prevad dispozitiile art. 237 alin. 2 pct. 7 si art. 255 alin. 1 din Codul de procedura civila.

Comunicarea interogatoriului persoanei juridice, prin atasarea la cererea de chemare in judecata in etapa administrativa constituie, astfel cum rezulta din chiar denumirea marginala a art. 203 din Codul de procedura civila, una dintre masurile pentru pregatirea judecatii, urmand ca, la primul termen de judecata, sa fie discutate chestiuni privind admisibilitatea, pertinenta si concludenta mijlocului de proba .

In cazul particular al probei cu interogatoriu, pentru stabilirea pertinentei si concludentei acestuia, instanta trebuie sa cunoasca in detaliu intrebarile propuse si sa le analizeze mai inainte de a obliga partea chemata la interogatoriu sa prezinte raspunsurile sale.

Inainte de a analiza conditiile specifice interogatoriului, instanta va realiza o evaluare a obiectului probei la momentul propunerii de catre parte, cand va pune in discutia partilor incuviintarea probei solicitate. In acest sens, se va solicita partii care solicita proba sustinerea tezei probatorii pe care urmareste sa o dovedeasca prin administrarea interogatoriului. Cu ocazia administrarii probei, instanta ar putea respinge anumite intrebari daca acestea nu au vreo legatura cu obiectul cauzei, asa cum a fost incuviintat.

Conditiile specifice ce trebuie sa fie indeplinite in cazul interogatoriului presupun ca intrebarile ce urmeaza a fi formulate sa priveasca numai fapte personale ale persoanei chestionate, sa aiba legatura cu litigiul si sa poata conduce la rezolvarea cauzei. Faptele straine partii vor putea fi dovedite cu alte mijloace de proba .

Ce intelegem prin fapte personale?

Faptele personale privesc actiunile sau inactiunile persoanei interogate aflate in legatura directa sau indirecta cu pricina al carui obiect este dezbatut in fata instantei de judecata . Prin actiuni/inactiuni personale se

inteleg orice activitati intreprinse sau pe care ar fi trebuit sa le intreprinda persoana chemata la interogatoriu.

Se pot formula, astfel, intrebari care privesc:

- activitati desfasurate in activitatea de zi cu zi, la locul de munca sau orice alte activitati desfasurate de persoana interogata;

- sarcinile si atributiile pe care le indeplineste in exercitarea unei activitati;

- modul in care si-a/nu si-a indeplinit o anumita obligatie, etc.

Prin intermediul interogatoriului nu se recomanda a se adresa intrebari ale caror raspuns sa confirme fapte care sunt dovedite deja prin inscrisuri sau prin alte mijloace de proba si care nu sunt contestate. In sens contrar, acestea isi pierd din valoare, fiind uneori chiar ineficiente.

Rolul esential al interogatoriului este de a surprinde adversarul prin formularea unor intrebari, astfel incat, desi in aparenta, privite in mod individual, nu conduc la o recunoastere directa, clara, din partea persoanei chestionate, prin imbinarea acestora si intercalarea lor sa rezulte finalitatea urmarita de cel care a formulat intrebarile.

Este adevarat ca de multe ori, prin proba interogatoriului sunt lamurite multe aspecte in cauzele judecate, conducand chiar la pronuntarea de solutii doar in baza acestui mijloc de proba .

O alta conditie necesara incuviintarii probei cu interogatoriu este aceea ca recunoasterile ce pot fi facute de catre partea adversa sa fie in legatura cu drepturi asupra carora legea le recunoaste partilor posibilitatea de a tranzactiona.

Marturisirea nu trebuie sa fie permisa atunci cand este in legatura cu un drept al autorului recunoasterii la care acesta nu poate renunta ori care nu poate face obiectul unei tranzactii (de exemplu, in actiunile privitoare la filiatie).

In situatia coparticiparii procesuale active (mai multi reclamanti) sau pasive (mai multi parati), in conditiile art. 60 din Codul de procedura civila, marturisirea unei parti nu poate fi opusa celeilalte/celorlalte, deoarece, fiind un act personal, ea nu este opozabila decat partii care o face. Aceeasi regula se va aplica si in cazul in care exista solidaritateintre parti sau indivizibilitate. Exceptia, valabila pentru ambele cazuri, o constituie relatarea unor fapte favorabile partilor din proces.

3. Administrarea propriu-zisa a interogatoriului

In situatia in care instanta de judecata a incuviintat proba cu interogatoriul va trebui sa formulati in scris setul de intrebari pe care doriti sa il adresati partii adverse. In practica, se procedeaza la intocmirea unui tabel format din doua coloane in cadrul caruia, in coloana din stanga se vor nota intrebarile, iar in coloana din dreapta se vor consemna raspunsurile partii interogate.

a) Luarea interogatoriului persoanei fizice

Interogatoriul trebuie inaintat instantei de judecata pentru a proceda la adresarea intrebarilor partii chemate in acest sens. Interogatoriul nu trebuie sa fie depus la dosar cu mult timp inainte pentru ca partea adversa sa nu aiba timp sa-si pregateasca raspunsurile. De aici rezulta elementul surpriza al interogatoriului.

Art. 352 din Codul de procedura civila prevede ca cel chemat in persoana va fi intrebat de catre presedinte asupra fiecarui fapt in parte. Cu incuviintarea presedintelui, fiecare dintre judecatori, procurorul (cand participa la judecata), precum si partea adversa pot pune direct intrebari celui chemat la interogatoriu. Partea va raspunde fara sa poata citi un proiect de raspuns scris in prealabil. Ea se poate folosi insa de insemnari, cu incuviintarea presedintelui, dar numai cu privire la cifre sau denumiri. Daca partea declara ca pentru a raspunde trebuie sa cerceteze inscrisuri, registre sau dosare, se va putea fixa un nou termen pentru interogatoriu. Cand ambele parti sunt de fata la luarea interogatoriului, ele pot fi confruntate.

In cazul in care interogatoriul urmeaza a fi luat reprezentantului legal al unei persoane lipsite de capacitatea de exercitiu (ex: persoane puse sub interdictie judecatoreasca) sau cu capacitate de exercitiu restransa (ex. minori), intrebarile pot fi adresate numai daca sunt in legatura cu actele incheiate si faptele savarsite in aceasta calitate, desi obiectul litigiului ar putea privi drepturile sau/si obligatiile persoanei reprezentate.

Consemnarea raspunsurilor la interogatoriu

Raspunsurile la interogatoriu vor fi trecute pe aceeasi foaie cu intrebarile. Interogatoriul trebuie sa fie semnat pe fiecare pagina de catre presedinte, grefier, de cel care l-a propus, precum si de partea care a raspuns dupa ce a luat cunostinta de cuprins. In aceeasi maniera, vor fi semnate adaugirile, stersaturile sau schimbarile aduse, sub sanctiunea de a nu fi tinute in seama. Daca partea interogata sau cealalta parte nu vrea ori nu poate sa semneze, se va consemna in josul interogatoriului.

In cazul in care interogatoriul a fost dispus din oficiu, precum si in situatia in care intrebarile au fost adresate direct de fiecare dintre judecatori, procuror (cand participa la judecata), precum si de partea adversa, vor fi consemnate in incheierea de sedinta atat intrebarile, cat si raspunsurile.

b) Luarea interogatoriului partii aflate in strainatate

In vederea luarii interogatoriului unei persoane care se afla in strainatate, legea instituie anumite reguli speciale. Astfel, daca nu exista vreo prevedere contrara prin tratate, conventii internationale la care Romania este parte ori prin acte normative speciale, partea care se afla in strainatate si este reprezentata in proces printr-un mandatar va putea fi interogata prin acesta.

In acest caz, interogatoriul va fi comunicat in scris mandatarului, care va depune raspunsul partii dat in cuprinsul unei procuri speciale si autentice. Daca mandatarul este avocat, procura speciala certificata de acesta este suficienta.

c) Luarea interogatoriului persoanelor juridice

Statul, celelalte persoane juridice de drept public, precum si persoanele juridice de drept privat vor raspunde in scris la interogatoriul ce li se va comunica in prealabil, acesta trebuind sa fie atasat cererii de chemare in judecata in dublu exemplar, unul pentru instanta, iar celalalt pentru a fi comunicat partii adverse.

Art. 254 alin. 4 lit. c) din Codul de procedura civila stipuleaza ca in acele situatii in care interogatoriul a fost propus pestetermen si trebuie comunicat in scris partii chemate la interogatoriu, partea care l-a propus are obligatia de a depune intrebarile in termen de 5 zile de la incuviintarea mijlocului de proba .

Sanctiunea nerespectarii acestei reguli consta in decaderea partii din solicitarea respectivei probe, dupa cum stabilesc prevederile art. 254 alin. 1 din Codul de procedura civila.

Persoana juridica va trebui sa raspunda instantei in scris, pe cat posibil pe formularul care contine intrebarile, semnat pe fiecare pagina de reprezentantul persoanei interogate. De asemenea, adaugirile, stersaturile sau schimbarile aduse raspunsurilor vor trebui semnate de reprezentant, sub sanctiunea de a nu fi luate in considerare. Desi legea nu prevede ca raspunsul la intrebari trebuie sa fie remis instantei in dublu exemplar, este necesar sa precizam ca partii care a propus proba trebuie sa-i fie permis sa ia cunostinta de aceste raspunsuri, inclusiv prin acordarea unei amanari

daca raspunsurile sunt de o complexitate care nu ar putea fi analizate de indata.

Cu titlu de exceptie, asociatii cu drept de reprezentare din cadrul societatilor de persoane (societate in numecolectiv, societate in comandita simpla, etc.) vor fi citati personal la interogatoriu.

S-au tot purtat discutii in privinta delimitarii societatilor cu raspundere limitata ca societati de persoane sau de capital, diferenta constituind-o evolutia si dimensiunea economico-sociala a acestora. Insa, ori de cate ori aceste societati sunt constituite dintr-un sigur asociat, este evident ca acesta ar putea fi chemat personal la interogatoriupentru a relata fapte personale de natura sa conduca la solutionarea litigiului.

d) Luarea interogatoriului prin judecator delegat sau comisie rogatorie

Pentru persoanele care, din motive intemeiate, sunt impiedicate sa se prezinte in fata instantei de judecata (boala grava,handicap, varsta inaintata), aceasta din urma poate incuviinta luarea interogatoriului la locuinta celui chemat sa raspunda, printr-un judecator delegat. Acesta poate fi unul dintre judecatorii din completul de judecata sau chiar tot completul. In acest caz, raspunsurile la intrebari se vor consemna in prezenta partii adverse sau in lipsa, daca aceasta a fost citata si nu s-a prezentat.

Daca partea ce urmeaza a raspunde la interogatoriu locuieste in circumscriptia unei alte instante, ascultarea se va putea realiza prin comisie rogatorie.

4. Consecintele neprezentarii la interogatoriu si refuzul de a raspunde

Daca partea chemata la interogatoriu, fara motive temeinice, refuza sa raspunda la intrebari sau nu se infatiseaza,instanta de judecata poate considera aceste imprejurari ca o marturisire deplina ori numai ca un inceput de dovada in folosul partii care a propus interogatoriul. In aceasta din urma situatie, pentru completarea probatoriului pot fi admise, atat dovada cu martori, cat si alte probe (inscrisuri, expertiza, cercetare la fata locului, etc.), inclusiv prezumtiile.

De asemenea, chiar daca partea raspunde la interogatoriu si recunoaste anumite fapte in conditiile aratate mai sus,instanta de judecata, coroborand-o cu alte probe, poate inlatura marturisirea, considerand ca nu este sincera.