adevarul - acum! ilie cĂliandspace.bcucluj.ro/.../1/bcucluj_fp_piv2093_1990_002_0011.pdf · 2016....
TRANSCRIPT
\
ADEVARUL - ACUM!în 21 decembrie s-a tras în clujeni. în 22 de
cembrie lumea scanda: „armata e cu noi!“ Intr-adevăr, armata fraterniza cu populaţia. Dar, în acelaşi timp, admirabilii publicişti de la Televiziune şi Radio făceau ceea ce ar fi trebuit să facă Armata: să controleze situaţia din ţară, să dinamizeze.şi sp dirijeze forţele acestei revoluţii spontane. Ei sînt cei care i-au împins de la spate pe unii generali să ia decizii ferme şi să dea ordine. „Armata şi-a făcut datoria din primele clipe", a- firmă festiv Ia Televiziune, la Radio, în presa scrisă diferiţi generali.
Şi totuşi,' martorii masacrelor de la Timişoara, Bucureşti şi Cluj afirmă că soldaţii au tras. Armata dă vina pe Securitate. Securitatea susţine că la Cluj forţele sale n-au tras.
Pe de altă parte, Consiliul Frontului Salvării
Naţionale demite din funcţii generali ai' Ministerului Apărării Naţionale şi Ministerului de Interne. Ce înseamnă asta? înseamnă fie că unităţi co- r mandate de aceştia au tras în revoluţionari, fie că n-au interyenit împotriva teroriştilor. E adevărat, Armata, Securitatea, şi Miliţia s-au solidarizat, în momente cronologic diferite, cu Revoluţia. E adevărat, în lupta împotriya teroriştilor au căzut ostaşi, alături de civili. Va trebui sâ aflăm ce fel de trupe au fost aceşti terorişti şi cine le-a comandat. Va trebui sâ aflăm cine au fost acele persoane răzleţe care au tras la întîmplare în oameni aici, la Cluj. Dar va trebui, în primul rînd, sâ ştim
cine a tras Fn 21 decembrie în Piaţa Libertăţii, în Piaţa Mărăşti, la Fabrica de bere, la Hotel „Asîo- ria", în Piaţa Mihai Viteazul şi în alte locuri.
Morţii şi răniţii sînt realii Reali trebuie sâ fie şi cei care au tras. Nici o uniforma nu este pătată cu sînge? Este total absolvită Armata? Este total absolvită Securitatea? Este total absolvită Miliţia?
Cu satisfacţie am luat cunoştinţă de apelul lansat de Biroul Executiv al Consiliului judeţean ai F.S.N., prin intermediul ziarului nostru, pentru clarificarea evenimentelor din acele zile sîhgeroase.
Oamenii au nevoie de răspunsuri clare la aceste întrebări. Dacă nu li se va răspunde cinstit şi imediat, suspiciunile se vor amplifica, iar reconcilierea naţională nu se va putea-realiza.
Ilie CĂLIAN
EXPRESIE A OPINIEI PUBLICE DIN JUDEŢUL C LUJANUL II, NR. U '
VINERI. ,
5 IANUARIE 1990
i PAGINI 50 BANI
Propuneri referitoare la învăţămînt din partea Comisiei pentru Ştiinţă
şi Învăţăinînt a Frontului Salvării Naţionale — BucureştiA PENTRU ÎNVĂŢĂMINTUL ELEMENTAR,
GIMNAZIAL, LICEAL :
î. — Mci-ţţinerea treptelor în actualul sistem de concurs în licee pentru a asigura o pregătire constantă, eficientă, pentru promovarea valorilor.
2. — înfiinţarea liceelor teoretice, cu profil real şi umanist, sau a unui singur.
; tip de liceu. Desfiinţarea liceelor industriale.
3. — Reînfiinţarea Uccc- Jor de artfl, sportive ş; fie 'atl profil." * ' := '
■ 4. — înfiinţarea învăţă-, mimului postliceal economic, sanitar, administrativ şi de alte profite, deoarece in prezent liceul nu dă ea-
- dre corespunzător pregătite. AceaSta presupune desfiinţarea facultăţilor serale de 4 arii (de exemplu subingi- ricn) — după absolvirea ultimei serii.,
5. — Desfiinţarea liceului seral după absolvirea-ulti- 'mei serii / ' ''
6 — Anual, să se instituie un singur concurs de admitere la facultate^ '
7 .— Introducerea unai limbi străine din clasa I sau a V-a. ; / - ". 8.'—- Program de 5 zile pe săpţămînâ. înccptrid cu semestrul II pentru studenţi si , leinse'.truî H I pentn i, elevi. '• 9.,— An pregătitor pen-
• tru admiterea la facultate— cu plată'-rr- renunţîndu- se în acest fel1'la meditaţiile .
, foarte : costisitoare,' pe pare riu le pot finanţa familiile elevilor cu situaţii financiare mai grele.
10. — Structura anului şcolar pentru elevi:
B, PENTRU ÎNVĂTAMÎNTUL UNIVERSITAR:
1. — Structura anului universitar va fi următoarea:
1. X — 20. X II — semestrul I — cursuri; <21; X II — 7 .1 — vacanţă; . . - ' rg. I ;— 21. I — cursuri semestrul I — continuare;
26. I 10. II — sesiune de examene; t' 11. II —. 18. II — vacanţă
19. II — 31.‘V — semestrul II; .1. VI — 30. VI — sesiune de examene.
I în. zilele de Paşti atît re să aibă normă didactică studenţii, cît şi elevii vor fi plătită, cu scopul: a) de -a liberi (ca şi părinţii lor de cîştiga bani; b) de a permi- altfeî), conform unor pi-e- -te descoperirea valorilor; vedeţi legaje care.urmează : c) de -3 ..,pşrmiţe^coopiarea
C.» — t . /tr.* ' î f i i ' / * i n I f i r r t
15. IX — 20. X II — cursuri trimestrul I;21. X I I — 10. I ^ vacanţă;.11. I — 27. I I I — cursuri trimestrul II ;
28. I I I — 10. IV — vacanţă;11. IV — 27. V I — cursuri trimestrul I I I ;28. VI — 14. IX- — vacanţă şi perioadă de exa
mene (admitere în liceu, trepte etc.).
,11. — Practica elevilor se va reduce la 3 săptămîni pe. trimestru, avînd în vedere că aceştia primesc un certificat de calificare.
12. — Elevii liceelor' teoretice nu vor desfăşura activitate practică.
13. '— Dreptul de a da concurs de admitere Ia facultate este egat pentru toţi absolvenţii liceului, indife
rent de profilul liceului absolvit.
14. — Exceptînd anul1990, bacalaureatul va fi susţinut la 5 obiecte, obligatorii fiind examenele la limba română şi o . limbă străină, celelalte 3 obiecte de examen fiind stabilite facultativ, în . funcţie de profilul liceului. . v
să'fie liotărîte de Consiliul. Frontului Salvării Naţionale.
2 .— Desfiinţarea cursurilor fără frecvenţă, după absolvirea ultimei serii.■ 3. — La discipline cu mai mulţi profesori care predau: aceeaşi materie studenţii să poată audia doar cursurile profesorului cel mai dorit, urmînd ca examenul să fie susţinut cu acest cadru didactic.
4. —: Menţinerea seralului ca formă de stimularea celor care nu intră la facultate de prima dată. Desfiinţarea seralului la facultăţile de artă.
5. — Inversarea programului la seral: cursuri între orele 8 şi 12, muncă iri: schimbul II (ora 1 5 ...) , cu posibilitatea ca toţi studenţii de la seral să muncească numai 4 ore. In cazul că există studenţi care doresc să muncească 8 ore, aceasta să fie posibil.
6. — Cadrele din cerceta-
acestora pentru cercetare.7. •— Practica studenţilor
se vă face'în perioada 1. VII — 20. VII, cu sarcini concrete şi examen în- final, egal ca valoare cu e- •xamenele la celelalte discipline. *
8. — Posibilitatea de a da examen din programă la cerere (sesiune iarnă sau vară)' în 2 arii, fără a afecta promovarea dintr-un an în altul.
9. — Barem valoric comun de evaluare a cunoştinţelor la examen atît pentru cei de la seral, cît şi pentru cei de la zi.
10. — Posibilitatea de a urma două facultăţi în paralel (una seral, alta la zi), pehtru a se putea realiza baremul minim de prezenţă la cursuri, lucrări prac tice etc.
— Vă rugăm să vă exprimaţi în scris opiniile referitoare la aceste propuneripe adresa noastră.
PREŞEDINTELE COMISIEI PENTRtJ ŞTIINŢA ŞI ÎNVAŢAM1NT
■ Do la Ministerul învăţă-- mînlului sîntem informaţi că pentru acest an şcolar un element esenţial pentru învăţând ritul romAnesc îl constituie dopolitizarea acestuia. Astfel, incepind cu 1 martie, se va preda în licee t> singură disciplină' umanişti cu titlul provizoriu ,;,Noţiuni da democraţie-,> care va Înlocui „Cunoştin-
■ lele ;,ociaI*politice“; cadrclc didactice respective vor urma un program special de instruire,
tncepînd cil trimestrul al ' III-lea; ' elevii’ vor urma cursuri de 5 zile pe săptă- mînă, tn cea de-a şasea zl. (care nu va fi neapărat sîm- băta) se vor organiza activităţi facultativa — cercuri artistice şi ştiinţifice, conferinţe, dezbateri $1 pregătire în şcoală cu cel mai buni profesori, ceea ce va contri-: bui la restrîngerea treptată a meditaţiilor particulare. In ceea ce priveşte practica,
Măsuri pentru modernizarea invăţăminîuiui.aceasta se va restrînge ca volum de ore şi ca durată— 3 săptămîni pe trimestru, organizată elastic, în func-
,ţie de profil. Se va asigura astfel continuitatea procesului didactic. Dacă citi—• torii au alte propuneri, sînt rugaţi să le trimită pc adresa ministerului. .
Pentru anul şcolar 1990/1991, se menţin condiţiile de înscriere ln treapta I şi admitere în treapta a Il-a. Detaliile privind pro-■ fii uri lo liceelor şi cele privind examenul de bacalaureat vor fi date publicităţii în cel mai scurt timp. ,
In ceea cc priveşte învă- ţamînţul superior, sesiunea de iarnă'so va desfăşura în perioada 2G ianuarie — 8 februarie, cu excepţia anilor terminali." Examenele şi verificările cu 'notare pc
parcurs din această sesiune la disciplinele social-politi- ce sînt anulate (cu excepţia facultăţilor de profil).
Incepind cu semestrul al II-lea al acestui an universitar, studenţii vor avea 5 zile de 'curs (activităţi didactice) pe săptămină; în semestrul al II-lea al acestui an universitar so va preda o singură disciplină umanistă cu titlul .provizoriu de „Noţiuni de democraţie” la toate facultăţile (cu excepţia celor de profil).
Practica se va organiza, la sfîrşltul anultii universitar.
Pentru anul universitar 1990—19D1 învăţămintul de zi, la profilurile la care nu so fac modificări în conţinutul disciplinelor de concurs, admiterea in înVăţă-
mîntul superior va încope la 15 iulie 1990;
— pentru învăţămintul economic, juridic, de isto- ric-filozofie şi pentru învă- ţămîntul agronomic, răs- punzînd unor nevoi de reorganizare, concursul va începe la 1 septembrie 1990;
— se află în studiu propunerile privind învăţămîn- tul seral şl fără frecvenţă (exemplu: desfiinţarea tnvă- ţămîntuiui seral la arhitectură şi la învăţămintul artistic) şl cele de desfiinţare, a diverselor discriminări legate de condiţiile dc admitere (incorporabili-neincor- porabili, o practică prealabilă de un an pentru admiterea în învăţămintul agricol şi altele)!
— în foarte scurt timp se vor comunica disciplinele de concurs pentru toate profilurile, specializările şi îorraele de învăţămînt.
' ■ (îlompres)
C O M U N I C A T
de ia Ministerul înyăţămlntuluiŢinlnd seama de, situaţia
creată prin încetarea activităţii fostelor organizaţii ale copiilor şi studenţitor, Ministerul* Invăţămîntului. comunică: /. 1. — Casele de cultură,
bazele culturale, sportive şi de agrement pentru studenţi, publicaţiile, majori- ■ tatea aflate pînă în anul 1971 in gestiunea directă a ministerului, trec, împreună cu toată baza materială, bugetul şi personalul aferente în prezent, în subordinea Ministerului Invăţămîntu-
, Iui, ca bunuri de care, să• beneficieze întreaga studen- ţime din- România.• 2. — In aceleaşi condiţii, fostul palat al pionierilor şi şoimilor patriei din Bucureşti trece în subordinea Ministerului Invăţămînţu-
lui, iar fostele case ale pionieri lor si şoimilor patriei, satele de vacanţă, bazele sportive şi de agrement din municipii (sectoare ale Capitalei), oraşe şi comune .trec iri subordinea inspectoratelor şcolare judeţene, ca bunfiri de care să beneficieze toţi copiii şielevii patriei.
3. — Tabereîe pentru studenţi vor fi organizate de
' Ministerul . învăţămîîitului , împreună cu' reprezentanţii, autorizaţi ai studenţilor. :
' 4. — Tabăra de odihnă pentru elevi de la Eforie Suci trtkre în^subordineâ în-, spectoratului şcolar al jude-, ţului Constanţa. .
5, — Prezenta hotărîre a . intrat în. vigoare incepind
cu data de 1 ianuarie 1990.(Rompres)
P R E C I Z A R / I .In legătură cu unele in
formaţii apărute în presa internaţională, Rompres este autorizată să precizeze următoarele:
1. — Dintre membrii fostului Comitet Politio Executiv aî'P-C.R. au fost a- restaţi şi sînt în prezent cercetaţi numai acei membri care au fost legaţi In mod direct de măsurile represive şi abuzurile de putere privind visteria statului, comise de foştii dictatori ai României. '
2. — In legătură cu numărul ■' victimelor înregistrate la Timişoara, Bucureşti şi in alte părţi ale ţării, primele cifre date publicităţii au fost exagerate.
In prezent se fac cercetări riguroase pentru a se stabili cu exactitate numărul morţilor şi răniţilor, atît din rîndul forţelor armate, cit şi al civililor. Nici una din cifrele care circulă în prezent nu' este definitivă şi nu este confirmată de forurile competente.
3. — In legătură cu Froii- tul Salvării Naţionale sîntem în măsură să precizăm că el nu este şi nu se va constitui în partid. Frontul se va prezenta la alegerile din aprilie ca o largă organizaţie politică ce reuneşte toate personalită-' ţile şia grupările care s-au ridicat' cu curaj în apărarea libertăţii şi demnităţii^ în anii tiraniei totalitare.
Repetăm an punct din programul nostru: ziarul „ADEVĂRUL ÎN LIBERTATE" nu ccnzurcază pe nimeni — pînă, şi criminalii dovediţi în tribunal au dreptul la apărare. Şi nici nu este rostul nostru să verificăm „dosarele". Noi dăm cuvin tul tuturor. ADEVĂRUL nu se poato verifica decît IN L1UEUTATE, prin garantarea libertăţii cuvîntului — pentru toţi. A- devărttl îl stabiliţi > dumneavoastră, stimaţi cititori, obligîndu-i, .prin intermediul nostru, pe cei responsabili să dea scamă dc actele şl cuvintele lor.
Rugăm cititorii şi colaboratorii — mal vechi şi mal noi —, cărora le mulţumim penlru încrederea cu care ni se adresează, să ne seric concis, pentru a putea da la tipar cît mai multe opinii, penlru a putea stabili un adevărat dialog politic şi social, eliberat dc orîco constrîn"cri, bazat pe dorinţa dc a servi democraţiei, adevărului şi dreptăţii.
Aşteptăm, nu numai noi, ci şi cititorii, răspunsurile la problemele semnalate în articolele „La Sala sparturilor ; activitatea conţi* nuă" şt „Mi-o Ioamc!“, a- Barutc in numărul 10,. din
4 Ianuarie 1990, al ziarului. Oare mai este nevoie să-i nominalizăm pe cci dc la I.C.S. mărfuri alimentare şi de lă magazinul „Central14 — I C-S. ms- talo-cUimice? .
ADEVARUL - ÎN LIBERTATE PAGINA 2
• DREPTUL LA REPLICA • DREPTUL LA REPLICĂ • DREPTUL LA REPUCA •
AM VĂZUT MIZERIA...Am v3zut mizeria morală
Incarnată. A trebuit să aştept mai bine de o jumătate de secol ca să mi se arate în plinătatea ei defi- niţională şi faptică. Iar curiozitatea — dacă am a- vut-o — mi-a fost răsplătită din plin. lntr-una din zilele revoluţiei (care zi, oare?, căci evenimentele au anulat pur* şi simplu timpul), un om tînăr împodobit cu o barbă de ţap stătea umil şi răbduriu, tn picioare, lingă masa de lucru a unui istoric şi academician bătrîn. Tînărul Ii solicitase academicianului o adeziune la nu ştiu ce program al nu ştiu căror istorici tineri (ce o fi în- semnînd „istoric tînăr'*?), iar el, academicianul, care nu ştia să refuze, scria zorit şi cu mîna tremurătoare de vîrstă, oboseală şi erao-
. ţie, căci emoţia ne-a secat pe toţi .In acele zile, scria de zor la adeziunea cerută, căci tînărul cu barbă de ţap era grăbit. Scenariu bi-, ne întipărit pe retină: bă- trînul scriind, tînărul aş- teptînd plantat lîngă birou, iar eu, nimerit acolo cu
.nişte chestii de serviciu plicticoase şi presante, eu făceam paşi de fiară grăbită In cuşca plină cu cărţi şi hîrţoăge, aşteptînd să se
. termine. S-a terminat. Bă-
. trînul domn l-a condus pe tînărul cu barbă la o dactilografă, apoi s-au întors
.împreună cu adeziunea gata, autorul ei s-a uitat peS-
, te dactilogramă. In fine, gata! Tînărul a plecat, fără ca să ştiu" cine a fost. Dar tot ce scriu mai sus este strictul adevăr, văzut cu ochii mei, - pe a căror lumină mă jur dacă am a- '
- dăugat său omis ceva. ' în ziua- următoare s-a
publicat în „Adevărul în li
bertate" de la Cluj adeziunea academicianului Ştefan Pascu la apelul (sau ce naiba a fost) lansat de „tinerii istorici". Aha! — îmi zic —, «iată un domn tlnăr plin de ambiţie, care a ştiut să smulgă aprobarea unui mare. istoric român pentru firava: sa întreprindere. Citindu-1 (pe Pascu) am aflat că pe omul cu barbă II cheamă Iancu Mo- ţu (pe el nu l-am citit, • şi aştept să-mi spună unde o pot face). Credeam, bietul de mine, că totul se rezumă la atîta,. că e una din multele iniţiative pe care democraţia Ie-a declanşat, şi bine a făcut.
O, doamne, cît de murdar e sufletul omului atunci cînd II animă resorturi piezişe, la fel de murdare! O zi sau două mai tîrziu (cre- deţi-mă că nu ştiu!), a apă-
„rut în ace laşi „Adevărul" acea „precizare" a lui Iancu Moţu, pe care cred că a . citit-o orice clujean. Tînărul „istoric" !1 izbeşte pe bătrînul ISTORIC cu o ; brutalitate rară, demnă de; ferocitatea junglei. Aduce > argumente de ce o face. Treaba lui! Dar, oameni ;; buni, din acea precizare ar : reieşi că academicianul ; Ştefan Pascu s-a înghesuit să adere 'la confreria lui Iancu Moţu, care, olimpian i; şi vindicativ, îi respinge iti . termeni subumani adeziu-, nea. O înscenare de neînchipuit! Aşadar, acolo în : cabinetul bătrînului dascăl, eu am asistat nu la o scenă banală, ci la întruchiparea : patentată a mizeriei morale. A fost un privilegiu pentru care îi mulţumesc lui Iancu Moţu. Adică el a smuls adeziunea, a tipărit-o şi apoi a scuipat-o. Şi asta în numele purităţii revoluţiei, în numele tinerilor! -
Domnule Moţu! Dacă n-ai avut nevoie de adeziunea lui Pascu, dacă îţi repugnă concivilitatea cu autorul care a scris Istoria Transilvaniei, Voievodatul Transilvaniei şi Desăvîrşi- rea statului naţional român, ce ai căutat în acea zi in cabinetul lui Ştefan Pascu, mititel şi umil, aşteptînd textul acela?. La ce ţi-a trebuit? La această înscenare, desigur! A doua întrebare: cine te pilotează, domnule? • căci figura du- mitale nici măcar vicleană nu e. Nu e nicicum. Nu exişti.
Şi acum îţi ofer ceva. Am scris că aştept să-mi spui ce ai scris. Să te citesc şi dincolo de această jalnică ticăloşie. Gu ocazia confruntării îţi ofer şi o înfruntare, cum şi de ce natură o doreşti şi la libera dumitale alegere. 'Eşti tînăr, da? Atunci desigur nu mă vei refuza,’ dorind să-mi dovedeşti că mint a- cum sau că nu ţi-e teamă de mine, că .nu eşti viteaz numai cu bătrînii care merg spre 80. Gu alte cuvinte, că eşti bărbat. Te aştept, Iancu Moţu, căci altminteri nu ştiu cu ce obraz vei a- păreă în' faţa colegilor dumitale care ţi-au încredinţat — nu? —■- un mandat de lider în numele lor. Mă găseşti zilnic la Institut, ca- rnera 20, deasupra hîrţoa-,
gelor....Am văzut mizeria mo-,
rală cu ochii mei. E democraţie, da? In numele ei, rog redacţia „Adevărului în libertate" să-mi publice a- ceste rînduri, ca să afle lumea cam la ce ne pretăm în numele revoluţiei plătite cu sînge curat.
Ioan CIIINDRIŞ
Să ne educăm singuri copiiiLa biroul : de relaţii cu
publicul, de pe lîngă Consi-• liul judeţean al Frontului Salvării Naţionale Cluj, o mamă, mai mult decît îngrijorată, încerca să tragă un semnal de alarmă celor prezenţi. Motivul: un articol apărut în publicaţia „Adevărul" din data de 28 decembrie 1989.
„Azi, s-a constituit Comitetul Organizaţiei României Libere a copiilor ca- re-şi subordonează activitatea Comitetului Frontului Salvării Naţionale judeţene Cluj. Această organizaţie cu caracter provizoriu şi-a prezentat componenţa nominală şi numerică în mod deschis. Intenţia sinceră este de'a con-'
. tribui la realizarea unui consens naţional necesar vieţii politice şi sociale în România.
Comitetul copiilor■ al Organizaţiei „României
Libcrc“
; Această organizaţie, presupun că include membri ţlc Ia nou-născuţi pînă la vîrstă copilăriei (pentru că există copii care la rîndul lor au copii şi să nu depăşim ’cu aceştia cadrul semnificaţiei de copil).
Subordonarea la un organ superior presupune o implicare n acestei organizaţii a copiilor în evenimentele actuale. Cu ce poate ajuta sau influenţa un sugar sau chiar im copil precoce la 12—14 ani, activitatea Comitetului |u- ilcţcan .. •? De aici se poar te trage concluzia că activitatea acestor copii va trebui să fie coordonată de persoane mature. Adică se
vrea ca să se revină la foitele organizaţii în maniera > „Şoimi ai Patriei", „Pio- ; nieri“, „U.T.C.“-işti, etc., organizaţii ale fostului regim dictatorial.
Dacă această aşa-zisă or- '< ganizaţie a copiilor şi-a: prezentat componenţa nominală şi numerică într-un mod atît de deschis, să n i ; se comunice şi vîrstă com-; ponenţilor. :
De fapt, ce şi cine se ascunde în spatele acestei aşa-zise. organizaţii a copiilor?
încă o dată, presupun că anumiţi indivizi, care au a- ; vut funcţii organizatorice: la nivel de municipiu, judeţ sau alte instituţii, au găsit această soluţie salvatoare de a se sustrage sau a se ascunde în spatele a- cestei aşa-zise organizaţii a copiilor.
Consider că folosirea copiilor în numele copiilor, înafară de activitatea de educare şi învăţămînt, în alte scopuri, constituie un
flagrant abuz, care se identifică cu perversitatea.~ Lăsaţi -copiii noştri în pa
ce!Cred că sînt în asenti
mentul tuturor celor care sînt cu adevărat părinţi, cînd spun că dorinţa noastră, a părinţilor, este' de a ne educa noi copiii şi nu alţii, şi să le asigurăm o pregătire pentru viitor printr-un învăţămînt de ca litate.
Credeţi că s-a vărsat a- tîta sînge numai pentru a
. scăpa de un dictator şi dictatură sau de a ne asigura pe mai departe o viaţă în condiţii umane? V-o spun, cu toată convingerea, că - Revoluţia pe care am săvîrşit-o presupune, ‘ pe lîngă cele de mai sus, în primul rînd realizarea u-
■ nui climat sănătos, care să permită copiilor noştri sâ trăiască, să crească şi să se instruiască fără constrin- geri sau alte obligaţii.
A. IIODREA
Primim la redacţie
A D E ZIU N I © A P E L U R I @ O P IN II• Magistraţii instanţelor
din judeţul Cluj îşi exprimă adeziunea, deplina a- probare la hotărîrea dreip- tă pronunţată de Tribunalul Mililar Extraordinar împotriva siniştrilor tirani, înlăturaţi de la putere de mînia dreaptă a poporului.
• Personalul medico-sa- nitar şi ajutător, medicii şi cadrele didactice de la i’e-
In direct, din Studioul de televiziune ClujNu, nu este nici o greşeală. Studioul
de televiziune Cluj a avut prima transmisie in direct pe posturile naţionale ale Televiziunii Române Libere. Incredibilul s-a produs luni, 1 ianuafie, cînd întreaga ţară a putut asculta mesajul transmis de scriitorul Augustin Buzura din partea oamenilor de cultură din Clujul liber. Transmisia s-a făcut din incinta Studioului de radio, unde o mînă de oameni inimoşi au improvizat din te miri ce un ministudiou TV. I-am văzut la lucru încă de vineri, 29 decembrie, cînd cu ajutorul â două camere video, două televizoare transformate ad-hoc în monitoare, două microfoane şi o masă de mixaj aflată într-o geantă diplomat, a- ceşti profesionişti de diferite specialităţi au reuşit să intre din nou în legătură cu Bucureştiul. Le-am admirat acestor oameni calmul, economia ^gesturilor şi a cuvintelor, probitatea lor profesională. Au fost prezenţi, în acele clipe de în
ceput, regizorul Andrei Vâţă şi maestrul coregraf Emilian Barteş, care au realizat, în zilele fierbinţi ale Revoluţiei, reportajele adevărului pe străzile municipiului Cluj, operatorii TV Alexandru Marius şi Gâbor Xantus, „tehnicii" ing. Ioan Flore, Aurel Medan, Mircea Maco- vei, Mircea Gherlea, Marius Liţiu, asistaţi din partea Direcţiei de Radio şi Televiziune de ing. Robert Stagir şi Mihai Mistreanu, sub coordonarea şi îndrumarea de specialitate a ing. Onoriu Atana- siu. Lor li s-au alăturat, în zilele următoare, alţi şi alţi oameni din vechea echipă a carului TV Cluj. Toţi au venit şi au muncit în aceste zile cu un singur scop: acela de a aduce pe micile ecrane din toată ţara gînduri şi fapte ale locuitorilor din inima Transilvaniei. Studioul teritorial de televiziune Cluj este în emisie directă cu ţara. Să-i urăm viaţă lungă în noua Românie liberă!
Mircea OLAItU-ZAlNESCU
IN CONTUL
„LIBERTATEA 1989"
• Oamenii muncii de la Cariera Căpusu — respcctiv de la Muntele Rece, Gălăşeni, Gîrbău şi Căpuşu au depus la contul Libertăţii suma de 247.600 lei. Felicitări pentru această dovadă a solidarităţii întru o- tnenic.
• Locuitorii din satele Pata şi Bodroc, de pe raza comunei Apahida, îndemnaţi de către preotul Liviu Jecan, au depus şi ei suma dc 44.535 lei, cu intenţia de a a- duna in continuare şi alte sume.
• 50 la sută din fondul dc participare la beneficii al colectivului de Ia I.P.L. „Libertatea" — adică 106.000 lei — a
■ fost înscris în acelaşi cont.
• Cadrele militare din garnizoână şi personalul muncitor civil din sindicatul M.Ap.N. nr. 1 Cluj au depus în contul „Libertatea", cît şi în contul centralizat pe minister, destinat acestui scop,, suma de 138.S25 Ici. Acţiunea continuă.- • Locuitorii din Tăuţi— sat ce urma să fie desfiinţat — au depus în contul „Libertatea" suma de 16.300 lei, frumoasă replică a unor oameni ce şi-au recîşli- gat dreptul la existenţă pe vatra străbună.
PE STRĂZILE CLUJULUIMai ard luminări şi mai lăcrimează lumea pe străzile
Clujului. Pe aceleaşi străzi unde frumoşii şi generoşii noştri concetăţeni au ieşit în zilele de 21 şi 22 decembrie sâ-şi ceară libertate şi demnitate se niai întîmplă un lu- - cru trist. Opresc maşinile particulare sosite cu ajutoare din străinătate şi li se „oferă" trecătorilor bunuri alimentare şi îmbrăcăminte. In faţa Magazinului „S6ra“ (miercuri), in faţa Seminarului teologie (joi), în alte nu- , meroase locuri s-au alcătuit cozi în toată regula pentru
• a primi, gratuit, un pachet dc cafea, o ciocolată, un pachet de ţigări, conserve ş.a.m.d. îi tot acuzăm pe ţigani că iau aceste ajutoare ca să facă speculă. Nu-i adevărat. Am văzut Ia cozi lume „bună", bine îmbrăcată, bine hrănită (după toate aparenţele), mai îngrijită chiar decît cei sosiţi să ne ajute. Am văzut chiar tineri (nu-mi venea să cred). JVI-am jenat să iau numele cuiva dintre cei dispuşi să capete pomană. în viitor, cred că" o să troc peste această reţinere.
Cum se poate? Cum se poate să fim atît de lipsiţi de demnitate? Există, într-adevăr, în ţară şi în Cluj oameni care nu nevoie de ajutoare. Ei sînt Ia căminele pentru bătrîni, la creşe şi sînt, să nu-i uităm; familiile celor ce au murit sau sînt bolnavi.. Atunci, de ce nu
• sînt îndreptaţi străinii înspre aceste locuri? Cum nu se sfiieşie cel care a stat după perdea sau la televizor cînd în stradă se trăgea să întindă mîna după bunurile nemuncite şi nemeritate cînd ştie că sînt alţii oropsiţi de soartă?
Lumea a luptat pentru libertate şi demnitate. Avem admiraţia Europei, a lumii întregi pentru asta. Demnitatea nu este compatibilă, cu cerşetoria de trotuar, cu mîna întinsă pentru un bun pe care, e drept, l-am rîvnit multă vreme. Cum am răbdat, însă, ani de-a rîndul, mai putem rezista cîtva timp pînă ce vom primi pentru propria noastră muncă bunurile date acum de pomană.
Maria SANGEORZAN
C u ra ju l dem nităţiiSimbătă,- 30 decembrie, m cimitirul Centrul a avut loc
Inmormintarea unui fost salariat al Notariatului din Cluj. In timpul ceremoniei s-au auzit două rafale dc armă au~ tomată. A fost un moment de. surpriză, dar toată lumea a rămas pe Ioc. Pe neobservate, bărbaţii au făcut un zid viu in jurul femeilor şi cerevxonia a continuat. Un semn că odată cu libertatea, ne-am reciştigat şi curajul demnităţii. Ion RUS
diatrie III, I.M.F., îşi exprimă admiraţia fată de eroii luptei de eliberare şi aderă cu entuziasm la programul Frontului Salvării Naţionale.
• Cetăţeanul. Maţeeşcu, telefon M-!>4-l5,. doreşte să depună, acum, în contul „Libertatea 19P/J", tontă suma care s-ă. acumulat din depunerile -pentru părţi so
ciale. Convins că această intenţie o au şi alte persoane, solicită luarea unei hotărîri şi găsirea unei modalităţi de tranzacţie financiară, de către instituţiile specializate: Bancă, C.E.C. şi unităţile economice.
• ln data de -29 decem- . brie 19R9, adunarea generală a artiştilor plastici clujeni a ales Comitetul Frontului Salvării Naţionale al artiştilor plastici clujeni, in-următoarea componenţă: preşedinte — loa- cliim .Nicu, vicepreşedinte
— Abodi Nagy Bdla, vicepreşedinte — Radu Pulbere; membri — Cornel Ai- Jincăi, Vasile Gheorgbiţă, Ioan Ilorvat Bugnariu, Ko- i’ondi Jeno, Marcel Lupşe, Nicolao Procopan, Mircea Ţoca, Mircea Vremir.
e Azi, la ora 18, în clădirea din strada Moţilor nr. 18 va avea loc adunarea de constituire a Partidului Democrat. Vor fi discutate platforma program, precum şi modul de organizare . şi funcţionare. Apelăm la per-
' soanele cu experienţă în domeniul social-poiitic să
ne ajute cu sugestii şi propuneri. Invităm pe cît mai mulţi cetăţeni sâ participa la adunarea noastră. Comitetul de organizare.
9 De la Poliţia municipiului Cluj aflăm că în ultimele 24 de ore nu au fost semnalate nici un fel de incidente. Reînnoim apelul către conducătorii auto să nu şofeze sub influenţa alcoolului. Poliţiştii încredinţează pe toţi cetăţenii că veghează, fără întrerupere, pentru păstrarea liniştii "şi ordinii publice, pentru a- părarea drepturilor şi libertăţilor cetăţeneşti.
PAGINA 3 ADEVĂRUL^ ÎN LIBERTATE
VIAŢA TREBUIE SA ÎNVINGĂ• Călin Nemeş, la cei 28 de ani ai săi, este căsătorit, are o fetiţă de doi ani. Patricia, şi locuieşte pe strada Moţilor la nr. 91. Lucrează la Teatrul Naţional din Cluj ca „actor corp ansamblu“.
L-am văzut în piaţa Libertăţii, una din scenele singeroase ale Clujului. Aici, împreună cu un grup de tineri, a contribuit la declanşarea revoltei populare. La început au fost puţini, dar lor li s-a alăturat un mare număr de cetăţeni.
In faţa mitralierelor, Călin a venit cu miinile goale şi pieptul descoperit. „Trageţi în fraţii voştri, trageţi-intr-un om care nu are apărare“ — striga Călin.. Şi atunci nemilosul ordin pentru deschiderea focului a venit. Corpul i-a fost brăzdat de o rană adîncă de aproximativ zece centimetri, provocîndu-i ■ şi o contuzie pe rinichi. Geanta cu c&rţi ţi caiete, haina cu actele de identitate i-au rămas pe asfalt. (Sperăm că le va regăsi). Oamenii de la Salvare şi-au jăcut datoria. Acum este in afara oricărui pericol şi în cu- rînd îl vom aplauda pe scena Naţionalu- lui clujean. Sintem alături de tine, Că- ■ line!- Czegeni Mariana are 29 de ani, locuieşte pe str. Băişoara la nr. 9/a şi este încadrată la Biblioteca judeţeană din .Cluj. „In jurul orei 15 am ieşit de la masă şi mă îndreptam spre librărie. Vă- zîndu-l pe Călin, Matiş (care a decedat), medicul Vasile Ion şi alţii, m-am solidarizat cu ei. De fapt eram cu o prietenă care s-a speriat şi a plecat. Am strigat „Pentru femeile din Timişoara!“, „Jos d ictatura ,,V rem libertate, vrem demo- - craţier. Nu după mult timp au venit camioanele cu soldaţii. Aceştia aveau o faţă inexpresivă, erau crispaţi, speriaţi. . . ”
După ce a fost lovită de un glonte îh picior („fractură de trohanter"), cei înarmaţi ameninţau mulţimea, cerîndu-le să nu se apropie de răniţi. Dar cu toate acestea, medicul Mosora de la Medicala 11 ţi Daniel Pitiş, un cetăţean din Teleorman, şi-au riscat viaţa transportind-o pe Mariana la spital. Aici s-a bucurat de atenţia şi grija personalului medical.
Vâri Eva nu are decît 19 ani. Lucrează din septembrie 1989, ca strungar, în brigada de tineret din Secţia prelucrare a întreprinderii „Metalul Roşu". Era în oraş împreună cu o colegă şi un bun prieten, pentru a cumpăra cadouri de Crăciun. După ce a auzit focuri de armă în piaţa Libertăţii, s-a alăturat celor care au participat la demonstraţia spontană din inima Clujului. A ajuns în faţa berăriei „XJr- sus“. Plingeâ. S-a apropiat de un ţinăr soldat ăflat in apropiere. A mlngîiăt cu miinile ei arma de oţel întrebindu-l: ,,Ai putea să tragi in mine? Noi ani putea să fim prieteni. . . “ S-au auzit din nou împuşcături, lumea fugea, -unii spre „Timpuri noi“, alţii spre „30 Decembrie“. N-a reuşit să facă mulţi paşi ţi un glonte i-a găurii talpa piciorului. In apropiere se afla un student arab, care, după ce i-a examinat talpa piciorului, a transportat-a de urgenţă la spital. Aici, încă din primul moment i s-au acorddt îngrijirile necesare.
Inginerul Cornel Tiberiu Ilieş este di- r<\ctorul tehnc al t.C.PJ.A.F. Locuieşte pe str. Moise Nicoară, nr. 5,; are doi copil, care sînt studenţi. Duminică dimineaţa, în juru l"orei ţase, a plecat cu maşina spre institut. Cînd a ajuns pe str. Andrei Mureşanu, a fost surprins de două rafale de mitralieră trase de undeva din dreapta. N-a fost somat de nimeni, n-a văzut decît un fulger în faţa ochilor. Un glonte „înflorat“ l-a lovit in cap distrus gîndu-i maxilarul şi oprindu-se sub ochi, iar altul l-a lovit prin spate, schijele, ajungînd in articulaţiile umărului. Cu toate că sîngele curgea, a continuat să conducă pînă la Spitalul C.F.R. de pe str. Republicii. De aici a fost transportat de urgenţă la Chirurgie, unde i s-au făcut intervenţiile . necesare. Cele două gloanţe aii fost extrase, şi nu după mult timp va reveni printre noi.
Vom contimux.
■■■'- Vasile LUCA
A TREIA GENERAŢIE NU-ŞI FACE DE RUŞINE ÎNAINTAŞIIIn revista „Tribuna” nr. 34 din 24 au
gust 1989 scriam despre faptele de arme ale căpitanului dr. Petroriiu Puşcă, invalid din războiul împotriva fascismului. In articol aminteam şi despre tatăl său, unul diii vitejii de la Mărăşeşti. Amîndoi, tată şi fiu, pentru faptele lor deosebite de arme fuseseră decoraţi cu ordine şi medalii.
Astăzi, omul de lîngă mine este inginerul Mircea Puşcă, fiul doctorului Petro- hiu Puşcă. Cu glas aşezat, cumpănit, îmi relatează în cuvinte simple, fără emfază, despre cele petrecute în 2iua de 19 septembrie 1989 în adunarea generală de par- titd de la Institutul de cercetare pentru tehnică de calcul şi informatică (I.T.C.l.) din Cluj.' Lăsînd la o parte teama, aşa-cum ar fi trebuit s-o facă mulţi dintre noi, ing. Mircea Puşcă s-a pronunţat deschis, fără echivoc, în acea adunare, împotriva realegerii lui Ceauşescu în funcţia de secretar general al partidului comunist.
— Care a fost în esenţă motivarea atitudinii dumneavoastră?
— In primul rînd, am subliniat degradarea an de an a situaţiei noastre economice şi culturale. De asemenea, chiar dacă n-am- folosit cuvîntul crimă, am dat de înţeles că asta înseamnă marginaliza- rea informaticii, fără de care. informatică economia noastră era condamnată la subdezvoltare. In egală măsură am amintit lipsa cronică de alimente — foamea, ce mai! —, absenţa medicamentelor, frigul din apartamente şi întunericul. Că toate acestea ne afectau pe noi toţi, dar mai cu seamă agravau situaţia copiilor şi a bătrînilor. In concluzie, am arătat că în acest fel nu se mai poate trăi şi m-am pronunţat împotriva realegerii celui care dădea asemenea „indicaţii preţioase” în funcţia de secretar general al partidului comunist. în aceeaşi adunare, trei dintre colegii mei îmi propuseseră candidatura pentru biroul organizaţiei de bază. Fireşte, n-am mai fost ales.
— Şi mai departe?— După patru zile, în data de 23 sep
tembrie, s-a convocat o nouă adunare ge
nerală din dispoziţia comitetului judeţean de partid, adunare la care a luat parte şi secretarul pentru probleme organizatori- ce al judeţenei, şi primarul Clujului. In acea adunare am fost exclus din partid împreună cu cei trei colegi care se pronunţaseră pentru alegerea mea în birou, îi amintesc aici pentru fermitatea caracterului lor, pentru profilul lor moral: Dan Ionescu, Gheorghe Drăgan şi Julieta Ză- haria. Din data de 25 septembrie mi s-au luat şi orele pe care le-aveam la facul
tate cu studenţii. Măsurile luate împotriva noastră încălcau, evident, prevederile statutului partidului. Dar ce fel de partid mai era acesta? Un partid al lui şi al ei — şi atît/ Un partid în care intrasem vrînd-nevrînd, sub ameninţarea ne-
. realizării profesionale. Dar toate au o limită, şi limita aceasta fusese atinsă de mult. Partidul devenise o simplă şi prea- supusă unealtă în miinile unui dictator criminal. Sosise momentul să refuzăm să mai-^im simple unelte în mîinile lui şi ale nefastei lui complice, aşa-zisa „academiciană". Mărturisesc că n-a fost " nici, simplu, nici '.uşor, nici pentru mine, nici pentru colegii mei. Cu toţii ştiam la ce riscuri ne expunem. Menţionez că .de atunci, pe toată durata aşa-zisului congres al partidului şi pînă la 22 decembrie, am fost sub paza continuă, la institut, a unui ofiţer superior de securitate. Bănuiesc că şi în • afara institutului ne-am aflat sub supraveghere...
Vorbeşte concis şi simplu ing. Mircea Puşcă. De fapt, atmosfera a fost mai mult decît dramatică. Mi-aduc aminte că în ziua de 26 septembrie întîlniridu-raă cu eroul- veteran căpitan dr. Petroniu Puşcă, acesta mi-a spus cu încrîncenare şi nu glumea: .
— Dacă o să-mi aresteze fiul, eu îmi dau foc în -Piaţa Libertăţii. Am spus-o Securităţii, am spus-o şi directorului întreprinderii.
O familie, trei generaţii — luptători pentru Libertate. . . ~
- Vasile CAIA
Ia r unanim itate?Avem organe ale puterii de stat, centrale şi locale. Nu
avem, încă, o Constituţie, un proiect de Constituţie, care este LEGEA FUNDAMENTALA a unui stat. Deci, şi a României. Cea veche nu mai este recunoscută. De la „centru** ni s-a promis cît de curînd o nouă CONSTITUŢIE. Pînă atunci, ce facem?
Din punctul de vedere al actualei situaţii politice este doar tăcere. Singurul partid, politic organizat — cel al comuniştilor — s-a autodizolvat. Fostul „geniu** a reuşit sâ compromită totul — pe sine, „rudili", „pretinii** şi cî- teva milioane de oameni, dintre care o bună parte nu pot
'f i acuzaţi de rea credinţă. Sindicatele constituie (conform tradiţiei istorice şi nu a experienţei româneşti de după ’44) organizaţii profesionale. ' .
Mass-media ne informează despre înfiinţarea de comisii, consilii, comitete ş.a. Mă întreb: sînt acestea organizaţii (grupări) politice sau sînt altceva? S-au întrebat oare şi cei ce-au avut iniţiativa înfiinţării acestor orga- nisme^ui şi la ce folosesc? Confuzia este generală. La TV, tineri vorbesc în numele tuturor studenţilor (fix ca înainte), vin alţi tineri şi-i contestă pe antevorbitori. Din întreprinderi primim, mesaje cum că „Oamenii muncii de la . . . îşi exprimă adeziunea la Programul F.S.N.1* Chiar toţi? Poate între ei se află oameni în concedii medicale, plecaţi în delegaţii, de părere diferită sau, pur şi simplu, neutri. Reflexul politic al adeziunii depline, îndelung cultivat de „luminaţii** noştri foşti conducători, se manifestă în toată plenitudinea sa. Toţi sînt de acord (mă rog, s-au găsit noi lideri care să susţină asta), toţi îşi exprimă sentimentele „pro", dar puţini îşi folosesc mintea pentru a Vedea ce-i de făcut.
Ne trebuie partide politice cu programe distincte, diferenţiate clar, care să reprezinte interesele celor ce aderă la ele. Este nevoie de personalităţi puternice, cu o concepţie politică clară, bine definită, care să întemeieze, să organizeze şi să susţină interesele grupărilor politice.
Greii. că nu este de bun augur această monotonie, a- ceasţâ unanimitate confuză (unii o cred politică, dar o aplică administrativ). Să aşteptăm noua Constituţie. Pînă atunci, să ne uităm In propria noastră conştiinţă, să fim măcar acum sinceri şi să reflectăm ce ne-ar fi mai potrivit. Nu să rămînem, din inerţie, angajaţi politic. Ideea că toată lumea trebuie să facă politică aparţine tot „geniului**. Toţi cetăţenii au dreptul să-şi exercite drepturile politice, însă nu este obligatoriu ca toţi să facă politică.' Daţi-mi voie să vă spun că dacă toţi cei ce lucrează la C.U.G. (e un exemplu, doar) intră, la grămadă, în acelaşi partid, atunci n-am făcut prea mare lucru pentru democraţie. Eu sper, pentru binele tuturor şi al democraţiei adevărate, că va fi pluralism. S. MARIA
DE LA A.J.V.P.S.
In cadrul Asociaţiei judeţene a vînâtorilor şi pescarilor sportivi s-a constituit, din primele zile ale revoluţiei, un comitet al Frontului Salvării Naţionale. S-au luat măsuri ca întreaga activitate să se desfăşoare în cît mai bune 'condiţii. Se lucrcază acum intens la executarea copcilor în gheaţa bazinelor piscicole, se asigură în hrănitoare furaje necesare cervidelpr şi iepurilor. Comitetul şi conducerea asociaţiei fac un apel către toţi vînStorii din judeţ de a nu ieşi la vinâtoarc! Acţiunea lor ponte crea panică. De aceea, pînă Ia normalizarea situaţiei, sînt insistent rujaţi să renunţe — deocamdată —, la frumoasa lor pasiune, ln acest nobil sport. Liniştea ţării trebuie apărată!
Despre „înflorirea continuă" a agriculturii, despre „creşterea** nivelului producţiilor- la. fiecare cultură, pînă la cifre de-a dreptul incredibile, , s-a vorbit şi s-a scris mult, fără jenă, în ultimii ani.
• Adesea se vorbea şi despre creşterea bunăstării, a nivelului de trai material şi spiritual al ţărănimii. Nu s-a vorbit însă, nu s-a putut vofbi, şi mai ales scrie despre adevărata faţă a agriculturii, nu s-au atins adevăratele probleme ale ţărănimii. -'
Vom încerca în materialele noastre viitoare să evidenţiem tocmai acele „neajunsuri" care au frî- nat mersul înainte al a- griculturii şi, cu sprijinul nemijlocit al lucrătorilor din acest domeniu, ne propunem să descifrăm Unele din „tainele" repunerii în drepturi depline, pe locul ce i se cuvine, a agriculturii. ,
Sînt atît de multe şi de grave problemele din sectorul vegetal şi din zootehnie, atît de grea „moştenirea1* rămasă, in
cit, pentru o redresare cît mai grabnică, este nevoie de participarea plenară, cu adevărat responsabilă a specialiştilor din agricultură/ a cooperatorilor sau ţăranilor din zona ne- cooperativizaţă. A celor care au mai'rămas în sa-
AGRICULTURA AŞTEAPTĂ...
E!te, dar şi a celor care şi-au părăsit glia, de care dragostea ce-i lega, şi care nu i-a părăsit, nu era suficientă să-i reţină..
Orice s-ar spune, activitatea în agricultură, e-adevărat, cu părţile ei frumoase, cu satisfacţiile sale . incomparabile •, cu oricare altele, a fost şi a rămas grea, solicitînd e- forturi deosebite pe 'parcursul întregului an. Ris
curile agricultorului sînt şi ele mari, reuşita recoltei finale fiind în dependenţă strictă de condiţiile de mediu...
Se ajunsese, ce paradox, ca ţăranul şi specialistul să fie consideraţi marii duşmani ai agriculturii! Nu se conformau indicaţiilor, erau „refractari la nou", adică la minciună. Categoric, ţărănimea a- pucase pe un drum fără ieşire, pe un drum pe care nu-I merita.
Ce urmează? Noile reglementări, menite să se constituie într-un început de simfonie pentru agricultură, încă nu sînt în măsură să-i satisfacă pe ţărani. Ei aşteaptă mai mult, şi li se cuvine mai mult! Aşezarea pe baze Juridice noi, realiste, a întregii activităţi din a- gricultură, a raporturilor, drepturilor şi îndatoririlor dintre lucrătorii ogoarelor se impune de-acum cu stringenţă.
Dragostea ţăranului pentru pămînt poate de- acum sâ rodească/
Emil LUCA
Din timp în timp eite o tură pe gralis. Astfel vor angajaţii de la I.A.P.I.T. Bucureşti. care au deschis un parc dc distracţii lîngă'Casa de modă dc pe str. Bariţiu. Scuter, curse df> cai, faimoasa „Balerină1* şi jocuri mecanice vă aşteaptă. Caruselul, se fnvîrte de dimineaţă pînă seara.' Odată cu el şi ridicolul zîmbitoarci «făpturi”. Este cazul să nu mai poluăm viaţa copiilor cu asemenea Kitsch-uri.
Foto: Nicolae PETGl)
m toii c mALIMENTAŢIE
* Dictatorul ne-a înzestrat din belşug cu minciuni; cu ele ne-a hrănit şi le vom simţi Sn continuare efectul. Toate, le-a „gîndit" în aşa fel îneît şi de dincolo, din iad, dacă există, îşi întinde asupra noastră influenţa malefică. Cacealmaua bunăstării, diabolică, face ca să persiste carenţe in desfacerea şi aprovizionarea populaţiei cu bunuri de larg consum, cu deosebire, a mărfurilor alimentare'. Ieri, de dimineaţă, din nou, un dialog la Direcţia comercială judeţeană, pornind de la informaţiile şi constatările proprii de pe teren, adică din unităţileI.C.S. mărfuri alimentare, între timp, deci, de la o zi la alta, situaţia s-a a- - meliorat. Au intrat în depozite cantităţi de cafea boabe şi citrice, astfel îneît cofetăriile vor pune în zilele următoare în vînza- re, la 475 lei kilogramul, cafea naturală, 100 grame de cumpărător, precum şi citrice, desfăcute şi prin u- nităţile alimentare.
De reţinut, alimentaţia s-a aliniat resurselor existente in judeţ, tragic reflex al distrugerii agriculturii. Aceste resurse nu au sporit Dimpotrivă, surplusul (l?) de carne distribuit locuitorilor clujului, afectează nivelul de acum. Dar, faţă de ziua precedentă, volumul de carne se ridică la 795 tone, printr-un efort al Avicolei, care a mai furnizat 130 tone de carne de pui. S-au făcut, de asemenea, demersuri la minister pentru suplimenr tarea a 500 tone de carne, după cum există promisiuni şi oferte pentru 2500 tone de peste hotare.
încă o precizare: exportul dc alimente şi produse alimentare al. Judeţului era mic — va face, de altfel, obiectul altor reportaje
■ anularea acestuia neputînd să suplimenteze cu mult nivelul actual al fondului şi rezervelor de carne.
C. CHISTI/UI
PAGINA 4 ADEVĂRUL ~ ÎM LIBERTATE
CONSILIUL FRONTULUI SALVĂRII NAJIONALE
D E C R E TConsiliul Frontului Salvării Naţionale d e c re te a z ă : Articol unic. — Mircea Mitran se numeşte în funcţia
de adjunct al ministrului afacerilor externe.
Preşedintele Consiliului Frontului Salvării Naţionale
ION ILIESCU
D E C R E T-PRIVIND ÎNFIINŢAREA MINISTERULUI
TRANSPORTURILOR-SI MIMSTKRULUI POŞTELOR ŞI TE! L13COMU N IC AŢI I LOR
Consiliul Frontului Salvăm Naţionale d e c re te a z ă i Art. 1. — Pe data prezentului decret se înfiinţează Mi
nisterul Transporturilor şi Ministerul Poştelor şl Telecomunicaţiilor, prin divizarea Ministerului Transporturilor şi Telecomunicaţiilor, care so desfiinţează.
Art. 2. — Corneliu Burada sc numeşte In funcţia de ministru al transporturilor.
Art. 3. — Stctian Pintelie se numeşte in funcţia de ministru al -poştelor şi telecomunicaţiilor.
Preşedintele Consiliului Frontului Salvării Naţionale
ION ILIESCU
D E C R E T
PRIVIND ÎNFIINŢAREA MINISTERULUI- COMERŢULUI EXTERIOR
Consiliul Frontului Salvării Naţionale d e c re te a z ă : Art. 1. — Pe data prezentului decret se înfiinţează Mi
nisterul Gomerţului Exterior, prin reorganizarea Ministerului Comerţului Exterior şi Cooperării Economice Internaţionale, care se desfiinţează.
Art. 2. — Nicolae M. Nicolae.se numeşte în funcţia de ministru al comerţului exterior. '
\ Preşedintele Consiliului Frontului Salvării Naţionale
ION ILIESCU
D E C R E T ;v;7: ':PRIVIND DESFIINŢAREA CONSILIULUI CENTRAL DE CONTROL MUNCITORESC AL ACTIVITĂŢII
ECONOMICE Şl SOCIALE
Consiliul Frontului Salvării Naţionale d eC re te a z ă : Articol unic. Pe data prezentului decret, se desfiin
ţează Consiliul Central de Control Muncitoresc al Activităţii' Edonortiice şi Sociale. ' • '
Preşedintele Consiliului .Frontului Salvării Naţionale
ION ILIESCU
D E C R E TPRIVIND DESFIINŢAREA CONSILIULUI ORGANIZĂRII ECONOMICO-SOCI ALE
Consiliul Frontului Salvării Naţionale d e c re te a z ă ? Articol unic. — Pe data prezentului decret, se desfiin
ţează Consiliul Organizării Economico-Sociale.
Preşedintele Consiliului Frontului Salvării Naţionale
ION ILIESCU
; : ' D E C R E TPRIVIND NUMIREA LUI VASILE VOLOSENIUC IN
FUNCŢIA DE PREŞEDINTE AL HANOI ROMANE SE COMERŢ EXTERIOR
. Consiliul Frontului Salvării" Naţionale d e c re te 'a z ă : Articol unic. — Vasile Voloşeniuc se numeşte în func
ţia de preşedinte al Băncii'Române de Comerţ Exterior,
Preşedintele Consiliului Frontului Salvării Naţionale
ION ILIESCU
D E C R E TPRIVIND ÎNFIINŢAREA MINISTERULUI GEOLOGIEI
Consiliul Frontului Salvării Naţionale d e c r e te a z ă : Art. 1. — Pe data prezentului decret, se înfiinţează Mi
nisterul Geologiei, prin reorganizarea Centralei-Departa- , ment a Geologiei, rare se desfiinţează.
Art. 2. — Ioan Folea se numeşte’ în funcţia de ministru al geologiei; -
Preşedintele Consiliului Frontului Salvării Naţionale
ION ILIESCU
t.;C R E T :■:Consiliul Frontului Salvării Naţionale d e c r e te a z ă :
_ Articol unic. — Nicolae Dicu se numeşte.- în funcţia de ministru al minelor. -■ : 'Preşedintele Consiliului -
Frontului Salvării Naţionale
. io n ilie sc u
D E C R E TPRIVIND DESFIINŢAREA COMITETULUI PENTRU
", T PROBLEMELE CONSILIILOR POPULAREConsiliul Frontului Salvării Naţionale d e c r e te a z ă :
' Articol unic. —,iPe data prezentului decret, se desfiinţează Comitetul pentru Problemele Consiliilor Populare.:
Preşedintele Consiliului. Frontului Salvării Naţionale
; ION ILIESCU
D E C R E T» • • • - . - ,
Consiliul Frontului Salvării Naţionale d e c r e t e a z i-j Art. 1. — Teofil Pop se numeşte în funcţia de minte*
tru al justiţiei.Art. 2, — Teodor Vasiîiu se numeşte în'funcţia de pre
şedinte al Curţii Supreme de Justiţie.
Preşedintele Consiliului , Frontului Salvării Naţionale
>• ION ILIESCU
H O T Ă R i R E
priilnri în fiin ţa re a şi organizarea
îiitreprriiderii de com erţ exterior J l e r p u r
Guvernul României h o t ă r ă ş t e :Art. 1. — Pe data prezentei hotăriri se înfiinţează In-'
treprinderea de comerţ exterior „Mercur11, persoană juridică, cu sediul în Bucureşti.
Art. 2. rr Obiectul de activitate al Întreprinderii „Mercur" îl constituie exportul, importul, schimburile de mărfuri şi alte operaţiuni de comerţ exterior, îndeosebi pentru'bunuri de larg consum şi utilaje comerciale, inclusiv schimburile dintre întreprinderi comerciale, magazine universale, organizaţii cooperatiste, r
întrepriiidierea „Mercur11 asigură necesităţile din aceste domenii ale Ministerului Comerţului Interior, Ministerului Turismului, Centrocoop şi altor ministere şi organizaţii care se ocupă de producerea şi vinzarea bunurilor de larg consjim.
• .Art, 3. — întreprinderea „Mercur11 funcţionează pe criterii de eficienţă economică .şi îşi acoperă cheltuielile în lei şi valută din veniturile proprii, _
Art. 4. — Operaţiunile de comerţ exterior ce se efectuează de întreprinderea „Mercur;1 se autorizează de Ministerul Comerţului Exterior. '
Art. 5. — Organizarea şi numărul de .personal al întreprinderii „Mercur11 se stabilesc de Ministerul Comerţului Interior.
Art. 6/— Ministerul Economiei Naţionale şi Ministerul Finanţelor, vor Kia măsuri pentru a introduce modificările corespunzătoare în indicatorii economici şi financiari pe anul 1900 ai organizaţiilor interesate.
Primul ministru al guvernului, PETRE ROMAN .
/ ' -'COMUNICATDIN PARTEA'GUVERNULUI -
în calitate de împuternicit al Consiliului Frontului Salvării Năţionale,; dl. Mihai Lupoi asigură interimatul ministrului la Ministerul Turismului. '
’ : « Prim-mînisîru, ■ ■ ’ PETRE ROMAN 'COMUNICAT . ' "
Partidul Naţional Ţărănesc, partid, creştin şi democrat, şi-a mutat clubul din Şoseaua Kiseleff, în B-dut Republicii nr. 34, lîngă Piaţa’ Rosetti. Telefoane: 11-54-40;15-45r33. ■ .
- m ic a :
PriBtll&ITRTEANIVERSARI
A Dorim scum pei noastre M A R IA SO PO R A N , d in Trite- n i l de Sus, m u ltă sănătate şl fcr ic irc cu ocazia aniversării frum oase i virste dc 60 ani, az i, 5 ianuar ie , şi-l transm item trad iţiona lu l „L a m ulţi a n i11. So lu l, cop iii şi nepoţii.(371)
O Cu ocazis îm p lin ir ii virs- tei de 73 an i şl 50 an i de c ă sătorie cu m am a M aria îi do-
reso ta tă lu i m eu IO AN MUHEŞAN, m u ltă sănătate şl v i a Vă lunga . F iu l L iv iu Mu* reşan şl soţia An icuţa şl nepoţi! M lm ljo r şl A lihă lţă . (51)
Cu sufletele p line de durere anun ţăm încetarea d in v ia ţ i a celei ce a {ost B E G IIIN A G A V B l/Ş la n u m a i 20 an i, Inm orm in ta rea va avea loc In z iu a de c ianuarie 1390, ora 11, la «atu! O so lu , ju d e ţu l C lu j. N u tc v o m u ita . M am a şi (ra ţii cu fam iliile . (233)
# Cu la c r im i in o ch i a- n u n ţăm cil d u p ă o lu n g i ş l grea su ferin ţa a Încetat d in v ia ţă scum pa noastră m a m ă , «oacră şl b u n ic i N A ST A S IA C H IO n lîA N d in T urda , ln v irs tă de 7J nnt. In m o rm in ta re a va avea loc s lm bă tă C ianua r ie 1950, o- ra I I d in str. C iu lu lu i « r . 34. . Od llm cştc- to In pace. F iu l G heocche , no ra Lcnu- ţa ş i ne po ţii C r ls tln * şl
C r is tian . (2SJ)
# Cu In im ile zdrobite de durere anunţăm Încetarea din v ia fă a scumpei noas
tre mame văd. M A R IA BEUCIIENTAL, In v irstă de 83 an i. A fost cea m a l bun ă m am ă d in lume, a tră it frumos, am iubti-o şi stimat-o cît a fost printre noi. O vom p lînge cîte zile vom avea şi nu vom lăsa florile să se usuce pc m orm in tu l el. Inm orm în- tarea va avea loc în z iua de I ianuarie 1990, ora 12 d c . la locuinţa d in satul Dezm ir, str. Crişenl nr. 14. Nu te vom u ita scum pa noastră m am ă şi bun ică. Copiii tă i d rag i: Ione l, M i r i» , M ircea, A n iţa , L iv ia şl Lucia cu fam iliile . (232)
• Un u ltim om agiu d ra gu lu i nostru AUGUST IN PERŞA , ia r fam ilie i sincere condoleanţe. F am iliile Chiş Iu lia n şi Ioan . (391)
# Cu a illucă durere a- nun ţăm incctarca d in v ia ţă a iub ite i noastre m am e, soarre, bun ic i şl s trăbu n ic i R O Z A L IA ŞIPOŞ (a lu i V ălica), în v irstă dc 82 an i. Inm orm in ta rea va a- vea loc slm bătă , 8 ianua rie 1999, ora 13 in satul Rediu. Fam ilia îndurerată . (327)
4 Cu nem ărg in ită du re re şi in im ile zdrobite a- nunţ.tm încetarea d in v ia ţă , la 2 ianuarie 1959, a scum pu lu i nostru soţ, b u n ic. ta lă şl «ocru c .lt lc o itK C ISM AŞ, in v irstă do CSde an i. Inm orm intarea va avea loc la c im itiru l Central do la capela mare indata do C ianuarie 19J0, taora l î . tn veci ncm ln-giU ţi soţia Ileana,, nepoţiiC i l la şl F lorin, fiu l Nelu, nora Marcela şl einerelo L lcă. (|7t)
• Cu durere in suflet *- n u n făm • trecerea în n e fiin ţă , in z iua de 2 ianuarie , a iu b itu lu i nostru soţ, f r a
te, -cumnat şl unch i V ASILE PERŞA , în v îrs tă de 52 dc an i. tnm orm înta- rca va avea loc in 6 ia nuarie , o ra 13, d in capela c im it iru lu i M ănăştu r. F a m ilia . (3(>1)
• Cu ad incă durere a- n u n ţăm încetarea d in . v ia ţă a •'scumpei noastre m a m e , b un ic i şi s trăbun ic i IB IN A A LM A ŞA N . Im nor- m în tarea are loc a z i,. 5 ia nuarie . 1930, ora 13, în Vul- tu rcn l. V a răm îne veşnic în am in tirea noastră . F am ilia îndurera tă . (359)
<• Cu ad in că durere ta suflete anu n ţăm . încetarea d in v ia ţă a scum pei noastre m am e, bun ic i ş i s trăb u n ic i IR1N A A LM A ŞA N , irf»v irstă de 8* ani. Inmor- m in târe a va avea loc azi,5 innuarlo 199(1, în com una V u ltu ren l. In veci în d u re ra ţi F am ilia . (37!)
• Cu ad încă durere a- n u n ţăm încetarea d in v ia ţă a scum pei noastre m a
m e şl b un ic i C ltUCITA A U D liL liA N , ln v irstă de 6S an i. Inm orm inta rea are Ioc s im bătă , 6 Ianuarie 1990, In 'localitatea Ardco- va, comttnn M ănăsllrcn l, Judeţul C lu j. Fam ilia greu Încercată. (3(9)
• Cu nem ărg in ită du re re anunţ Ireccrca In n e fiin ţă in ziua de 30 decembrie 1989 a scum pulu i m eu
sot. Jurist VICTOR CAZA N G IU , in virată dc78 an i. C h ipu l său b lln d , bunătatea .ş l o m e n ia 'Iu l vor răm îne mereu v il In ju n e lu i m eu. F lorlca. (W /A )
0 A u trecut şase săptâ- m în i de cind In im ile noas tre p line de durere p ltag pe scum pa noas tră m a m ă
, şl soacră SO F IA BO I.BO A C A . N u o vom u ita n ic ioda tă . C om em orarea va avea Ioc la Bise^ rîca d in str. D r. > P e tru G roza , s im b ă iă , 6 ianuar ie 1990, ora S,30. F am ilia . (387)
O Cu acceaşi durere în sufle t aducem u n p ios o-
m ag iu iu b iţ ilo r noştri A U R E L IA şi V ICT OR
A SA N D E I de la a căror trecere în .ne fiin ţă se îm p linesc 10, respcctiv 8 ani şl a căror pom en ite va a- vea loc Ia C alvaria în z iua de 6 ianuar ie 1990, ora 9. F am ilia . (190)
• L a 2 ani dc la stingerea d in v ia ţă a ne u ita tu lu i m eu sot IO AN M A I AN , să-l aducem toţi cei care l-au înd răg it u n pios o- m ag iu . P u ica . (75)
O I ’ ioasă şi tr istă a d u cere am in te” la un an de la decesul scum pu lu i nostru soţ, ta tă , socru, bun ic
ş i frate M A C A R IE l ’OPUTA, d in satul Feiur- den l. Fam ilia . (2243.7)
4 A * i, .1 Ianuarie se Îm plineşte un an cu lacrim i şl durere de c înd ne-a p ărăs it pentru totdeauna scum pa noastră soţie, m a
m ă , bun ică , soacră M A K IA CODORI3AN d in Gherla . M n rm in lu l cl va fi udat ,le lacrim ile noaslrc şl presărat cu flo r i. F a m ilia . (202)
• Cu in im a p lin ă de durere anun ţăm scurgerea celor C săp tăm h il (le c înd fratele nostru d rag a p le cat de Ungă no i pen tru totdeauna. Nu-1 vom u ita n ic iodată . Sora D o rina cu fam ilia . (1*0)
nertacţla ţ ! »dm !n !jtr»| l.i: c lu j, str. Napoca nr. l î . Telefon i i o m . i t o i »
# A u trecut 2 an i de la c r im i şi durere dc cind ne-a p ă răs it p en tru totdeauna scum pa noastră so(ie,
m a m ă ş l b un ic ă M JH A LA C H E M A RG A RE T A . I*ios om ag iu şi neştearsă am in tire . F am ilia . (163)
® Cu in im ile cernite dc o p ro fundă durere a n u n ţăm incctarca fu lgerătoare d in v ia ţă a dragu lu i nos
tru f iu A U G U ST IN PERŞA , în v irs tă dc 43 an i, n ăscut în D ir je . D orm i în pace d ragu l nostru fiu . N u te vom u ita n ic iodată . Tata şl m am a in veci nc- m ing îl.iţl. (301)
9 Cu ad incă .durere !n suflet ne despărţim dc iu b itu l nostru ginere, cum na t şi unch i AUGU ST IN PERŞA . S în tem a lă tu r i de Vcrglnlca şi Sorin In a- ceste clipe grele. Socrii, cum naţii V irg il şi G uşti cu fa m ili ile .1 (301/A)
• Cu m aro durere iu suflet nc despărţim dc d ragu l nostru frate, c u m n a t -şi unch i AUGUST IN FEEŞA . S în tem a lă tu r i de fam ilia sa greu încercată. Sora A n u ţa , cum na tu l F lo r in şi nepo tu l A d rian . (301/B)-
8 P ro fund îndureraţi de .trag ica d ispariţie în lu p tă cu duşm an ii popo ru lu i nostru a p lu ton ie ru lu i FA n i x C IU P IT l î , exprim ăm cele m a l sincere condoleanţe fam ilie i. H vom păstra neştearsă am in tirea iar so
ţiei -MarccIa şl fiicei. M ăd ă lin a Ie vom acorda tot s p r ijin u l nostru . F am ilia co lone l (r.) M oga V asile. (135)
O S în tem a lă tu r i do colegul nostru V a ie r Potra la durerea p r ic in u ită de m oartea ta tă lu i său . Coleg i! dc la I.M .M .n . „ is F eb ruarie ", grupa Potra. (188)
SPLCTACOLB Teatrul tic păpuşi pre
zintă azi, ora 11 — POVESTE DE IARNA (secţia română). ,
Opera Română —- TRA- VIATA, ora 18. Spectacol cu concursul tenorului Florin Dlaconescu, de la Opera Română ■ Bucureşti.
FILME• ©NOUA LE PLACE
JAZZBL (92.il; 13,15:15,30; 17.45; 20) • Republica •O LBJME NEBUNA; NEBUNA, NEBUNA, seriile I
şi II (9; 12; 13; 18) — Victoria • SECRETUL SISTEMULUI t)E ALARMA (12; 14; 16; 18) • ÎNTOARCEREA AGASA (10; 12,30; 15! 17.30; 19,30) • DESENE A- NIMATE (10) — Dacia a BECKET, seriile I şi II (9; 12; 15; 18) • DRAGOSTE SI DATORIE (10; 12,30; 14.30; 1(5,30) — rvliiră.şli • AGONIA, seriile I şi II (9; 10,30; 14; 16,30; 19) — Arta• SONGURS (9; 11; 13; 15| 17; 19) — Munciioreso • OMWL DIN RIO (9; 11; 13; 15; 17; 19) — 23 August • ADIO ARME, seriile I şi II (9; 12; 15; 18) Timpuri noi • ROCKV I (11; 13; 15j 17; 19) — Steaua rojic.
Tiparul executai la întreprinderea i poligrafică 'Jpy Sluj. Tirajul 60.515 ex,
40.100