Adaptarea la schimbarile climatice

Intrebari

• Cat de ingrijoratoare sunt schimbarile climatice?

• Cum putem actiona pentru a diminua modificarile

climatice si pentru a preveni efectele lor negative?

2

Prevenirea efectelor schimbarilor climatice

o Reducerea emisiilor de gaze cu efect de sera

o Adaptarea la impactul inevitabil al schimbarilor care se produc deja.

• La nivelul UE exista initiativa de a reduce emisiile de gaze cu efect de sera cu 20%

fata de nivelul din 1990 si chiar cu 30% daca se va ajunge la un consens cu tarile non-

europene care genereaza emisiile cele mai importante. Se spera ca pana in 2050 sa se

ajunga la o reducere cu 50%.

• Chiar daca aceste masuri vor avea succes, datorita concentratiilor excesive de GHG

aflate deja in atmosfera, planeta va avea nevoie de timp pentru a ajunge la un

echilibru. Efectele induse se vor resimti cel putin inca 50 de ani, in consecinta este

necesara adaptarea la aceste efecte.

• Sporirea rezilientei UE la efectele schimbarilor climatice reprezinta o sansa de a

dezvolta o economie cu consum redus de C, spre exemplu prin promovarea eficientei

economice si promovarea produselor verzi.

Rezilienta – capacitatea unui sistem de a reveni la starea initiala dupa ce a fost supus

unor perturbari. 3

• In Europa, incalzirea a atins aproape 1°C in ultimul secol, ceea ce

reprezinta mai mult decat media globala.

• O atmosfera mai calda contine mai multi vapori de apa, dar

distributia precipitatiilor difera mult de la o regiune la alta.

• Precipitatiile au crescut in Europa de nord, pe cand Europa sudica a

devenit mai secetoasa.

4

Zonele cele mai vulnerabile din Europa

• Europa sudica si Bazinul mediteranean, datorita efectului combinat al cresterii

temperaturii si reducerii precipitatiilor, in zone in care exista deja un deficit de

umiditate.

• Zone montane, unde cresterea de temperatura duce la modificarea regimului

hidric prin topirea zapezilor.

• Zone costiere afectate de cresterea nivelului marii, combinat cu riscul crescut de

furtuni.

• Zone joase inundabile, datorita cresterii riscului de furtuni, ploi intense si viituri

rapide

• Scandinavia, unde cantitatea de precipitatii va creste, cu preponderenta ploii fata

de ninsoare.

• Regiunea arctica, unde cresterea de temperatura va fi cea mai mare, fata de alte

zone de pe glob.

5

Prognoza cresterii temperaturii

medii anuale in Europa pana in

2100 (scenariu IPCC 2007).

6

Variatia cantitatii de precipitatii

medii anuale pana in 2100

(scenariu IPCC 2007)

7

The Economics of Climate Change The Stern Review

• Sir Nicholas Stern – Head of the UK Government Economic Service, Chief Economist of the World Bank

• Raport redactat la solicitarea Guvernului britanic in 2006 (cca 700 pag.)

Cateva concluzii

• Beneficiile unor actiuni timpurii ferme pentru a preveni schimbarile climatice depasesc costurile.

• Studiile stiintifice evidentiaza riscurile unor impacte semnificative si ireversibile in cazul propagarii modelului de dezvoltare

bazat pe combustibili fosili.

• Modificarile climatice ameninta elementele de baza ale existentei comunitatilor umane – surse de apa, hrana, sanatate,

utilizarea terenului, serviciile ecosistemelor.

• Impactele produse vor fi inegal distribuite. Tarile sarace vor suferi mai mult. Camd apar pierderi semnificative, este deja

tarziu pentru actiune.

• Emisiile de GHG sunt in relatie directa cu cresterea economica; stabilizarea cantitatilor emise este, totusi, realizabila si

compatibila cu dezvoltarea.

• Costurile anuale ale stabilizarii la concentratii de CO2 de 500-550 ppm sunt de circa 1% din produsul brut global, daca se

actioneaza de timpuriu. Daca se actioneaza doar de la 450 ppm, va fi mult mai dificil si costisitor.

• Tranzitia catre o economie cu consum mai mic de C poate provoca probleme de competitivitate, dar si oportunitati pentru

crestere.

• Stabilirea unui pret al C este esentiala pentru fundamentarea unei politici privind schimbarile climatice globale.

• Adaptarea este esentiala penttru a depasi cu bine schimbarile climatice inevitabile.

• Un raspuns eficient la schimbarile climatice depinde de crearea unui cadru de actiune concertata la nivel international.

• Este posibil sa evitam efectele cele mai negative ale schimbarilor climatice daca actiunile colective incep acum.

8

Impactul schimbarilor climatice asupra unor sectoare economice

Agricultura

• Schimbarile climatice vor afecta productiile agricole, gestiunea septelului de

animale (disponibilitatea apei, distributia pasunilor) si locatia productiei.

Cresterea probabilitatii evenimentelor meteorologice extreme va spori riscul

pierderilor de recolte. Continutul de materie organica in sol va scadea, ceea ce va

reduce fertilitatea solului. Presiuni asupra sectorului piscicol si de acvacultura.

Silvicultura

• Deteriorarea starii de sanatate a padurilor si scaderea productivitatii,

modificarea arealului geografic al unor specii de arbori.

Ecosisteme costiere si marine

• Ratele de eroziune costiera vor creste, iar lucrarile actuale de protectie pot

deveni ineficiente. Zonele foarte joase si insulele sunt cele mai expuse.

9

Energie

Schimbarile climatice vor afecta atat cererea, cat si productia de energie. Modificarile in distributia

temperaturilor si a precipitatiilor in Europa pot duce la cresterea cu 5% a productiei de energie din

surse hidro in Europa de nord si reducerea cu 25% in Europa sudica.

• In regiunile unde precipitatiile vor scadea sau verile secetoase vor deveni mai frecvente, debitul de

apa pentru racirea agregatelor de la centralele nucleare sau termoelectrice se va reduce. Capacitatea de

racire a apei va scadea datorita cresterii temperaturii.

• Regimul de curgere in rauri se va modifica datorita schimbarii distributiei precipitatiilor, reducerii

stratului de zapada. Colmatarea lacurilor de acumulare va fi mai rapida datorita cresterii potentialului

de eroziune.

• Necesarul de incalzire va scadea, dar riscul penelor de curent va creste, in urma utilizarii intensive a

instalatiilor de aer conditionat, datorita valurilor de caldura.

• Riscul crescut de furtuni si inundatii va ameninta infrastructura energetica.

10

Turism

• Efecte negative: reducerea stratului de zapada in zonele alpine, cresterea

temperaturilor in zona mediteraneana, reducerea disponibilului de apa.

Sanatate umana, sanatatea animalelor si a plantelor

• Evenimentele meteorologice extreme produc decese si favorizeaza

aparitia unor afectiuni. Este intensificata raspandirea unor boli

infectioase, incluzand zoonoze (infectii transmise de la animale la om).

Schimbarile climatice fragilizeaza starea de sanatate a animalelor si

plantelor. Se instaleaza unele specii invazive.

11

Resurse hidrice

• Schimbarile climatice produc modificari semnificative in calitatea si

disponibilitatea resurselor de apa, cu afectarea a numeroase sectoare,

inclusiv industria alimentara, unde apa joaca un rol esential.

• Mai mult de 80% din terenurile agricole europene se aprovizioneaza cu

apa din precipitatiile directe. Irigarea terenurilor depinde de

disponibilitatea resurselor de apa. Numeroase regiuni din Europa sufera

deja datorita insuficientei resurselor hidrice. Situatia se va deteriora si

mai mult datorita schimbarilor climatice. Suprafetele in care se resimte

lipsa apei vor creste de la 17% in perioada actuala la 35% in 2070.

Aceasta poate duce la intensificarea migratiei.

12

Ecosisteme si biodiversitate

• Pierderi de biodiversitate si ecosisteme marine. Ecosistemele joaca

un rol important in reglarea climatica (paduri, zone umede, mediul

marin, care au capacitatea de a stoca volume importante de C).

• Acidificarea oceanelor

13

Actiunile preventive aduc certe beneficii economice, sociale si de

mediu, reducand amenintarile la adresa ecosistemelor, sanatatii

umane, economiei si infrastructurii. Costurile sunt mai mici decat

beneficiile.

14

Planul de actiune al UE

• Faza 1 (2009-2012): pregatirea unei strategii europene prevenirea schimbarilor

climatice si combatarea efectelor negative ale lor

• Faza 2 (2013 – …) implementarea strategiei.

Faza 1 – piloni de actiune:

1) Sinteza cunostintelor actuale privind impactul si consecintele schimbarilor

climatice la nivelul UE;

2) Integrarea adaptarii in politicile cheie ale UE;

3) Definirea unui set de mijloace (ghiduri, parteneriate public-privat etc) care sa

asigure implementarea de succes a politicii de adaptare;

4) Promovarea colaborarii internationale privind adaptarea.

15

• Un volum considerabil de cunostinte si rezultate ale cercetarii exista deja, dar nu este

difuzat suficient la nivelul statelor membre. O cale de a gestiona adecvat acest volum

de cunostinte este creerea unui Clearing House Mechanism (CHM), ca un

instrument IT si o baza de date incorporand informatii privind impactul schimbarilor

climatice, vulnerabilitate si cele mai bune practici de adaptare.

• CHM va contribui la sistemul de distributie a datelor de mediu (Shared Environmental

Information System), care este o initiativa a Comisiei Europene si a Agentiei Europene de Mediu -

European Environment Agency (EEA), de a creea, impreuna cu statele membre, un sistem

informational de mediu la nivel european.

• CHM va fi bazat, de asemenea, pe informatiile furnizate de Sistemul global de

monitorizare pentru mediu si securitate – Global Monitoring for Environment and

Security (GMES).

16

Studiu de caz: Forum Chriesbach

Institutul Federal Elveţian pentru Ştiinţa şi Tehnologia Resurselor

Acvatice (EAWAG), Dübendorf (Zürich)

17

Vedere de ansamblu a Forum Chriesbach

Atriul cladirii

18

Date tehnice - 6 nivele, - volum 38.615 m3, - 150 de angajaţi ce au la dispoziţie

toate facilităţile necesare (birouri, săli de conferinţe şi întruniri, bibliotecă şi cantină),

- consum de energie egal cu al unei case familiale obişnuite, la un volum de 150 de ori mai mare.

19

Întrunire de proiect în una din sălile de seminar

Panouri de sticlă mobile pe

faţada clădirii

• Eficienţa energetică bazata pe folosirea surselor de energie pasivă în locul combustibililor fosili şi pe producţia proprie de energie electrică, ce acoperă o treime din necesar.

• Nu există sisteme convenţionale de încălzire – emisiile de CO2 se apropie de 0.

• Materialele folosite, toate de foarte bună calitate, sunt reciclabile sau reciclate, ceea ce contribuie la managementul precis al întregului ciclu de viaţă al clădirii.

• Costul întregii construcţii s-a ridicat la aproape 30 mil CHF, comparabil cu al unei clădiri clasice de aceeaşi dimensiune.

20

• Aerul proaspat realizeaza un flux continuu, care parcurge trasee bine calculate, în întreaga clădire.

• Aerul este adus din exterior în subsolul clădirii prin intermediul a 80 de tuburi din polietilenă, cu diametrul de 18,5 cm şi lungimea de 20 m, îngropate în sol. Profitînd de temperatura constantă din sol, acestea încălzesc aerul admis în timpul iernii şi îl răcesc în timpul verii. În continuare, aerul ajunge în camera serverelor, unde preia căldura produsă de calculatoare. O cantitate suplimentară de căldură poate fi recuperată prin intermediul un rezervor de 12 m3, care preia căldura de la instalaţiile de bucătărie şi de la tuburile vidate instalate pe acoperiş. Aerul viciat este eliberat direct în atmosferă în timpul verii, iar în timpul iernii este trecut printr-un schimbător de căldură, cuplat la sistemul de admisie din subsol.

Tuburi pentru admisia aerului proaspăt

Sisteme de gestiune a fluxului de căldură

21

• Vara, ferestrele din acoperişul atriului se deschid automat seara, permiţând evacuarea aerului încălzit, ce s-a acumulat la partea superioară a atriului. În acelaşi timp, în fiecare birou se deschid, de asemenea automat, o fereastră înspre exteriorul clădirii şi una spre coridor, aerul fiind condus spre atriu, care funcţionează ca un coş, asigurând o ventilaţie eficientă pe timpul întregii nopţi.

• Nu există sisteme convenţionale de condiţionare a aerului. Este consumată energie doar de motoarele ferestrelor şi de staţia meteo care oferă informaţiile de input pentru controlul climatizării.

Panouri fotovoltaice pe acoperişul clădirii

Captatoare solare cu tuburi vidate

Caracteristici ale Forum Chriesbach

• faţada acoperită cu panouri de sticlă mobile, care

opresc radiaţia solară în timpul verii şi permit

pătrunderea razelor solare în timpul iernii;

• un sistem de recuperare a căldurii din surse pasive,

cuplat cu un sistem de ventilaţie perfect calculat, care

fac inutilă încălzirea sau condiţionarea clasică a aerului;

• un sistem fotovoltaic care asigură o treime din

necesarul de energie electrică a clădirii;

• un atriu acoperit cu sticlă, care permite pătrunderea

luminii în timpul zilei şi asigură aerisirea în timpul

nopţii;

• prezenţa solului şi plantelor pe acoperiş, care

controlează fluxul apei provenită din precipitaţii;

• utilizarea materialelor reciclate sau reciclabile;

• cantina aQa pentru angajaţi, cu sisteme de recuperare a

căldurii în vederea încălzirii aerului.

22

Structura zidurilor clădirii: panouri

din lemn cu izolaţie de vată minerală

23

Posibile directii de actiune

Cateva exemple: ENERGIE - Promovarea surselor de energie cu emisii reduse de C - Incurajarea dezvoltarii energiilor regenerabile

TRANSPORTURI - Cresterea eficientei utilizarii energiei - Adoptarea unor mijloace de transport cu emisii reduse de C - Favorizarea transportului in comun

AGRICULTURA - Promovarea produselor agriculturii locale - Promovarea produselor de sezon - Cresterea eficientei consumului energetic pentru productia agricola, transport si

conservarea produselor INDUSTRIE - Utilizarea de utilaje cu consum redus de energie - Recuperarea, reutilizarea materialelor care pot sa inlocuiasca materiile prime - Inovare industriala orientata spre cresterea eficientei energetice

24

"Never let a serious crisis

go to waste...it's an

opportunity to do things

you couldn't do before."

Rahm Emanuel – former

President’s Obama Chief of staff

“…more industrialisation and more growth will arise from the current crisis. And the colour of this industrialisation will be green”. Peter Löscher President and CEO Siemens

25

Va multumesc!