acvariul din ocean - libris.ro din ocean...emotii) cate un banc de emogii ml,viziteazd,in trecere....
TRANSCRIPT
Daniela Andreescu
Acvariul din OceanMindfulness ca stil de viagi
EDrruRA $$ "tooto
CUPRINS
cuvANT iNerNrE
Partea intAiMINDFULNESS SI MEDITATIE
CAPITOLUL I. Principiile directoare si bazelepracticii lSScopul meditatiei si al mindfulness 18
Practica modernl a mindfulness 25
Practica meditatiei in lumea de azi Zg
Aspecte fundamentale ale mindfulness si ale tipurilor
principale de meditati, t .
CAPITOLUL II. Meditagii debazl 4lMeditatie sezAnd, cu concentrare pe respiratie 42
Meditatie mergAnd 47
Meditatie cu concentrare pe unul din simturi jlMeditatii penrru culcivarea calititilor nobile ale mintii 58
CAPITOLUL ilI. Aplicarea mindfulness qi a meditaliei inactivitili obisnuite
_ Acasi
La serviciui,In relatu
99
100
105
115
Partea a douaMINDFULNESS CA STIL DE VIATT.
Capitolul I. Dezvoltare personali, spiritualitate, stil de iaga' 147
CAPITOLUL IV. Educarea constienti a atentiei
Misura progresului in practici
Meditagie despre sinele personal
Meditatie despre scopul fericirii
Aspectele dezvoltirii personale
Esenga triirii spiritualitigii
Stilul de viat5.
Capitolul II. Cum construim echilibrul interior
De la aspiragie, la realizare
Factori destabilizatori, aspecte favorizante
,,Formula celor 6 A"
Metoda de lucru
Capitolul III. Mindfulness, un mod de existenti
Demersurile de dezvoltare personah
Sustinerea echilibratl a aspectelor viegii
Mindfulness, un mod de existenti
124
t26
r12
138
r48
150
153
r56
159
r63
165
173
r83
189
200
2tt
De unde venim, unde suntem, incotro ne indreptim l9l
Partea a treiaACVARIUL DIN OCEAN
cArAroRrE rrrzuArA ix IETSAJELESUFLETULUI
Ghid de cilitorie, indrumar penrru practici
Exercitii de reflecgie gi meditaqii vizuafe
RESURSE
DESPRE AUTOARE
LISTA IMAGINILOR
219
))o
345
352
354
Partea intii
MINDFUTNESS SI MEDITAIIE
intre sti.rnul;i. r,ispuns existd un spayi.u. in acel spaTi.u se gdse;te
puterea noastrd de a alege rdspunsul. in r,ispunsul nostru se afld
creger e a ;i. li b ertate a rco as trd.
Viktor E. Frankl
13
CAPITOLUL IPrincipiile directoare sl, bazelepracticii
Autoritatea uhirnd trebuie sd f.e tntotdeauna raliunea Si analiza ritic,i a
indiuidului insup.
Dalai Lama
Din moment ce,,meditatie" gi,,mindfulness" sunt cuvinte
folosite in domenii destul de clar conturate, cum ar fi gtiingele
despre minte, psihoterapia, dezvoLtarea personalS., ne-am attepta
si avem cel putin o definiqie care si limureasci pe deplin sensul
acestor termeni.
Existi insi ,,cuvinte-obiect" - al ciror sens nu se schimbi
in functie de vorbitor - gi ,,cuvinte-fiingi" - care triiesc odati cu
omul care le di sens si viati udlizAndule. Vorbind despre ,,masa din
bucltirie", gtim cu togii la ce se referi aceste cuvinte . Daci insi facegi
un experiment intrebAnd prieteni ,,Ce intelegi tu prin iubire?" s-ar
putea si figi surpringi de cAt de multe interpretiri vefi auzi.
Teoretic, pentru toate cuvintele si pentru concepte glsim
o bazi in definigiile de dictionar sau in cirgi cu explicatii sau
teorii elaborate. Practic insi, dincolo de ce spun dicEionarele gi
15
de elaboririle autorilor, fiecare om adaugi sensuri din dicdonarul
personal de triiri. Esre ceea ce se intAmpll gi in cazul cuvintelor
nt e di tap i e qi m i.n dfu ln e s s,,,cuvinre- fi inti' care, de- a lungul timpului,
au cipS.tat diverse continuturi.
Nu doar ci nu existl o definide acceptari de toati.lumea, dar
si multimea lntelesurilor este aparenr deconcertanti. imbriqigAnd
incertitudinea si incepAnd practica, vom consrata ci oricare ar fidefinigiile adoptate pentru acesri termeni ce tin de experienta
subiectivi, ele sunt, in final, doar aproximiri. in cele ce urmeazi.veti
gisi reperele de bazi penrru a vi apropia de intelesurile meditatiei gi
mindfulness prin experienta triirii lor.
Meditagia, in sensul clasic, ata cum este utilizat termenul
in traditiile autentice gi in practicile moderne, este o metod;. 9i, in
acelagi timp, un instrument de cunoaqtere de sine. Este o modalitate
de a ne famlliariza cu propria minte 9i de a gestiona gAndurile,
emotiile si actiunile, cu rezultate benefice pentru sine si pentru
ceilalti.
Practica mindfulness include tehnici de gestionare a
procesului atentional, fiind o metodi de cultivare a unor sti.ri
psihologice care favorizeazd. dezvoltarea abilicitilor cognitive gi
emotionale ce conduc la eliberarea mintii de perturbi.rile caazate
de atagament, ayersiune gi necunoagterea corecti a fenomenelor.
Practicile mindfulness seryesc la antrenarea atentiei pentru a
t6
extinde conttienta gi, in acelasi rimp, a educa mintea gi congtiinta.
Anffenamentul atentiei vizeaz\. in primi instanti, rafinareatevoluntari. gi intenrionati a celor cinci mecanisme arentionale
principale: atentia focalizat| (concentrarea), arengia susrinuti
(vigilenqa), atentia selectivi (dirijarea atenriei), atenlia alternanti
(fexibilitatea), atentia distributivi (capacitarea de a rispunde
simultan la mai multi stimuli).
Scopul pe care niJ propunem in timpul meditatiei, dupi
cum spune Jon Kabat-Zinn, este ,,si devenim martorii tuturor
gAndurilor din mintea noastri gi ai tuturor senzariilor corporale pe
care le simgim, si le cunoagtem ca atare, fard. a le condamna gi fir5.
a le da curs, congtienti de faptul cl judecitile noasrre sunt simple
glnduri inevitabile gi limitatoare care descriu o experienri, dar nu
sunt una cu ed'.
Mindfulness are 9i sensul de prezenri consrienti., fiind o
stare ce se cultivi prin meditatie. ConstientizAnd diferirele feluri in
care suntem condugi de obiceiurile mintii gi adoptAnd modalitigi
noi de relagionare, cu sine gi cu lumea din jur, invitim sl ne
raportim la ceea ce se petrece, in interiorul gi in exteriorul nostru,
cu din ce in ce mai multl claritaJe gi seninltate, flrl a pierde insi
dinamismul gi capacitatea de a acriona.
IntegrAnd starea de mindfulness in viata de zi cu zi, reugim
si fim mai deplin prezenli la ceea ce se intAmpld., putAnd in acelagi
17
timp alege gAndurile pe care si le urmim, actionAnd penrru a
transforma energia emodilor in sensul dorit, mentinAndu-ne
echilibrul interior. Tiiirile nu vor deveni rerne, ci noi ne vom simti
mai relaxati gi alerti in mijlocul provocirilor cotidiene, ri.spunzAnd
vietii cu bunivointl gi compasiune.
I S.opul meditatiei si al mindfulness
Meditatia este o practici striveche, prezenti intr-o formisau alta in mai toate religiile. in lumea moderni, mai ales in
Occident, meditatia a fost preluati. din traditiile contemplative
orientale, in principal din buddhism, devenind o practici'ce nu
implicl apartenenga (sau neaparrenenEa) la o anume religie. ineducagie, psihoterapie, medicinl., dezvoltare personalL, sport,
mediul de afaceri gi in alte domenii, meditatia este utilizat5 ca
o modalitate eficienci de gestionare a srresului 9i de cultivare
a echilibrul interior, pentru a consrrui o mai buni relatie cu
evenimentele vietii, sporind astfel starea generali. de bine. Dincolo
de identitatea socio-culturali a fieciruia, practica mindfulness gi a
meditagiei esre, din nou in cuvintele luiJon Kabat-Zinn, ,,efortul de
a dezvolta in mod congtient capacitatea noastri de a fi in momentul
prezent".
,t ,$
l.aIT
r4..t, i
* #*t ", ,|'r''t
ryt'!i'
lq L \d,fll-s+i,,$lF'\r;
Emotii)
CAte un banc de emogii ml,viziteazd,in trecere.
Le privesc cum se compun gi se descompun
in forme spectaculoase.
Nu se opresc la mine. Locu-i prea strAmt.
---=---=
Echilibristica atentiei. Agezi cu griji atenqia pe un singur punct
al respiragiei - acela in care apare senzatia aerului care intri cind
inspiri gi cealalti. senzagie, a aerului care iese cAnd expiri. Un punct
minuscul, la baza nasului in dreptul nirilor, la care igi reintorci
atenEia. CAnd igi amintesti si o mengii acolo, po;i vedea, aga,
parc5. de la inilgime, cum trec emogiile. Cum fiecare migcare a lor
e insogitl de o senzagie in corp gi de o eticheti in minte. Daci vei
gine atengia, toati atenfia, in acel punct intre inspiragie 9i expiragie,
alituri se agazi gi mintea. OcupAnd cu atengia acel spagiu, infim gi
infinit in acelagi timp, emogiile nu-gi mai gisesc locul. Continui si
vinl 9i sl plece parcl mai discret.
Uneori imi pare s,i suf.etul este preaplinul uiepii. Emolii adunate
laolabd cu g,4nduri despre ele, f.ecare ur,4nd parc,i sd rdrnind, ca nu
curnua sd-rni pierd contururile - acea identitate muh iubitd de care
291
md ag,iy cu inaerSunare mai ales atunci c,4nd incep sd in,teleg cdf.ecare
eruolie care uine ua Si pleca, fzcare eaenirnent din mintea rnea se
compune Si. se descompune exact infelul in care urea.
Tumulrul emogiilor strilucitoare, ascugimea celor gri gi intunecate,
necontenirea triirilor stimulate de cele cu adevirat intimplate. Sunt
fascinante, emogiile. Astizi ai putea incerca si nu te lagi agigat de
niciuna, si le privegti pe toate cilitorind. Astizi, locul din sufletul
tiu va fi mai mare decAt ar putea umple emogiile, oricAt de multe 9i
intense ti-ar pirea. Astizi, vei lisa inima deschisi, intAmpinind cu
atenlie orice emogie care te viziteazd., neadipostind-o pe niciuna.
)c)')