dinamica oceanelor in ocean

Dinamica apelor oceanice

Introducere

Apa mărilor şi oceanelor este întotdeauna în mişcare din cauza vântului, a erupţiilor vulcanice sau a cutremurelor de pământ, din cauza atracţiei aştrilor apropiaţi sau din

cauza densităţii şi temperaturii apei.

Caracteristici ale bazinelor oceanice Bazinele oceanice ocupă depresiunile mari, create de factorii tectonici, şi constituie mai mult de 70% din suprafaţa Pământului.

Oceanul Planetar este alcătuit din cinci bazine oceanice, care, la rândul lor, se compun dintr-un bazin oceanic propiu zis şi o serie de bazine.

Pe Terra exista 5 oceane:- Oceanul Pacific – 160milioane km²- Oceanul Atlantic – 83.132 milioane km²;- Oceanul Indian – 76.2milioane km²;- Oceanul Antarctic – 20.327 milioane km²;- Oceanul Arctic – 14.7milioane km²;

Dinamica apelor oceanice

Clasificare

În funcție de factorul predominant care actionează, mișcăriile din Oceanul Planetar se pot grupa in trei categorii:

Mişcări ondulatorii: valurile și hula;

Mişcări ritmice : mareele;

Mişcări de translație marina: curenţii oceanici.

Mişcări ondulatorii:

Valurile sunt mișcări produse și întreţinute, în general, de acţiunea vântului, fiind de obicei de scurtă durată.Cu toate aceastea, ele constituie cel mai important factor modificator al ţărmurilor.Prin mişcarea lor, valurile agita foarte des şi puternic stratul superficial al apei.

Majoritatea valurilor se produc prin frecarea dintre vânt şi apã, atunci când vântul bate deasupra suprafeţei unui ocean. Frecarea pune în mişcare apa de la suprafaţã. Cu cât mai intens va bate vântul, cu atât mai înaltã va fi mişcarea în sus şi în jos a valurilor. (Pisota, Hidrologie, 1975)

În funcţie de factorii care contribuie la formarea valurilor, le clasificăm în:• valuri de origine eoliană,• valuri de origine seismică • valuri rezultate din acţiunea altor factori

• Valurile de origine eoliană

• valuri de origine seismică (tsunami)

Valurile interioare.

Fig 2.Formarea valurilor interioare (http://whatonearth.olehnielsen.dk/img/internal_waves.jpg)

Mişcări ondulatorii:

Valurile din largul oceanelor poartă, în general, denumirea de hulă, care se manifestă sub forma unor valuri aproximativ paralele.Ea se menţine pe suprafaţa oceanului şi după încetarea vântului. Hula poate sã aparã departe de originea valului.

Mişcări ritmice :

Mareele sunt mişcări de înaintare şi retragere periodică a apelor spre uscat şi au o perioadă de existență mai lungă decât a valurilor,respectiv de o jumătate de zi sau chiar o zi.Şi ele contribuie la evoluţia morfologica a ţărmului.

Mareele sunt efectul unui complex de forţe, de intensităţi şi direcţii diferite,care acţionează asupra globului terestru, deci şi asupra hidrosferei.Forţele mareegene sunt, în primul rând, forţa de atracţie a Lunii şi a Soarelui.

Prin maree (flux şi reflux) se înţelege o oscilaţie periodică a nivelului mării sau oceanului, în raport cu o poziţie medie, datorită forţei de atracţie combinate a Lunii şi Soarelui. (Posea, 1999)

După ritmul în care se produc, mareele sunt: maree diurne, maree semidiurne şi maree mixte.

Maree semidiurne maree diurne

maree mixte

Mişcări de translație marina

Curenţii marini sunt mişcări ale maselor de apă oceanice, ce transportă apa dintr-o zonă într-alta, sub influenţa unor forţe exterioare. Aceste mişcări mai sunt numite şi mişcări de translaţie.

Curenţii marini se clasifică în funcţie de mai multe criterii :a) după direcţie şi formă :- curenţi orizontali – de fund sau de suprafaţă (Bosfor, Dardanele);- curenţi verticali – ascendenţi sau descendenţi;- curenţi liniari – îşi păstrează direcţia iniţială;- curenţi circulari – se deplasează în cerc.


b) după geneză : - curenţi de fricţiune (impulsiune) - curenţi de densitate - curenţi determinaţi de diferenţe de nivel - curenţi de maree - Curenţii alternativi - -Curenţii giratorii

c) după temperatură- curenţi calzi – temperatura peste 25˚C. Apa este de culoare albastru închis. Aceşti curenţi au salinitate mare şi majoritatea se deplasează de-a lungul paralelelor;- curenţi reci - temperatura sub 16˚C. Au culoarea verzuie datorită planctonului şi se deplasează de-a lungul meridianelor.


Fig 3. Curentii oceanici În Oceanul Atlantic : C. Labrador Golfstream C. Atlanticului de NordC. FlorideiC. Caraibelor C. AntilelorC. Ecuatorial de Nord C. rece de compensaţieC. Guianelor al Canarelor C. Ecuatorial contrarC. BrazilieiC. Vânturilor de vest

În Oceanul PacificC. Pacificului de NordC. Kuro-ShioC. Oya-ShioC. Ecuatorial de Nord C. CalifornieiC. Perului

În Oceanul Indian :C. MusonicC. Musonic de vară de iarnăC. SomalieiC. rece de vară al Somaliei Musonul de NEC. Australiei de westC. MadagascarC. Mozambic


În Oc. Atlantic, Golfstream este un curent foarte puternic, cu o salinitate de 36÷37‰, lăţime de 500 km, adâncime 1000 m, fiind un adevărat fluviu în ocean.

Format in Marea Caraibelor, Curentul Golfului - sau Gulf Stream - are doua mari cai de circulatie. Calea nordica duce apele calde tropicale pana in partea de nord a Peninsulei Scandinave. Odata cu racirea progresiva a apelor curentului, acestea coboara in adancuri datorita diferentelor de densitate si se reintorc spre sud.

Fig 4. Golfstream


În Oc. Pacific, un fenomen neelucidat până acum, şi care influenţează serios fenomenele hidrometeorologice din zonă, este fenomenul El-Niñho.

A aparut din Pacificul Tropical, spre sfarsitul anului 1997, aducand cu el mai multa energie decat un milion de bombe de tipul celei de la Hirosima ... El Nino, care afecteaza emisfera sudica, este un ciclu ce apare la un interval de doi-sapte ani si care dureaza intre noua luni si doi ani. El Nino provoaca pierderi masive in agricultura, pescuit si exploatarile forestiere.

Fig 5. - El niño

Cum afectează încălzirea globală dinamica apelor oceanice ?

1.Topirea calotelor polare. Topirea gheţarilor este, de fapt, cel mai vizibil efect al încălzirii globale.

Încălzirea globală determină creșterea nivelului mărilor și oceanelor, din cauza creșterii volumului de apă provenit din topirea gheţarilor și a calotelor polare.


3.Oprirea termosifonului salin (Motorului Termosalin sau GolfStream-ul )

Termosifonul salin reprezintă fenomenul prin care apele din oceane circulă dintr-o zonă în alta a globului. Datorită acestor mișcări ale apelor, o cantitate mare de căldură ajunge de la Ecuator în nordul Europei, influenţând clima.

Prin topirea calotelor polare, în apele reci din această regiune ajunge o cantitate mare de apă dulce și rece, cu densitate mai mică decât a apei sărate.

Acest fapt poate conduce la perturbarea circulaţiei curenţilor reci și calzi ai Motorului Termosalin. Drept urmare, o cantitate mai mare de apă rece va stagna lângă coastele nordice determinând o răcire puternică a climei acestora. (Gitay & Watson, 2006)

Fig 6 GolfStream


Una dintre consecinţele grave ale acestui fenomen o constituie scăderea pH-ului apelor marine şi oceanice. Mările şi oceanele constituie, alături de plantele verzi, un veritabil consumator de dioxid de carbon. Valurile lor “înghit” aer atmosferic, iar în acest timp, dioxidul de carbon acidulează apa în procesul de formare a acidului carbonic. Drept urmare, pH-ul acestor ape scade, ceea ce se soldează cu dezechilibre ecologice majore, precum înmulţirea anumitor specii de alge.

’Fenomenul mareelor, după cum am văzut, are o intensitatea cea mai mare în regiunea ţărmurilor oceanice,în golfuri şi estuare.Faptul că unde mareica înaintează şi se retrage de pe uscat prezintă o mare importanţă atât din punct de vedere geografic cât şi din punct de vedere economic.

ConcluziiConcluzii

Valurile imense ale oceanelor poarta cantitati masive de energie;Energia mareelor poate fi utilizata pentru a actiona turbine conectate la generatoare de electricitate. Faptul că unde mareica înaintează şi se retrage de pe uscat prezintă o mare importanţă atât din punct de vedere geografic cât şi din punct de vedere economic

Datorita fluxului şi refluxului se favorizează pe de o parte , intensificarea navigaţiei maritime de mare tonaj, pe cursul inferior al râurilor, iar pe altă parte, dezvoltarea unor porturi fluviale din interiorul continentelor şi legarea acestora cu apele oceanice ( Hamburg,Rotterdam,Nantes,Rouen,Londra etc )

Daca aveti intrebarii???

Va multumesc pentru atentie !!!

dinamica oceanelor in ocean

Documents