ANUL al LXXXVI-lea n-l 46 NUMĂRUL 1 Leu Braşov, Pnmmec& 4 Martie 1923

Itai&Gţia $1 Administraţi»PIAŢA UBERTa ŢEI BRAŞOV

Telefon 226&>hcmament anual 200 lei P a t r i i strem ătaie 500 lei ÄädMJuirf, reclam e, după tarif

Fondată la 1838 de George BariţiuApare in ffe-care z i de lucru

Gonstitaţfa liberală Iasă legilor speciale să hotărească des­pre proprietatea subsolului.

Domnul Vintilâ Brătiano va împărţi dreptatea ca an son Dumnezeu f..

Fericită tară 1

PRIMAVARA 19231928 i încordate din Europa sau începu­

tul dezastrului.Luna Martie a anului

deschide uti mare semn de între­bare asupra sorţii Europei. Tele­gramele streine neliniştesc: zilnic se agravează situaţia. Toate sforţă-

.Ş rile bărbaţilor de stat ai lumei civilizate nu reuşesc să pună ca­păt nesiguranţei în care se zbate

lumea europeană.Intervenţia franceză la Ruhr,

tot mai accentuată faţă de rezis­tenţa germană, trezeşte temeri peste ocean şi în Anglia, iar gla­suri autorizate de acolo ridică chestiunea unei intervenţii inter­naţionale pentru rezolvirea gravei probleme a reparaţiunilor.

Franţa şi Belgia sunt ocupate cu o operă de interes general — zice ziarul „Le Temps“— fiindcă problema reparaţiunilor are o im­portanţă internaţională, căci peri-

In interiorul ţării noastre, pri­măvara anului 1928 va însemna o epocă istorică de luptă pentru cucerirea postulatelor democraţiei naţionale. Sub regimul cel mai odios, care prin lovitură de stat vrea să arunce ţara înapoi cu un veac — se va însemna cu roşu zilele grele de luptă pentru a împiedică votarea unei Constituţii cătuşă ce se pune poporului român.

Dacă pe terenul curat politic, lupta aceasta va provoca o mare zguduire — ea are în massele largi o repercusiune puternică, fiindcă populaţia ţârei simte în

j acelaş timp toate nefericitele re- ţ zultate ale politicei liberale.

Scumpetea merge crescând şi nu este speranţă să avem cea mai mică recrudescenţă a pre­ţurilor.

Nu se face nimic pentru intensi­ficarea produc ţiunei naţionale, cidimpotrivă, prin politica de inte­rese speciale, se impune o si­tuaţie insuportabilă industriei ne­liberalizate care singură poate tempera monopolul brâtienist.

Fabrici din Ardeal se închid din cauza mizeriilor multiple pe cari li le face ministerul industriei. Industria ardeleană are să pri­mească sume enorme pe furni­turi făcute statului şi ministerul de finanţe nu vrea să plătească, de cât industriei cointeresate cu liberalii, din datoriile Statului.

Voci de presă

In afară de aceasta, în primă­vară vine încbeerea *nouiIor contracte colective de muncă. Sa­lariile vor fî sporite — sau fa­bricile închise. O gravă criză se deschide, cu incalculabile urmări pentru ordinea internă.

Şi ce face guvernul Brătianu în faţa atâtor probleme vitale pentru buna desvoltare a ţârei?

Prin lovitura de stat, împotriva voinţei poporului, îşi aşează o lege a legilor care să le dea peşcheş întreaga ţară exploatări­lor partidului liberal.

Oligarhia românească vrea să aşeze temelia statului pe un vulcan, care, mai eurând de cât se aşteaptă va erupe.

Nu-i orb mai mare decât acela care nu vrea să vadă.

„C e are de gând?“0

%

peţiile sale se restrâng asupra in­tereselor tuturor naţiunilor.

Se vede dar, că o intervenţie comună a aliaţilor o doreşte, mai mult ca ori când Franţa.

De altă parte, din Rusia bol­şevică vin ştiri rele: Trotzki crede că războiul la Rbin a devenit o necesitate pentru politica exteri­oară a Rusiei. A cerut intensifi­carea armamentelor, Cicerin, sub o formă mai ascunsă, a , cerut a- celaş lucru în comitetul executiv al sovietelor — speculând desfă­şurarea conflictelor provocate de politica guvernelor din Londra şi Paris.

In acelaş timp, ni se anunţă, că deputatul Kennworty din Camera comunelor — care se află acum la Moscova — a declarat presei că partidul liberal englez, din care face parte, socoteşte că Anglia trebue să recunoască pe deplin guvernul sovietic, pentru o apro­piere dictată de mari interese, între Anglia şi Rusia şi pentru echilibrul comercial al lumei.

Din Statele-Unite acelaş lucru: e apropiere de Rusia sovietică e o necesitate pentru comerţul ame­rican, şi o intervenţie pentrii re­zolvarea conflictului din Rubr de asemenea.

Intenţiunile sunt acestea — dar nu se pot prevedea rezulta­tele. In special, cu tot optimismul privitor la posibilitatea încbeerei păcii cu Turcia, semne de neli­nişte întunecă primele zile ale 1 li­nei de primăvară, care poate în­semna sau o destindere a situaţiei

După hoţiiIg h in

O localitate care devine istorică în analele luptelor politice dela noi. D acă n’a r fi fost evenim entul din ultimele zile ea a r fi răm as necunoscută m arelui p u ­blic: un mic centru d e gospodari cinstiţi şi a tâ ta tot.

Ighiu devine, de«acum înainte un simbol.

El c expresiunea unei epoci care pare să nu se fi sfârşit nici cu ivirea nouilor vrem uri dospite d e m arele râzboiu, aceasta în ipoteza că cele ce se spun desp re cele întâm plate sunt adevărate .

Noi nu învinovăţim pe oam eni; n’a- vem nimic îm potriva lor. C ondam năm însă sistemul care nu mai corespunde tim purilor dem ocratice de azi. Siluirea voinţei populare, ori de tinde a r veni, este un m are păcat îm potriva d em o cra­ţiei. Un parlam ent, în astfel d e condi- ţiuni, nu mai este un sfat ales şi actele sale, reform ele legislative ce le pune la cale şi cărora le d ă o întocmire, ori« cât de bune şi d e bine intenţionate v o r fi, ele nu po t fi o pera au torizată a rep re ­zentanţilor unui popor. M oravurile aces­tea strică sufletul rom ânesc şi ne fac mult rău. Ele au repercusiuni în to ate dom eniile şi, îm prejurările grele de azi, ne po t fi cu a tâ t m ai vătăm ătoare .

Dacă to ate form aţiunile politice dela noi v o r ad o p ta ca bon acest mijloc de a d a expresiune votului obştesc, s a r pu­tea întâm pla ca Ighiu să se repete sub form e din ce în ce mai neaştep ta te şi mai triste.

la tă pentru ce, în spiritul civilizat al concepţiilor actuale despre politică şi dem ocraţie, nu putem privi decât sub un aspect dureros evenim entul dela Ighiu.

Credem că cele ce s’au petrecut acolo vor d a loc la expllcaţiuni nedorite în parlam ent şî că, p robabil, observaţiuniie şi criticele ce se vor face d in tr'o parte sau din a lta v o r av ea daru l să facă pe marii şî micii noştri bărbaţi de stat să renunţe Ia învechitele m etode politice d e până azi.

Ar fi dureros să perseverăm într’o stare de lucruri care, în sbuciumul şi ne­v roza socială d e acum — despre care s 'a tot spus cuvinte cu rost în acest

i dela Ighiu■ ziar — a r putea să ducă la consecinţif I pe care toţi factorii autorizaţi ai ţăre

vor av ea să le regrete m ai curând sau mai târziu.

Nu trebuie ca cei mulţi să p iardă d e ­finitiv încrederea în cei puţin!. Ar fi o şcoală tristă şi pentru unii şi pentru cei. lalţf, d a r mai cu seam ă pentru prestigiulşi viitorul României noastre. „ Univ .*

*

începutul reacţiunefEri, pe pero n u l gărei d e N ord, unul

din hoţii de u rne dela Ighiu, c a re sp re ru şinea arm atei, poartă uniform ă şi epoleţi de oflfer, a prim it co rec ţiu n ea ce i se cuvine, A cesta e s te un în cep u t dem onstrativ de reacfîune îm potriva te- roare i anarhice, p roclam ată de un gu­vern, ca re a sco s ţara de sub o rd in ea legala.

R espectu l legilor nu poate: fi im pus de că tre un regim , ca re e l ce l dintâi le n eso co teşte şi le ca lcă în picioare.

In Rom ânia, astăzi, scutul legei nu mai există. în treaga o rd ine constituţio­na lă ca re garan tează viaţa pub lică în- tr'un Stat constituit, a fost înlăturată. Exerciţiui drepturilor ce tă ţen eşti e s te înăbuşit sub lovitura brutală a b a ione­telor. L ibertăţile publice au fost abolite, iar p e rso an a şi avutul cetă ţen ilo r lăsat la d iscre ţiunsa arbitrariului ş i bunului p lac al celui m ai im oral, m ai abuziv şi m ai despo tic regim p e c a re Pa cu­noscu t ţara vre-odata.

D espoiaţi d e o rice arm ă legală, c e tă ­ţenilor nu le m ai răm âne de câ t reac- jiunea directă. N iciodată anarh iei nu i s ’a putut opune d ecât forţa.

D acă nu s e g ăseşte un alt factor, ca re să ad u că la realita te guvernul B ră­tianu, îl vor read u ce la realita te m asse le popu lare . R ăspunderea d e tot c e va avea ţara de suferit şi d e p ierdut de p e urm a reacţiunei ca re va rid ica-o to t mai v io len tă împotriva lui despotism ul anarh ic al B rătienilor, vor purta-o a c e l ce to lerează şi dau ocezia ca să se prelungească aceas tă s ta re d e lucruri,

E bine să se ştie, dar, că c e ea c e a fost eri la g ara de Nord, n’a fost d ecâ t în ­ceputul şi ca ţara acea s ta nu s e va lăsa îngenunchiată şi cotropită d e tira­n ia liberală. „E p o ca '.

„Partidul naţional — sc rie oficiosul guvernului — în ipocrizia iui iezuitâ, a în ţeles to tdeauna sâ ceară puterea, d a r n=a voit n iciodată s’a ra te ce-are d e gând să facă cu ea*.

Această frază, cu care oficiosul b ră - tienist descopere în întregim e mentali« ta tea şubredă, d in care a isvorât şi con- cepţiiie d e guvernare ale liberalilor.

V orbeşte desp re putere — adecă des­pre guvernare — ca despre o sim plă jucărie d e copii, cu care, dacă ai a juns la ea , faci ceea-ce-ţi place. D a, fraza d e mai sus se potriveşte d e m inune parti­dului liberal. Acest partid a d a t şi d ă prin to ate faptele Iu! d o v ad ă că face ca puterea ceea ce-i place.

Partidul naţional înţelege însă su b putere, împlinirea datoriilor, pe cari i-le cer nevoiie ţării, atunci când aceasta îi va încred in ţa conducerea ei. Iar cum în­ţelege acest partid îm plinirea datoriilor amintite, a spus-o clar şi lim pede în m anlfestul-program , publicat zilele a« cestea.

Credem şi noi: astfel d e concepţii des­pre putere sunt ceva ce nn poate per« cepe creerul libera). Pentru ca totuşi să înţeleagă si cei dela „Viitorul* îm preună cu şefii şl patronii lor, m ăcar in parte , ce v a face Partidul naţional atunci când v a veni ia putere, iată le dăm câ­te -v a lămuriri:

Va face cu n oua Constituţie lib e ra li ceea®ce liberalii a făcut cu vechea C on­stituţie a ţării. Va m ai cău ta apoi,, p e lângâ alte multe, să cureţe atm osfera vieţii publice d e m iasm ele ei o trăv itoare, va aşeza adevăratele valori la locurile m eritate; adecă: ce-i b u n la muncă pen­tru binele obştesc, putregaiul distrus şl hoţii — fie de averi ori d e urne?,— ia puşcărie*.. Tem niţele vor fi foafce prim itoare, iar porţile lor larg deschise. Cu un cuvânt, îşi v a lua fie-care, d e la ministru până la cel d in urm ă cetăţean, răsp lata faptelor luil Iar miniştrilor, cari cred că locul foştilor miniştri este în tre baionete, v a căuta Partidul naţional s i ie îm plinească dorin ţa .

Iată d a r, pentru „Viitorul" c â te -v a din problem ele pe cari le v a rezo lva Partidul naţional, atunci, când va fl Ia putere.

O spunem d e pe acum, pe faţă, ca să nu ni-se mai zică că suntem „ipocriţi*.

Vagina 2 OAZETA TRANSILVANIEI Nr. 46 -M M

Dela fraţii din AmericaUn glas de amărăuiu e şi durere.

Din Llmerlck, Caaada, zural ..P.fcriV o incşta următoarea «eriso&re deachssă adresată 1. Prea Sf. Sale Mitropolitului Bălan dela Sibiu:

/. Prea SJintite IEu sunt un biet rom an, născu t în ju ­

deţul Turda-Arieş, p leca t din ţa ră de 30 d e ani. D e 26 de ani tră iesc p e terito­r iu l M arei Britanii. In timpul acesta de 26 de ani n ’era uitat să m ă in teresez d e lucrurile de-acesă şi am citit cu m u lă d ragoste ziar&te de-acasă şi am cău ta t ştiri de-acasă şi în z iarele en ­g lezeşti. M’au durut mult ştirile ce le găsiam d e sp re ţara noastră iubită în a c ea s tă p resă eng lezească . Lucruri bune, puţine, iucruri rele, cu atât mai multe.

Ingăduieşte-m i, I. P rea Sfinţite, să a ră t a şa cum ştiu eu, dar cu toată cură ţen ia sufletului m eu rom ânesc, cum răsună în stre inataie faptele de- acasă .

In D ecem brie 1918 ziarele eng leze anunţau că popoul rom ânesc din Tran­silvania, dela op incă până la V lădică, s ’a adunat la Alba-Iulia şi a hotărît aco lo cu m are însufleţire să se un ească p en tru to tdeauna cu fraţii din Vechiul Regat. îmi c re ş tea inim a cetind lau d rie aces te i p rese englezeşti d esp re hotărî- rile dem ocratice dela Alba IuSia şi p ro ­ro c irea unui viitor strălucit pen tru no u a ţa ră rom ânească. H otârîrile dela Alba-Iulia au fost p rezen ta te M Sale Regelui d e reprezentan ţii poporului ro m ân esc din Transilvanie, în tre cari ş i doi vlădici, şi M. S a R egele le-a ap ro b a t.

F oarle frum os şi înveselitor. In Au­g u st 1919 s e schim bă, în să , felul de a sc rie al z iarelor englezeşti. Erau li­beralii Ia pu iere şi p resa d e aci proro- c ia m ari neajunsuri pentru ţara noastră , d in pricina încăpăţinării guvernului de a se împotrivi tuturor şi în ţa ră şi Inaferă de ţară. In ce le din urm ă gu­vernul liberal a p leca i şi a fost în lo ­cuit de un guvern Vaicia.

P re sa en g lezească vestea cu litere m ari n aş te rea în Rom ânia a regim ului dem ocraţiei adevăra te şi*i ura zile m ulte. La câteva luni, inse, aceleaşi ziare ni âu adus ştirea d esp re m oartea tinerei dem ocraţii şi co co ţa rea pe tro ­nul dem ocraţiei a oligarhiei şi milita­rism ului, Şi d e atunci în co ace nici o veste bună.

In prim ăvara anului 1922, în schimţ) o veste şi m ai rea . S criau z iarele e n ­g lezeşti c ă din nou o a juns la s tăp â ­n ire partidul oligarhic al fraţilor Bră- tieni ş i c ă cierul rom ân d e la noi din Transilvania, părăsind poporul, s 'a unit cu aceşti duşm ani a i ţăran ilor şi a i tării. Ş i pe urm ă câ te b a tjo c u ri! Ştiri am ănunţite d esp re felul cum s’au furat la alegeri voturile* alegătorilor ş i u rnele în cari e rau d ep u se a c e s te voturi, cum

au fost arestaţi candidaţii de deputaţi, | cum au fost bătuţi de jandarm i ţăranii

si — c e ea ce ne-a durut m ai m ult — că în tre hoţii de urne e rau şi o seam ă de preoţi.

I. P rea Sfinţite, eu c red că a cea s tă p resă s tre ină ne p o n eg reşte num ai, şi clerul în treg ar trebui să p ro testeze cu indignare împotriva acesto r ponegriri. Iar dacă, totuşi, unii preo ţi s’a r fi dedat la a şa lucruri urâte, trebu ie daţi afara.

C e e a c e a urm at m ai târziu, m ă face însă, să m ă îndo iesc că c e ea c e a sc ris p resa englezeasca, sunt num ai po­negriri.

In sea ra d e C răciun c itesc în ziare cum în urm a cererii I. P rea Sf. Taie m inistru de interne, d-i gen era l Văito- ianu, a dat ordin poliţiei din Tim işoara să-l o p rească în drum pe părin tele Podea, ce l mai cunoscut şi m ai iubit p reo t rpm ân în America, ş i să-i con* fişte paşaportu l pentru ob ţinerea căruia cheltu ise şi timp şi bani.

Şi tot nu. pot c red e că este adevărat c ă I. P. Sf. Ta ai făcut a ceas tă [cerere, pen trucă ar fi un p ăcat strigător la cer, şi noi ştim că ceru l es te lăcaşu l celui vechiu de zile şi frebue să ne ferim să nu chem ăm asu p ra noastră urg ia lui.

E am ărăciune şi du rere în sufletele n o astre ale celo r cari trăim în ţările a ces te streine, dar cari cu gândul sunt veşnic intre fraţii lor d eacasă .

Indreptâţi-vă, c le r şi vlădici, şi nu părăsiţi cauza poporului, ca re în trecut a fost razimul vostru cel mai tare şi singurul vostru s p r ij in !

Nicolae SardeaP. O. Assimboia-Sask-Oanada

Un ziar englez despre Partidul naţional roman—Extras din Mornfng Post din 1 Febr. 1923 -

Intr’an articol publicat îa num ărul nostru dia 1 Decembrie 1922, corespon­dentul nostru din Bucureşti arăta, că hotărîrea partidului dem ocrat, âl cărui şef era răposata! T ske Ionesce, de a face cauză com ună cu Partidul naţional din Transilvania, a fost călduros salu­tată în întreaga Românie. M otivele p en ­tru aceasta erau că, în primul ioc, de­riz iunea a pus capăt unei crize politice serioase şi că în ai doilea loc este p ri­vită ca un prim pas către o asociaţie mai strânsă în tre Ardeleni şi Românii din Vechiul reget.

Cu privire ia acest subiect, co respon­dentul nostrn scrie mai departe:

Partidul naţional român din Transil­vania, ai cărui prezident este d-i iuiiu

Din suferinţele funcţionarelor n o ş t r i

TJa apel interesant-R eproducem în rezum at m otivele ap e ­

lului d-lui Alexandru Poposea, co n d u ­că to r al cărţii fonduare locale, înaintat sub No. 259/923 con tra decizlunei No. 204/905 a Oficiului d e locuinţe din loc, | prin ca re a c e s t oficiu pro te jează p e | un strein , îm bogăţit d e rSzbolu, în | dauna numitului funcţionar rom ân:

»Subsem natul am fost transferat din vechiul m eu sed iu la O radea-M are, de unde — pentru unicul motiv, c ă aco lo n ’am aflat cvartir (\) fui transferat la Braşov. îndată după so s irea m ea aci, am cerut, cu consim ţăm ântul locatarilor

J de acum , să mi se d e e o cam eră din J locuinţa d-luî***, unde să m ă pot a d ă ­

posti cu fam ilia m ea, cu ca re nu pot îi îm preună din O ctom vrie a. t., din pricină, că nici în O radea-M are, nici în Braşov n 'am locuinţă. Locatarul 9*m cum parându-şi o casa , se va m uta în ea în Maiu a. c., când apoi,®conforra aco r­dului nosiru , voiu putea ocupa eu cvar- tirul lui din două cam ere şi bucătărie.

Fiind eu în O radea-M are, ap o i în Braşov, familia la rudenii în C luj, iar mobiliarul in vechiul sed iu ; e s te uşor de închipuit greu l traiului meu, împăr- ţindu-mi plătu ţa în trei. A ceasta în in­teresu l serviciului şi din n ep ăsa rea ofi­ciilor de locuinţe, pen trucă abso lu tă lipsă de locuinţe nu exista, d oar nu de mult fu încvartirat un funcţionar, venit aici în urma m ea — din bunăvoinţa oficiului locel şi în baza nu ştiu căre i dreptăţi

C u toate că oficiului local îi e rau cunoscu te toate a c es tea ; cu toate că b ine ştia, că actualul p roprie tar al c a ­se i (strada Fântânii No. 29) d 1 m ăce ­lar Sebestyén Vilmos nu e s te fără

c v a r t ir ; cu toate că b ine ştia c ă d-1 m ăcelar Sebestyén , de cân d a cum pă­rat casa din pricină, a mai vândut două c a se în Braşov, dintre cari întrfu aa lo­cuia însuşi; cu toate că b ine ştie că d*l m ăcelar Sebestyén nu d e locuinţă e s te lipsii, (doar a re locuinţă în p a rte ­rul ace le iaşi c ase ) ci — specu lează ca, punând e i m âna pe c â t m ai multe ca ­m ere, s ă p o a tă p red a o locuinţă cât m ai sp a ţio asă celui ce va cum păra c a ­sa — d oar o făcuse d e rep e ţite o r i de vânzare ch iar şi prin g sze îe — şi a şa să poată lua p e ea un preţ câ t m al urcat, to tuş — : Oficiul de locuinţe lo ­cal, pe baza, iar nu ştiu a căre i d re p ­tăţi, dă şi această cam eră acestu i dom n Sebestyén , rîându i m ână d e a ju to r la specu lă , să se poată îm bogăţi şi m ai mult a ces t îm bogăţit de după războiu , — iar pe m ine, funcţionar raic d a r vechiu ai Statului, m ă iasă şi pe mai dep arte cu familia înir’o parte a Iumei, m obiliarul în tre ita , eu în a treia, siiin- du*mă să sufăr şi m ai multă pagubă, să mă înglod în şi mai m ari datorii.

Probabil, e şa se va fi cugetând O n o ­ratul Oficiu de locuinţe: „ t i ! un să răn ­toc d e funcţionăr^sş, cu ca re nu face s ă ne ocupăm ! Ş*apoi, d acă aces t func- ţionăraş va fi nevoit chiar să p ără ­se asc ă slujba S a iu lu i: nu mull face, poa te fi Statui şi fără cărţi fonduare. Sau vor pune aco lo un m ăcelar îm bo­găţit de după războiu , c a re să aibă şi c a se proprii îa B raşov*.

Aşa apoi nu e m inune, c ă Ungurul şo een Sebestyén şi so ţia sa cu tează s ă d ec la re că, In ca sa a c e e a nu vor lo­cui d e acei cari p oartă „căciu lă albă*, ţintind la faptul c ă eu , c a Rom ân, m’am deprins să port căciu lă de m iel alb în timpul lernei* .

Alexandra Poposea, conducător de e fonduare.

M ania,.ex istă de peste 70 de ani şi în timpul acestei perioade a luptat eroic îm potriva silinţelor M aghiarilor de a desnaţioaaliz* p o p u la ra rom ânească din Transilvania. D-1 Maniu este aceia, care prin reprezentanţii săi autorizaţi, a de­clarat îo parlam entai ungar în Octom- vrie 1918, că populaţia româae&scâ din Ungaria a rap t orice legatară cu gu­vernul ungar, rezervâudu-şi dreptul de a-şi hotărî e$ singură propria ei soartă. Puţioă vrem e după aceasta, dânsa 1 p ro ­clam ă la Alba-Iulia, unirea acestei populaţii cu Regatul R om ân.

Aceşti oam eni — Iulin M m iu, Vaida- Voivod, Popovici, etc. — an fost acu zaţi de către actuala! guvern liberal, că sunt anii-naţionali şi separatişti, numai din cauză că an refuzat să treacă pe sub furcile caudine ale d-iul Ion Brătianu şi să recunoască legalitatea rezultatelor alegerilor generale, făcute cu aem ai po­m enite violări ale legii.

Dem ocraţii — ai lui T ake Ionescu şi

m oştenitori ai politicei saîe — au ap re ­ciat vigoarea m orală şi disciplina poli­tică a Partidului naţional, care are o a*a de m are m ajoritate m Transilvania. Ei au socotit, câ ajutând acest partid, să obţ<e un punct de reazăm in Vechiul regat, a r contribui pentru crearea unui organism puternic, reprezentând opozita de astăzi *i guvernul de m ân e .

P rogram ai noului partid este esenţial dem ocratic. Politica iui externă va fi bazată pe principiile m oştenite de ia T ake Iooescu, adică pe o indisolubilă credinţă în alianţele şi prieteniile con­tra date în timpul războiului; în primul loc o strânsă prietenie cu Franţa şi Ma­rea Britanie,

Farmaciile de serviciu în timpul nop­ţii, în Dum ineci şi în tim pul amiezii, sun t: începând dela 3 —16 M artie, far­m aciile la „Arap* (Şirul F iorilor) ş i farm acia „Hygica* din Braşovul-vechiu, str. Lungă No. 81.

i

Ardealul din punct de vedere economic'1Valuri de fericire îmi năpădesc sufle- i

tul, inima m i-este cuprinsă de seninătate, * când ştiu că pot vorbi astăzi publicului a les Braşovean tocm ai în Sala festivă a Liceului nostru, care decenii dearândul a creat caractere şi personalităţi şi din care liceu a ieşit acea pleiadă de oa­meni, cari au pregătit unirea sfântă n a­ţională.

Mă sim ţeam pare-că obligat sâ mă în­torc în acest focar de cultură, unde a- cam 13 ani ascultam pentru prima dată g lasai dulce rom ânesc al profesorilor noştri. Şi soartea îmi hărăzi această zi să m ă ' pot întoarce în acest liceu şi în mijlocul Braşovenilor noştri, pentru ca din cete învăţate de mine, decând am plecat de aici, să impiăştji m ăcar o schintee de adevăr şi ştiinţă din specia* litatea ce mi-am ales o.

Şi pentrucă sunt ardelean şi pentrucă ml-ara ales specialitatea economică, voia avea fericirea de a tra ta în faţa d-v. Ar­dealul din punct de vedere economic... V orbesc despre Ardeal, fiindcă e bine, ca înainte de a cunoaşte alte locuri, să-ţi cunoşti locui natal, şi-l tratez din punct de vedere econom ic, fiindcă ches tiunile econom ice sunt foarte puţin cu-

•) GcmferinţA ţinută a treia zi de Crăoiun 19Z2 in s&la feativâ a Liceala! „Andrei Şa, guna“ din Braşov ea ocazia şezătorii lit rare- ariistice, aranjată de „Oeroui Studenţilor din Ţara Bâcsii“ de d-1 GEOR3E DRAG O Ş, stu­dent la Academia da înalta stadii comemafe 1 şi industriale, Buoureşti. I

I noscute la noi, şi fiindcă aceste ches * tiuni sun t de m are im portanţă, de ele

depinzând desvoitarea politică şi cultu­rala a unei popor, şi chiar existenţa fiinţii Iu).

C a dovadă a roiului şi a im portanţei com erciului şi a bunăstarei (m ateriale) econom icé a unui popor, sau a unui grup de oam eni, voiu cita câteva exem ­ple din istorie, ceri n e vor edifica pe deplin asupra grijei, ce trebu ie să o dam d e aici înainte chestiunilor e c o ­nom ice, căci o datorie sfântă n e chia- m ă să punem noi m âna p e frânele vie­ţii econom ice a ţării şi a poporului nostru.

C ine n’a auzit vorbindu-se de vechiul popor e len , ca re în tim purile, d inainte de C hristos cu treera păm ântul în lung şi în lat cu m ărfurile sa le . C ine n ’a auzit vorbindu-se de cultura acelu i po­por, cultură a le că re i urm e se văd şi azi în A tena şi aite o raşe ale G recie i. Trebuie să s e ştie, că toată a cea cultură veche g reacă a luat n aşte re num ai după ce G recii p u seră stăpân ire p e com erţul lum ei cu noscu te p e atunci, şi p rin urm are după ce a ju n se ră la o situaţie m aterială bună. Îndată ce în să e i fură bătuţi de Italieni p e terenu l co ­m ercial, şi cultura lor începu să tân­jea scă , până ce s e s iln se cu toiul, r ă ­m ânând In Jocul ei doar m onum ente de

I artă, ca n işte mărturii a le strălucirii de I odinioară.

Tot ca exem plu al influentei binefă­cătoare, ce-o ore bunăstarea m aterială asup ra ciilturei, po t servi şi republicile ita liene din seco iii 9, 10 şi urm ătorii după Christos.... A ceste republici, în tre cari ce le mai însem nate V eneţia, G e ­nova, P isa şi F loren ţa, fiind favorizate d e situaţiunea lo r geografică din ap ro ­p ierea m ării şi a vestitelor drumuri a le Levantului, au luat un s traşn ic avânt com ercial, a şa că m ai a les prin seco iii 11 şi 12 după C hristos tot com erţul cu răsăritu l îndepărta t şi cu m ărfurile Iui scum pe e ra în m âna Italienilor din aces te republici, cari în a ces t timp îşi a ju n seră apogeul bunăstării lor m a­teriale.

In a rm a acestei banăstări materiale, luă un avânt nem ai pom enit până atunci cultura, ale cărei binefăcătoare urm e ie simţim până în ziua de ezt. De atunci datează frum oasele m onu­m ente de artă, ce se găsesc în italia; atunci s ’au imprimat pe pânză acele frum oase picturi, cari azi valorează bo ­găţii Imense, şi a căror frum useţe aleargă sâ o vadă o lam e în treagă din cete mai îndepărtate unghlnri ale globului. Num ai îot’o viaţă îm belşugată a putut lua naştere un Mihael Angelo, un Pe- trarca, un D ante A ligheri şi alţi m ulţ’, în faţa memoriei cărora se închină c lume în treagă ca recunoştinţă.

Veniră însă Turcii în Europa, şl calea Republicilor Italiene către Orient fu tăiată. Mai veni şi descoperirea Ame­r ic ă , cu bogăţiile ei, a şa câ to t c o ­m erţul începu sâ se îndrepte intr’acoio, iar activitatea comercială a Italienilor

în Orient, din zceste caaze îacepa a tânji to t m si mult, pâcăce viaţa s tră ­in estâ şi îm belşugată a puternicelor re­publici de o jin io irâ \ se stinse încetul cu încetul, şi ca ea ş i 'a v â n ta i vieţii culturale.

(Va urm a)

Convocare. Reuniunea fem eilor ro ­m âne pentru ajutorarea şi înfrum seţi rea b sericii „Sfiatri Adormiri* dm Braşovul- vechiu, convoacă pe calea aceasta, adu­narea generală c rJ in arä pe Dum inecă, îa 5 (18) Martie a. c. ia oara 3 p. m.

, care se va ţinea In sa la şcoaîei prim are de Stat nr. 3 din s trad a de M jtoc, cu urm ătoarea ordine da zi:

1. Constatarea m em brelor prezente.2. Desch derea adunării prin presidentă.3. Raportul general al comitetului. 4. Raportul cassierei. Raportul com siei de osnsorare a socotelilor pe anul 1922. 6. Numirea celor 2 m em bre pen tru verifi­carea protocolului adunării. 7. Num irea celor 3 m em bre pentru censararea soco- teielor pe anul 1923. 8. D iverse propu­neri şi in terpelări. 9. A legerea noola comitet pe c a period de 8 ani.

Invităm prin aceasta pe toate m em ­brele fondatoare, a ju tătoare şi b in efăcă­toare la această adunare a Iaa parte in num ăr cât mai m are şi punctual.

Braşooul-oechiu, din şedinţa comitetu­lui reuDiunei, ţinută ia 1 M artie 1923. — Maria Maximilian, presidentă; Du­mitru Jaiiu, secretar. ^

Nr. 4 6 -* 'im o ^ z e t a t m k s îl w â m m P*8tim 3}

I N P O R M A Ţ I U N IIa vederea luptei ce trebuie să ducă partidele democratice pen­

tru statornicirea unei vieţi constituţionale reale şi a unui regim de legalitate — Partidul naţional român şi partidul ţărănesc au încheiat următorul acord:

1) Scopul acordului este: a) combaterea $1 zădărnicirea Incercărei gurernuiui liberal de-a Impune ţărel prin uctualele Corpuri legiuitoare, noua Constituţie şi b) oftderea guvernului actual. *

li) Preşedintele Partidului naţional şi doi delegaţi ai Partidului ţărănesc vor oenduce acţiunea comună şi vor fixa tactica de luptă pentru a asigura unitatea de acţiune.

I i vor !1 datori a ţine ta curent comitetele ambelor partide de toate hotărârile şi acţiunile ior.

III) Ambelj partide vor continua a na recunoaşte legalitatea alegerilor parla­mentare şi a Corpurilor legiuitoare actuale

In consecinţă, nu recunoaşte dreptul acestor Corpuri legiui­toare de-a legifera, în special de-a vota Constituţia, fiind toate hotănnie lor de drept nule.

IY. Ambele partide vor căuta a asocia şi alte partieo şi grupuri lş acest aeori Atât tratativele cât şi încheierile se vor face cu asen­timentul ambelor partide.

âlsificatorii da documente„Viitorul* cksminţîrtd pur şt simplu

existenţa o 'd in lui circular către jan d a r­merie, afirma a d o u a zi că dovedise negru pe alb falsul. A treia zit acelaş ziar spunea câ nu există ia num ărul de înregistrare al ministerului de interne pe care*l purta ordinul, nimic a ş a ceva. De sigur, fiind-că si dinul circular nu avea număr de înregistrare ci numai dată 20/11—922.

„Viitorul* inventase num ărul — sau îi ştie pe cel a d e v ă ra t? — ca sâ p o a tă desminţi ceea*ce nu se poate desminţi.

Apoi, în a p a tra iposfasâ, „Viitorul* anunţa că s’a şi deferit justiţiei „acest fals*. Iar în a 5*a „că consiliul d e miniştri a hotărit ab ia îri ultim a iui şed in ţă u r­mărirea autor lor materiali ai publi*

Jpaţiunei d;n z iare“.Ordinul circular către jandarm erie nu

se poate desm inţi prin farsele „Viitoru­lui*. R eporteraşul care publică „comu­nicate* oficiale se grăbeşte. P rea a laat-o repede.

Vom ară ta noi stadial afacerei. Deo­cam dată, d u p ă informaţiile pozitive aie „Patriei*, se urmăreşte autorul divulgă» rei, cercctându-se toţi o fţe rii d e jan -

declarându-1 arestat, a fost brutalizat până la sânge. Affner nu a fost pus în libertate decât după interve iţia a doui avocaţi şi in schimbul unei cauţiuni de 30 000 d e Lei.

Ziarele, cari relatează acest fapt, au com entarii tari — şi juste. Se vorbeşte chiar, că consiliul naţional şvăb es:, va interveni energic. m

Ieri seară com isariatul circ. II de po­liţie a ţinut o razzie,

Rezultatele raziei sunt zece indivizi fără de nici o ocupaţie, car!, după ce li se vor d resa actele cuvenite, vo r fi .trimişi ia urm a lor.

*Siguranţa din localitate a prins

individul Ş tefan Arsenov, care încercase o contrabandă de ţigarete jugoslave prin punctul d e frontieră Cârpîniş. Arsenov fusese prins încă la Cârpiniş d e către poliţia d e frontieră d e acolo. D is in arestu l poliţiei, ei a reuşit să evadeze. Ghinionul a tăcut ca ei să se refugieze chiar la Tim işoara, unde fusese recunos­cut şi a resta t p e ioc.

Pentru zidirea unei Case na j ion u le. R euaiunea de cetire, căutare şi mu-

darmi cari sun t bănuiţi că a r fi d a t d in j zică „A lexandru Va da-Voevod* din ca* arhîva secretă acest o rd m odios. Aci nm na Bârlişte (judeţul C araş Severii1)

a lansat liste de colectare pentru zi­direa unei C ase naţionale proprii. C o­m una Bârlişte fiind « luată ia 1 chilo- m etru de frontiera sârbească, are me­nirea d e -a ţine legături sufleteşti cu fraţii Români râm aşi in Banatul robit ş< a atiâpcsti cu hrană sufletească şi t ru ­pească, pe cei cari trec graniţa venind între fraţi. O astfel de listă s ’a trimis şi ziarulni nostru şi rugăm pe acel cari înţeleg scopul m ăreţ ai acestei reuniuni de ţărani rom âni, să trimită contribuţiile ior adm inistraţiei ziaruiuî nostru. N u ­mele dăruiturilor se va publica iar banii se vor trimite )a locul destina­ţiei.

*

este b u b j !... Deci, mai dom ol cu am e­ninţările şi m ai asp ru cu cercetările oculte.... în căutarea d v Igatoruiuî.

Cât priveşte documentele false, d»i Mârzgscu este specialist d e talie m are Ia a te trunchia şi a le in terpreta pe ede deîa externe — $?, prin urm are,

N a c â sunt falsificatori d e docum ente publice, „Viitorul* sâ-i caute în rândul miniştrilor guvernului Brâtianu.

rî din Banat9a act de brutalitate osie atrage grave anatri după sine. — lezultatele uneir poliţieneşti — Prinderea unt con­

trabandist — Divers*.T im işoara, 28.

Ziarele d in localitate relatează un fapt scandalos, petrecut t a com una germ ană Biîed, din judeţul nostru.

Locuitorul Franz Affner din sus zisa comună, a fost citat la postul d e jan ­darmi, unde, în schim bul unei sum e d e 50 de Lei, i s ’a oferit sp re cum părare a .gravură,sim bolizând pajura. Affner — care este com erciant — găsind că g ra­vura * este prea scumpă, nu a luat-o. De aici tot felul d e şicane, care culmi­nează în ducerea comerciantului la jan ­darmeria din Sît. N îcolauUM are, unde,

POŞTA REDACŢIEI,Abonatul în Z-şii. Am dori e& na comunici

numai» ca sa patern uza de ceia comunicate, •ari merita flă fie publicat*

X -Y — Figăng, Aeelaş rfcepan* la cele trimise.

Laborator Roentgen modern, cu a p a ­rate le cele m ai noui, uzină electrice proprie, su b m an ip u la rea Dr. P app Ludovic, Str. O rfanilor 25. M edic co n ­d u că to r Dr. luliu F ischer, sp&ciaiisi Fotografii şi translum inări precum şi v indecări cu raze le R oentgen şi cu raze ultraviolete (cvart), zilnic şi în o r i^ e o ră d in zi.

Ţăranii din cercul * Ightului“ au făcut o adresă Regelui In pri­vinţa ultimii alegeri. Această a- dresă a fost iscălită până îa mo­mentul de faţă de majoritatea ab­solută a alegătorilor înscrişi. O delegaţie din Ighiu va cere Re­gelui audienţă pentru a-i prezenta memoriul.

După informaţiile pe care le avem, d-1 Brătianu nu va admite ca Regele sâ primească această delegaţie.

♦C om isiunea in teralia tă pentru ştab i -

lirea liniei d e fron tieră în tre Rom ânia şi U ngaria ş '-a m ulat sed iu l d e h O rad ia M are ia Arad.

Ea îşi va continuo lucrările în p a rte a de sud a acele i frontiere, de în d ată ce terenul va fi liber de zăpadă.

In O rad ea M are s ’au co n sta ta t două cazuri de tifos exantem aîic. S e c red e că sunt şi a lte cazuri necunoscu te încă. Serviciul san ita r a lu st m ăsuri pentru izo larea bolnavilor şi îm piede­carea în tin d e m ep idem iei.

*S e telegrafiază din Berii« c ă în P o -

m erania s 'a d escoperit un com plot pentru uc id erea preşed in telu i C am eril Loebe, a m inistrului d e Interne S eve­ri» g, a deputatului Breltscheid, cari sunt toii socialişti. Au fost aresta ţi patru tineri, cari se aflau în frun tea complotului.

*

Din B udapesta s e desm inte ş tirea pub ica tă de ziare d esp re in tenfiunea primului m inistru B ethlen de-a vizitacap itale le s ta te lo r M icei Entertie.

*Noul m inistru de finanţe al C eh o ­

slovaciei, B ecka, p re luând postu l său , a d ec lara t c a va urm a întru toate p o ­litica an tecesoru lu i său Raşin, al căru i co laborato r a fost d e la în fiin ţarea re ­publice! cehoslovace.

*Furt. Vzsile Spâtftra, lucrător la hotei

„Coroană* a reclam at poliţiei că o per­soană necunoscută i a furat din haină în lipsa sa, mai multe obiecte şi un port­al soeu ca bani. Poliţia făcând cercetări, a stabilit că hoţul trebue sa fie tovară­şul său T eres Păi, care fiind luat de scurt,a şi m ărturisit furtul.»

Cadavru găsit. Eri a. fost găsit pe str. Lungă cadavrul lui G heorghe Negu- hei, originar dto Stupişi, iară domiciliu. Autoritâpie venind k fa ţa locuiţii, au constatat că numitul era alcoolizat în cei mai îaa icU t grad, şl că a m urit din această cauză.

*Direcţ a Siguranţei generale din Bu­

cureşti printr’o telegram ă circulară a în- cunoştiinţat poliţiile din ţară că M iniste­rul de in terne a revenit asupra prohibi* rei ziaruioi „Naţionalistul* din Uşi, d is­punând ca apariţia şl vânzarea acestui ziar sâ fie lăsate libere.

Convocare. Societatea Jan ilo r Bra- şovecheni invită pe toţi membrii săi la adunarea generală ordinară, ce se va ţinea Duminecă, îo 4 M artie 1923, in sala şcoalei de sta t nr. 3 din str, de Mijloc, la ora 2 p, m. La ordinea zilei sunt: 1. Raport despre activitatea comite­tului; 2. Raportul cassarului; 3. A legerea noului comitet; 4. Diverse propuneri. — Comitetul.

Zilele aceste un câne tu rbat a m uşcat în Satulung opt copii de şcoală. Victi­mele au fost trimise Ia Bucureşti în in­stitutul Pasteur.

*M âine, Dum inecă, 4 M irtie, la orei«

3 p. m., va avea loc a petra Şezătoare a S ridicatului naţional „Aram IanCU* în* sala de gim nastică a liceului MPrlUCl|l6SI Kltna*. Va vorbi d-1 /. Odor, profesor, despre „ Probleme muncitoreşti*. Cele­lalte puncte din program vor fi servite

1 de şcoala primară No. 1.

Dela Asociafia medicilor. M edicii din o raş şi provincie sun t invitaţi la şedinţa de Marţi 6 Martie, a. c. o ra 8 seara, în localul Asociaţiunei industria* şilor „Gewerbeverein*. Ordinea zilei: 1. Conferinţa despre graviditatea extra- ulteriu.

Serată dansantă aran ja tă d e Reuniu*n e a Fem eilor Izr, din loc s e fine ia to ate şa le le R edutei la 5 Martie, o ra &. sea ra . Program ul d e in troducere e s te b ine întocm it şi s e com pune din p ro ­logul d-lui Illes K acer (C luj). S trofe actuale (d-şoara S a ra G idaii). B ruder- lein fein, o p e re ta com ică în 1 act d e Leo Fall (doam nele Klein, S im on şt d-1 D erner). C upleuri (dom nii Schilf ş i D erner). Poezii dan san te (D*na D ina K ecer). D upă p rog ram urm ează d an s . In pauza c e a m are a re Ioc co n cu rsu l de d an s cu prem ii. Bufetul bogat ş i b îne asortat. B ilete s e g ă sesc d e vân­zare ia firma B o lo g aş i librăria H iem esch.

1 -1 8658•

Obiecte găsite. In ziua d e 28 F eb r. subcom isarul C o s te a îm preună cu ag en * tul Ş lefan Szente, făcând ce rce tă ri p e n ­tru d esco p erirea unui furt p e drum ul Sâm petrului, au găsit într’o g ro ap ă d e pe câm p d o ^ â lag ăre d e aram ă, c a re au fost a runcate in tenţionat d e un ind i­vid necunoscu t, c a re după to a te p ro ­babilităţile, a săvârşit furtul a m d mul­tor o b iec te din m aterialul C . F. R

S’au începu t ce rce tă ri în a c ea s tă d i­recţie .

Asfixiere cu gaz. D l Dum itru C o n ­stantin , p en sionar C . F. R„ venind în ziua de 1 M artie la B raşov şi ne*având unde să s e od ihnească, a ceru t găz­duire personalului din gară , ca re i-a p u s la dispoziţie cab inetu l şefului.

P e s te noap te , unul din becurile lăm ­pilor de gaz fiind desch is, gazul a um ­plut îacăp e rea , asfixiind p e d-1 C o n ­stantin. Şeful gării in trând de dim ineaţă în cabinet, l-a g ăsit In nesim ţire. Trans­portat la spitalul public, unde s e află şi acum , cu m are g reu ta te d-i C oustan- tin a putut fi rea d u s la viaţă.

A apărut mStupăritulm revistă nonă lunară, foarte folositoare pentru ori şi cine. Revista conţine p ro p ag an d ă , instrucţiuni şi parte com ercială de s ta - pârii, abonam ent pe un an 36 iei, s e poate abona ia redac§ia „S tupăritu l* , Alba-lulia în Cetate.

Henric LangAtelier d e fotografii ajr i i $ t i c e, B raşov, str. Porţii 52. Telefon 746.

S p e c ia lita te :Fotografii do eonii la moment.

3363 4 -6 lJ P l P T f l l l t un P ° r^eu ^ie > piei© n en - ih I v a l l l i n gră cu ca rne t d e iden­titate I. O. V. şi a lte hârtii fără nici o im portan ţă p en tru găsitor-

A ducăto ru l va primi recom pensă.Al. Constantinesci

8653 l —l H otel Coro&na

e l 2n . t r e c u , t e s t ep r o d u s u l , din m a t e r i i l e c e l e m a i e x c e l e n t e , adecă

săpun Sch ichf inas-ca „C e rb i£M area şi ex trao rd inara pu tere a sa d e curăţire, econom iseşte m u n că m ultă şi co n serv ă rufăria,

a fa ră d e acea s ta , fiind d e o spornicire im ensă, este şi săp u n u l cel m ai ieftin. O b se rv a ţi m a rc a „CER B“ (m a rc a d e p u s ă j .

R oppizentant în B raşov 3 GIIIDO FITZ| T â rg u l Cmiloi“ Mr» 20.0086 5 -0 ___________________________________ _____________________________

# k T m k * m k n m ,v m m Wr 46 ~ m 5

Saxonia 523.

3052 1 12

Văpsitorie şt spălătorie chemică,

văpseşte şi curăţă ^ cu preţurile cele

mai ieftine ale zileiFiliala:

StadtlerStrada Vămii Nr. 28.

W,

gutia, artritismul, durerile de picioare, de mâini, dureri de şeale etc. se vindecă radical cu Reumasol Vorel pomadă antireuma- tismalâ, Urotisana ceai diuretic şi Thermovata Vorei. vată an­tă eumatismală. Se găseşte ia drog. şi farm. — Contra mandat postai de Lei 70 se frimifaţ întreg tratamentulCi»ărâ a!iă cheltuială, la care se adaugă gratuit broşura : Cum se vindecă reumatismul şî Gutta. Dep. FARMACIA VOREL P1ATRA-N.

Jn şco a la d e d a n s fhllIClSC IZSăf (Ge-w erbevereîn) l«i 5 Marii f* a . c. în cep e

UN NOU C U R S.înscrierile se Drimesc zilnic în s trad a Castelului 110 şi sea ra dela o ra 7-—3650 2—2 10 la şcoală»____________

CREMA DE GHETEf l V U L T U R «

albă, fluidăpentru ghete de stofă şi

p i e l e ,

care nu se decolorează. Se poate căpăta

în toate prăvăliile de

specialitate.8095 2—2

C m om a-A poil»(Teatrul National)

Fericirea dispărutăD ram ă em o ţio n an tă în 6 acte.

în cep ân d d e Luni în fie-care zi d e luciu reprezentaţiile se tin d e la 47*— 67* şi d e la 8 7 2 — 1 0 7 2 sea ra .

FO PÖV ICÍ, Târgui Cailor 18. Adresat» 2 ~ 4 p. m- ___ 2654 1 -2

No. M ag. 3506/923. ‘

Scutirea de serviciu militar în caz de războiu a oame­nilor de specialitate sgricolă

pe *|« 923—3l|ill. 924.i.

P o t fi scutiţi:a) p roprietarul sa u adm inistratorul,b) m aşinistul,c) fierarul»d ) dulgheru l terenurilor m ai m ari de

100 d e hec tare (173.8 iugăre catastrale).II.

e) proprietarul terenurilor d e m ărim em ijlocie cu 50— 100 hec ta re (869 p â n ă l a 173.8 iugăre ca tastra le . j

in.f ) u n m aşin ist pen tru plugul cu aburi.Cei-ce u rm ează a fi scutiţi trebue s ă

a p a rţin ă trupei contingentelor d e mili­ţieni 1877— 1882, s a u contingentelor d e rez e rv ă 1883— 1888.

O escepjie d e la a c e a s ta fo rm ează num ai proprietarii s a u adm inistratorii m enţionaţi m ai su s su b a), cari pot fi ! acutiti şi c a ofiţeri, d a c ă a u trecut d e | 4 2 de an i. *

Cei”ce u rm ează a fi scutiţi conform ee lo r d e m ai sus, sunt invitaţi sd se prezinte* spre a fi trecuţi în lista scuti• iilor mai târziu până la 6 Martie 1923, înainte de amiazi, la secţia militară a Primăriei, str> Porţii 63* etaj //.

Cei"ce se vor prezenta mai târziu, nu vor mai fi luaţi în considerare.

P en tru a fi trecuţi în lista scutiţilor, s e v a doved i cu do cu m en te u rm ăto a­re le d a te :

1. N um ele şi p ronum ele.2. G rad militar.3. Contingentul d e recru tare şi vârsta»4. Corpul d e trupă.5. S tarea fam iliară (căsă to rit cu s a u

fă ră copii, s a u n ecăsă to rit). I6. B ran şa d e specialitate.7. N*rul diplom ei s a u carn e tu lu i d e

m u n că .8. N um ele patronului, la c a re lu­

c re a z ă .9. Locul şi s trad a u n d e s e afiă a-

c e a s tă în treprindere.10. Ce ag en d e îndep lineşte aco lo ,

«el ce u rm ează â fi scutit.11. S ch im barea ultim ă a locului

(u n d e lucrează).12. D acă a fost pedepsit.Se v a a d u ce cu sine, sp re a fi v ă ­

zu te , ultim ele ac ie m ilitare (adeverin ţă , o rd in d e ch em are etc. a arm ate i ro­m ân e , sa u docum entu l militar d in u rm ă a l fostei a rm ate austro-ungare), p recum ş i d ip lom a de capacitate, ca rn e te de m u n că şi alte de asem en ea .

Bmşt. ., ia 27 F ebruarie 1923. f3647 2—2 Consiliul orăşenesc. '

r 1" ■«W mi, ........... .................. . ..- —

'"Z/y/Z/z/zzm/ZZ-. 'r / S S S S / / / s ' f s / ' / / / / / f i s ' s s s / / . ' / s ■ w . s / s s . ' ■/ / .

(& \-d< » I

y y • ; v. Z//.y/>Z/Z/Z.ZZ/ ZZ/s ////ZZ/Z/Za*.

, - s / / SS SS S

METALLUMComptabii, să n u fie m ai în

e ta te d ecâ t treizeci d e ani, cu ­n o scân d lim bile ro m ân a şi ger­m an a p recum ev en tua l şi m a­terialele din b ra n şa peiroliferă, se c a u tă d e către o m are so­cietate petroliferă din Ploieşti. Ofertele respective, conţinând toate date le personale, preten- tiuni d e salariu , cdpii d e pe certificate precum şi referinţe,

* se vor a d re sa su b »Ploieşti* la A dm inistraţia ziarului. 8660 1—3

Bună corespondentă,cu n o scân d perfect lim ba rom â­n ă şî b ine lim ba germ ană, sté­nograph ia şi m aşin a d e scris, se cau tă d e către o m are socie­tate petroliferă din Ploieşti. Ofer­tele. con ţinând toate d a te le per* sonaîe , pretentiuni de salariu , copii de pe certificate precum şî referinţe, se vor ad re sa sub »Ploieşti* la A dm inistraţia fzia- rului. 8659 1—3

mm

Nlngwra Compimta a eât*os* v&p#are plec dela O

CONSTANTA direct NEW-YORK ®I F A B R E -L I H E . ;• COSiPAi E FRANCEZA do PAViGATIE •ţ B U C U R E Ş T I , Pasagiu! Comedia (Caiea Victoriei 42) ^

F MCarantină

^ 3563 10—12 î

Fără

Transbordărl

F ace cu n o scu t tuturor celor interesaţi, cari trebu iesc să plece în A M E R IC A , ca la 2 2 F e b r u a r i e CB*t. în cep e înreg istrarea p a ş a ­poarte lo r pen tru ob ţinerea vizei la C onsul iul am erican şi toti acei cari au următoarele acte: Act de naştere, Act de moralitate, în care să scrie cât timp a stai în comuna de unde pleacă, Aci dela o rudă din Ame­rica, 6 fotografii şi paşaport eliberat de Ministerul de Interne* trebuie să le irimectă birourilor noastre pe adresa de mai sus şi noi ne ocu­păm de viza Americana, care se v a d a cu începere dele 22 Hain 1923.Vapoarele Companiei noastră fac curse regalate Intre Constanta şi New- Yoik fără iransbordare* — Prospecte Ia cerere. —

iiîoa : A

S t u s f ă d e l â n ă | ifin m ai ieftin c a ori u n d ejn Marele Magazin dinTransyUania

U i» .B raşo v , s t r a d a P orţii.

■ «* I«

3fff„Saxonin“ Nr. 2C0.

Depozitul mare

U finiri $i msjlL en g ro s ş i en d e l i i i

iot felul d e vinuri din A rdeal şi din Regat ca şi m ust cu preturile cele m a

convenab ile .

3345 87—88 Georg Fleischer,B ra şo v , s tr a d a V ăm ii 23.

Snnroslştli se bncură de nn rabat mare.

Nr. 282/923.

PubiicaţiuneIn co m u n a H om orod lân g ă R upea

(C ohalm ) se v a tine târg d e vite în 15 şi 16 M artie şi târg d e m arfă în 17 M artie 1923.

H om orod , la 27 Febr. 1923.8662 1—1 Primăria comunală•

P retu ri de p e c l iu ăCumpătaţi

P l u m a i

L aHarele Magazine

<lin

TpansiieanioBRAŞOV,fetr. Porjii

„Saxonia“ Nr. 270. 3 i89 10—0Prim im tot felul d e lu­crări d e Giuvaergii în anr sî arg in tCumpărăm co nstan t anr mărunt, argint, briliante şi mărgele.

H. O stersetzer,giuvaergiu.

B ra şo v , T â rg u l G râ u lu i Nr* 9.a■ H B U B ö m iw w m C T n w a n M M i u a ii ai— i

S to fe d e lâ n ăP â n s ă tu r iM ad ipo lonS tam b u riM u se lin u riPănsă de clarcla!S a ten u riB a sm a leP la p o m eS pifu riN as tu riC iorap!M ăn u şi M a rc h ise tu r i F u la r d e

0 moară în stare bunăcu 2 pietrii, cu m otor sistem »C oroana* 35 H. P. cu locuinţă, teren i jugăr, în co m u n a T oarcla, posta C incul-m are, se va v inde prin licitaţie oublice în 20 Aprilie a, c. Inform atiuni d ă A , , BORZEA, Bm şov, s tra d a d e M ijloc 45,«. între orele 12—2. 8661 l —1

Nu cumpăraţ i ciorapiifin până nn jeti Uzita magazinul nostru finjli Samuel TaM 2 Comp. InUU B raşo v, stra d a Porţii UU

„Saxonia“ Nr. 193. 8404 22 -0Albituri p en tru

dame, domni şi copii.Garnituri de in pentru sofragerii gi cafea in executarea cea mai simplă până la cea mai fină, se

& vinde oâ praful fab rice! lafirma

F ra n z G ross,s t r a d a P o rţii Nr. 7.

o e e o e e e o € H H » € H > e e o :

| Dactilografă pe r f ec tă |(j) cu preferin ţă stenografă, cu o are- ^ fh care p rac tică de birou, scriere fru- <ti \ I m oaşă , cu n o scâ n d ia perfecţie I

lim ba g erm ană, p u tân d trad u ce din ▼ 0*^germ ană in rom âna, se cau tă spre Q- (p7‘ im ediata an g e jn ;e . — Oferi*;- loi 0 6” SCBESEER & Co„ str. R- Ioaii^fv^^ 0'

M m m & m h m m m r n & coup, braşov.