actualitatea si presa - curs

8/12/2019 Actualitatea Si Presa - Curs

1/145

INTRODUCERE

Presa creeaz un mod de via care este definit n funcie de valorile,interesele, aspiraiile celor implicai n viaa public. A transmite informaii, a

rspndi cunotine, a crea i pune n circulaie divertismentul au devenit aciuni

obinuite fr de care nu ne mai putem imagina viaa noastr cotidian. Mass-

media prezint evenimentele ntr-o anumit lumin, la fel cum nu toate

evenimentele aung s devin tiri. !electarea informaiilor face din mass-media un

instrument de influenare social, iar deci aici transpare i ideea de mogulimediatici. "ert este c nu mai putem astzi s ignorm mass-media, ci doar s i

acord m sau nu atenie sporit. Aa fel cum e#ist dependeni de media, la polul

opus gsim persoane ve$emente sau care refuz informaiile de pe surse pe motiv

c nu sunt adevrate. %rganiznd agenda informaiilor mass media realizeaz un

tablou al actualitii stabilind prioritile sociale. Actualitatea este ceea ce se

ntmpl aici i acum i ceea ce conteaz apare n prim-plan c$iar i pentru un

numr limitat de zile.

%bsesia pentru actualitate, dorina de a ti mereu ceea ce se ntmpl ne

transform n consumatori dependeni de pres. Anunul cu privire la anularea unui

urnal de tiri pe motiv c nu e#ist nimic nou ar produce panic, nesiguran,

nelinite. &venimentele care se deruleaz n ritm rapid capt o importan

disproporionat n detrimentul celor care se soluioneaz mai lent. &venimentele

sunt considerate depite atunci cnd apar noi evenimente, c$iar dac n planulrealitii sociale nc nu i-au consumat importana.

Actualitatea este neleas e#clusiv n termenii a ceea ce s-a ntmplat n

ultimul minut, iar durata nu mai nseamn dct o succesiune de momente prezente.

'iecare societate poate fi analizat prin prisma milocului de comunicare dominant.

(


2/145

Miloacele, te$nologiile dominante creeaz monopoluri ale cunoaterii, care la

rndul lor se vor roda n timp i vor fi nlocuite de alte noi miloace de comunicare.

)elevizorul i computerul dincolo de funcia de a ne ancora n realitatea cotidian,

ne confer un mod de gndire diferit al acesteia. Media clasific realitatea pentrunoi, o ncadreaz, o lrgesc i o definesc. *in aceast perspectiv realitatea

cotidian nu concide cu cea mediatic, ns ea devine important n msura n care

ea poate deveni mediatizat. )eleviziunea nu mai trateaz evenimentele separat i

discret, ci e#ist un adevrat flu# informaional continuu astfel nct diferenierea

ntre tirile despre revolte, greve, inundaii, crime, dezastre intr alturi de

divorurile vedetelor, lansri de cri sau tiri sportive. Percepia noastr asuprarealitii este modificat fundamental sub impactul media i putem afirma c n

fond mass media ne nva cum s gndim, percepem i interpretm evenimentele

care se succed.

"ercettorul +arold nnis a introdus conceptul de predilecie temporal i

predilecie spaial ale mass-media. 'iecare societate poate fi analizat din prisma

milocului de comunicare dominant. Media care pun accentul pe timp sunt acela

care folosesc pergamentul, piatra, iar cele care pun accentul pe spaiu folosesc

papirusul i $rtia. Miloacele, te$nologiile dominante creeaz monopoluri ale

cunoaterii care n final se dezec$ilibreaz i se prbuesc. Astfel, o tendin o va

nlocui pe cealalta n timp i invers. Miloacele prin care comunic oamenii

alctuiesc un mediu la fel de real i de influent precum aerul pe care l respir, iar

orice modificare n ceea ce privete structura mediului comunicaional atrage

deopotriv sc$imbri n organizarea social, predispoziiile intelectuale, definirearealitii i a valorilor. !c$imbrile te$nologice antreneaz sc$imbri de natur

epistemologic, influenteaz concepiile unei societi cu privire la adevr,

cunoatere, realitate. )iparul, computerul, televiziunea nu sunt numai simple

maini care produc informaie, ci i modaliti prin care conceptualizm realitatea.


3/145

&le clasific lumea pentru noi, o ealoneazn timp, o ncadreaz, o lrgesc, o

definesc.

*iversele forme de comunicare coe#ist, ns cele noi le pun n pericol pe

cele vec$i. )eleviziunea a devenit milocul de comunicare dominant i a reuit ssc$imbe gndirea i raportarea la lume. ist dou teorii diferite n ceea ce

privete rolul comunicrii i relaia pe care o stabilim cu realitatea la care ne

raportm.

Modelul informaional, abordeaz societatea din perspectiva raporturilor de

putere, administrare i control, guvernatde ordinea politic. n cadrul acestui

model, comunicarea este un proces de transmitere a mesaelor n spaiu, pe distanemari, cu scopul de a menine sub control audienele. /a acest nivel, comunicarea

nseamn persuasiune, sc$imbare de atitudine, modificare a comportamentului,

socializare prin intermediul transmiterii informaiilor. 0olul mass-media este acela

de a media ntre o realitate accesibil i public. n condiii de profesionalism din

partea urnalistului i n condiii te$nice perforamnte nu intervin distorsionri sau

pierderi de mesa. 1iarul reprezint un miloc de rspndire a tirilor, informaiilor

i divertismentului.

2tirile ncep s fie rspndite ntr-un volum din ce n ce mai mare, la distane

considerabile, unor audiene din ce n ce mai dispersate. Astfel se pune ntrebarea3

ce efecte au tirile asupra audienelor4 Aut la descifrarea realitii sau

distorsioneaz mesaul4 n perspectiva modelului informaional, urnalismul este o

e#tensie a tiinei, ceea ce conteaz fiind faptele, adevrul gol-golu i reflectarea

realitii.n modelul ritual, comunicarea nseamn participare, negociere, comunitate,

mprtire a nelesurilor. "omunicarea este un proces prin care realitatea este

produs, creat i modelat. 5o$n *e6e7 subliniaz potenialul pe care mass-media

l prezint pentru multiplicarea dezbaterilor, articularea semnelor i simbolurilor

8


4/145

comune fr de care comunicarea i interaciunile sociale nu ar fi posibile. n al

doilea model, citirea unui ziar reprezint un ritual i o confirmare a unei

perspective asupra lumii. "eea ce conteaz este implicarea mesaelor media n

structurarea vieii i a timpului cititorului.n dezbaterea problemelor privind efectele mass-media se impun, de la

nceput, cteva precizri, unele conceptuale, altele legate de perspectivele de

abordare. "ercetrileasupra efectelor au oscilat ntre dou opiuni privind

importana i puterea de a influena media, capacitatea lor de a produce anumite

efecte. Astfel, aprecierile s-au articulat fie sub ideea 9efectelor atotputernice: ale

media, fie sub ideea 9efectelor minore: ;limitate


5/145

ROLUL I FUNCIILE MASS-MEDIA N SOCIETATE

Pornind de la observarea efectelor pe care mass-media le produce asupravieiisociale, dar i a influenelor pe care indivizii i grupurile sociale le e#ercit

asupra preseispecialiti din diverse domenii au ncercat s vad ce loc ocup mass-

media n viaa social, ce legturi se stabuilesc ntre ea i diferite instituii, care

este valoarea acestor interaciuni i ce putere are presa n procesle de transformare

a structurilor economice, sociale, politice ori culturale. n acest conte#t se poate

observa c relaia dintre mass- media i societate se poate pune n termeni de

consecine globale ;funciile presei


6/145

Media se definete adesea drept sursde informaie, ns atunci cnd dorim

s ne informm nu apelm n primul rnd la pres, ci la telefon. Mass-media ne

ofer informaii despre obiecte, evenimente, situaii care ne sunt strine sau care nu

se afl n sfera activitii noastre. *up Mi$ai "oman e#presia 9funcia deinformare a presei: poate fi tradus prin sintagme diferite3

- drept urmare a activitii presei, publicul este informat- funcie@

- presa are misiunea de a informa publicul - rol@

- prin informa iile pe care le distribuie, presa influeneaz gndirea i

comportamentul publicului - efect. *in flu#ul informaiilor pe care le primim

zilnic doar o parte sunt de imediat utilitate ;starea vremii, situaia preurilor,manifestrile sociale


7/145

emisiuni dedicate lor ;anunuri privind vnzrile i cumprrile, serviciile

sauprogramele de tele-s$opping din ce n ce mai prezente astzi


8/145

%pinia public impune, prin intermediul mass-media, reguli noi, relaii noi,

o nou etic, ea are rolul de control social, prin realizarea acelei cone#iuni inverse

;feed-bacE-ul


9/145

a#ate n specialpe aceast funcie cum ar fi cele muzicale sau de desene animate

sau cele care difuzeaz filme fa de canalele centrate e#clusiv pe tiri. Potrivit lui

Heil Postman problema esenial nu este aceea c televiziunea ne

ofer divertisment, ci c ea trateaz toate subiectele n forma divertismentului,acesta devenind o supra-ideologie a oricrui discurs mediatic.*incolo de

controversele privind rolul i funciile mass-media n societate, oconcluzie este

evident3 imposibilitatea de a le contesta sau ignora. *impotriv, seimpune

constatarea c, oricte critici le-am aduce, orict de ve$ement le-am nega ele

seimpun, dincolo de dorina noastr n viaa cotidian a fiecrui individ, iar viitorul

rmne desc$is pentru orice surprize. n fond, pentru receptor, totul nu este dect oc$estiune de opiune, n funcie de e#periena sa de via, de e#igenele sale

intelectuale i morale.

Pentru a aprecia asupra modului in care miloacele de comunicare in masa

isi indeplinesc in mod corespunzator atributiile, trebuie identificate si definite

scopurile acestora, scopuri incadrate sub denumirea de functie, fiecareia dintre

acestea corespunzandu-i desfunctii, tinte ale deontologiei(.

5.+erbert Altsc$ull in cartea sa Agents of Po6er ;(IG=< identifica 8 modele

de presa3 modelul de piata ;capitalist


10/145

a slui ca un Kcaine de paza: al democratiei

Jin tari comunitare3

investigarea adevarului

responsabilitatea sociala educarea populatiei si recrutarea de aliati politici si culturali

sluirea populatiei cerand spriin pentru doctrina corecta

a modela viziuni si comportamente.

Jin tari in curs de dezvoltare

sluirea adevarului

responsabilitatea sociala educarea politica si culturala

sluirea populatiei prin cautarea , in parteneriat cu guvernul unei

sc$imbari pentru scopuri benefice

a slui ca instrument al pacii8.

*aca sociologul american /ev )$a7er identifica D functii ale presei-de

socializare, de identitate@ de mitologizare, de compensare, de informare, dedivertisment, de educare.

'.Call, identifica doar 8 functii3 de insertie sociala, de recreere, de purificare

sufletesca, iar M. Mat$ieu le grupeaza in D categorii3 de evaziune, de coeziune

sociala, de distribuire a cunostintelor, de depozitare a actualitatii, de g$id a

actualitatii, de recreere si purificare.

*upa M.Lile7 presa indeplineste ? functii3 de a furniza informatii, de a

analiza aceste informatii, de a oferi un cadru general de referinte pentru cunoastere,

de a distra, de a difuza o cunoastere enciclopedica.

*. Mcuail stabileste mari familii de functii3

!everin, L.5, )anEard, 5.Lr.r,Perspective asupra teoriilor comunicarii de masa, &d. Polirom , asi, NN=, p.88N8"oman, M,Introducere in sistemul mass-media, &d.Polirom, asi, NN=, p.G8

(N


11/145

a< pentru societate in ansamblul ei3 de informare, de corelare, de

asigurare a continuitatii, de divertisment, de mobilizare@

b< pentru indivizi, luati in parte3 de informare, de stabilire a identitatii, de

integrare in societate, de divertisment.1. Funci! "e in#or$!re

'unctia de informare raspunde nevoii oamenilor de a controla mediul

inconurator3 evaluarea importantei evenimentelor pe baza informatiilor pe care le

primesc prin mass-media, anticiparea tendintelor vietii economice, sociale sau

politice.

'unctia de informare, denumita si functie de supraveg$ere accentueaza,astfel cum apreciaza profesorul M."oman, Kstatutul de instrument de control al

realului pe care il are presa:. Aceste informatii formeaza un repertoriu specific,

care se adauga reprezentarilor simbolice si sistemelor de valori dobandite prin alte

canale si din alte aparente.

*in aceasta perspectiva informatiile oferite prin intermediul miloacelor de

comunicare pot fi clasificate in3

a. in#or$!ii %ener!le3 informatii care desi nu au o identitate imediata, ofera

un capitol informational, care poate fi reactualizat pentru evaluarea unui eveniment

si pentru stabilirea unei strategii ;e#.3 date privind viata politica interna, cotatiile

bursiere, evolutia inflatiei, starea delincventei


12/145

vizand prevenirea unor boli, noi trasee si orare ale transportului in comun,

informatii vizand pregatirea publicului pentru confruntarea cu o serie de

evenimente neasteptate si nedorite3 catastrofe naturale, accidente, crize


13/145

reprezentari culturale comune, sa gandesca prin informatii, idei si simboluri

analoage.

/egatura astfel creata nu se mai bazeaza pe pro#imitatea spatiala, nationala,

regionala, religioasa sau culturala ci pe cea informationala.!e considera ca cea mai importanta functie a mass-media este aceea de a

crea un public, o comunicare imaginara, un ansamblu de oameni delocalizati,

nelegati prin mecanisme sociale ori prin dependinte economice, functie datorita

careia presa e#ercita o actiune de coagulare a societatii, reprezentand un adevarat

eveniment social:.

+. Funci! "e culur!li,!re

Prin aparitia si cresterea ponderii mass-media, o mare parte a activitatilor de

transmitere a valorilor si modelelor culturale, de formare a gandirii si

comportamentului au fost preluate de presa. Presa raspunde nevoilor comunitatilor

de perpetuare a valorilor comune si de identificare cu acele modele pe care

comunitatea le considera repere de actiune.

Mass-media are si o functie de socializare e#plicit asumata3 prin emisiunile

sau publicatiile destinate copiilor, cele de invatare a limbilor straine, documentare

cu un continut educativ, etc.

)ransmiterea valorilor prin mass-media contribuie la realizarea stabilitatii

sociale, la mentinerea structurilor culturale, oferind un set de roluri sociale si un

vocabular simbolic.

. Funci! "e "i'eris$en

Produsele media raspund nevoii oamenilor de rela#are, odi$na, evadare dingriile cotidiene. !caderea timpului alocat muncii si cresterea celui ramas la

dispozitia individului pentru alte activitati a dus la utilizarea mass-media ca

principal furnizor de bunuri destinate ocuparii timpului liber, evolutiile te$nologice

(8


14/145

permanente conducand la perfectionarea instrumentelor de difuzare a unor mesae

de interes general.

Prin accesibilitate, cost si cantitate mass-media se impun drept cele mai

importante furnizoare de divertisment in societatea moderna.Ponderea mesaelor de divertisment difera de la un canal la altul, de la un tip

de institutie la altul.

0esursele remarcabile ale mass-media de a oferi un raspuns adecvat nevoilor

umane de rela#are si evadare au condus la amplificarea functiei de divertisment in

detrimentul celei de informare.

. Funci! "e 'ecor !l pu/lici!ii

Principalul scop al miloacelor media este de a Kseduce: un public in scopul

de a-l vinde ofertantilor de publicitate, straduindu-se sa creeze un conte#t favorabil

publicitatii.

0atiunile comerciale O divertismentul atrage publicul, dimensiunile, in

crestere, ale audientei atrag firmele interesate sa-si faca publicitate, veniturile mari

din publicitate aduc profitul dorit< au determinat privilegierea produselor orientate

spre distractie si evaziune. )uturor acestor functii ale miloacelor de comunicare in

masa le corespund disfunctiile sistemului mass-media, analiza lor functionala fiind

analizata /ass Lell si Lrig$t.

'unctii *isfunctii(.-!upraveg$erea3 informeaza si asigura

stiri

-Avertisment-pericole naturale-nstrumentale-stiri vitale pentru economie,public, societate-punere la norme, personalitati,evenimente

Posibilitatea de a crea panica,e#agerarea@

.Harcotizarea O apatie, pasivitate, preamult de asimilat

!uprapunere, perspective reduse

.-"orelarea3 selecteaza, interpreteaza,critica

!poreste conformitatea, perpetueazastereotipurile.

(=


15/145

mpune norme sociale-consens, demascadeviatiile."onfirma statut-lideri de opinie.mpiedica amenintarile la adresa stabilitatii

sociale, panica.Monitorizeaza, dirieaza opinia publica."ontroleaza guvernul, proteeaza.

"reeaza pseudo-evenimente, imaginiKpersonalitati:.mpiedica sc$imbarea sociala, inovatia.

8.-)ransmiterea culturii3 invata .Mareste evaziunea sociala- largeste bazae#perientei comune.!ocializare continua-inaintedupa educatie,autoare, integrare.

0educe varietatea subculturilor,mareste societatea de masa.*epersonalizeaza, lipsa cotactului

personal.)endinte spre standardizare, impiedicaevolutia culturala.

=.-*istratie

Pauze private, escapism, umple timpulliber"reeaza cultura de masa- arta, muzica-e#punere de masa.&leveaza gesturile, performantele

ncuraeaza.escapismul.,preocuparea

pentru timpul liber."orupe arta fina.*elireaza gusturile si impiedicadezvoltarea

DRE)TURI I RES)ONSA0ILITI N ACTI2ITATEA 3IARISTIC

(?


16/145

/egitimitatea demersului urnalistic se bazeaza pe ec$ilibrul dintre drepturile

si indatoririle presei, in care scop se cuvine a fi amintit unul dintre cele mai

temeinice studii privind libertatea presei, realizat de "omisia 0egala Critanica a

Presei, din care rezulta urmatoarele3Drepturi3

-a publica stiri si opinii@

-a edita ziare@

-a refuza publicarea unor articole@

-a participa la adunarile publice@

-a colecta si sintetiza informatii de orice [email protected] transmite publicului mai multe opinii alternative@

-a transmite informatii corecte, complete si obiective.

Indatoriri3

-a da publicului posibilitatea de a-si e#prima opiniile@

-a servi binele public@

-a prezenta puncte de vedere alternative, inclusiv nepopulare@

-a actiona in numele publicului in baza increderii acestuia.

*in perspectiva rolului lor intr-o societate democratica, urnalistii se afla in

raporturi de responsabilitate individuala - in sensul ca libertatea personalului media

este parte integranta a libertatii presei - si colectiva ;la nivelul grupului si in sens

mai larg, al comunitatii profesionale


17/145

Asa se face ca in societatile democratice, preocuparile in sensul liberalizarii

sistemului mass-media se imbina cu 9conducerea de la distanta: a media de catre

autoritatile centrale, respectul pentru autonomia presei nee#cluzand austari

negociate ale e#ercitarii profesiei, limitari la care comunitatea urnalistilor adera.Pe de alta parte, constienti de rolul lor social, urnalistii insisi manifesta un interes

constant pentru consolidarea statutului lor, pentru legitimarea demersurilor lor.

n aceste directii se inscriu si evolutiile recente din 0omania, unde, desi

raporturile presa-stat au fost si sunt tensionate, cei doi par sa fi inteles ideea

responsabilitatii si transparentei.

Amintim aici embargourile instituite de presa fata de activitatile celor douacamere ale Parlamentului 0omaniei ;martie (IIG< asupra carora s-a revenit ulterior

si documentul de autoreglementare care este cadrul deontologic adoptat de "lubul

0oman de Presa.

)otusi cel mai solid garant al libertatii presei il constituie legea, alaturi de

instrumentul de protectie fundamental, "onstitutia.

*in pacate in 0omania, profesia de ziarist nu are statut reglementat legal, si

cum nu este reglementat dreptul la replica@ acesta din urma fiind prevazut doar de

"onsiliul Hational al Audiovizualului.

*esi e#ista un Proiect de cod deontologic al !ocietatii 0omane de

0adiodifuziune sau statute ale unor organizatii profesionale ;Q.1.P., A.1.0.


18/145

/ibertatea presei presupune, n fapt, e#istenta a trei libertati definite ca atare

n documentele cu vocatie internationala, ct si n cele nationale si regionale -

libertatea informarii, a e#primarii si a comunicarii.*esi, cu mari e#ceptii, toate statele recunosc libertatea presei, consideram ca

aceasta nu are materialitate dect n cazul n care sunt reunite urmatoarele

elemente3

(. ndependenta fata de guvern putere politica@

. ndependenta fata de sursele de informatii@

8. ndependenta fata de proprietari detinatori@=. ndependenta fata de constrngerile interne@

?. ndependenta fata de sursele de finantare@

. ndependenta fata de anuntatori@

D. ndependenta fata de grupurile de presiune.

( n privinta independentei mass-media fata de guvern putere, avem n

vedere unul dintre cei mai importanti agenti de control capabili sa e#ercite

constrngeri politice - e#ecutivul - alaturi de legislativ, ustitie, alte institutii

politice.

*aca n celelaltetari foste comuniste, raportul dintre stat si presa a fost, ntr-

o prima etapa, unul de tolerare, n 0omnia acest proces s-a manifestat n mod

e#ploziv, presa ignornd apartenenta sa la serviciul public odata cu prabusirea

regimului comunist.

!tatul s-a aratat destul de conservator n materie de piata libera a M&*Aprin mentinerea monopolului asupra resurselor de materii prime ;$rtie< si a retelei

de difuzare nationala.

*aca n relatia presa-putere politica se manifesta n general trei tipuri de

raporturi - cooperare, conflict si negociere - n 0omnia s-au nregistrat tensiuni

(G


19/145

mai ales datorita presiunilor financiare pe care redactiile le-au suportat. n

conditiile absentei de pe piata a unor producatori privati de materii prime, ale

refuzului autoritatilor de a liberaliza importurile, a reduce fiscalitatea si a privatiza

reteaua nationala de difuzare, nu putem vorbi despre o independenta reala a preseifata de stat.

. n ceea ce priveste independenta fata de sursele de informatii, facem

precizarea ca desi, n general, presa se afla ntr-o dependenta relativa fata de

sursele sale, starea de tranzitie a facut sa apara surse privilegiate de informatii.

Autoritatile publice, institutiile de decizie, care desi au obligatia constitutionala de

a fi transparente fata de opinia publica, deseori instituie monopol informational.ntre urnalisti si surse e#ista, n principiu, trei tipuri de raporturi3 asimilare

;regimuri totalitare


20/145

Amintim aici embargoul institutiei prezidentiale fata de cotidienele

9&venimentul zilei: si 91iua: ;(II?


21/145

marii furnizori de publicitate si de a construi agenda urnalisticatinnd seama de

posibilele reactii ale acestora, ceea ce se traduce ntr-o limitare a editoriale.

?. /ibertatea urnalistilor de a e#prima opinii care nu sunt ntotdeauna

conforme cu cele ale proprietarului media, dar caretin de statutul lor profesional -constituie un indiciu al 9starii de sanatate: a presei.

5urnalismul autentic prinde contur relativ greu ntara noastra datorita lipsei

culturii profesionale - pe de o parte se manifesta tendinta detinatorilor media de a

9nivela: opiniile urnalistilor, iar pe de alta parte, urnalistii nu au nteles ca a lucra

la comanda intra n regulile profesiei, ca a respinge o relatare nseamna rigoare si

nu neaparat cenzura. *e aici si frecventele conflicte dintre diferitele trepte aleprocesului de elaborare a produsului mediatic.

. /ibertatea este accesibila doar celor puternici din punct de vedere

financiar, ori nca o parte din presa romneasca este dependenta de sursa de

finantare.

Aceasta presupune vulnerabilitate sporita din cauza faptului ca

ntreprinderea de presa nu se poate autoadministra ;nu produce profituri


22/145

Hecesara, distinctia dintre cele notiuni se impune din perspectiva sferei lor

de cuprindere si aplicare.

Morala, etica intima a fiecarui individ?poate fi definita ca simtul datoriei

bazat pe viziunea personala asupra lumii, pe e#perienta de viata, fiind consideratasingura restrictie admisibila la adresa libertatii unui urnalist.

*eontologia, stiinta obligatiilor profesionale, datoreaza conceptul lui 5erem7

;(D=G-(G8


23/145

unde televiziunea este controlata de piata, absenta unei concurente veritabile

conduce la mediocritate.

emplele oferite pledeaza pentru ideea ca Kpiata: in sine nu este suficienta pentru

garantarea unei bune comunicari sociale, in absenta unei reglementari etaticelumea afacerilor nu se preocupa de deotologie.

0eglementarile etatice sunt reprezentate de legile edictate de stat pentru ca

miloacele de comunicare sa asigure un serviciu pentru toate tipurile de public,

fiind de asemenea c$emate sa impiedice anumite practici.

Pe langa rolul sau coercitiv si restrictiv reglementarile statale ofera si

garantiile libertatii de e#primare, garantii afirmate si aparate si la nivelinternational ;de e#emplu3 "onventia europeana a drepturilor omului


24/145

anumite domenii ;viata privata< sunt prost definite astfel incat o lege prea

vaga sau prea.precisa. nu poate servi scopului pentru care a fost edictata@

anumite atitudini sociale ;fata de se#ualitate< evolueaza astfel incat legea

risca sa ing$ete o norma devenita desueta.

*. Co"uri5 ipuri& inerpre!re si !plic!re

*.1. O/ieci'e si isoric

ndiferent ca se numeste cod etic, al onoarei, de conduita sau c$arta a

urnalistilor, reguli de conduita sau declaratie de principii, adoptarea acestuia nu

inlatura insuficienta si nici pericolele nerespectarii sale, intrucat codul etic isi vadovedi utilitatea in momentul in care urnalistul, subiectului caruia i se adeseaza

poseda un simt moral.

"laude 5ean Certrand sublinia importanta si obiectivele codului deontologic3

codul informeaza publicul asupra profesiei, semnaleaza faptul ca acesta are reguli

de conduita, ii sporeste credibilitatea, proteeaza clientul, creaza si solidaritatea in

interiorul grupului, mentine prestigiul profesiei.

Prin emiterea valorilor si principiilor unanim recunoscute "odul ofera un

sentiment de securitate, evitand totodata interventia statului.

*in punct de vedere istoric, codurile s-au multiplicat la inceputul sec.SS

sub efectul miscarilor progresiste care denuntau abuzurile capitalismului salbatic in

presa.

n (GI urnalistii polonezi din Talitia si-au redactat o lista de obligatii si au

constituit un tribunal al onoarei.n (I(N, o asociatie a presei din Bansas, !.Q.A. a adoptat un cod privitor la

editori si directori, urmand ca in (I=, cotidiene sa aiba propria carta.

=


25/145

Primul cod national a fost cel francez3 "$arta indatoririlor apartinand

sindicatului national al urnalistilor francezi adoptata in (I(G, primul cod

international fiind cel din (I, cel al Asociatiei interamericane a presei.

"odul onoarei a fost adoptat in (I8I de 'ederatia internationala aurnalistilor.

!farsitul celui de-al doilea razboi mondial, a determinat o aparitie peste tot

in lume a codurilor deontologice. %.H.Q. a incercat adoptarea unui cod, refuzat

insa de organizatiile profesionale.

Qrmatorul val de interes pentru normele deontologice s-a remarcat in cadrul

Qnesco la inceputul anilor DN si ulterior dupa razboiul din Tolf ;(II(


26/145

Jsa i o viziune larga si profunda asupra informarii@

Jsa oferi o imagine e#acta, completa si inteligibila

despre actualitate@

Jsa deservesti toate grupurile@Jsa stimulezi comunicarea, intelegerea intre

oameni@

Jsa acoperi si sa promovezi drepturile omului si

democratia@

Jsa contribui la armonia societatii.

"lasificarea clauzelor normelor deontologice cunoaste mai multe criterii3

I. Dup! n!ur! re%ulilor5

(. re%uli i"e!le3 scopul spre care profesionistii trebuie sa tinda ;sa nu

accepte misiuni contrare deontologiei, sa prezinte intotdeauna mai multe puncte de

vedere, sa lupte pentru apararea drepturilor omului etc.


27/145

II. Dup! #unciile $i6lo!celor "e co$unic!re

(. s! o/ser'e cee! ce se perece in 6ur3 urnalistul nu trebuie sa

cedeze nici unei presiuni care urmareste sa influenteze selectia sau prezentareastirilor.

. s! o#ere o i$!%ine !supr! lu$ii3 urnalistul trebuie sa ofere o

imagine e#acta a acesteia, sa nu provoace #enofobie, rasism etc.

8. s! ser'e!sc! "rep #oru$3 prin intermediul media sa realizeze

comunicare sociala, astfel incat este necesara prezentarea punctelor de vedere

diverse asupra problemelor de actualitate, diversele grupuri trebuind sa poata sa see#prime sau sa raspunda atunci cand sunt implicate.

=. s! r!ns$i! culur!8s! "isre,e.

?. s! '!n"!3 este interzisa eliminarea, destorsiunea, inventarea stirilor

pentru a face pe placul ofertantilor de publicitate.

III. In #uncie "e !ri! "e !ciune ! re%ulilor

(. re%uli proprii !nu$ior $i6lo!ce "e co$unic!re3 desi cele mai

multe reguli vizeaza urnalismul scris, acestea sunt recomandabile tuturor

categoriilor de miloace de comunicare in masa3 radio-televiziune publica, radio-

televiziune comerciale, presa de tip magazin, edituri etc.

. re%uli pri'in" un secor "e !cu!li!e3 anumitor categorii ce se

impun un ansamblu de reguli specifice3 urnalistii financiari, reporteri sportivi,

reporteri care realizeaza anc$ete.n aceasta categorie, e#ista 8 sectoare care fac obiectul unei atentii

deosebite3 terorismul ;sa fii discret, rece, prudent, in ceea ce priveste zvonurile , sa

emita reportae in direct


28/145

autorilor involuntari< si procesele ;trebuie respectat dreptul la un proces ec$itabil ,

urnalistul trebuie sa e#plice bine termenii uridici, sa nu publice nimic din ceea ce

ar putea influenta un tribunal


29/145

8. #!! "e perso!nele conro'ers!e3 nu trebuie sa se lanseze in

acuzatii daca ele nu servesc binelui public, nu trebuie sa utilizeze dreptul de a

informa in scopul de a preudicia persoane, grupuri din punct de vedere fizic,

moral, intelectual, etc.=. #!! "e uili,!ori3 urnalistul nu trebuie sa cauzeze preudicii

beneficiarului, sa nu soc$eze constiinta morala a grupului, sa nu satisfaca

curiozitatea publicului in loc sa-i serveasca interesele, sa nu cultive imoralitatea,

indecenta sau vulgaritatea.

2I. In #uncie "e s!"iul oper!iunilor

(.o/inere! in#or$!iei

3 sa nu inventeze informatia, sa nu utilizezemiloace necinstite. pentru obtinerea informatiei, sa nu plateasca informatia

martorilor oculari sau criminalilor, sa nu utilizeze miloace coercitive.

. seleci!3 trebuie inlaturate zvonurile, informatiile neverificate,

comunicatele atasatilor de presa, nu trebuie emisa informatie prin tergiversari, sub

presiuni interne sau actiune, directe sau indirecte@ selectia.trebuie facuta dupa

importanta, utilitatea informatiei si nu de curiozitatea unei mase subeducate.

8. pre,en!re!3 sa nu-si amestece faptele si comentariile , sa prezinte

mai multe puncte de vedere, sa se indice sursele, sa se semnaleze daca este vorba

de informatii nesigure, de fotografii trucate, sa se puna titluri si sa se compuna

rezumate care corespund continutului articolului, sa se evite descrierile inutil

socante, ale e#ecutiilor, accidentelor etc.

=. "up! pu/lic!re3 acordarea dreptului la replica, uneori reglementat

legal@ in cazul e#istentei unei plangeri trebuie efectuata o anc$eta si in cazulesecului trebuie publicate erate si scuzele.

*.(. Co"urile $i6lo!celor "e co$unic!re "esin!e "i'eris$enului

*eontologia nu poate fi identica cu cele sectoare3 urnalism si

divertisment@ dialoguri inventate, amestec de personae, de evenimente reale si

I


30/145

fictive toate acceptabile intr-o piesa, sunt de neconceput intr-o informare asupra

realitatii. !i in acest sector al divertismentului se regasesc prescriptii asemanatoare

referitoare la rasism, ura, violenta. "odul radio-televiziunii americane, HAC

stipuleaza ca este interesul televiziunii sa inoveze, sa stimuleze creativitatea, satrateze marile probleme morale si sociale. *ivertismentul mediatic trebuie sa

promoveze demnitatea si fraternitatea, valorile vietii umane, evita termenii care

incita la dispret fata de rasa, religie, nationalitate, sa nu stimuleze instinctele

primare, sa nu prezinte o fictiune ca si cum ar fi vorba de o realitate, sa nu

ridiculizeze legea etc.

3.3. Inerpre!re! si !plic!re! co"urilor.0egasindu-se la cele niveluri3 fundamental si cotidian, deontologia nu

poate prevedea toate cazurile ;situatiile in care trebuie sa actioneze urnalistul,

adesea facandu-se apel la bunul simt sau la simtul moral al fiecaruia.

"odurile deontologice cer un complement3 formarea deontologica a

urnalistilor care trebuie antrenati in rezolvarea problemelor cotidiene si sa

e#perimenteze pe teren pentru a adapta dispozitiile deontologiei la situatiile din

teren.

+. Re,olui! 199*81::* ! A"un!rii )!rl!$en!re ! Consiliului Europei cu

pri'ire l! eic! ,i!risic! si Re,olui! 1(181::* cu pri'ire l! eic!

,i!risic!

n spatiul european, principiile eticii ziaristice au fost afirmate si enuntate

prin rezolutiile (NN8(II8 si ((?(II8 ale Adunarii Parlamentare a "onsiliului&uropei, adoptate pentru 0omania prin +.T.?(II=, publicate in M.%f.? din

N.NI.(II=.

Trupate in puncte principale3 nformatie si opinii, dreptul la informatie ca

un drept fundamental al omului-editori, patroni si ziaristi, functia ziaristului si

8N


31/145

activitatea sa etica, statutul redactiei ziaristice, situatii de conflict si cazuri de

protectie speciala, etica si autocontrolul in ziaristica, cele 8G de articole ale

rezolutiei (NN8(II8 afirma principii ale ziaristicii recomandate a fi aplicate de cei

care practica aceasta meserie in &uropa.0edam in continuare te#tul integral al celor rezolutii.

Re,olui! 199*81::*

;In#or$!ii si opinii

(. n afara drepturilor si obligatiilor legale, stipulate in legislatia de

specialitate, miloacele de informare in masa au o raspundere morala fata decetateni si de societate, raspundere care trebuie scoasa in evidenta mai ales in

momentul actual, cand informatia si comunicarea oaca un rol de mare importanta

in ceea ce priveste ata formarea atitudinii individuale a cetateanului, cat si evolutia

societatii si a vietii democratice.

. Profesia de ziarist implica drepturi si obligatii, libertati si responsabilitati.

8. Principiul de baza al oricarei evaluari etice a ziaristicii este ca trebuie

facuta o distinctie clara intre stiri si pareri, evitandu-se orice confuzie intre acestea.

!tirile sunt informatii, adica fapte si date, in timpce opiniile e#prima ganduri, idei,

convingeri sau udecati de valoare ale miloacelor de informare in masa, editorilor

sau ziaristilor.

=. !tirile trebuie difuzate cu respectarea adevarului, dupa ce au fost efectuate

verificarile de rigoare, prezentarea, descrierea sau naratiunea fiind facute intr-un

mod impartial. 1vonurile nu trebuie confurndate cu stirile. )itlurile si rezumatelestirilor trebuie sa reflecte cat mai fidel continutul faptelor si al datelor prezentate.

?. primarea opiniilor poate consta in reflectii sau comentarii asupra unor

idei generale sau in observatii privind informatii avand legatura cu evenimente

concrete. *esi opiniile sunt inevitabil subiective si, prin urmare, nu pot si nu

8(


32/145

trebuie supuse criteriului adevarului, ele trebuie totusi e#primate intr-o maniera

onesta si scritica.

. %piniile e#primate sub forma de comentarii ale unor evenimente sau

actiuni cu referinta la persoane sau institutii nu trebuie sa nege sau sa ascunda inmod intentionat fapte sau date reale.

;Drepul l! in#or$!ie c! "rep #un"!$en!l !l o$ului-e"iori& p!roni

si ,i!risi

D. Activitatea miloacelor de informare in masa este una de Kmediere:@ ele

presteaza servicii de informare si drepturile de care se bucura in ceea ce privestelibertatea informatiei sunt in functie de destinatari, adica de cetateni.

G. nformatia este un drept fundamental, evidentiat in urisprudenta "omisiei

&uropene si a "urtii &uropene pentru *repturile %mului in legatura cu art.(N al

"onventiei europenne a drepturilor omului si recunoscut ca atare in art.I al

"onventiei europene privind canalele de televiziune transnationale, precum si in

toate constitutiile democratice. &ste un drept al cetateanului, care are prin urmare,

si dreptul de a cere ca informatia furnizata de ziaristi sa fie transmisa cu

respectarea adevarului, in cazul stirilor, si in mod onest, in cazul opiniilor, fara nici

o interventie e#terioara, fie din partea autoritatilor publice, fie din partea sectorului

privat.

I. Autoritatile publice nu trebuie sa se considere proprietari ai informatiei.

0eprezentativitatea acestor organe este baza legala a eforturilor vizand garantarea

si dezvoltarea pluralismului in cadrul miloacelor de informare in masa si creareaconditiilor necesare pentru e#ercitarea libertatii de e#presie si a dreptului la

informare, cenzura fiind e#clusa. !unt aspecte de care "omitetul Ministrilor este

constient, astfel cum dovedeste *eclaratia sa privind libertatea e#presiei si

informatiei, adoptata la I aprilie (IG.

8


33/145

(N. )rebuie avut in vedere faptul ca ziaristica se spriina pe miloacele de

informare in masa, care, la randul lor, au la baza o structura de intreprindere in

cadrul careia trebuie facuta distinctia intre editori, patroni si ziaristi. n acest sens,

pe langa libertatea miloacelor de informare in masa, trebuie asigurata si proteatade presiuni interne libertatea in cadrul miloacelor de informare in masa.

((. "ompaniile care isi desfasoara activitatea in domeniul informatiei

trebuie sa fie agenti socio-economici cu caracter special, ale caror obiective

patronale trebuie sa tina seama de necesitatea de a asigura e#ercitarea unui drept

fundamental.

(. %rganizatiile respective trebuie sa asigure o totala transparenta inmaterie de proprietate si gestiune a miloacelor de informare, astfel incat cetatenii

sa cunoasca e#act cine sunt proprietarii si ce interese economice au in legatura cu

miloacele de informare in masa.

(8. n cadrul acestor organizatii, editorii si ziaristii trebuie sa coabiteze,

tinand seama de faptul ca respectul legitim fata de orientarea ideologica a editorilor

sau patronilor este limitat de imperativul absolut al corectitudinii, in cazul stirilor,

si al onestitatii, in cazul opiniilor. &ste un element esential al respectarii dreptului

fundamental al cetatenilor la informatie.

(=. "onsecinta acestor imperative este necesitatea dea intari garantiile

libertatii de e#presie a ziaristilor, pentru ca ei sunt aceia care, in ultima instanta,

transmit informatia. n acest sens trebuie precizat si dezvoltat cadrul legal al

clauzei de contiinta si al secretului profesional fata de sursele confidentiale si, in

acelasi timp, puse de acord prevederile legislatiei nationale in acest domeniu,pentru ca acestea sa poata fi aplicate in cadrul mai larg al spatiului democratic

eurpean.

(?. Hici editorii, nici patronii, nici ziaristii nu trebuie sa considere ca

informatia este un bun personal. %rganizatiile care se ocupa de difuzarea

88


34/145

informatiei nu trebuie sa o trateze ca pe o marfa, ci ca pe un drept fundamental al

cetateanului. n consecinta, nici calitatea informatiilor sau opiniilor, nici substanta

acestora nu trebuie e#ploatate in scopul de a spori numarul de cititori sau de a largi

audienta si, prin urmare, veniturile publicitare.(. %rice informatie conforma imperativelor etice necesita o tratare a

beneficiarilor ei ca persoane si nu ca masa.

;Funci! ,i!risului si !ci'i!e! s! eic!

(D. nformarea si comunicarea, sarcini de care se ac$ita ziaristul prin

intermediul miloacelor de informare in masa, beneficiind de spriinul deosebit alnoilor te$nologii, oaca un rol determinant in evolutia individului si a societatii.

!unt elemente indispensabile ale vietii democratice, deoarece garantarea

participarii cetatenilor la viata publica este o conditie a dezvoltarii plenare a

democratiei. Aceasta participare nu ar fi posibila daca cetatenii nu ar primi

informatiile necesare despre viata publicape care miloacele de informare in masa

au datoria sa le difuzeze.

(G. mportanta informatiei, in special a stirilor transmise de radio si

televiziune, in domeniul culturii si educatiei a fost subliniata in 0ecomandarea

nr.(ND a Adunarii. mpactul informatiei asupra opiniei publice tine de domeniul

evidentei.

(I. Ar fi gresit sa se traga de aici concluzia ca miloacele de informare in

masa reprezinta opinia publica sau ca trebuie sa inlocuiasca functiile specifice ale

autoritatilor publice sau ale institutiilor cu caracter educativ sau de cultura, cum arfi scolile.

N. Acestea ar ec$ivala cu o transformare a miloacelor de informare in masa

si a ziaristicii in puteri sau contraputeri ;Kmediocratia:


35/145

publice, si fara ca sa dispuna de cunostintele de specialitate ale institutiilor

culturale sau educationale de resort.

(. Prin urmare, ziaristica nu trebuie sa denatureze informatia adevarata,

impartiala si opiniile oneste, nici sa le e#ploateze in scopuri proprii, intr-oincercare de a crea sau modela opinia publica, deoarece legitimitatea sa se bazeaza

pe respectul efectiv al dreptului fundamental al cetatenilor la informatie, ca parte a

respectului pentru valorile democratice. n acest sens, legitimitatea ziaristicii

investigative depinde de adevarul si corectitudinea informatiei si a opiniilor

e#primate si este incompatibila cu campaniile ziaristice organizate pornind de la

pozitii prestabilite si interese particulare.. n redactarea informatiilor si a opiniilor, ziaristii trebuie sa respecte

principiul prezumtiei de nevinovatie, in mod special in cazurile in care sunt in curs

de udecata, si sa se abtina de la formularea de verdicte.

8. )rebuie respectat drepturile cetatenilor la viata privata. Persoanele care

detin functii publice au dreptul la viata lor particulara sa fie aparata, cu e#ceptia

acelor cazuri in care viata lor particulara are un efect asupra vietii publice. 'aptul

ca o persoana detine o functie publica nu inseamna ca poate fi privata de dreptul la

viata particulara.

=. ncercarea de a realiza un ec$ilibru intre dreptul la respectarea vietii

private, consacrat in art.G al "onventiei europene a drepturilor omului, si libertatea

de e#presie, stipulata in art.(N, este amplu ilustrata de urisprudenta recenta a

"omisiei &uropene si a "urtii &uropene pentru *repturile %mului.

?. n ziaristica scopul nu scuza miloacele@informatia trebuie obtinuta prinmiloace legale si etice.

. /a cererea persoanelor interesate, miloacele de informare in masa

trebuie sa rectifice, prin miloace informative adecvate, automat si urgent,

furnizand toate informatiile si opiniile care s-au dovedit false sau eronate.

8?


36/145

/egislatia nationala trebuie sa prevada sanctiuni adecvate si, acolo unde este cazul,

despagubiri.

D. Pentru a armoniza aplicarea si e#ercitarea acestui drept in statele

membre ale "onsiliului &uropei, trebuie puse in aplicare 0ezolutia nr.;D=


37/145

obisnuite privind relatiile de serviciu. Acest statut poate prevedea crearea de

comitete de redactie.

;Siu!ii "e con#lic si c!,uri "e proecie speci!l!

88. n cadrul societatii apar uneori situatii tensionate si conflictuale ca efectal terorismului, discriminarii fata de minoritati, #enofobiei sau razboiului. n astfel

de situatii, miloacele de informare in masa, au obligatia morala de a apara valorile

democratice@ respectul pentru demnitatea umana, rezolvarea problemelor prin

miloace pasnice, in spiritul tolerantei@ prin urmare, au obligatia sa se opuna

violentei si incitarii la ura si confruntare, respingand orice discriminare bazata pe

criterii de cultura, se# sau religie.8=. Himeni nu trebuie sa ramana neutru fata de apararea valorilor

democratice. n acest scop, miloacele de informare in masa trebuie sa oace un rol

maor in prevenirea tensiunilor si sa incuraezeintegerea, toleranta si increderea

reciproca intre diferitele comunitati in regiunile aflate in conflict, astfel cum a

procedat secretarul general al "onsiliului &uropei, incuraand adoptarea de masuri

de incredere in fosta ugoslavie.

8?. /uand in considerare influenta deosebita a miloacelor de informare in

masa si in special, a televiziunii, asupra sensibilitatii copiilor si tinerilor, trebuie sa

se evite difuzarea de emisiuni, mesae sau imagini care e#alta violenta, e#ploatarea

se#ului sau depravarea, precum si folosirea deliberata a unui limba nepotrivit.

;Eic! si !uoconrolul in ,i!risic!.

8. Avans in vedere conditiile si principiile de baza enumerate mai sus,

miloacele de informare in masa trebuie sa se angaeze sa respecte in mod rigurosprincipiile etice care garanteaza libertatea e#presiei si dreptul fundamental al

cetatenilor de a primi informatii adevarate si opinii oneste.

8D. !upraveg$erea aplicarii acestor principii necesita crearea de organisme

sau mecanisme de autocontrol formate din editori, ziaristi, asociatii ale

8D


38/145

utilizatorilor miloacelor de informare in masa, specialisti din mediile universitare

si udecatoresti@acestia vor avea sarcina de a elabora rezolutii privind respectarea

perceptelor etice de catre ziaristi, rezolutii pe care miloacele de informare in masa

se vor angaa sa le publice. Aceste masuri vor auta cetateanul, care are dreptul lainformare, sa emita udecati critice asupra activitatii ziaristului si a credibilitatii

sale.

8G. %rganismele sau mecanismele de autocontrol, asociatiile de utilizatori ai

miloacelor de informare in masa si departamentele universitare de resort vor

publica anual rezultatele cercetarilor efectuate de posteriori in ceea ce priveste

corectitudinea informatiilor difuzate de miloace care va da cetatenilor masuravalorii etice a fiecarui miloc de informare in masa sau a fiecarei sectiuni a unui

miloc de informare, c$iar si a fiecarui ziarist. Masurile corective luate in

considerare vor contribui, in acelasi timp, la ridicarea nivelului la care este

practicata profesia de ziarist.

Re,olui! 1(181::*

(. Adunarea reaminteste activitatile sale in domeniul mass-media si in

special 0ezolutia sa nr.=G ;(IDN< privind miloacele de comunicare in masa si

drepturile omului, ca si 0ecomandarea sa nr. I8 ;(IG8< privind miloacele

culturale si de educare in vederea reducerii violente.

. "a urmare a criticilor suferite de mass-media in timpul razboiului din

Tolf, "omisia pentru cultura si educatie a organizat o audiere parlamentara privind

etica ziaristicii, pe data de iunie (IIN, la +elsinEi, in cursul careia au foste#primate o serie de ingriorari.

8. ncepand din anul (IDN, Adunarea Parlamentara, dar si alte instante ca

Parlamentul &uropean ;0ezolutia din ( septembrie (II privind concentrarea

miloacelor de comunicare in masa si pluralismul opiniilor


39/145

unor coduri deontologice ale ziaristicii. )otusi, prevederile dea e#istente in acest

domeniu nu au un ecou international indeauns de e#tins, eficacitatea lor practica

ramanand deci foarte limitata.

=. 0eprezentantii diferitelor state membre ale "onsiliului &uropeibeneficiaza din ce in ce mai mult de aceleasi surse de informare in cadrul unui

spatiu informativ european comun.

?. n consecinta, Adunarea recomanda "omitetului Ministrilor3

sa invite guvernele statelor membre sa veg$eze ca legile sa garanteze

organizarea miloacelor publice de informare, astfel incat sa asigure

neutralitatea informatiilor, pluralismul opiniilor si egalitatea se#elor, casi dreptul de raspuns al fiecarui cetatean care a facut obiectul unei

alegatii@

sa studieze, in colaborare cu organizatiile nonguvernamentale, ca de

e#emplu 'ederatia nternationala a 1iaristilor ;'..5.


40/145

5. Co"ul "eonolo%ic !l ri!risilor !"op! "e Clu/ul Ro$!n "e )res!

"lubul roman de presa, organizatie nonguvernamentala, cu personalitate

uridica infiintat in (IIG si reprezentand peste =N de case editoriale cuprinzand cele

mai importante institutii mass-media nationale a propus introducerea unui cod etical ziaristilor si instituirea unui "onsiliu de onoare care sa urmareasca respectarea

normelor deontologice.

*upa definirea profesiei de ziarist in persoana celui care are drept ocupatie

principala si retribuita.presa, posesoare a unei carti de presa recunoscuta de una din

organizatiile profesionale, respectiv reporter, redactor, fotoreporter, grafician de

presa, secretar de redactie, sef sectie, redactor sef sau adunct cu o vec$ime minimain presa de ( an, "odul deontologic al ziaristului enunta in cele (N articole ale sale

drepturile si obligatiile ziaristului, sintetizandu-le in buna masura pe cele cuprinse

in prevederile internationale mentionate.

"odul deontologic este insotit de o ane#a recomandare vizand neacordarea

dreptului la replicain aplicarea dispozitiilor art.(N al codului.

Articolul (

1iaristul are datoria primordiala de a relata adevarul, indiferent de

consecintele ce le-ar putea avea asupra sa, obligatie ce decurge din dreptul

constitutional al publicului de a fi corect informat.

Artcolul

1iaristul poate da publicitatii numai informatiile de a caror veridicitate este

sigur, dupa ce in prealabil le-a verificat, de regula, din cel putin surse credibile.Articolul 8

1iaristul nu are dreptul sa prezinte opiniile sale drept fapte. !tirea de presa

trebuie sa fie e#acta, obiectiva si sa nu contina pareri personale.

Articolul =

=N


41/145

1iaristul este obligat sa respecte viata privata a cetatenilor si nu se va folosi

de metode interzise de lege pentru a obtine informatii sau imagini despre acestea.

Atunci cand comportamentul privat al uno personalitati publice poate avea

urmari asupra societatii, principiul neintruziunii in viata privata ar putea fi eludat.Minorii si bolnavii aflati in situatii dificile si victimele unor infractiuni

beneficiaza de pastrarea confidentialitatii identitatii.

!e va mentiona rasa, nationalitatea, apartenenta la o anumita minoritate

;religioasa, ligvistica, se#uala< numai in cazurile in care informatia publica se

refera la un fapt strict legat de respectiva problema. 1iaristul va evita detalierea

unor vicii sau a unor elemente morbide legate de crime.Artcolul ?

1iaristul va da publicitatii puntele de vedere ale tuturor partilor implicate in

cazul unor pareri divergente. Hu se vor aduce acuzatii fara sa se ofere posibilitatea

celui invinuit sa-si e#prime punctul de vedere. !e va avea in vedere respectarea

principiului prezumtiei de nevinovatie, astfel incat nici un individ nu va fi catalogat

drept infractor pana cand o instanta uridica nu se va pronunta. !e va evita

publicarea comentariilor si luarilor de pozitie asupra unor cauze aflate pe rol in

ustitie. Acestea nu e#clude relatarile obiective asupra faptelor in evolutia lor.

1iaristul nu se substituie institutiilor si puterilor publice.

Articolul

1iaristul va pastra secretul profesional privind sursele informatiilor obtinute

confidential. &ste la latitudinea propriei sale constiinte sa respecte

confidentialitatea surselor, c$iar si in fata ustitiei. "onfidentialitatea surselor deinformatii este garantata de reglementarile internationale la care 0omania este

parte.

Articolul D

=(


42/145

1iaristul are responsabilitatea civica de a actiona pentru instaurarea ustitiei

si dreptatii sociale. n cazurile in care are stiinta de abuzuri sau de incalcari ale

legilor, potrivit clauzei de constiinta, ziaristul are dreptul de a refuza orice

ingerinta care sa-i influenteze decizia. 1iaristul are de asemenea dreptul de a refuzaorice te#t de prezentare falsa a datelor si faptelor. 1iaristul are dreptul de a fi

informat, la angaare, asupra politicii editoriale a institutiei mass-media.

Articolul G

n e#ercitarea profesiei si in relatiile pe care le intretine cu autoritatile

publice sau cu diverse societati comerciale, ziaristului ii sunt interzise intelegeri

care ar putea afecta impartialitatea sau independenta sa.Hu trebuie acceptate nici un fel de privilegii, tratamente speciale, cadouri

sau favoruri care pot compromite integritatea ziaristului.

Pentru a evita conflictele de interese, se recomanda ca ziaristul sa nu fie

membru al vreunui partid politic.

Articolul I

1iaristul care ditorsioneaza intentionat informatia, face acuzatii nefondate,

plagiaza, foloseste neutorizat folografii sau imagini tv si surse ori calomniaza

savarseste abateri profesionale de ma#ima gravitate.

Articolul (N

1iaristul si redactia au datoria de a face corectiile necesare in cazul in care ,

din vina lor, vor fi date publicitatii informatii ine#acte. n asemenea cazuri,

institutia respectiva de presa are obligatia de a publicadifuza , in termen de ? zile ,

pentru publicatiile cotidiene, agentiile de stiri, posturile de televiziune si radio, si inpro#ima aparitie, pentru publicatiile periodice, dreptul la replica al reclamantului,

ca forma esentiala de reparare a preudiciului adus acestuia.

n cazul in care o publicatie refuza publicarea dreptului la replica, partea

vatamata se poate adresa "onsiliului de %noare al "0P. n baza acestei sesizari,

=


43/145

"onsiliul de %noare se va adresa publicatiei, cotidianului, agentiei de stiri, postului

de radio si televiziune in cauza si va cere inperativ respectarea "odului

deontologic, in cazul in care replica este intemeiata.

gnorarea acestui demers va atrage dupa sine o delimitare publica a "0P depozitia publicatiei respective.

. E'olu


44/145

"onflictele civile din anii (IN au impus att guvernului ct i sectorului de

business un grad mai mare de responsabilitate i, astfel, relaiile publice s-au

ndreptat ctre forme mai desc$ise, mai etice i mai responsabile social.

*ezvoltarea managementului problemelor ;"$ase, (ID< i-a obligat pe oamenii debusiness la decizii etice i, n mod similar, relaiile publice ;5. &. Trunig U +unt,

(IG=< s-au mulat pe nevoia de acuratee a publicului. *ei cercetrile ;Civins,

(IGI@ Pratt U 0entner, (IGI< au artat c nainte te#tele de P0 acordau o foarte

mic pondere eticii, n ultima decad s-a constatat o cretere a interesului n acest

sens. 'r o pregtire care s le dea posibilitatea de a oferi consultan n probleme

etice, practicienii de relaii publice aflai la nceputul carierei i-ar putea limitalimita activitatea.

n ciuda eforturilor relaiilor publice moderne de a se ndrepta ctre

consilierea pe probleme de etic, totui acestea au o ,,istorie ptat:, dup unii

critici ;Parsons, NN=, p. ?


45/145

emple de asociaii de relaii publice importante care au adoptat coduri

etice3

Tlobal Alliance for Public 0elations and "ommunication Management,

nternational Public 0elations Association ;P0A< au adoptat "odul de laAtena,

&uropean Public 0elations "onfederation, a preluat "odul de la Atena i

i-a formulat propiul cod codul de la /isabona,

Public 0elations nstitute of Australia

Public 0elations !ociet7 of America

nternational Association of Cusiness "ommunicators "$artered nstitute of Public 0elations

Aceste coduri etice oferite ca e#emplu nu difer att de mult n funcie de ar

ci, mai degrab, n funcie de organizaia care le adopt3 unele dintre acestea se

a#eaz pe anumite sfaturi de natur profesional pentru practicienii de P0 ;precum

P0!A


46/145

aceste coduri sunt citite cel mult o dat, urmnd s s se fac abstracie total de

ele ulterior.

"ele mai multe coduri nu presupun metode de monitorizare sau de

penalizare a nclcrii lor, n afar de simpla e#cludere a unui membru dinasociaie, devenind astfel nefuncionale. Aceste probleme pe care codurile etice le

ridic nu sunt nici noi, nici limitate strict la domeniul relaiilor publice. Qnii

teoreticieni susin c dac practicienii de relaii publice se comport etic, atunci nu

este nevoie de msuri restrictive. Alii merg c$iar mai departe, afirmnd c este

suficient formularea unor principii etice, bunele intenii fiind un g$id de

comportament mai eficient dect codurile. Aceast dezbatere ne trimite laargumentul lui Platon, aa cum l citeaz Parsons ;NN=!pe principiiasumate de practicianul german de relaii publice, carereprezint un adevrat g$id al profesiei de specialist n 0elaiile publice din

Termania sunt3

=


47/145

(. Prin munca mea servesc interesului public. !unt contient de faptul c nu pot

s induc n eroare publicul sau s-i influentez n mod negativ

comportamentul. )rebuie s fiu sincer i cinstit.

. Prin munca mea servesc interesele celui care m-a angaat. !unt dedicatmuncii mele cu responsabilitate i urmresc interesul lui ca i cum ar fi

propriul meu interes.

8. Prin ceea ce fac sunt legat de o organizaie creia i sunt loial. "unosc i mi

nsuesc politica i cultura organizaional pe care o reprezint, att timp ct

acestea sunt n concordan cu demnitatea uman, cu respectarea drepturilor

fundamentale ale omului i cu legislaia n vigoare.=. *ac organizaia pentru care lucrez ncalc demnitatea uman i drepturile

fundamentale n comunicare, voi face tot ce mi st n putin pentru a

ndrepta greelile i a corecta comportamentul comunicaional.

?. n mod contient i intenionat voi fi sincer, transparent i clar cu urnalitii

i cu alte medii de comunicare cu publicul. Hu le voi oferi acestora nici un

fel de recompens material sau financiar.

. Roi respecta libertatea i independena interlocutorilor mei. n acest sens nu

voi apela la nici o form de constrngere sau coerciie asupra lor.

D. "red c relaiile publice reprezint o modalitate de a genera ncredere

public, de a armoniza diferite interese i de a corecta anumite

comportamente. Astfel, nu voi face nimic pentru a duna credibilitii i

reputaiei profesiei mele

Asociaia 0omn a Profesionitilor n 0elaii Publice ;A00P< este oorganizaie non-profit, care funcioneaz din iunie (II?. *in momentul constituirii

i pn n prezent, A00P a reprezentat principalul for de dezbatere a problemelor

specifice profesiei de specialist n 0elatii Publice n 0omania.

=D


48/145

Asociaia are ca principale obiective3 promovarea principiilor deontologice

prevzute n "odul de la Atena, "odul de la /isabona, elaborarea unor standarde

profesionale pentru desfurarea activitii de relaii publice n 0omnia i s

asigure ncredereadiferitelor segmente de publicn activitatea de relaii publice i nspecialitii care adesfoar.

?. Co"ul inern!


49/145

. Pentru a respecta i a menine demnitatea umana, precum i pentru a

recunoate dreptul fiecrui individ de a face propriile udeci@

D. Pentru a asigura condiii morale, psi$ologice i intelectuale pentru dialog

ntr-un sens real, precum i pentru a recunoate dreptul parilor implicate de a-iprezenta cazul i a-i e#prima punctele de vedere@

G. Pentru a aciona, n toate cazurile, n aa fel nct s ia n calcul interesele

parilor implicate3 att interesele organizaiei pe care o servesc, ct i interesele

publicului int@

I. Pentru a realiza aciunile i angaamentele folosind cuvintele astfel ncat

s se evite orice nentelegere i s se manifeste loialitate i integritate n toatecazurile, astfel nct s se pstreze ncrederea clienilor sau angaailor, actuali sau

din trecut, precum i a tuturor audienelor int care sunt afectate de aciunile sale.

Membrii Asociatiei nternationale de 0elatii Publice HQ vor3

(N. !ubordona adevarul altor cerine@

((. )ransmite informaii care nu sunt bazate pe fapte stabilite i verificabile@

(. /ua parte n orice ntreprindere sau aciune care nu este etic sau onest

sau care poate aduce atingere demnitaii i integritii umane@

(8. 'olosi orice metode sau te$nici 9de manipulare: concepute pentru a crea

motivaii subcontiente pe care individul nu le poate controla prin propria sa liber

voina, astfel ncat nu poate fi fcut rspunzator de aciunile ntreprinse pe baza lor.

Acest "od a fost adoptat de Asociatia Internationala de Relatii Publice

&IPRA' la Adunarea (enerala din mai )*+

=I


50/145

ANALI3A DE E2ENIMENT. FA)TUL DE )RES I ACTUALITATEA

'enomenul att de comple# i contradictoriu al comunicrii de mas acunoscut numeroase tipuri de definire i numeroase perspective de clasificare.

Astfel, dup unii autorii, comunicarea de mas este orientat ctre audiene largi,

eterogene, care nu suntcunoscute de ctre comunicator. Mesaele sunt transmise n

mod public i sunt calculateastfel nct s aung repede la public, uneori c$iar n

mod simultan cu emiterea lor .*up ali autori, comunicarea de mas este practica

i produsul care ofer divertisment i informaii unei audiene formate din persoane

necunoscute. Aceste coninuturi, transmise pe suporturi tiprite, sonore i audio-

vizuale, au statutul unor mrfuri, care sunt produsen mod industrial, cu autorul

unor te$nologii comple#e, sunt regularizate de stat i sunt finanate de firmele

particulare, fiind consumate n mod personal, privat, de ctre publicullor.n

limbaul de specialitate, foarte adesea, aceast noiune este considerat sinonim cu

aceea de mass-media. Acest termen s-a format pe teren anglo-sa#on, prinsinteza

dintre un cuvnt englez mass care trimite la 9masa: de consumatori ai

acestor forme culturale i cuvntul latin, media, n forma sa de plural, care se

referea la suportul pe care sunt fi#ate mesaele respective.n dezbaterea

problemelor privind efectele mass-media se impun, de la nceput,cteva precizri,

unele conceptuale, altele legate de perspectivele de abordare."ercetrile asupra

efectelor au oscilat ntre dou opiuni privind importana i puterea dea influena a

media, capacitatea lor de a produce anumite efecte. Astfel, aprecierile s-auarticulatfie sub ideea efectelor atotputernice ale media, fie sub ideea 9efectelor minore:

;limitate


51/145

modificareaimaginii asupra receptorului3 de la un receptor pasiv, supus unei

influene directe amesaelor la un utilizator activ i selectiv al mediilor i

coninuturilor.!-au nregistrat, de asemenea alternane ntre diferitele tipuri de

cercetri3 cele e#perimentale au fost consacrate mai ales evalurii efectelor directe,puternice i imediate, suferite de anumite categorii de receptori ;mai ales cei

pasivi


52/145

ziar etc. "andidaii politici i partidele sunt constant preocupate s gseasc modul

ncare pot comunica cu electoratul, astfel nct s ctige voturi. Ageniile de

publicitate conduc o mare afacere n ceea ce privete cunoaterea obiceiurilor,

dorinelor i nevoilor, ncercnd s creeze reclame care s aduc vnzri ct maimari. *in aceast cauz, analiza modului n care media influeneaz societatea ;n

c$ip voit, n urma unei strategii dinainte pus la cale sau n c$ip ntmpltor< a

constituit una din preocuprile maore ale cercettorilor mass-media. Programele

de radio i televiziune de tip talE-s$o6 sunt create din conversaii separate ntre

comentatori i invitai n cadrul crora fiecare poate interveni oricnd, moderatorul

avnd sarcina de a stimula i ec$ilibra discuia pentru ca aceasta s nu setransforme n polemic. n fond, rolul mass-media este acela de a oferi informaii

care s capteze interesul publicului, s provoace reacii i s acopere timpul alocat

prin utilizareade resurse minime. 0adiolul i televiziunea au contribuit la

stimularea i dezvoltarea plcerii comunicrii, constituindu-se n instrumente de

socializare la nivelul comunitilor mici. *in aceast perspectiv se pune problema

dac mass-media oac un rol benefic saunu prin funcia social pe care o deine.

"ert este c mass-media a prezentat i semnalat n mod constant sc$imbrile

semnificative care au aprut n societate contribuind la contientizarea acestora la

nivel societal. !olicitnd publicului s participe activ la activitile organizate de

media, se ncearc diminuarea diferenelor dintre domeniul public i cel particular.

ntruziunea n viaa privat a aprut odat cu apariia presei scrise cnd

evenimentele care se petrec n mod curent n viaa cotidian au fost tranferate

personalitilor care au aprut n ziare sau reviste. Puterea pe care mass-media odeine const n faptul c ea controleaz anumitresurse de informaii de care

indivizii au nevoie pentru a-i satisface scopurile. 0elaia de dependen nu are un

sens unidirecional deoarece i mass-media depinde de anumiteresurse care sunt

controlate de sistemul politic de e#emplu. Printre scopurile sistemului media

?


53/145

amintim acumularea de profit, obinerea legitimitii sau crearea unui

conte#tfavorabil cu privire la acordarea unor liberti. n acest sens, sistemul politic

controleaz legislaia i politicile comerciale care afecteaz posibilitile de a

obine profit. *e e#emplu, ast zi se pune problema dac libertatea de e#primare apresei constituie sau nu o ameninare la adresa siguranei naionale.

2tirile i actualitatea3 o perspectiv inter-subiectiv. 2tirile sunt poziionate

alturi de cele mai diverse forme de cunoatere dela istorie, tiin, brf, zvon,

propagand, divertisment, sim comun. 2tirile se focalizeaz pe evenimente izolate

i nu caut s stabileasc legturi ntre acestea. 0eporterul i propune doar s

nregistreze evenimentul, este interesat de trecut i deviitor doar n msura n careacestea contribuie la o mai bun cunoatere a prezentului. 2tirile se ocup doar de

prezent i i pastreaz caracterul de tire doar pn n momentul n care aung la

publicul interesat. *in momentul publicrii lor, acestea devin efemere, iar odat

neleas semnificaia acestira ele devin istorie. 0olul tirilor este pe lng cel de a

informa, acela de a orienta publicul, de a-i atrage atenia cu ceea ce se ntmpl.

ist o atracie pentru tot ceea ce reprezint neobinuitul, neatepatul,

senzaionalul, iar acest fapt determin o intersectare a tirilor cu brfa, taifasul i

zvonul. 2tirile nu circul pur i simplu, ele trebuie publicate, fapt ce i confer

autoritate, credibilitate i autenticitate, ele fiind supuse unui e#amen critic din

partea publicului. *e e#emplu, n cazul unor evenimente ieite din comun, cnd ne

confruntm cu o adevrat dezlnuire mediatic, cum ar fi, moartea prinesei

*iana, scandalul /e6insE7, moartea predeintelui Poloniei, rzboiele i revoluiile

n direct este foarte greu s difereniem ntre tiri, zvonuri, senzaional, diversiune,brf i scandal. )oate acestea conin un smbure de tire. Apariia i amploarea pe

care au luat-o realit7-s$o6-urile, mai apropiate de vec$ea brf i talE-s$o6-urile,

considerate de unii analiti simple taclale ntre e#peri i urnaliti creeaz o i mai

mare confuzie n rndul receptorilor.

?8


54/145

RE2ISTA )RESEI I DOSARUL TEMATIC DE )RES

?=


55/145

1. Caracteristici generale

*osarul de presa este o 9unealta indispensabila de comunicare cu mass-media: ;P$. Cac$man, (II=, p. (N?


56/145

;economic, social, politic, interes uman< si poate fi abordata din mai multe

ung$iuri, cu att are sanse mai mari sa devina tema unui dosar de presa. Hu trebuie

uitat nsa factorul 9timp:, care, de multe ori, obliga organizatia sa aleaga solutia

comunicatului ;evenimentul trebuie e#ploatat ct mai repede< n detrimentuldosarului, a carui elaborare solicita mai mult efort si timp.

n general, dosarul de presa se impune atunci cnd un comunicat nu este

suficient pentru a prezenta informatia n ntreaga ei amploare. &l poate fi

considerat 9un demers intermediar ntre comunicat si conferinta de presa, care

sintetizeaza elementele componente ale unui eveniment si pune n valoare anumite

aspecte ale informatiei: ;P$. Cac$mann, (II=, p. (N?


57/145

d< permite intrarea informatiilor n banca de date a urnalistilor, fapt care

mareste durata de viata a informatiilor respective si asigura utilizarea acestora pe o

perioada lunga de timp.

(. Tipologia dosarelor de presa

n numeroase situatii, pentru a se facilita transmiterea informatiilor si pentru a

se oferi o imagine completa asupra istoriei si vietii organizatiei, este necesara

difuzarea unui dosar de presa. Rarietatea situatiilor si a continuturilor a condus la

aparitia mai multor tipuri de dosare de presa. *upa 5.P. 0osart ;(II, p. D(-D


58/145

c< dosarul de presa-eveniment3 este constituit special cu ocazia unei actiuni

create de organizatie. &l prezinta un anumit eveniment semnificativ si mesaul

organizatiei n legatura cu acest eveniment.

Aceasta clasificare nu este nici e#clusiva si nici limitativa3 n functie dediversele conte#te ale comunicarii cu presa, specialistii n relatii publice pot

ntocmi dosare de presa si pentru alte ocazii, n forme si cu continuturi mai ample

;sau mai concentrate< dect cele propuse de autorul citat. mportanta este dozarea

informatiei - prea putina informatie nu ustifica crearea unui asemenea document si

le da urnalistilor senzatia ca se ncearca o campanie de promotiune, si nu una de

informare@ prea multe materiale ngreuneaza accesul la ideile ori la dateleimportante si irita urnalistii, obligati sa se lanseze ntr-o adevarata investigatie

pentru descoperirea faptelor esentiale.

*.Continutul dosarului de presa

*osarul de presa nu trebuie sa fie nici un 9g$iveci: format dintr-o serie de

te#te disparate, nici un material publicitar@ el nu trebuie sa plictiseasca prin

acumularea de informatii fara legatura si relevanta sau prin avalansa de elogii la

adresa organizatiei. *osarul de presa este un material redactat e#clusiv pentru

ziaristi, cu scopul de a le pune la dispozitie o banca de date@ de aceea, el trebuie sa

fie usor de utilizat, clar, coerent, atragator ;prin cantitatea si calitatea informatiilor

actualitatea si presa - curs

Documents