ACTUALITATE8

Duminică, 3 martie 2013, FundaţiaADEPT Transilvania a organizat la Sighi-şoara, în sala de conferinţe a Hotelului Cava-ler, Întâlnirea Anuală a Fermierilor şi MicilorProducători din Situl Natura 2000 Sighi-şoara - Târnava Mare. Acestă întâlnirea a de-venit o tradiţie, iar în acest an au participatpeste 250 de fermieri şi producători mici dinzonă.

Programul a început cu prezentarea Pre-miului European de Top pentru activități deconsultanță fermieră, în competiţia la nivelEuropean „Best CAP communicationaward”, organizată de Direcţia Generală pen-tru Agricultură a Comisiei Europene, undeFundaţia ADEPT Transilvania, din Româ-nia, a câştigat Premiul I (întâi) la categoria„Comunicarea către beneficiari” cu proiectul„Reţele informaţionale pentru fermieriiTransilvăneni”.

Apoi Florentina Călugăr a vorbit despredezvoltarea proiectelor Grupului de AcţiuneLocală Dealurile Târnavelor cu sediul laSaschiz, unde ,,pe baza Planului de Dez-voltare Locală şi a Strategiei de dezvoltare sevor fundamenta şi justifica cererile de fi-nanţare depuse de potenţialii beneficiari dinteritoriu pentru atragerea de resurse finan-ciare nerambursabile. Practic, Strategia cu-prinde propuneri de proiecte concrete, undemers esenţial ce permite trecerea de lastrategia de dezvoltare şi de la priorităţile sta-bilite la proiecte concrete, acţiunile urmânda fi strâns legate de teritoriu. Spre exemplu:acţiuni cu caracter inovativ pentru zona Dea-lurile Târnavelor, precum produse noi, pieţenoi, modernizarea formelor tradiţionale prinaplicarea de noi tehnologii, inclusiv a celorce ţin de tehnologia informaţiei şi comuni-caţiilor, branding local etc.” (www.gal_dealuriletarnavei.ro).

Discuţiile au continuat cu noutăţile de-spre Politica Agrară Comună 2014 – 2020,protejarea ecosistemelor pastorale din Tran-

silvania prin determinarea zonelor de mi-crorezervaţie Apold – Saschiz – Viscri.

În prezentarea proiectului STIPA echipaa vorbit despre ,,Planul de Acţiune pentruConservare, destinat protejării şi restaurăriihabitatelor importante de pajişti uscate dinzona Târnava Mare”. Au fost inventariatehabitatele de pajişti uscate, studii de terendesfăşurate şi al consultări cu autorităţile lo-cale şi comunităţile de fermieri locali din în-treaga zonă de desfăşurare a proiectuluiSTIPA: Bunești, Saschiz, Vânători, Albești,Apold, Daneş, Laslea, Biertan pe parcursul2011-2012. ,,Situl Natura 2000 Sighișoara-Târnava Mare (sit desemnat Natura 2000prin Directiva Habitate a UE) este caracteri-zat de două habitate prioritare de pajiști us-cate, protejate în Europa. Agricultorii obținvenituri suficiente pentru a le gestiona în

mod tradițional. Suprapășunatul amenințădiversitatea floristică a pajiștilor și cauzeazăpierderea speciilor, iar abandonarea lu-crărilor pe pășuni permite apariția și răs-pândirea mărăcinilor, a biomasei și amaterialului ierbos mort.”

În ambele cazuri, deteriorarea stării eco-logice a habitatelor din pășunile comunalesau private duce la pierderea florei și fauneiasociate acestora, inclusiv a speciilor depăsări și fluturi. Efectele acestor pierderi suntevidente dar sunt ușor reversibile prin rea-

doptarea gospodăritului tradițional.”Doamna Carmen Sandu a prezentat

,,Specii invazive în situl Natura 2000 Sighi-şoara-Târnava Mare", iar doamna MariaMihul a prezentat stadiul de progres în ca-drul aceluiași proiect „Pentru Natură și co-munități locale, bazele unui managementintegrat Natura 2000, în zona Hîrtibaciu-Târnava Mare-Olt” (www.natura2000tran-silvania.ro).

Proiectul de înfiinţare a unei noi Confe-deraţii a Asociaţiilor Tărăneşti din Româniaa fost prezentat de domnul Bogdan Buzescu.(vezi www.catara.ro)

Din partea Ministerului Agriculturii aparticipat dl. Andrei Bălan, care a prezentatcâteva aspecte ale noii Politici Agrare Co-mune și a vorbit despre intenţia de a orga-niza în luna aprilie a.c., un târg de produse

tradiţionale într-un spaţiu amenajat la Bu-cureşti, chiar în curtea ministerului, şi undeparticiparea se va face prin rotaţie gratuit,mici producători fiind sfătuiţi să fie îmbră-caţi în costum naţional.

Fundația ADEPT Transilvania a prezen-tat un alt proiect pe care-l implementează şianume că anul acesta se va organiza laSaschiz Festivalul Florilor, în perioada 31mai – 2 iunie, în cadrul căruia va avea loc unconcurs de materiale, cusături şi ţesături(Kilt) – un covor din petece cu motive po-pulare din partea fiecărui sat.

În proiectul Discover Târnava Mare2013 în colaborare cu Asociaţia Orange Ro-mania s-a discutat despre o aplicaţie de pro-movare pe telefon a hărţilor, pensiunilor şi aactivităţilor din zonă. Dar şi despre trasee debiciclete prin pădure pe o distanţă de 100 dekm, 8 km fiind deja realizaţi între localităţileCriţ şi Meşendorf. (vezi www.discovertar-navamare.org)

Fermierii şi micii producători au pututadresa întrebări tuturor reprezentanţilor or-ganizaţiilor prezente în cadrul evenimentu-lui, temele fiind variate şi foarte interesante.

La finalul întâlnirii s-a organizat otombolă prin care toţi participanţii au pututcâştiga numeroase obiecte utile în gos-podărie, de la truse de îmbrăcăminte pentrulucrul în grădină, pelerine, la materiale deconstrucţii, vouchere pentru achizitionareade unelte sau maşini agricole, materiale pen-tru însămânţarea artificială a bovinelor,aparat de muls pentru bovine, bidoane şi u-nelte din inox pentru prelucrarea laptelui,trei telefoane mobile, ş.a., premiul cel mareconstând într-o excursie documentară înPolonia la Varșovia, pentru 2 persoane.

Susţinătorii şi sponsorii acestei întâlnirideosebite au fost: Fundaţia ADEPT, Fun-daţia Orange România, Lafarge România,S.C. Hochland S.R.L., S.C. Irum S.A.,Agenţia de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală şiPescuit, W.W.F. România, GAL DealurileTârnavelor, Eco Prod, Asociaţia Agromro,Asociaţia Calva Şeica Mare şi mici producă-tori din zonă.

Lucia Bichiş

Întâlnirea Anuală a Fermierilorşi Micilor Producătoridin Situl Natura 2000

Sighişoara - Târnava Mare

Am avut fericita ocazie de a lua legăturacu ziaristul Virgil Lazăr din Cluj-Napoca,originar după ambii părinţi, din Daneş.”Mama, Ana, din familia lui Dâlbea, tatăl,Ieronim, din familia Lazăr, situată în capătulsatului, din direcţia Mediaş”.

Virgil Lazăr a scris pentru „Românialiberă" mai bine de jumătate de veac. A trăitdin plin perioada comunismului, perioadăîn care libertatea presei era oarecum în-grădită. Ajuns la venerabila vârstă de 82 deani, ziaristul a rămas colaborator al acestuicotidian, contribuind şi azi cu texte la di-verse rubrici precum ,,Transilvania mea”sau ,,Aldine”. În toţi cei 5o de ani de activi-tate a fost un apreciat jurnalist, ceea ce i-adetreminat pe şefii lui să-l trimită în URSS,China, Coreea de Nord, Georgia și Egipt.În Egipt a stat o lună, având în vedere răz-boiul acestuia cu Israelul, aci luând-i şi uninterviu preşedintelui ţării, Anwar El Sadat.Jurnalistul Claudiu Pădurean spunea urmă-toarele: ”Virgil Lazăr i-a cunoscut personalpe Gheorghe Gheorghiu-Dej, Nicolae Cea-ușescu și pe toți președinții de după 1989.

Însă dintre toți șefii de stat români pe carei-a cunoscut, cel mai tare îi place de Regele

Mihai, pentru că a avut în public atitudineacea mai rezervată și mai elegantă”. A colabo-rat cu personalităţi ca Doina Cornea, Adri-an Marino, Octavian Paler etc. Chiar în

satul natal, Laslea, l-a cunoscut și a stat devorbă cu prinţul Charles.

Putem spune faptul că jurnalistul VirgilLazăr şi-a pus într-un fel amprenta asupraistoriei presei româneşti. Clujenii i-au acor-dat în anul 2011, în cadrul unei mari mani-

fiestări de la Opera Romănă din Cluj-Napoca, titlul şi placheta onorifică de ,,Se-nior al cetăţii” iar ,,confraţii” l-au declaratdecanul de vârstă al ziariştilor clujeni. Esteautorul mai multor cărţi precum ,,Radi-ografia unui timp apus”, ,,Florian Medrea-un aprător al Marii Uniri”, ”MonografiaComunei Laslea” (2003), scrisă pe vremeacând fratele său, Iulian (azi sighişoarean),era primar al acestei comune. A publicat re-portaje aproape în toate revistele culturaledin ţară: ,,Scrisul bănăţean”(Timişoara),,,Famlia” (Oradea), ,,Steaua” (Cluj-Napo-ca) etc., având rubrici proprii și în uneleziare locale.

Începând cu numărul viitor al ziaruluinostru, jurnalistul Virgil Lazăr va avea orubrică proprie, sub genericul ,,Tableta luiVirgil”. Poate ne va ,,depăna” amintiri des-pre anii petrecuţi în Daneș, la bunici, sau laşcoala de aici, unde a urmat clasa V-a,Laslea rămânâd fără dascăl din cauza răz-boiului care l-a mobilizat şi pe tatăl său, sin-gurul învăţător din sat.

Ștefan Costea

,,Tableta lui Virgil”

stefan 11:Layout 2 09/04/2013 4:37 PM Page 8