Tema 2. Activele Întreprinderii.

2.1. Noțiuni generale privind activele întreprinderii.

Activele sunt o resursă controlată de întreprindere, de la care se asteaptă să genereze beneficii economice

viitoare pentru companie.

La rîndul lor activele întrepriderii sunt repartizate în douău grupe:

I grupă: Activele Curente < 12 luni

1. Materialele (211) (procurate p/u consum personal al #; sau p/u produere);

2. Animale la creștere și îngrășat (212);

3. O.m.v.s.d. [М.Б.П] (213) (cerințe: I. < 12 luni > 6 000 lei, PC; Anelope; stampilă; telefon. II. > 12 luni <

6 000 lei, panou publicitar);

4. Producția în curs de execuție: „nu e terminat procesul de productie”;

5. Produse (216) „Produs final, cu destinație de vînzare sau consum intern”;

6. Mărufri(217) „Sunt acele produse care au fost procurate și iar forma lor inițială nu a fost modificata, și

sunt destinate strict vănzării”;

7. Creanțe pe termen scurt (221);

8. Creanțe TS privind veniturile calculate (228) „din arendă/ din împrumuturi/ din dobîndă”

9. Alte creanțe TS „în cazurile de accidente, (cînd se încasează despăgubirea Dt 229 Ct 612 alte venit

operaționale)”

10. Mijloacele Bănești (241/242/243/244)

II grupă: Activele pe Termen Lung > 12 luni

1. Active Nemateriale TL „Care nu îmbracă o formă fizică (drepuri, prețul companiei, cheltuielile de

înreg.)”;

2. Active Materiale TL „formă fizică, dvu > 12 luni, costă > 6 000 lei, participă la procesul de producer/

prest. Serv. /chirie”;

3. AM în curs de execuție(121) „construcția clădirilor; punerea în funcție a utilajului; montarea; instalarea.

În Dt – se reflect cheltuielile accumulate pîă la punerea în funcțiune, crearea MF. În Ct – se reflect valoarea

de intrare a MF puse în funcțiune.”;

4. Terenuri (123) „Reflectă valoarea terenurilor din cadrul #, cu construcții/facră constructți, cu

zăcăminte/fără. În Dt – valoarea de intrare. În Ct – valoarea de ieșire. Dfu - Nelimitată”

5. Active Financiare

a) Părți nelegate (131) „investiții în alte #. Cota de investiție în capitalul statutar pînă la 20 %. În Dt - totate

investițiile efectuate. În Ct vînzarea investițiilor.”;

b) Părți legate (132) „# fiice sau associate. Cota de investiție în capitalul statutar peste 20 %.”

2.1. Contabilitatea Active Nemateriale, Componența și Clasificarea acestora.

Activele nemateriale reprezintă active nebăneşti (şi unele drepturi ) care nu au formă materială, dar sunt

folosite pentru o perioadă mai mare de un an în producere, sau alte tipuri de ativități, precum și în scopuri

administrative, sau destinate pentru a fi predate în folosință(închiriate) pers. juridice/fizice etc. „Totalitatea de

drepturi juridice în urma folosirii cărora întreprinderea obține anumite avantaje economice(profit)”.

Activele nemateriale cuprind cele mai diverse elemente ale patrimoniului:

● Cheltuieli de constituire (de organizare);

● Preţul întreprinderii (goodwill) sau fondul comercial;

● Drepturile ce rezultă din brevete sau certificate și alte tipuri de protecție1;

1 Titlul de protecție reprezintă brevetul, certificatul sa alt document eliberat întreprinderii de Agenția de Stat pentu

Protecția Proprietății Industriale a RM.

● Know-how-urile;

● Derpturile ce rezultă din contractele de liţentă;

● Derpturile ce rezultă din licențele de activitate;

● Copyright;

● Francizele;

● Derepturile ce rezultă din utilizarea activelor materiale pe termen lung;

● Alte active nemateriale.

Cheltuielile de constituire sunt cheltuielile ocazionate de constituirea întreprinderii pînă la momentul cînd

aceasta este în stare să activeze: cheltuielile de pregătire a documentelor de înregistrare, confecţionarea

ştampilelor, taxele de stat plătite la înregistrare, plata serviciilor de consultanţă, acţiunile de reclamă etc.

Fodul comercial reprezintă suma dintre „valoarea întreprinderii ce se cumpără” și „valoare activelor acesteia

la preţul de piaţă” în cazul cînd acestea ar fi procurate separat.

Brevetele reprezintă drepturile exclusive pentru fabricarea unui tip de produse, utilizarea sau comercializarea

unui produs specific garantate de stat pentru o anumită perioadă.

Emblemele comerciale simboluri (denumiri) înregistrate, protejate de stat, cu drept exclusiv de utilizare a lor

pentru identificarea mărfurilor, serviciilor unor persoane juridice şi fizice de mărfurile şi serviciile identice

ale altor persoane juridice şi fizice.

Know-how-urile sunt cunoştinţele tehnico-ştiinţifice, tehnologice, comerciale, financiare etc. care constituie

secret şi aduc avantaj economic (profit).

Licenţele sunt drepturi pentru practicarea unui anumit gen de activitate. Fără licenţa respectivă indiferent de

genul de activitate unitatea economică nu poate activa.

Copyright reprezintă drepturile de autor garantate de stat pentru publicarea, editarea, realizarea operelor

literare, muzicale, video etc.

Francizele sunt nişte drepturi acordate de o întreprindere altei persoane fizice sau juridice pentru utilizarea

unei anumite formule de produs sau de producere contra unui comision.

Programele informatice sunt un set se documente tehnice şi de exploatare şi un complex de programe pentru

sistemul de prelucrare a informaţiei.

Derepturile ce rezultă din utilizarea activelor materiale pe termen lung sunt drepturile de utilizare a

terenurilor, mijloacelor fixe, resurselor naturale investite de fondator sub forma de aport în capitalul statutar

al unei întreprinderi.

Activele nemateriale se clasifică în active protejate și neprotejate de stat. Cele protejate de stat sunt:

drepturile de utilizare a brevetelor, mărcilor, desenele şi modelele industriale, drepturile de autor, programele

informatice. Această grupă cuprinde obiectele proprietății intelectuale create de unitatea economică titular de

drepturi exclusive asupra acestor proprietăți. Nu sunt protejate de stat cheltuielile de constituire, goodwill-ul,

licenţele, francizele, elementele de know-how, drepturile de utilizare a activelor materiale pe termen lung,

drepturi de utilizare a obiectelor proprietății intelectuale la licențiat primite în baza contractului de licență.

Momentul de recunoaştere pentru activele nemateriale îl constituie:

● Cumpărate ce nu necesită cheltuieli de pregătire-la data procurării.

● Procurate ce necesită cheltuieli de pregătire spre utilizare-după finisarea lucrărilor de pregătire.

● Create de întreprindere-după obţinerea titlului de protecţie.

În toate cazurile momentul de recunoaştere a activului nematerial este necesar de perfectat printr-un proces

verbal de recepţie spre utilizare a activului nematerial. În baza acestui document activul nematerial respectiv

poate fi contabilizat la intrări.

Pentru contabilizarea activelor nemateriale este destinat contul de activ 111 “ Active nemateriale”, este

destinat generalizării informației privind existența și mișcarea activelor nemateriale, aflate în patrimoniul

întreprinderii și arendate pe termen lung. Componența și regulile de evaluare a acestora sînt reglementate de

prevederile S.N.C. 13 „Contabilitatea activelor nemateriale”. În Debitul acestui cont se reflectă valoarea de

intrare sau valoarea de reevaluare a activelor nemateriale procurate de la terți și create de întreprindere, în

credit – valoarea de bilanț a activelor nemateriale ieșite și casarea amortizării calculate la ieșirea acestora.

Soldul acestui cont este debitor și reprezintă valoarea activelor nemateriale la finele perioadei de gestiune.

În cadrul acestui cont pot fi dechise următoarele subconturi:

111.1 "Cheltuieli de constituire", 111.2 "Fondul comercial(goodwill)", 1113 "Brevete", 111.4 "Embleme

comerciale",111.5 "Licenţe", 111.6 "Programe informatice", 111.7 "Alte active nemateriale (drepturile de

autor, elementele know-hauw-urilor, drepturile de utilizare a terenurilor, mijloacelor fixe, resurselor naturale

etc.", 1118 "Active nemateriale arendate pe termen lung".

Contul 111 "Active nemateriale" se debitează prin creditul urmatoarele conturi:

Conținutul Operațiunii Debitul Conturilor

1.Înregistrarea activelor nemateriale:

a) create de întreprindere

b) procurate de la personae juridice și fizice:

- achitarea nemijlocită a facturilor:

- cu reflectarea datoriei aferente

- facturilor primite

c) prin schimb

d) în contul aporturilor fondatorilor în capitalul

statutar

e) cu titlu gratuit

f) primite în arendă pe termen lung

2.Reflectarea sumelor ecartului de reevaluare a

activelor nemateriale

112 "Active nemateriale în curs de expediţie"

241 "Casa”

242 "Conturi curente în valută naţională"

243 "Conturi curente în valută străină" 244 "Conturi speciale la bănci"

426 "Alte datorii pe termen lung calculate"

521 "Datorii pe termen scurt privind facturile

comerciale"

522 "Datorii pe termen scurt faţă de părţile

legate"

539 "Alte datorii pe termen scurt"

134 "Creanţe pe termen lung"

229 "Alte creanţe pe termen scurt"

313 "Capital nevărsat"

622 "Venituri din activitatea financiară"

421 "Datorii de arendă pe termen lung"

341 "Diferenţe din reevaluarea activelor pe

termen lung"

Contul 111 "Active nemateriale" se creditează prin debitul următoarelor conturi:

Conținutul Operațiunii Creditul Conturilor

Casarea valorii de bilanț a activelor nemateriale

ieșite(la expirarea duratei de exploatare utilă,

vînzarea, transmiterea în arenda finanțată sau cu

titlu gratuit)

Casarea amortizării calculate a activelor

nemateriale ieșite.

Reflectarea reducerii valorii activelor

nemateriale în cazulr reevaluării acestora

721 „Cheltuieli ale activității de investiții”

113 „Amortizarea activelor neamteriale”

341 „Diferențe din reevaluarea activelor pe

termen lung”

2.2. Contabilitatea Amortizării Activelor Nemateriale

Pentru unele active nemateriale există o anumită perioadă limită sub aspect juridic. De exemplu dacă

termenul stabilit în contractul de licenţă e stabilit de 5 ani atunci licenţietul nu poate folosi activul 7 sau 8 ani.

Se ia în considerare și termenul de acțiune a titlului de protecție. De exemplu pentru brevetele au termenul de

folosire maxim 20 ani data prezentării cererii de înregistrare, întreprinderea nu poate stabili în acest caz

durata de exploatare mai mare de 20 de ani. drepturile de autor îi aparţin acestuia pentru toată viaţa,

cheltuielile de organizare este recomandat 1-5 ani, goowill-ul nu trebuie să depăşească 40 ani. Termenul de

exploatare stabilit este perfectat printr-un proces verbal care este întrodus în politica de contabilitate a

întreprinderii.

Întreprnderile calculează amortizarea activelor nemateriale primite spre utilizare. Nu se calculează

amortizarea pentru activele nemateriale în curs de execuție și cele neamortizabile. Calcularea amortizării

începe din luna ulterioară lunii primirii spre utilizare şi se suspendă în luna ulterioară ieşirii activului din

patrimoniu întreprinderii.

Amortizarea activelor nemateriale se calculează prin metoda Liniară (uniformă)-conform acestei metode

amortizarea va fi repartizată uniform pe toată durata de folosire a bunului.

Pentru calcularea amortizarii activelor nemateriale este destinat contul de pasiv 113 „Amortizarea

activelor nemateriale”, este destinat generalizării informației privind amortizarea activelor nemateriale, aflate

în patrimoniul întreprinderii, precum și a celor arendate pe termen lung. Este un cont de pasiv, în creditul

acestui cont se reflectă calcularea amortizării activelor nemateriale pe parcursul duratei de funcționare utilă a

acestora, iar în debit – casarea amortizării acumulate aferentă activelor nemateriale ieșite, soldul acestui cont

este debitor și reprezintă suma amortizării acumulate privind activele nemateriale la finele perioadei de

gestiune.

În cadrul acestui cont pot fi deschise următoarele sobconturi: 113.1 "Amortizarea cheltuielilor de constituire",

113.2 "Amortizarea fondului comercial(goodwill-ului)", 113.3 "Amortizarea brevetelor", 113.4 "Amortizarea

emblemelor comerciale", 113.5 "Amortizarea licenţelor", 113.6 "Amortizarea programelor informatice",

113.7 "Amortizarea altor active nemateriale", 113.8 "Amortizarea activelor nemateriale arendate pe termen

lung".

Contul 113 "Amortizarea activelor nemateriale" se creditează prin debitul urmatoarele

conturi:

Conținutul operațiunilor economice Debitul Conturilor

Calcularea amortizării activelor

nemateriale în funcţie de destinaţia

utilizării acestora

Modificarea interioară a amortizării (în

cadrul contului) la trecerea activelor

nemateriale arendate pe termen lung în

component activelor proprii

121 "Active nemateriale în curs de execuţie"

712 "Cheltuieli comerciale"

713 "Cheltuieli generale şi administrative"

811 “Activitate de bază”

813” Consumuri indirecte de producţie”

113 „Amortizarea activelor nemateriale”

Contul 113 "Amortizarea activelor nemateriale" se debitează prin urmatoarele conturi:

Conținutul operațiunilor economice Debitul Conturilor

Casarea amortizării accumulate aferente activelor

nemateriale ieșite.

Modificarea interioară a amortizării (în cadrul contului) la

trecerea activelor nemateriale arendate pe termen lung în

component activelor proprii.

111 „Active nemateriale”

113 „Amortizarea activelor nemateriale”

2.3. Contabilitatea Activele Materiale pe Termen Lung, Componența și Clasificarea.

Activele materiale pe termen lung reprezintă activele care îmbracă o formă fizică naturală, pot fi

utilizate o perioadă mai mare de un an (12 luni) în activitatea economico-financiară a întreprinderii în scopuri

productive, neproductive, administrative sau pot fi predate în chirie pentru a obține un avantaj economic,

precum și elementele ce se află în procesul de creare o perioadă mai mare decât cea de gestiune. Activele care

corespund cerințelor acestei difiniții se contabilizează în conformitate cu SNC 16 „Contabilitatea activelor

materiale pe termen lung”. Activele pe termen lung care nu sunt folosite în activitatea întreprinderii

investitoare (terenurile, clădirile, etc.) se includ în componența proprietății investiționale și se contabilizăează

conform cerințelor SNC 25 „Contabilitatea investițiilor”.

Constatarea activelor materiale pe termen lung are o deosebită importanță în determinarea situației

patrimoniale și financiare a întreprinderii. Conducerea întreprinderii trebuie să determine investițiile capitale

efectuate privind procurarea sau crearea unui obiect: prezintă un element de activ sau cheltuieli. De exemplu,

firma procură un motor care este folosit la reparația capitală a unei mașini, în rezultatul căreia nu se obține un

avantaj economic. Valoarea acestui motor va fi constatată ca cheltuieli ale perioadei de gestiune. În caz de

obținere a unui avantaj economic din rezultatul reparației mașinii, valoarea motorului va fi considerată ca

element al activului reparat.

Deci activele materiale pe termen lung:

● Au o formă materială și poate funcționa mai mult de un an.

● Se află în posesia firmei (este controlat de ea) pentru a fi utilizat în activitatea sa, sau la etapa de

creare și nu este destinat vânzării.

Aceste condiții se consideră realizate dacă, 1) există o certitudine că, în urma utilizării activului,

întreprinderea va obține un avantaj economic; 2) valoarea activului poate fi determinată cu un grad înalt de

certitudine.

Distingem evaluarea inițială și cea ulterioară a activelor materiale pe termen lung.

Evaluarea inițială. Are loc în momentul constatării obiectului drept activ la valoarea de intrare, ce cuprinde

valoarea de cumpărare, inclusiv taxele vamele, taxe de import, impozitul prevăzut de legislație, cheltuielile de

trasnport, încarcare/descărcare, cheltuielile de montaj, experimentare salariile perosnajului ce participă la

instalare. Rabatul comercial(reducerea) oferită de către furnizor se scade din valoarea de cumparare. În cazul

ca la transportare sau la montare utilajul este parțial deteriorat cheltuielile pentru remanierea deteriorării nu se

includ în valeare de intrare, dar se trec la cheltuielile de reparație.

De exemplu: Procurarea unei clădiri.

Valoarea de cumpărare 100 000 lei

Impozitul pe proprietate 3 000 lei

Perfectarea documentelor 1 000 lei

Total valoarea de intrare 104 000 lei

Daca clădirea necesită cheltuieli de reparație acestea se adaugă la valoarea de intrare. Activele intrate

cu titlu gratuit sau sub formă de subvenții de stat sunt evaluate la valoarea lor venală(de piață) tot aici se

adaugă și cheltuielile pentru activelor respective la starea de lucru.

Evaluarea ulterioară, pe parcursul perioadei de utilizare a activului constat, trebuie sa fie evaluat la valoarea

de intrare diminuînd-o cu suma uzurii calculate. În afară de acaeasta întreprinderea trebuie să verifice

periodic ca valoarea de bilanț să nu devină mai mare ca valoarea de recuperare(de vînzare). Daca apare asa

situație diferența de sumă se consideră cheltuială a activității de investiții.

2.4. Conabilitatea Activelor materiale în curs de execuție

În componenţa activelor materiale în curs de xecuţie se includ:

-construcţia clădirilor, edificiilor, drumurilor, podurilor, săpatul fîntînilor etc.

-utilajele, mașinile şi instalaţiile tehnologice care necesită montaj şi toate cheltuielile privind procurarea

acestora (transport, taxă vamală, de înccărcare-descărcare).

-cheltuile la sădirea viilor şi livezilor, arbuştilor, creşterea şi îngrijirea ulterioară a acestora pîna la

transferarea în categoria celor de rod.

La contabilizarea activelor materiale în curs de execuţie pot fi folosite următoarele documente:

● Factură fiscală privind obiectele achiziţionate de la furnizori şi a întreprinderii de transport, în cazul cînd

aceste obiecte şi servicii se impozitează cu Taxa pe Valoare Adaugată în continuare TVA.

● Factură de expediţie în cazul cînd maşinile, utilajele şi alte obiecte nu se impozitează cu TVA.

● Proces-verbal de primire-predare a lucrărilor de construcţie.

● Calculul sau borderou de repartizare a salariilor calculate muncitorilor care execută lucrările de montaj.

● Bonul de consum a materialelor folosite la construcţie.

● Borderoul de repartizare a materialelor consumate în comparaţie cu normele de producţie.

Evidența contabiă se duce la Contul 121 "Active materiale în curs de execuţie" este destinat

generalizării informaţiei referitoare la cheltuielile privind crearea de către întreprindere a activelor

materiale. Este un cont de activ în debitul acestui cont se reflectă sumele cheltuielilor efective privind

crearea activelor materiale de către întreprindere, iar în credit - valoarea activelor materiale create la

finisarea lucrărilor. Soldul acestui cont este debitor şi reprezintă cheltuielile acumulate de la începutul

executării lucrărilor de creare de către întreprinder a activelor materiale la finele perioadei de gestiune.

În cazul executării lucrărilor de construcţie sau de montaj în antrepriză (de o întreprindere

specializată) beneficiarul încheie cu antreprenorul un contrant de antrepriză. La finalizarea lucrărilor se

întocmeşte un proces verbal de primire-predare a obiectului finalizat în baza căruia antreprenorul eliberează

o factură fiscală sau o factură de expediţie. În baza acestor documente beneficiarul întocmeşte înregistrarea

contabilă:

Procurarea activului

Dt121 „Active materiale în curs de execuţie”

Ct521 „Datorii pe termen privind facturile comerciale”

Achitarea datoriei faţă de antreprenor

Dt521„Datorii pe termen privind facturile comerciale”

Ct242 „Conturi curente în valută naţională”

În baza procesului verbal de primire-predare obiectul construit se pune în folosinţă

Dt123 „Mijloace fixe”

Ct121 „Active nemateriale în curs de execuţie”

În cazul executării lucrărilor de montaj în regie proprie toate cheltuielile de finalizare (valoarea

materialelor, salariile muncitorilor încadraţi, contribuţiile pentru asigurările medicale şi sociale etc)

se ţin pe contul 121.

Dt 121 Active materiale în curs de execuţie Ct 211 Materiale – utilizarea materialelor pentru a aduce bunul în stare de lucru, sau experimentare

Ct 531 Datatorii faţă de personal privind retribuirea muncii – salariile muncitorilor

Ct 533 Datorii privind asigurările. – calculele impozitelor reținute din salariile muncitorilor

Problemă. Înregistrarea intrării utilajului ce necesită montaj.

Să admitem că unitatea economică a procurat un utilaj la valoarea de 54 000 lei, inclusv TVA 9 000

lei, în condițiile: Daca firma achită în termen de 10 zile, i se va permite o reducere de 2% din valoarea de

cumpărare. Să presupunem că firma a achitat în timp și are dreptul la reducere. La transportare bunul a

fost deteriorat.

● Cheltuieli de transport 480 lei, inclusiv TVA – 80 lei.

● Retribuirea muncii 1 200 lei

● Contribuții de asigurări sociale 276 lei (1200*23%)

● Costl materialelor de construcție 300 lei

● Serviciile secțiilor auxiliare 100 lei

● Valoarea pieselor schimbate 2 500 lei

● Serviciile specialistilor 200 lei

a. Înregistrarea utilajului primit la valoarea de cumpărare fară TVA diminuată cu reducerea oferită.

Dt 121 – 44 100 lei

Ct 521/539 – 44 100 lei

b. Trecerea în cont a TVA aferentă valorii de cumpărare diminuată cu reducerea oferită.

Dt 534 – 8 820 lei

Ct 521/539 – 8 820 lei

c. Acceptarea facturilor organizației de transport

Dt 121 – 400 lei

Dt 534 – 80 lei

Ct 521/539 – 480 lei

d. Achitarea funrizorului pentru utilaj 52 920 lwi (44 100 +8 820)

Dt 521/539 – 52 920 lei

Ct 241/242 – 52 920 lei

e. Achitarea datoriei față de compania de transport

Dt 521/539 – 480 lei

Ct 534 – 20 lei

Ct 241/242 – 460 lei

f. Suma TVA reținută o transferăm la buget

Dt 534 – 20 lei

Ct 242 – 20 lei

g. Reflectaea cheltuielilor de instalare

Dt 121 – 1 972 lei

Ct 531 – 1 200 lei

Ct 533 – 276 lei

Ct 211 – 300 lei

Ct 812 - 100 lei

Ct 121 – 400 lei (la valoarea serviciilor de transport)

La punerea în funcțiune după finisarea lucrărilor de montaj se întocmește un proces-verbal de primire-

predare a mijloacelor fixe. În el se indică suma totală a cheltuielilor(valoarea de cumparare,cheltuieli de

montaj, de experimentare), conform exemplului ele constituie 46 472 lei (44 100+400+ 1 972)

h. Punerea în funcțiune a utilajului

Dt 123 – 46 472 lei

Ct 121 – 46 472 lei

i. Reflectarea consumului pieselor pentru înlăturarea deteriorării utilajului

Dt 813/714 – 2 500 lei

Ct 211 – 2 500 lei

j. Achitarea serviciilor specialiștilor pentru înlăturarea deteriorării utilajului

Dt 813/714 – 200 lei

Ct 241/242 – 200 lei

2.5 Contabilitatea Uzurii Activelor pe Termen Lung

Uzura Mijloacelor fixe reprezintă repartizarea sistematică a valorii uzurabile a mijloacelor fixe în

decursul duratei de funcționare utilă (DFU). Valaorea uzurabilă este diferența dintre valoarea de intrare și

valorii probabile rămasă. De exemplu, valoarea de intrare a obiectului constituie 12 500 lei, iar valoarea

probabila rămasă a metalului uzat constituie 1 500 lei. Atunci valoarea uzurabilă va fi egală cu 11 000 lei (12

50 – 1 500). Uzura se calculeaza p/u toate felurile de MF aflate în exploatare, rezervă. Nu se calculează uzura

valorilor de muzeuși de artă, fondurilor bibliotecare, cladirilor și construcțiilor special considerate

monumente de arhitecturăși artă, a MF pe parcursul modernizării (reparației capitale), a AM în curs de

execuție.

Suma uzurii calculate nu trebuie să depășeasca marimea valorii de intrare a MF. Deci nu se admite

calcularea uzurii după expirarea DFU a MF.

În conformitate cu cerințele SNC 16 „Contabilitatea activelor materiale pe termen lung”, se recomandă

următoarele metode de calculare a uzurii Mijolacelor fixe.

● Liniară

● În raport cu volumul produselor fabricate

● Degresiva cu rata descrescătoare (Cumulativă)

● Soldul degresiv

Exemplu.

Să admitem că întrepriderea a pus în funcțiune un utilaj, a cărui valoare de intrare este de 60 000 lei, valoarea

rămasă probabilă - 3 000 lei, durata de funcționare utilă – 5 ani. Durata de exploatare utilă nu a fost revizuită.

Norma uzurii anulale va fi de 20 %(100:5).

Conform metodei liniare, pe parcursul duratei de funcționare utilă în fiecare an la concursuri sau

cheltuielile se trece una și aceeași sumă a uzurii – 11 400 lei [(60 000 – 3 000):5], iar lunar – 950 lei

(11 400:12). Suma uzurii cumulate crește uniform cu 11 400 lei, iar valoarea de bilanț se micțorează cu

aceeaș sumă până ce se egalează la sfârșitul celui de-al cincilea an cu valoarea rămasă probabila 3 000 lei.

În raport cu volumul produselor fabricate, să admitem că capacitatea de a fabrica este de 500 000

piese. Aflăm ce revine pentru o piesă 0,114 lei (57 000:500 000). Dacă pentru anul întîi firma a fabricat

40 000 piese, respectiv se va contabiliza 4560 lei (40 000x0,114). Analog și pentru celelalte perioade de

gestiune.

Metoda soldului Degresiva cu rata descrescătoare(Cumulativă), în baza datelor precedente suma

anilor este 15 (5+4+3+2+1). În primul an suma uzurii este de 19 000 lei (5:15x57 000), în al doilea an suma

uzurii respectiv de 15 200 lei (4:15x57 000), analog și restul perioadelor de gestiune.

Soldului degresiv, conform acestei metode, suma uzurii unor mijloace fixe se calculeaza în baza

normei de uzură prevăzută de metoda liniară, majorată nu mai mult de două ori. De exemplu, norma uzurii

(metoda liniară) a utilajului constituie 20 %, în acest caz se poate de mărit norma uzurii maxim pînă la 40%.

Suma uzurii în primul an se determină din valoarea de intrare a obiectului (60 000 lei), iar pentru fiecare an

ulterior – valoarea de bilanț la finele anului precedent: pentru anul 2 de utilizare – 36 000 lei (60 000 – 24

000); pentru anul 3 – 21 600 lei (36 000 – 14 400) etc. Uzura ultimul an (5) se calculează ca diferența dintre

valoarea de bilanț la finele anului de 4 și valoarea rămasă probabilă – 4 776 lei (7 776 – 3 000).

Perioada de gesiune Valoarea de intrare Uzura acumulată Valoarea de bilanț

La data punerii în funcțiune 60000 coeficient 60000

La finele anului: 1 60000 0.40 60000 24000 36000

La finele anului: 2 60000 0.40 36000 14400 21600

La finele anului: 3 60000 0.40 21600 8640 12960

La finele anului: 4 60000 0.40 12960 5184 7776

La finele anului: 5 60000 7776 4776 3000

Suma uzurii

Ultimile două metode de calculare a uzurii stimulează dezvoltarea progresului tehnico-științific, deoarece

întreprinderea are posibilitate în primii ani să deconteze cea mai mare parte a valorii uzurabile. Prin urmare,

în cazul când este necesară scoaterea din uz a mașinilor, utilajelor sub influența pieței pierderile din cauza

uzurii necalculate vor fi minime. Ceea ce dă posibilitate întreprinderii să introducă făfă pierderi mari noi

tehnologii, noi mașini și utilaje, să reducă costul produselor fabricate, respective să micșoreze prețul de

vînzare.

În scopuri fiscale suma uzurii se determină din baza valorică la sfîrsitul anului de gestiune și norma

de uzură aferentă categoriei respective a mijloacelor fixe.

Alegerea metodei de calculare a uzurii. Întreprinderea alege de sine stătător una din metodele de

claculare a uzurii examinate care corespunde intereselor și situației financiare a acesteia.

Evidența analitică a uzurii MF se tine pe feluri asu grupe de obiecte. Pentru evidența sintetică a

uzurii este destinat contul 124 „Uzura MF”. În creditul acestui cont se reflect calcularea uzurii, iar în debit –

casarea uzurii a MF ieșite. Soldul este creditor, reprezintă suma MF la o anumită data și se reflect în capitolul

I al Bilanțului contabil cu semnul (-) minus. Diferența dintre valoarea de intrare și suma uzurii calculate

reprezintă valoarea de bilanț MF.

La calucularea uzurii MF se întocmește formula contabilă.

- La suma uzurii mijloacelor fixe utilizate la creaarea activelor neamteriale și material pe termen lung.

DT 112 „AN în curs de execuție”;

DT 121 „AM în curs de execuție

- La suma uzurii mijloacelor fixe utilizate la executarea lucrărilor privind recultivarea terenurilor,

pregătirea și valorificarea noilor tipuri de produse. procese tehnologice (în agricultură).

Dt 141„Cheltuieli anticipate pe termen lung”

DT 251 „Cheltuieli anticipate curente”;

- La suma uzurii MF create din mijloacele subvențiilor de stat

DT 712 „Cheltuieli comerciale”;

- La suma uzurii obiectelor subdiviziunilor (mașinilor, utilajelor, transportului intern al secțiilor)

DT 813 „Consumuri indirecte de producție”;

- La suma uzurii MF predate în arenda operațională

DT 714 „Alte cheltuieli operaționale” – Calcularea uzurii MF acordate în arendă curentă

- La suma uzurii MF ce reprezintă o component a consumurilor directe în unele ramuri,(ex. companiile de

leasing, în cazul cînd obiectele oferite în leasing rămîn în patrimoniul acestei companii pe parcursul

perioadei contractuale), în cazul participării mijlocului fix la executarea unei anumite comenzi etc.

DT 811„Producția de bază”

CT 124 „Uzura MF”

Casarea sumei uzurii calculate a MF se efectuează la ieșirea acestora și se înregistrează prin

formula contabilă:

DT 124 „Uzura MF”

Ct 123 „MF”

Probleme și Întrebări laTema 2

Problema. 1

Date inițiale: Valoarea de intrare a obiectului constituie 42 000 lei, DFU – 4 ani. Valoarea probabilă rămasă

– 2 000 lei. Reviziurea DFU n-a avut loc. Să se examineze toate metodele în baza aceloraș date.

Metoda liniară. Suma uzurii se determină prin înmulțirea normei uzurii la valoarea uzurabilă. Norma uzurii

se determină ca raport dintre 100 și DFU a obiectului. În cazul metodei liniare suma uzurii este aceiaș în

fiecare an de exploatare a obiectului.

Conform datelor generale a normei uzurii anuală constituie 25 % (100/4). Suma uzurii anuale constituie 10

000 lei[(42 000 – 2 000):4].

Perioadele de gestiune Vaoarea de intrare Suma uzurii anuale Uzura acumulată Valoarea de bilanțcol.1 col.2 col.3=[(col.2 - 2000)/4] col.4=col.4 r.1 + col.3 r.2 col.5 = col.5 r.1 - col.3 r.2

r.1 La data punerii în funțiune 42000 42000r.2 La sfirșitul anului: 1 42000 10000 10000 32000r.3 La sfirșitul anului: 2 42000 10000 20000 22000r.4 La sfirșitul anului: 3 42000 10000 30000 12000r.5 La sfirșitul anului: 4 42000 10000 40000 2000

Calcularea uzurii obiectului conform metodei liniare

Metoda în raport cu volumul de produse fabricate. Conform acestei metode suma uzurii se determină în

dependent de volumul de producție confecționat. Pentru calcularea uzurii valoarea uzurabilă se înmulțește la

cota uzurii pentru o unitate de produs sau servicii.

Utilizînd datele inițiale, să considerăm, că obiectul procurat are capacitatea de a fabrica 60 615 de unități de

produse. Uzura ce revine p/u o piesă va fi de 0,66 lei (40 000/60 615).

Efectiv # a faricat producție pe parcursul DFU a obiectului, inclusive, în anii:

Anul I. – 15 000 unități

Anul II. – 18 000 unități

Anul III. – 14 000 unități

Anul IV. – 13 606 unități

Perioada

de gestiune

Valoarea

de intrareVPF

Uzura pentru

unitateUzura anuală Uzura acumulată Valoarea de bilanț

col.1 col.2 col.3 col.4 col.5 col.6 = col.6 r.1 + col.5 r.2 col.7 = col.7 r.1 + col.5 r.2

r.1 data punerii în funcț. 42000 42000

r.2 La sf. Anului: 1 42000 15000 0.66 9900 9900 32100

r.3 La sf. Anului: 2 42000 18000 0.66 11880 21780 20220

r.4 La sf. Anului: 3 42000 14000 0.66 9240 31020 10980

r.5 La sf. Anului: 4 42000 13606 0.66 8980 40000 2000

Calculul uzurii obiectului conform metodei în raport cu volumul de producție

Metoda degresivă cu rată descrescătoare. Această metodă se apică pentru obiectele ce-și pierd valoarea

înt-o măsură mai mare în primii ani de exploatare. Pentru calcularea uzurii se determină numarul cumulative

de ani de utilizare a obiectului.

În exemplul nostrum DFU constituie 4 ani. Atunci numărul cumulative va fi egal cu 10=1+2+3+4. Suma

uzurii se determină prin împărțirea numărului de ani pe parcursul cărora MF va mai fi utilizat la numarul

cumulative de ani și înmulțirea acestui rezultat cu valoarea uzurabilă a obiectului.

Perioadele de gestiuneValoarea

de intrareUzura acumulată Valoarea de bilanț

col.1 col.2 col.3 col.4 = col.3 : 10 x 40000 col.5 = col.5 r.1 + col.4 r.2 col.6 = col.6 r.1 - col.4 r.2

r.1 La data punerii în funcțiune 42000 42000r.2 La sf. Anului: 1 42000 4 16000 16000 26000r.3 La sf. Anului: 2 42000 3 12000 28000 14000r.4 La sf. Anului: 3 42000 2 8000 36000 6000r.5 La sf. Anului: 4 42000 1 4000 40000 2000

Calcularea uzurii obiectului după metoda degresivă cu rata descrescătoare (cumulativă)

Suma uzurii anuale

Metoda soldului degresiv. Această metodă prevede calcularea sumei uzurii a MF în baza normei de uzură,

obținută după metoda liniară, majorata nu mai mult de 2 ori. Particularitățile acestei metode constituie în

aceia că în primul an de utilizarea obiectului uzura se calculă, reieșind din valoarea initial (de intrare), iar în

ultimul an de exploatare uzura se determiă ca diferena dintre valoarea de bilanț la finele anului și valoarea

probabilă rămasă.

Conform datelor generale norma uzurii reieșind din metoda liniară, constituie 25%. Să presupunem că

întreprinderea a hotărît să dubleze norma uzurii, calculate prin metoda liniară, care a devenit egală cu 50%

(25%x2). Această normă mai poate fi exprimată prin coefficientul 0,5.

Per. de gestiune Valoarea de intrare Uzura acumulată Valoarea de bilanț

col.1 col.2 col.4 = col.4 r.1 + col.3 r.2 col.5 = col.5 r.1 - col.3 r.2

r.1

La data punerii

în funcțiune 42000 42000

r.2 La sf. Anului: 1 42000 0.5 21000 21000 21000

r.3 La sf. Anului: 2 42000 0.5 10500 31500 10500

r.4 La sf. Anului: 3 42000 0.5 5250 36750 5250

r.5 La sf. Anului: 4 42000 2000 3250 40000 2000

Calculul uzurii obiectului conform metodei soldului degresiv

Suma uzurii anuale

col.3 = col.5 r.1 * 0.5

Problema 2. Componența și clasificarea activelor

Să se selecteze din elementele de mai jos componentele activelor nemateriale și să se determine valoarea

totală a acestora (lei):

Hîrtii de valoare - 4000

Resurse naturale – 12000

Licenţă – 4000

Mijloace fixe – 20000

Capital statutar – 25000

Brevete – 35000

Drept de autor – 25000

Programe informatice – 6800

Materiale 4500

Cheltuieli de constituire – 3500

Mărfuri – 16000

Mijloace băneşti – 45368

Raspuns AN=74 300 lei

Problema 3. Componența și clasificarea activelor Să se selecteze din elementele de mai jos componentele activelor materiale pe termen lung și să se

determine valoarea totală a acestora (lei) :

Investiţii financiare pe termen lung - 8700

Mijloace fixe - 36000

Credite bancare pe termen lung - 20000

Materiale – 16000

Terenuri – 10000

Creanţe pe termen lung – 25000

Produse finite – 12000

Clădiri – 25000

Împrumuturi pe termen lung – 12450

Active materiale în curs de execuție – 456790

Mijloace bănești – 45678

Raspuns AMTL=551 490 lei

Problema 4. Componenta si clasificarea activelor. Să se calculeze din elementele de mai jos componentele

activelor curente şi să se determine valoarea totală a acestora (lei):

profit net – 7000

capital propriu – 20000

materie primă – 12000

creanţe pe termen scurt ale cumpărătorilor – 25000

mijloace fixe – 120000

avans pe termen scurt acordat – 45000

avans pe termen scurt primit – 35000

active nemateriale – 4000

rezerve – 4500

produse finite – 10700

mijloace băneşti – 38000

împrumuturi pe termen scurt – 6000

investiţii pe termen scurt – 56467

Raspuns Active curente =187 167 lei