accesorii. reguli pent alegeru rea alegeţi cu cristina stănescu … · 2019. 3. 20. · din...
TRANSCRIPT
domus util14 R o m  n i a L i b e R à , v i n e R i , 7 i a n u a R i e 2 0 1 1
ACCESORII. Covoarele vor fi mereu în trend
Producătorii şi designerii inovează mereu în domeniul casei şi, implicit, în sectorul „acoperirilor“. De aceea, achiziţionarea unui covor potrivit (funcţional şi estetic) se poate dovedi o operaţiune dificilă.
Interviu
În 2011 sunt la modă covoarele bordurate din țesături naturale, de exemplu cele din lână 100% cu forme atipice ale firului de lână, obţinute prin presarea acestuia. foto shutterstock
Robinetul termostaticSOluţII. Puteţi realiza importante economii la căldură
Alegerea covorului potrivit poate fi o operaţiune dificilă. De aceea ne-am adresat unui specialist în decorare: Cristina Stănescu de la DESTRA (tel.: 0729.522.411)
Se mai poartă covoarele?
Covoarele vor fi mereu în trend şi reprezintă un obiect decorativ important în ame-najarea oricărui spaţiu cu des-tinaţia de locuinţă. Diferenţa faţă de anii trecuţi, când se punea accent pe aco-perirea unei suprafeţe cât mai mari a podelei/parchetului, constă în faptul că trendul pentru 2010 şi 2011 este acela de a-ţi amenaja locuinţa cu co-voare de dimensiuni mai mici, dar mai variate ca forme şi modele, pentru a da o pată de culoare şi pentru a sparge mo-notonia sau cromatica obţinu-tă din îmbinarea celorlalte elemente de interior.
Ce tipuri, din ce materiale, ce combinaţie de modele şi culori şi ce forme de covoare recomandaţi acum şi cum se aleg?
Anul 2011 aduce mai multe ti-puri de texturi, culori şi forme pentru domeniul covoarelor. Sunt „în fashion“: covoarele bordurate, realizate din lână cu bumbac, covoare naturale, potrivite pentru stilul mo-dern de amenajare. Pot fi bor-durate cu piele naturală, piele ecologică. În general, sunt co-voare mai neutre, uni prin de-finiţie. Un alt tip de covor la modă este covorul realizat din lână 100%, laborios realizat, cu forme atipice ale firului de lâ-nă faţă de tot ce a adus moda anilor trecuţi. Moda a pornit din Noua Zeelandă, la sfârşi-tul anului trecut, când s-au descoperit noi metode de pre-lucrare a lânii. Este un covor modern, inedit ca aspect, pre-tabil pentru living, birou, ca-mera de oaspeţi. Nu în ulti-mul rând, chiar cel mai uzitat tip de covor pentru anul 2011 este cel realizat din fibre arti-ficiale, uşor de întreţinut, pretabil pentru orice tip de spaţiu, şi un alt avantaj: acela de a fi realizat într-o paletă largă de culori şi forme. Mate-rialele sintetice sunt mai uşor de modelat, croit, astfel că se pot realiza aproape în orice formă şi combinaţie de culori în comparaţie cu lâna.
Ce se poartă la un stil clasic sau la unul minimalist? Dar în camera copilului?
Pentru stilul clasic sunt potrivite covoarele preţioase, combinaţii de lână cu mătase, covoarele tip nain, cu me-dalion sau modele baroc, cu multe noduri pe me trul pătrat, covoare lu cra te ma-nual, care sunt ade vă ra te „bijuterii“ pentru cu nos-cători. Stilul minimalist presupune covoare cu forme geometrice (linii, dungi, cercuri), mate-riale sintetice, culori tari şi vii. Camera copilului, de cele mai multe ori, presupune un covor tematic (cu personaje din desene animate, poveşti, flori, animale), combinaţii de culori diverse (albastru, roşu, verde, galben, alb). Trebuie să predomine ma te rialele sin te-tic sau combinaţie, exclus lâna (pentru că lasă pufi care nu sunt re co man daţi în special pentru copiii mici), şi să fie uşor de întreţinut.
Cum se potrivesc cu încăperea, cu mobilierul sau cu pardoseala?
Dungile sunt pretabile pen-tru un spaţiu mai mic, unde se doreşte efectul de mă rire a acestuia din punct de vedere vizual. Se pot folosi culori puternice care să în ve-selească spaţiul. Pentru o casă cu mobilier încărcat (cu multe piese sau culori tari) se pre tează un covor uni, în nuan ţe neutre şi elegante (crem, bej, alb, grej, gri). În spaţii largi se pot folosi covoare în tonuri puternice, contrastante cu restul în-căperii; se folosesc roşu, verde, mov, albastru. Alegerea culorii va depinde de tipul de mobilă şi de nuanţa pereţilor. Dacă vrei ca po-deaua să iasă în evi denţă, trebuie să optezi pen tru co-voare cu textură moale (lână, pluş) şi foarte viu colorate sau cu model. Dacă vrei să mergi desculţ prin casă şi să te relaxezi, cea mai bună alegere este un covor shaggy, foarte pufos.În cazul în care vrei să amenajezi biroul, trebuie să te orientezi către o textură densă, rezistentă la trafic intens.
O plimbare prin magazine nu es-t e s u f i c i e n t ă pentru a garan-ta o alegere op-
timă. Vizionarea trebuie su-plimentată cu date „tehnice“ şi „stilistice“ avizate, pe care încercăm să ni le furnizăm cu ajutorul unor specialişti.
Ce trebuie să aveţi în vedere
În primul rând „datele“ încă-perii în care va fi amplasat, culoarea vopsitoriei şi a mo-bilei, stilul interiorului, pe
de o parte, şi, pe de altă parte, culoarea, textura covorului ca atare şi nu în ultimul rând, cum se întreţine. Foarte im-portantă este ambianţa pe ca-re doriţi să o creaţi sau atmo-sfera care deja există: intimă sau elegantă, stimulantă sau liniştitoare şi confortabilă. Fibra din care este realizat covorul reprezintă un ele-ment important, dat fiind că tipul acesteia va determina look-ul, performanţa şi pre-ţul achiziţiei.Două sunt variantele de fibre: naturale (dintre care lâna re-prezintă exemplul cel mai clasic) şi artificiale (nailon, poliester, polipropilenă).
Un alt important aspect de luat în considerare este re-prezentat de locul unde va fi amplasat covorul şi de activi-tatea care se desfăşoară în acea încăpere.
Covorul potrivit
Pentru camerele mici se reco-mandă covoare mari, în cu-lori pale şi cu un aspect uni-form al texturii. O astfel de alegere va produce un efect de mărire a spaţiului exis-tent.Tonurile pastel şi cele neutre reflectă lumina şi dau, prin urmare, senzaţia unei încă-peri mai mari.
Pentru a da o tuşă intimă ca-merelor mari, optaţi pentru tonuri de culoare din regis-trul mai întunecat şi pentru o textură „sculptată“.Ţesătura pe mai multe nive-luri cu motive florale sau ge-ometrii stilizate conferă în-căperilor un look elevat şi realizează un contrast inte-resant cu suprafaţa netedă a pereţilor şi a mobilierului.Dacă încăperea prezintă în decorul ei mai multe tipuri de motive decorative (perde-le, mobilier, pereţi, cuver-turi), alegeţi un covor cu textură „reliefată”, pentru a păstra echilibrul amenajării.Motivele mici la nivelul im-
primeurilor covorului fac camera să pară mai mică, iar cele de mari dimensi-uni, dimpotrivă.Dacă mobilierul este unul „viu“, modern, în culori vesele, puteţi alege un co-vor în nuanţe tari, pentru a conferi cadrului o notă de tinereţe, sau puteţi op-ta pentru o cromatică so-bră, ce dă senzaţia de ele-ganţă.Dacă aveţi încălzire prin pardoseală, optaţi pentru un covor care să permită aerului cald să pătrundă, din ţesături naturale sau artificiale, în nici un caz cauciucat.
Reguli pentRu alegeRea covoRului
Robinetele termostatice (se mai întrebuinţează şi termenul termostate) fac parte din clasa termos ta telor de ambient, cu ajutorul lor putânduse regla căldura la calorifere.
robinetele termostatice func-ţionează pe baza următorului principiu: în interiorul lor se află o pastilă cu gaz, ceară sau li-chid, care se dilată în funcţie de
temperatura mediului ambient. Prin dilatare/contractare, pasti-la închide/deschide robinetul de tur al caloriferului care, la rândul său, reglează debitul de apă din calorifer.Pe capul de reglare sunt marcate repere care au drept corespon-dent o plajă de temperaturi (de exemplu, 1=12° c; 2=15° c; 3=18° c etc.). Pe anumite modele, tem-peratura dorită este afişată di-rect în °c pe capul termostatic.robinetele termostatice îşi dove-desc utilitatea mai ales atunci când sunt montate împreună cu repartitoarele de costuri. Aceste aparate ajută la separarea pro-
porţională a cheltuielilor pentru încălzire în funcţie de consumul fiecărui calorifer. Proprietarii pot să facă economie la cheltuielile cu încălzirea, prin setarea valori-lor dorite la robinetul termostat, în funcţie de o mulţime de fac-tori: gradul de izolare termică a locuinţei, temperatura exterioa-ră, prezenţa în locuinţă, locuirea/nelocuirea camerelor, tempera-tura agentului termic etc. Din studiile efectuate, sunt estimate reduceri ale cheltuielilor cu în-călzirea de 20-30% la factura to-tală a unui bloc, în condiţiile în care sunt montate atât reparti-toare, cât şi robinete termostat
pentru reglajul de-bitului caloriferu-lui. Pre ţul unui robi-net termostatic este de circa 50-60 lei.
Recomandări de utilizare
se recomandă mon tarea de filtre, la nivel de branşament, pentru ca robinetele să nu se blocheze cu impurităţi.capul termostatic trebuie să fie în contact cu aerul care circulă în cameră. În cazul mascării cu
draperii, măşti de radiatoare sau
al mon ta jului ver-tical, reglajul tempe-
raturii realizat de ter-mostat nu va mai fi precis.
o dată cu oprirea furnizării căldurii, deschideţi la maxi-mum robinetele (poziţia 5). robinetele trebuie să fie pe poziţia maximum deschis in-clusiv în momentul umplerii instalaţiei cu agent termic, pentru evitarea blocării cu impurităţi şi a acumulării de aer în instalaţie.
Combina frigorifică Beko Noutate
combina frigorifică Beko Bk3862WD dispune de două compresoare care permit seta-rea independentă a tempera-turii răcitorului şi a congela-torului, în funcție de volumul de alimente din fiecare com-partiment. reglând individual temperatura din interiorul aparatului, veţi putea să salvaţi energie valoroasă şi să faceţi economii considerabile.Beko Bk3862WD dispune, de asemenea, de funcția specială antibacteria hygIoN, care îm-piedică dezvoltarea bacteriilor în interior, asigurând un spațiu igienizat pentru conservarea alimentelor. În plus, combina de la Beko este echipată cu
dozator de apă (Water dispen-ser) şi benefici-ază de un design modern şi practic. Mai mult decât atât, apa-ratul este extrem de uşor de întreținut, dispunând de sistem de dezghețare automată pentru răcitor.Preţul recomandat este de 1.750 lei.
Alegeţi cu Cristina Stănescu
domus util R o m  n i a L i b e R à , v i n e R i , 7 i a n u a R i e 2 0 1 1 15
ConduCeţi firma de aCasăÎn orice reamenajare, pe lângă zonele cu soluţii spectaculoase, care concentrează interesul tuturor celor implicaţi în procesul de renovare, există și încăperi care cad în plan secund. De obicei, încăperile în cauză sunt cele mai puţin vizibile, cum sunt dormitoarele. Mai întotdeauna ele își păstrează structura iniţială, lucrările limitându-se la înlocuirea finisajelor și, uneori, la simple construcţii decorative.
AMENAJĂRI. Biroul poate fi amplasat chiar și în dormitorul apartamentului
În cazul de faţă, unul din-tre cele două dormitoare ale apartamentului a fost amenajat ca birou. Capul familiei a decis să-și con-
ducă afacerea de acasă. Acesta a fost și motivul pentru care a de-cis ca locuinţa să cunoască o re-novare substanţială, în urma căreia spaţiul să poată fi adaptat celor două situaţii atât de diferi-te: locuirea și afacerile.
Din perspectiva lucrărilor de reamenajare, diferenţa s-a ma-nifestat numai în ultimul sta-diu, cel al amenajării interioare. În rest, toate lucrările au fost si-milare cu cele de pe un șantier de renovare. Ele au constat, în principal, în înnoirea finisajelor tuturor suprafeţelor. Lucrările de execuţie ale acestora au fost diferite, în funcţie de suprafaţa vizată. Astfel, pereţii au fost gle-tuiţi, evident, după decopertarea lor de vechile finisaje; tavanul a fost placat cu gipscarton, iar pe
instalațiile
Racordare cu polipropilenăÎn plan secund, au fost efectuate lucrări care au avut drept scop înlocuirea vechilor instalaţii. Instalaţia electrică a fost refăcută în totalitate, în timp ce instalaţia de încălzire a prezentat o soluţie mai rar întâlnită. Este vorba de faptul că noile calorifere au fost racordate la coloanele de încălzire prin intermediul unor conducte din polipropilenă, dar a fost construită și o instalaţie auxiliară care urmează să intre în funcţiune după montarea centralei de apartament.
pubLiCitAtE
pardoseală a fost turnată șapă din ciment și nisip peste care au fost montate plăci de granit.
Stâlpii de rezistenţă au fost pla-caţi cu gipscarton. Acestea sunt zone sensibile la umezeală, iar gipscartonul este o bună barieră împotriva igrasiei și a mucega-
iului. Coloanele de încălzire au fost mascate cu plăcile de gips-carton. În zonele robineţilor de tur și de retur, plăcile au fost de-cupate. În decupajele respective au fost montate uși de vizitare.
O altă categorie de lucrări au fost cele de estetizare. Soluţia
aplicată în acest scop a fost con-struirea de scafe din profile me-talice și gipscarton. Acestea au formă triunghiulară și sunt pla-sate în toate cele patru colţuri superioare ale încăperii. Fiecare dintre ele a fost prevăzută cu trei spoturi luminoase, iar într-una
a fost montată și o cameră de su-praveghere.
Încăperea a fost mobilată cu corpuri din lemn masiv. printre acestea se remarcă biroul, îm-preună cu fotoliul realizat dintr-o combinaţie de lemn și piele. Aici se mai găsesc două fotolii
din aceleași materiale și o măsu-ţă din metal cu blatul din sticlă. În imediata lor apropiere a fost amplasat un dulap fabricat din aceleași materiale de calitate su-perioară.
Conductele aparente de tur și retur au fost mascate cu un pa-
ravan construit din lemn de esenţă exotică și o dantelărie de fier forjat.
Să plecăm de la exemplul, des întâlnit, al integrării balconu-lui în aria utilă a locuinţei. pe lângă multele măsuri care deri-vă de aici, întâlnim și montarea caloriferului pe parapetul fos-tului balcon. Deoarece vechea fereastră este eliminată în acest proces, panoul radiant va trebui să fie reamplasat sub noua zonă vitrată, cea de deasupra fos-tului parapet. Aceasta, pentru că există o regulă care impune montarea sursei de căldură în zonele cu cel mai ridicat grad de transfer termic.
În toate cazurile însă, înainte de montarea caloriferului, pa-rapetul logiei este supus unui proces de termoizolaţie. În ur-ma acestei operaţii, suprafaţa de montaj a caloriferului se mo-difică. Materialele termoizolan-te care sunt aplicate pe această suprafaţă impun și noi soluţii. Deoarece acestea nu au consis-tenţa unui perete din beton sau cărămidă, trebuie construită o structură bine ranforsată care să susţină caloriferul.
Etape de lucru:
1. Construcţia structurii metaliceDupă închiderea logiei cu fe-restre termoizolante se trece la realizarea instalaţiilor. ulterior acestor operaţii, va fi construit
Reamplasarea în logie integratăPAS CU PAS. Alegerea și poziționarea calorifelului
O soluţie de modificare structurală a locuinţei atrage după sine o serie de alte măsuri care devin obligatorii. Acestea trebuie identificate şi perfecţionate, pentru ca soluţia iniţială să poată deveni viabilă.
scheletul metalic care va servi drept bază pentru placarea cu gipscarton.
2. Ranforsarea structurii metaliceperetele este placat cu polisti-ren expandat cu grosimea de 5 cm. Între montanţii metalici sunt introduse și fixate scân-duri din lemn. Acestea rigidi-zează structura din profile me-talice.
3. Poziţionarea caloriferuluipe această structură sunt mon-tate consolele de prindere ale caloriferului. Operaţia trebuie făcută cu mare atenţie, pentru că de ea depinde racordarea per-fectă a caloriferului la conduc-tele de tur și retur.
4. Definitivarea structuriiDupă ce caloriferul este așezat pe poziţie, pentru verificare, acesta este demontat și se înce-pe placarea cu gipscarton. După terminarea lucrărilor de finisaj, caloriferul este montat defini-tiv.
Caloriferul trebuie să fie ales în funcţie de volumul spaţiului pe care trebuie să-l încălzească. puterea necesară pentru aceas-ta se calculează după formula:
p=Vx45x1,16unde:p – este puterea caloriferului;V – este volumul camerei
(V=Lxlxh);45 – este indicele de izolaţie
al camerei (se măsoară în kcal/mc). În cazul în care camera
este bine izolată și are puţine ferestre, acesta poate să scadă până la 35. Dimpotrivă, dacă în-căperea este slab izolată, atunci el poate să crească la 55;
1,16 – este coeficientul care transformă kilocaloriile în waţi.
În funcţie de rezultatul obţi-nut, se va alege caloriferul cu valoarea puterii cea mai apropi-ată de acest rezultat.
Studiu de caz:
pentru o sufragerie de bloc (L=5,2m, l=3,4m, h=2,5m), cu ferestre termoizolante și cu doi pereţi exteriori neizolaţi (indi-cele termic=50), rezultă
p=44,1 mc x 50 kcal/mc x 1,16p=2557,8 waţi.
1
3 4
2