cum influenţează desenele animate comportamentul copiilor

Cum influenţează desenele

animate

comportamentul copiilor?

Coordonator: Drd. Lect. Manolică Adriana

Grupa: MK13

“Copilăria este perioada cea mai intensă de socializare, este nu numai cea în care fiinţă umană are cele mai multe lucruri de învăţat... dar şi cea în care ea este mai plastică şi cea mai aptă să înveţe, căci o face atunci cu o uşurinţă şi cu o rapiditate pe care nu le va mai întâlni tot restul vieţii.” Dora Rocher

I . Stabilirea problemelor sociale

Televiziunea reprezintă pentru majoritatea dintre noi un mod plăcut de relaxare, de

petrecere a timpului liber, dar şi un sprijin deosebit în momentele de plictiseală. Posturile de

televiziune, din ce în ce mai numeroase, încearcă pe cât posibil să ofere o gamă diversificată

de emisiuni TV pentru toate vârstele. Astfel, rolul televiziunii în viaţa noastră este extrem de

important, ajungând de la un simplu mod de a te relaxa, la o dependenţa de neînvins, mai ales

în rândul copiilor. Există emisiuni TV pe care le urmărim zi de zi, programe de divertisment

care reuşesc să ne scoată din problemele cotidiene, seriale care nu pot fi ratate, ştiri

senzaţionale care ne uimesc sau ne încântă. Indiferent de ceea ce auzim şi vedem, indiferent

dacă sunt sau nu adevăruri, rolul televiziunii în viaţa noastră este extrem de important, de

multe ori, cu efecte în schimbarea atitudinii şi a comportamentului. Dacă ne gândim la copii şi

la adolescenţi, este absolut necesar să admitem că televiziunea şi educaţia se intersectează,

mergând într-o direcţie care nu întotdeauna este pe placul părinţilor. Televiziunea poate avea

influenţe şi asupra sănătăţii copiilor şi adolescenţilor, deoarece marea majoritate a acestora

pierd nopţile în faţă televizorului aducându-le stări de oboseală, crize de panică în urma

vizionării unor filme şocante.

Desenele animate, poveştile, jucăriile sunt parte integrantă din copilăria celor mai

mulţi copii. Toate acestea au o funcţie ludică şi formativă. Personajele constituie fie modele de

urmat în viaţă pentru fetiţe (păpuşa Bărbie, Albă-ca-Zăpada) şi băieţei (Spiderman, Batman,

Făt-Frumos), fie modele de evitat pentru copii (vrăjitori, zmei).

În general, copilul adoptă modelele de comportament de la părinţii lui. Atunci când

aceştia nu sunt foarte disponibili sau când timpul petrecut în faţa desenelor animate este mai

1

mare decât cel petrecut cu părinţii, copilul tinde să îşi aleagă ca model unul dintre eroii pe care

îi admiră.

De la acesta idee porneşte şi tema proiectului de cercetare şi “Cum influenţează

desenele comportamentul copiilor?”

Lucrarea de faţă doreşte să sublinieze transformările de ordin psihologic pe care le

suferă copiii, precum şi schimbarea comportamentului în cadrul relaţiilor cu societatea şi

gradul de interiorizare al copiilor, cauzate de desenele animate violente. Privitor la această

temă s-au mai realizat cercetări atât în România cât şi pe plan internaţional, care au demonstrat

faptul că copiii petrec mai mult de 4 ore pe zi în faţă televizorului şi îşi adaptează alimentaţia

în funcţie de ceea ce văd în reclamele de la televizor, lucru care a condus la o generaţie de

copii cu grave probleme de greutate.

II. Obiectivul cercetării

Obiectivul cercetării este de a diminua fenomenul “copiilor crescuţi de televizor“.

Ulterior interpretării rezultatelor cercetării în cazul în care concluziile nu sunt satisfăcătoare

pot fi determinate unele strategii de combatere a acestui fenomen, iniţierea unor programe şi

acţiuni şcolare (grădiniţe). Această lucrare de cercetare îşi propune să descopere care este

cauza comportamentului violent al copiilor din ce în ce mai întâlnite atât în grădiniţe cât şi în

locurile de joacă şi ce ar trebui să facă părinţii şi societatea pentru a combate acest fenomen.

III. Analiza ipotezelor ştiinţifice

În încercarea de evaluare a efectelor programelor de televiziune au fost efectuate

foarte multe cercetări. Majoritatea acestor studii s-au preocupat de copii – lucru de înţeles

având în vedere volumul mare de timp pe care aceştia îl petrec în faţa televizorului şi

posibilele implicaţii în ceea ce priveşte socializarea.

Astfel o prima ipoteza porneşte de la ideea că desenele animate violente transformă

joaca inocentă a copiilor într-o joacă violentă. Urmărind un canal de desen animat, ceea ce

pare „inofensiv”, copilul de azi trăieşte într-o lume imaginară plină de violenţă, asistă la crime

2

şi distrugere, cunoaşte eroi fabuloşi şi monştrii Cea de-a doua ipoteză îşi propune să verifice

dacă scăderea atenţiei, a concentrării, lipsa răbdării, a motivaţiei, câteva din caracteristicile

ADHD-ului sunt urmări ale desenelor animate.

IV. Definirea conceptelor

Comportament – 1.Modalitate de a acţiona în anumite împrejurări sau situaţii;

conduită, purtare, comportare. 2. Ansamblul manifestărilor obiective ale oamenilor prin care

se exteriorizează viaţa psihică.

Educaţie –Ansamblu de măsuri aplicate în mod sistematic în vederea formării şi

dezvoltării însuşirilor intelectuale, morale sau fizice ale copiilor şi ale tineretului sau, p. ext.,

ale oamenilor, ale societăţii etc.; rezultatul acestei activităţi pedagogice; bună crestere,

comportare civilizată în societate

V. Stabilirea metodelor de cercetare şi elaborarea

instrumentelor pentru recoltarea informaţiilor

Cercetarea este una calitativă si se va desfăşura în perioada 8- 21 aprilie 2009, asupra

unui eşantion de 6 copii . Cercetarea de faţă cuprinde două etape:

Prima etapa: 8- 14 aprilie- reprezintă perioada de observare a celor şase copii.

Aceştia sunt lasăţi să işi urmeze programul zilnic obişnuit de joacă şi de vizionat desene

animate. În tot acest timp le este observat comportamentul de pe perioada derulării desenelor

cât şi de după acestea.

Etapa a doua: 15- 21 aprilie- reprezintă perioada experimentală, în care copiilor

li se vor pune spre vizionare anumite desene animate cu tematică diferită pe fiecare zi.

Locaţia

3

În ceea ce priveşte locaţia cercetării aceasta s-a realizat la domiciliul fiecărui copil. Pentru ca

acesta să-şi urmeze programul zilnic obişnuit şi pentru a-i putea observa comportamentul

natural, el tebuie să fie familiarizat cu locul în care se desfăşoară cercetarea. De asemenea,

observaţia este relevantă în această cercetare deoarece pe copii nu îi deranjează să îşi schimbe

comportamentul sau să se simtă urmăriţi. Se comportă natural în mediul lor obişnuit.

Metodă

Ca metodă a cercetării sociologice s-a folosit experimentul. Experimentul este

metoda prin excelenţă de determinare a cauzalităţii. O relaţie de cauzalitate între două

variabile înseamnă că o variabilă (independentă) produce variaţie într-o a doua variabila

(dependenţa). Valoarea deosebită a experimentului este data de funcţia acestuia de verificare a

ipotezelor cauzale. Experimentul s-a realizat prin intermediul unor fişe în care au centralizat

date referitoare la subiecţi şi la activitatea lor; practic acestea prezentând însuşi intrumentul de

realizare a experimentului.

VI. Determinarea populaţiei supuse investigaţiei sociologice

Variabila dependentă

Având în vedere tema cercetării, eşantionul ales spre cercetare sau variabila

dependentă îl reprezintă copiii, cu vârsta cuprinsă între 3-10 ani. Au fost alese aceste vârste

deoarece reprezintă perioada în care copii interacţionează direct cu societatea, integrându-se în

formele preşcolare de învăţământ (grădiniţe) şi a claselor primare (1-4). La vârsta de 3 ani

copilul începe să perceapă ce vede la televizor, mai ales in desenele animate. Este o vârsta la

care el imită ceea ce vede, nefăcând diferenţa între ce este bine şi ce este rău. Până la vârsta de

10 ani el trece prin mai multe etape ale dezvoltării atât fizice cât si psihice, când rolul cel mai

important în educaţie îl au părinţii, apoi educatorii şi învătătorii.

4

Trăind în societate, fiecare individ îşi însuşeste în cursul existenţei sale o sumă de cunoştinţe

despre traiul laolaltă al oamenilor. Aceste cunoştinţe se bazează pe experienţa directă a

indivizilor. Este ceea ce numim „cunoaşterea comună” (sau „spontană”, „cotidiană”, „la

nivelul simţului comun”, „la nivelul bunului simt”).

Variabila independentă

Cea de a doua variabilă, independentă este prezentată de desenele animate. Practic, azi

în orice familie există un televizor. Şi ce poate alege un copil din grila de programe decât

desene animate?! Aparent inofensive, desenele încep să-i îngrijoreze pe părinţi din cauza

limbajului şi a imaginilor violente. De multe ori , părinţii trăiesc cu impresia falsă că prin

simpla vizionare TV, copiii îşi vor îmbogăţii bagajul de cunoştinţe, îşi vor dezvolta

capacitatea de înţelegere sau de vorbire. Dar pentru a putea dobândi aceste abilităţi este

necesară o experienţă interactivă, o participare proprie, ceea ce nu se întâmplă în cazul

televizorului. În perioadă prescolarităţii, copiii învaţă să-şi orienteze atenţia devenind capabili

să ignore într-o oarecare măsură stimulii externi care-i pot distrage de la activitatea pe care o

urmează. Însă acest model de comportament şi de răspuns neuronal la un stimul exterior

repetat zilnic pe o perioadă mai lungă, va avea tendinţa de a se extinde şi atunci când va lipsi

acest tip de stimul ( imaginea TV).

VII. Controlul variabilelor

Controlul este elementul esenţial în structura metodei experimentale. Prin control se

înţelege asigurarea condiţiilor de repetabilitate a rezultatelor, ori de câte ori se reia cercetarea.

În sens modern, controlul vizează în primul rând factorii introduşi în experiment pentru

declanşarea unor comportamente specifice, dar şi factori a căror influienţă urmează a fi

eliminată, fie prin suprimare fie prin păstrarea lor constantă. De asemenea, controlul se referă

5

şi la modalitatea de constituire a grupelor experimentale şi martori pentru asigurarea

comparabilităţii lor. În fine, controlul include şi întreaga problematică de efectuare a

măsurătorilor.

VIII. Analiza datelor şi explicarea proceselor şi fenomenelor

studiate

INTERPRETAREA REZULTATELOR SĂPTĂMÂNII DE EVALUARE 08-14 aprilie

2009

1. Nr ore de vizionare / pauză

570

1110

750

930

840

840

660

1020

870

810

810

870

0%

10%

20%

30%

40%

50%

60%

70%

80%

90%

100%

Subiect1

Subiect2

Subiect3

Subiect4

Subiect5

Subiect6

Nr ore vizionare/pauza

Timp vizionare Timp Pauza

În urma analizei graficului bazat pe numărul de ore în care subiecţii au optat pentru

vizionarea desenelor animate, observăm că :

subiecţii cu nr 3,5,6 petrec foarte mult timp vizionând desene animate

subiecţii cu nr 1,2,4 au optat preponderent pentru alte activităţi în timpul

acordat experimentului

6

subiectul 5 a petrecut cel mai mult timp vizionând desene animate, respectiv

14,5 ore

subiectul 1 a vizionat desene animate cel mai puţin timp, respectiv 9.5 ore

2. Genul desenelor animate

2

0

12

0

3

1

3

0

2

0

6

2

0

2

4

6

8

10

12

14

16

Subiect 1 Subiect 2 Subiect 3 Subiect 4 Subiect 5 Subiect 6

Actiune Aventuri Educative

Analizând tipul desenelor animate pentru care au optat subiecţii, observăm că :

majoritatea subiecţilor au optat pentru aventuri

doar subiectul 2 a ales desenele animate de acţiune ca prima alegere

doar subiecţii nr 3 si 6 au optat şi pentru desene animate educative

Subiect 1

7

Subiect 111%

89%

0%

Actiune

Aventuri

Educative

Interpretând graficul desenelor animate urmărite, observăm că subiectul nr 1 a optat în

proporţie de 89% pentru aventuri şi 11% pentru acţiune.

Subiect 2

Subiect 2

67%

33%

0%

Actiune

Aventuri

Educative

8

Interpretând graficul desenelor animate urmărite, observăm că subiectul nr 2 a optat în

proporţie de 67% pentru desene animate cu acţiune şi 33% pentru aventuri.

Subiectul 3

Subiect 315%

80%

5%

Actiune

Aventuri

Educative

Interpretând graficul desenelor animate urmărite, observăm că subiectul 3 are următoarele

preferinţe :

Aventuri 80%

Acţiune 15%

Educative 5%

Subiectul 4

9

Subiect 4

20%

80%

0%

Actiune

Aventuri

Educative

Analizând graficul desenelor animate urmărite, observăm că opţiunile subiectului nr 4 au fost

în următoarea proporţie :

Aventuri 80%

Acţiune 20%

Subiectul 5

Subiect 512%

88%

0%

Actiune

Aventuri

Educative

Interpretând graficul, observam că preferinţele subiectului nr 5 sunt în următoarea proporţie :

Aventuri 88%

10

Acţiune 12 %

Subiect 6

Subiect 6

33%

56%

11%

Actiune

Aventuri

Educative

Analizând graficul, observăm că preferinţele subiectului nr 6 în urmărirea desenelor animate

sunt urmatoarele :

Aventuri 56%

Acţiune 33%

Educative 11%

3. Intervale de vârsta ale subiecţilor

11

Subiecti 4-6 ani

19%

71%

10%


Subiecti 8-10 ani

33%

67%

0%


Analizând graficele pe baza desenelor animate urmărite în functie de categoria de vârsta,

observăm că opţiunile subiecţilor sunt următoarele :

1. Subiecţi 4-6 ani :

aventuri 71%

aciune 19%

educative 10%

2. Subiecţi 8-10 ani

aventuri 67%

acţiune 33%

4. Interes acordat desenelor animate

SUBIECT 1

12

74%

13%

13%

VIZIONARE ATENTA,SUBIECT RECEPTIBIL : Eu sunt Wease,aventuri; H2O-adauga apa,aventuri;Hannah Montana,aventuri; Lumea lui Quest,aventuri; Negrele aventuri ale lui Billy si Mandy,aventuri;Spioanele,actiune

VIZIONARE ATENTA,NU REACTIONEAZA LA STIMULI : Chop Socky Chooks, aventuri

DEZINTERES PENTRU DESENE ANIMATE : Fetitele Powerpuff, actiune

Analizând graficul referitor la gradul de atenţie cu care subiectul nr 1 urmăreşte

desenele animate, observăm că în proporţie de 74% subiectul este atent atat la desene cât şi la

ce se întamplă în jurul lui. Însa în proporţie de 13% subiectul este total absorbit de vizionare

sau neinteresat de desenul animat respectiv.

SUBIECT 2

13

25%

75%

0%

VIZIONARE ATENTA,NEREACTIONEAZA LA STIMULI :Star Wars : The ClonWars,actiune; Naruto,actiune

VIZIONARE ATENTA,SUBIECTRECEPTIBIL : Ben 10,aventuri;Lumea lui Quest,aventuri; PowerRangers,actiune; GalactikFootball,actiune; Lumea secretaa ursuletului Benjamin,aventuri

DEZINTERES PENTRU DESENEANIMATE

Analizând datele graficului, observăm că în proporţie de 25% subiectul nr 2 este rupt

de realitate în timpul vizionării desenelor animate, însa în proporţie de 75% reacţionează şi la

ceea ce se intamplă lânga el.

SUBIECT 3

14

Interes acordat desenelor animate

10%

90%

0%

VIZIONARE ATENTA,NUREACTIONEAZA LA STIMULI : GalactikFootball,actiune

VIZIONARE ATENTA,SUBIECTRECEPTIBIL : Ben 10,aventuri; CopSocky Cook,aventuri; Eu suntWeasel,aventuri; Lumea luiQuest,aventuri; Naruto,actiune; Negreleaventuri ale lui Billy si Mandy,aventuri;Oraselul lenes,educativ; Pfineas siFerb,aventuri; PokemonDEZINTERES PENTRU DESENEANIMATE

Analizând datele graficului, observăm că subiectul nr 3 în proporţie de 90% este atent

la vizionarea desenelor animate, nefiind însa rupt de realitatea înconjuratoare.

SUBIECT 4 şi SUBIECT 5

15


11%

67%

22%

VIZIONARE ATENTA,NUREACTIONEAZA LA STIMULI :Hannah Montana,aventuri

VIZIONARE ATENTA,SUBIECTRECEPTIBIL : Ben 10,aventuri; Eusunt Weasel,aventuri; FetitelePow erpuff,actiune; GemeniiCramp,aventuri; Lumea secreta aursuletului Benjamin,aventuri;Pow er Rangers,actiune

DEZINTERES PENTRU DESENEANIMATE : Chow der,educativ; H2O-adauga apa,aventuri


11%

67%

22%

VIZIONARE ATENTA,NUREACTIONEAZA LA STIMULI :Pokemon,aventuri

VIZIONARE ATENTA,SUBIECTRECEPTIBIL : Ben 10,aventuri;Chop Socky Chooks,aventuri;Chow der,educativ; Eu suntWeasel,aventuri; GemeniiCramp,aventuri; Negreleaventuri ale lui Billy si Mandy

DEZINTERES PENTRU DESENEANIMATE : H2O-adaugaapa,aventuri; Pucca,aventuri

Analizând graficul observăm că pentru subiectul nr 5 avem aceleaşi rezultate ca şi pentru

subiectul nr 4.

16

Astfel observăm că subiectul cei doi sunt foarte atenţi în timpul vizionării desenelor animate

alese (67%), sun total dezinteresaţi de desenul ce rulează în proporţie de 22% sau au atenţia

captată total de desenele animate alese în proporţie de 11%.

SUBIECT 6


91%

9% 0% VIZIONARE ATENTA,SUBIECT RECEPTIBIL :Galactik Football,actiune; Lily andPaper,aventuri; Louie's friends,aventuri;Pfineas si Ferb,aventuri; Pokemon,aventuri;Pow er Rangers,actiune; Pucca,aventuri;Star Wars,actiune; Who's it?What'sit?,educativ

DEZINTERES PENTRU DESENE ANIMATE :Oraselul lenes,educativ

VIZIONARE ATENTA,NU REACTIONEAZALA STIMULI

Analizând rezultatele graficului cu privire la interesul acordat desenelor animate de

către subiectul cu nr 6, observăm că in proporţie de 91% acesta este interesat de desenul

animat,fiind total rupt de realitatea ce îl înconjoară.

5. Consum

17

CONSUM

30%

36%

34%

CIOCOLATA BOMBOANE CHIPS

Analizând graficul cu date referitoare la opţiunile subiecţilor materie de desert în

timpul timpul vizionării, observăm că 36% au optat pentru bomboane, 34% pentru ciocolată şi

30% pentru chips-uri.

6. Comportamentul dupa vizionare

Comportament dupa vizionare

0

1

2

3

4

5

6

7

8

9

Subiec

t 1

Subiec

t 2

Subiec

t 3

Subiec

t 4

Subiec

t 5

Subiec

t 6

comportamentagitat/agresiv/violent

comportament cuviincios

18

Analizând graficul referitor la comportamentul subiecţilor după vizionarea desenelor

animate alese de ei, observăm că intregul eşantion are un comportament cuviincios, liniştit,

doar subiecţii cu nr 2 si 3 manifestă o stare de agitaţie şi comportament agresiv/violent.

SAPTAMANA 15-21 aprilie 2009

1. Consum

Consum

40%

34%

26%

CIOCOLATA BOMBOANE CHIPS

În urma analizei graficului bazat pe consum în care subiecţii au optat pentru vizionarea

desenelor animate, observăm că :

40% dintre subiecţi au ales să mănânce ciocolată în timpul vizionării desenelor animate

34% dintre subiecţi au les să mănânce bomboane în timpul vizionării desenelor

animate

26% dintre subiecţi au les să mănânce chipsuri în timpul vizionării desenelor animate

2. Interes acordat desenelor animate

Student 1

19

Interes in acordat desenelor animate

10%

76%

14%VIZIONARE ATENTA,NUREACTIONEAZA LASTIMULI : Aventurile luiGracie Lou,aventuri;Spiderman,actiune

VIZIONAREATENTA,SUBIECTRECEPTIBIL : Alba cazapada,povesti; Alice inTara Minunilor,povesti;Aventurile luiAladin,aventuri; BugsBunny,clasice-comice;DEZINTERES PENTRUDESENE ANIMATE :Familia De Ce,educativ;Mizerabilii,aventuri,Scooby-Doo,actiune

Analizând subiectul, studentul 1 a observant că interesul acordat desenelor animate sunt în funcţie de genului desenelor. Subiectul manifestând un interes asupra poveştilor cu un procentaj de 76%, slab inters asupra aventurilor, acţiunii cu un procentaj de 14% iar cu un procentaj de 10% dezinteres asupra celor educative.

Student 2


76%

19%

5%VIZIONARE ATENTA,SUBIECTRECEPTIBIL : Alba ca zapada,povesti;Alice in Tara Minunilor,povesti; Aventurilelui Aladin,aventuri; Bugs Bunny,clasice-comice; Dragonul,aventuri; Eroiisalvatori,educativ; GemeniiCramp,aventuri; Hansel si Gretel,povesti;MickeyDEZINTERES PENTRU DESENE ANIMATE:Cenusareasa,povesti; Familia DeCe,educativ; Mizerabilii,aventuri, Scooby-Doo,actiune

VIZIONARE ATENTA,NU REACTIONEAZALA STIMULI : Spiderman,actiune

20

Analizând subiectul, studentul 2 a observant că interesul acordat desenelor animate sunt în funcţie de genului desenelor. Subiectul manifestând un interes asupra poveştilor, desenelor comice şi asupra aventurilor cu un procentaj de 76%, dezinteres asupra desenelor animate cu un procentaj de 14% iar cu un procentaj de 5% subiectul nu reacţionează la stimuli.

Student 3


90%

10% 0% VIZIONARE ATENTA,SUBIECTRECEPTIBIL : Alba ca zapada,povesti; Alicein Tara Minunilor,povesti; Aventurile luiAladin,aventuri; Aventurile lui GracieLou,aventuri;Cenusareasa,povesti;Dragonul,aventuri; Eroii salvatori,educativ;Familia de ce,educativ; Gem

DEZINTERES PENTRU DESENE ANIMATE:Bugs Bunny,clasice-comice; Scooby-Doo,actiune; Spiderman,actiune


Analizând subiectul, studentul 3 a observant că interesul acordat desenelor animate sunt în funcţie de genului desenelor. Subiectul analizat manifestând un interes asupra poveştilor, asupra aventurilor, celor educative cu un procentaj de 90%, dezinteres asupra desenelor comice şi asupra desenelor cu acţiune cu un procentaj de 10%.

Student 4

21


62%

5%

33%

VIZIONARE ATENTA,SUBIECTRECEPTIBIL : Alba cazapada,povesti; Alice in TaraMinunilor,povesti; BugsBunny,clasice-comice;Cenusareasa,povesti;Dragonul,aventuri; GemeniiCramp,aventuri; Hansel siGretel,povesti; Mougli.aventuri;VIZIONARE ATENTA,NUREACTIONEAZA LA STIMULI :Aventurile lui Gracie Lou,aventuri

DEZINTERES PENTRU DESENEANIMATE :Aventurile luiAladin,aventuri; /eroiisalvatori,educativ; Familia DeCe,educativ; MickeyMouse,clasice-comice;Mizerabilii,aventuri, Oraselullenes,educativ; Scooby-Doo,actiune

Analizând datele graficului observăm că subiectul observat este foarte atent în timpul

vizionării desenelor animate de geanul celor cu aventuri, comice, poveşti cu un procentaj de

62%, este total dezinteresat de desenul ce ruleaza în proporţie de 33% , iar cu un procentaj de

5% subiectul nu reacţionaeză la stimuli.

Student 5

22


86%

14% 0%VIZIONARE ATENTA,SUBIECT RECEPTIBIL :Alba ca zapada,povesti; Alice in TaraMinunilor,povesti; Aventurile lui Aladin,aventuri;Aventurile lui Gracie Lou,aventuri; BugsBunny,clasice-comice; Cenusareasa,povesti;Dragonul,aventuri; Eroii salvatori,educativ;

DEZINTERES PENTRU DESENE ANIMATE:Familia De Ce,educativ; Mizerabilii,aventuri,Scooby-Doo,actiune

VIZIONARE ATENTA,NU REACTIONEAZA LASTIMULI

Analizând graficul de mai sus putem observa că subiectul observant este receptibil asupra desenelor de gennul celor: comice, aventurilor, poveştilor şi asupra celor educative cu un procentaj de 86% şi un slab interes asupra unor desene cum ar fi: Familia De Ce, Mizerabilii, Scooby-Doo cu un procentaj de 14%.

Student 6

23


81%

19%0%

VIZIONARE ATENTA,SUBIECT RECEPTIBIL :Alba ca zapada,povesti; Alice in TaraMinunilor,povesti; Aventurile luiAladin,aventuri; Aventurile lui GracieLou,aventuri; Bugs Bunny,clasice-comice;Cenusareasa,povesti; Dragonul,aventuri;Eroii salvatori,educativ;

DEZINTERES PENTRU DESENE ANIMATE:Familia De Ce,educativ; Scooby-Doo,actiune; Spiderman,actiune;Spioanele,actiune


Analizând graficul de mai sus putem observa că subiectul observant manifestă un interes deosebit asupra desenelor de genul celor comice, aventurilor, poveştilor şi celor educative cu un procentaj de 81%, iar cu un procentaj de 19% manifestă un slab dezinteres asupra unor desene educative şi cu acţiune.

3. Comportament dupa vizionare

0

1

2

3

4

5

6

7

8

comportamentagitat/agresiv/violent

comportament cuviincios

24

Analizând graficul referitor la comportamentul subiecţilor după vizionarea desenelor animate

alese de supraveghetori , observăm că intregul eşantion are un comportament cuviincios,

liniştit, calm doar subiecţii cu nr 2 si 3 manifestă o stare de agitaţie şi comportament

agresiv/violent.

IX. Concluzii

Desenele animate, ca şi poveştile, dar mai mult decât acestea pentru că implică şi

analizatorul vizual au darul de a modela mintea copilului, încă fragedă şi receptivă la orice

influenţă.

Încă neformată, mintea năzdrăvanului tău tinde să nu facă diferenţă între real şi

fantastic. De multe ori, ceea ce vede în filmele de desene animate reprezintă pentru el tot atâta

realitate cât ar reprezenta pentru tine o emisiune de ştiri. De aici, o serie de manifestări care au

la bază următoarele:

1. Imitaţia. Studiile au arătat că încă de la 14 luni, dacă copilul urmăreşte la televizor

cum este dezasamblată o jucărie, el va încerca singur manevra acasă. Acest lucru se întâmplă

şi în cazul desenelor animate. Nu degeaba, în compania prietenilor, copilaşul îşi va asuma

rolul eroului din filmuleţul preferat. Această imitaţie duce la formarea şi apoi întărirea, prin

repetiţie, a unor comportamente împrumutate din lumea fantastică a animaţiei.

2. Modelul. În general, copilul adoptă modelele de comportament de la părinţii lui.

Atunci când aceştia nu sunt foarte disponibili sau când timpul petrecut în faţa desenelor

animate este mai mare decât cel petrecut cu părinţii, copilul tinde să îşi aleagă ca model unul

dintre eroii pe care îi admiră. La o vârstă fragedă acest model este preluat fără discernământ,

fără a fi adaptat şi modificat.

3. Fantasticul. Fantasticul prezentat în filmele de desene animate poate fi extrem de

incitant pentru piticul dornic de noi experimentări şi de noi cunoştinţe. Fantezia care se revarsă

din desenele animate poate produce cu uşurinţă "modele" viabile ce merită a fi încercate.

25

Pentru năzdrăvani totul se petrece la graniţa atât de fragilă pentru ei dintre real şi imaginar. Ei

au deja "experienţă" în domeniu: orice joacă metamorfozează realul, îi topeşte în "minunăţiile"

produse în minşile lor prolifice.

4.Identificarea. De multe ori, identificarea cu eroul favorit poate ajunge la un punct

care să te sperie. Îi auzim adesea cum vorbesc asemenea eroului preferat, cum fac dreptate sau

cum se luptă pentru a-şi salva prietenul aflat la ananghie. Pentru micuţ, povestea animată

prinde viaţă, o viaţă pe care el însuşi o creează, materializând-o prin mijloace proprii,

simbolice sau reale.

5. Imaginaţia. Desenele animate contribuie la dezvoltarea imaginaţiei. În timp ce eroii

lui admiraţi până la lacrimi se luptă pentru o cauză nobilă, copilaşul este capabil să anticipeze

întâmplări din film, devenind el însuşi un adevărat regizor.

6. Gândirea. Nu în ultimul rând, problemele prezentate în cadrul filmelor de desene

animate îl stimulează pe micuţ să găsească noi şi noi soluţii pentru a-i putea ajuta pe prietenii

lui aflaţi în impas. El rezolvă situaţii limită, inventează tot felul de artificii pentru a contribui

la desfăşurarea poveştii după bunul său plac.

7. Memoria. Urmărind un serial de desene animate, memoria micuţului va fi stimulată

să reţină fapte, întâmplări, denumiri, parole, despre ce a fost vorba în episoadele trecute etc. În

acest fel el va fi stimulat să reţină şi să pună la contribuţie această capacitate de înmagazinare

a cunoştinţelor şi informaţiilor.

8. Simţul estetic. Plăcerea pentru frumos poate fi şi ea stimulată în cadrul desenelor

animate prin prezentarea antitetică care le este făcută personajelor principale. Binele şi răul

sunt mereu diferenţiate prin urâţenie şi frumuseţe.

9. Agresiunea. De multe ori, mai ales în filmele mai noi de desene animate, care

prezintă scene de luptă, de război, personajele negative obţin prin forţă lor malefică multă

putere, respect, subordonare, bogăţii etc. De multe ori, modul şi mijloacele în care personajul

negativ îşi obţine tot ce doreşte, şiretlicuri, minciună, lovituri pe la spate, agresiune, hoţie

tinde să îi atragă pe micuţi. Răutatea conferă putere şi de multe ori, puterea este un miraj care

acaparează minţile fragede, care nu fac încă diferenţă clară între forţa binelui şi cea a râului.

26

cum influenţează desenele animate comportamentul copiilor

Documents