Anul 11. Cluj, 17 Decemvrie n. 1 9 0 4 Nrul 51 .

ABONAMENTUL: TE f\N 3 COR. 20 PIL.

Vi, 1 60 90

ÎN STREINĂTATE:

TP fiN 6 FRANCI,

N u m e r i s i n g u r a t i c i s ë v e n d

in C l u j c u s f i l er i , î n t r ' a l t e

\ o c u x \ c u ft < U e n .

INSERŢIUN1LE ^MMMHH^^. ^M»—*~ se' plătesc după mări-^ ^ ^ ^ ^ ^ ^ ^ ^ k ^^M^^^ ——" " mea locului/ce ^^^^^^^^P ^^^^^ . ^^MM c m / H cgrfiă B ^ ^ ^ ^ ^ ^ ^ v W ^ ^ ^ ^ m m m d a t ă l o A ^ 2 ° r i

M ^ ^ ^ B H H H 8 f i l . r ^é 3 X m a i multe Ive Y aoUI 2-^ ^ ^ ^ ^ ^ ^ ^ ^ ^ Ç L U J ! _ K 0 L 0 Z 5 U À R

fl§ 6 . Í Ó K A 1 - U T C Z A 6 .

Redactor resp.: I U L I U F L O R I A N Apare în fiecare Sâmbătă Proprietar-editor: Dr . E. D Ă I A N U

Biserica lui Christos şi căsătoria creştină. înalt Preasfinţitul nostru Părinte, Metropolitul delà. Blaj, Dr. Victor Mihályi de Ap şa,

întelegênd cu mare amărăciune sufletească cum s'au înmulţit căsătoriile nelegiuite, păgâneşti, între creştinii unei parochii din protopopiatul Clujului, s'a îndreptat cătră acei fraţi cu o scrisoare pas­torală părintească, în care le arată mărimea rătăcirei, şi osânda la care se espun şi îi îndeamnă cu tot de adinsul a se întoarce la calea cea adevărată. Aceasta frumoasă pastorală se va ceti în biserica acelei parochii. Cum înse nenorocirea căsnicii/or nelegiuite s'a lăţit în multe sate de a/e noastre spre paguba morală şi sufletească a poporului nostru, am cerut voie de/a bunul nostru Metro­polit, ca se publicăm în foaia noastră puternicul seu cuvent pastoral, spre al cunoaşte şi urma cât mai mulţi credincioşi. Din graţia înalt Preasfinţiei Sale publicăm deci întreagă pastorala des­pre căsătoria creştinilor:

Iubiţi în Christos fii! Căsător ia a înfinţat-o însuşi Dzeu în paradis,

când a făcut pe Adam şi Eva, că a zis cătră Adam, când a făcut pe Eva din coas ta lui: »Pen-tru aceas ta va lăsa omul pe tatăl-seu şi pe m a m ă - s a şi së va lipi de muierea sa şi vor fi amândoi un trup«. (Facere 2, 24 . )

Isus Mântuitorul a ridicat căsător ia înfiinţată de Domnul la taină, la una dintre cele şepte taine ale bisericei, în care celor ce së căsă toresc le dă dar, ca se-şi poată împlini toate acele datorinţe, cari le iau asupra lor în s. căsătorie , că s. apos­tol Pavel a şa zice în cartea cătră Efeseni 5, 3 2 : »Ta ina aceas t a« — adecă ta ina căsătoriei — »es te mare , iar eu zic de Christos şi de biser icä«, adecă încât* închipueşte unirea cea sufletească, căsător ia cea SÚ îerească a lui Chr is tes cu biseiIca s&.

Ca căsă tor ia së fie căsător ie bisericeşte le­giuită, së pofteşte, c a ea së fie încheiată înaintea preotului părţilor, cari së căsă toresc , şi së se binecuvinte de căt ră acela , căci al tmintrelea e însoţire nelegiuită bisericeşte şi nebinecuventată de Dzeu.

Fi ind-că căsător ia cea legiuită închipueşte că să ­toria c e a sufletească a lui Isus cu biserica sfântă a sa, toate ace lea câte le face Mântuitorul Isus biseri­cei sale au së le împl inească şi cei ce së c ă s ă ­toresc unul faţă de altul.

1) Mântuitorul Isus ş i -a iubit şi-şi iubeşte şi a c u m a sfânta sa biserică, cu care este în c ă ­sătorie sufletească, şi o va iubi până Ia capëtul lumii. In semnul iubirei aces te ia îşi dă spre mân­care şi beutură credincioşilor sëi sfântul seu trup şi sânge, în taina s. cuminecături .

Dacă Isus ş i -a iubit biserica sa şi o iubeşte şi acum neîncetat , de aici urmează, că şi cei ce së căsă toresc së se iubească împrumutat unul pe altul neîncetat , până la moarte. Aceasta li-o spune şi s. apostol Pavel , când zice: «Bărbaţi lor iubiţi-ve mue-rile voast re , precum şi-a iubit şi Christos biserica. Aşa se-şi iubească bărbaţii muierile sale ca şi trupurile sale. Cel ce-şi iubeşte muierea sa, pe sine së iubeste«. (Ef. 5, 2 5 — 2 8 . )

2) Chris tos stă şi acum şi va sta până la capëtul lumei într 'ajutor bisericei sale cu darul sëu, şi nu o lasă së se nimicească , deşi porţile iadului, adecă vrăjmaşii ei vreau së o n imicească . Aşa şi cei căsătoriţi trebue së se ajute unul pe altul până la moar te în ceea ce priveşte nutre-mêntul şi îmbrăcămin tea lor şi a pruncilor. Mai ales delà bărbat së pofteşte aceas ta ca delà partea cea mai tare şi ca delà capul familiei. Cu deose­bire, când dau de necaz mare , când së bolnăvesc, sunt datori së se gr i jească unul pe altul, së se ajute şi de este lipsă, se-şi pună şi viaţa unul pentru altul.

3) Christos, dacă în biserica lui cutare m ă -dulariu păcătuieşte, pe acela, căruia îi pare rëu de pecăte , îl iartă. Aşa trebue së ierte şi cei ce së că să to re sc unul altuia greşelile după zisa apos­tolului: »Purtat i sarcina unul altuia şi aşa împli­niţi legea lui Christos« (Gal. 6. 2) . Deosebitele porniri ale celor ce së căsătoresc trebue së se unească într 'o convieţuire padnică până la moarte , ceea-ce a ra tă şi cununile, cari li-së pun pe capete, când së cunună, că precum în acelea sunt deo­

sebite flori compuse într'una, a şa trebue së se unească şi deosebitele plecări ale celor ce së că ­sătoresc într'o convieţuire pacTnică. De cumva o parte din cei căsătoriţi e mai iute la fire, mai aplicată spre mânie, cealaltă parte së o îndrepte cu cuvinte blânde, că precum zice cartea Pildelor Iui Solomon 15 , 1: »Mania pierde pe cei înţelepţi, iară rëspunsul cucernic întoarce mânia şi cuvân-tul aspru aprinde mânia« .

4) Isus este capul bisericei sale, de unde urmează, că şi în căsătoria creştină, care închi­pueşte căsător ia cea sufletească a lui Isus cu biserica sa, bărbatul trebue së fie cap muierii. Aceasta o învaţă şi s. apostol Pavel , când zice Ef. 5, 2 3 : »că bărbatul e cap muierii, precum şi Christos cap bisericei«. Deci prin aceas ta urmează un alt adevër creşt inesc, că muierea trebue së fie supusă bărbatului, precum învaţă şi s. apostol Pavel, când zice Colos. 3, 1b: »Muierilor, supune-ţ i-ve bărbaţilor voştri, precum së cuvine în Domnul«.

5) Christos a iubit biserica şi pe sine s'a dat pentru dînsa, ca pe ea së o sfinţească... »ca së fie sfântă şi fără de prihana«, zice s. apostol Pavel în cartea cătră Efeseni 5, 2 5 — 2 7 . De aici urmează, că şi cei ce së căsă toresc , trebue cu toată ocasiunea cu cuvêntul şi cu fapta së se sfinţească unul pe altul, së se îndemne spre tot ce e plăcut înaintea lui Dzeu, cu atât mai vârtos, că şi aceas ta o promit unul altuia, când se căsă toresc .

Iată, iubiţilor fii în Christos, aces tea sunt datorinţele, cari le iau asupra lor cei ce së c ă s ă ­toresc pe lege înaintea preotului. Aceste datorinţe, cari cei ce së căsătoresc le iau asupra lor, ţin până la moarte , că căsătoria încheiată pe lege numai moar tea o poate desface. Că aceas ta a şa e ne spun cuvintele Mântuitorului: »Au nu a-ţi cetit, zice Isus la s. Mateiu 1 9 , 4, că cel-ce a făcut pe om dintru început, bărbat şi muiere i-a făcut pe ei. Şi a zis : Pentru aceas ta va lăsa omul pe tatăl seu şi pe m a m ă - s a şi se va lipi de muierea sa şi vor fi amêndoi un trup. Deci ce a împreunat Dzeu, omul së nu despar tä« . Asemenea la S. Marcu 1 0 , 1 1 .

6) E drept, că sunt unele împrejurări, cari împedecă şi oareşi-cum înainte strică căsător ia şi aşa dacă së încheie, aceea nici nu e căsător ie . In atari împrejurări căsător ia së poate desface, pentru-că când s'a încheiat, n'a fost căsător ie adeverată, avênd piedece nimicitoare. Altmintrelea dacă atari împrejurări nu sunt la mijloc, căsător ia odată încheiată numai moar tea o poate desface.

7) Sunt unele caşuri, în cari s. biserică des­parte pe cei căsătoriţi de pat şi de masă . Acest aşezement al sfintei biserici îşi are temeiul în înveţătura s. apostol Paul, care a şa zice I. Cor. 1 0 — 1 1 : »Celor căsătoriţi poruncesc, nu eu, ci Dom­nul, muierea de bărbat së nu se despartă, ear de së va despărţi (së înţelege de pat şi de m a s ă ) së nu se mărite, sau së se împace cu bărbatul seu şi bărbatul pe muiere së nu o läse« .

8) Ca cei căsătoriţi se-şi poată împlini da­torinţele, cari le iau asupra lor în căsătorie , Dzeu le dă darul sëu cel ajutător. Inse darul cel aju­tător al lui Dzeu numai aşa ajută celor căsătoriţi dacă şi lucră împreună cu acel dar, care-l capetă delà Dzeu în s. cununie. Dar când lucră oare

împreună cei căsătoriţ i cu darul, care li-l dă Dzeu în cununie spre a putea împlini toate datorinţele, cari le iau ei în cununie asupra lor?

Atunci, când şi ei fac din partea lor tot ce e de lipsă, ca së poată păstra credinţa şi iubirea unul cătră altul până la moar te , atunci când ei fac din partea lor tot ce e de lipsă, ca së poată fi şi în bine şi în rëu laolaltă până la moar te ; atunci, când fac şi din partea lor tot ce së pof­teşte, ca së poată ierta unul altuia toate s lăbi­ciunile, ca së poată fi bărbatul capul, iară mu­ierea supusă bărbatului, ca së se poată îndemna unul pe altul la tot ce e plăcut lui D-zeu şi a-şi creş te pruncii întru frica lui D-zeu.

Dacă cei căsătoriţ i ş i-ar împlini datorinţele, cari le iau asupra lor în cununie, şi ar lucra îm­preună cu darul cel d-zeesc, care li-së dă, ca se-şi poată împlini datorinţele, car le iau asupra lor în cununie, atunci nu ar ' fi a tâ tea însoţiri nelegiuite, neplăcute lui D-zeu.

9) Cu durere am înţeles însë, iubiţilor fii în Christos, că între voi, cari formaţi o comună mică, sunt peste 24 părechi, cari t răiesc necunu­naţi vieţuind întru însoţire nelegiuită bisericeşte şi ni-se umple sufletul de mâhnire auzind unele ca aces te , că vedem primejdia, ce vë stă asupra, de a vë pierde mântuirea sufletului rëscumpërat cu scump sângele Mântuitorului Nostru Isus Christos, delà care solie avem cătră voi, datori fiind înaintea divanului îmfricoşat al judeţului, când va së vină întru mărire, së răspundem pen­tru fieşte carele dintre voi.

Drept aceea pe unii ca aceşt ia îi dojenim în Domnul, ca së părăsască astfel de viaţă, ca re le aduce pierire sufletească, şi dacă au ceva pie-decă în contra cununiei, së purceadă la delătu-rarea acelei piedece. Dacă aceea piedecă e c a n o ­nică şi së poate dispensa, së ceară dispensare delà aces t Ordinariat, ear dacă piedeca e civilă, së ceară concesiune delà s tăpânirea competentă ca së se poată cununa.

Dacă unii din causa serăciei nu së cunună bisericeşte, pentru-că nu au spesele de lipsă la cununie, aceia së se cunune ca sëracii , slăbind din cheltuielile ospăţului, cari dacă într 'adevër sunt sëraci, l i-së vor ierta toate spesele şi cădin-ţele preotului şi cununia li-së va face în cinste.

Dacă careva nu are nici o piedecă, de a s ë putea cununa şi numai din rëutate şi nepăsare nu së cunună bisericeşte, asupra unuia ca ace la sinodul archidiecesan de Alba-Iulia şi F ă g ă r a ş din 1 8 9 9 a dictat nescari pedepse şi anume: S ë nu i-se sfinţască ca sa la bobotează şi së nu s e ­nate sf. cruce, së nu-l ungă cu ulêu sfinţit la serbători, së nu-l s t ropească cu apă sfinţită şi dacă aceas ta nu ar ' folosi, atunci së nu-i des -lege în sf. taină a pocăinţei, së nu i-se facă sf. maslu ca unui nevrednic de acele , şi dacă într'o jumăta te de an ar rëmânea fără folos, atunci unul ca acela së se oprească delà toate părtini­rile spirituale ale sf. biserici şi dacă nici aceas t a nu l'ar îndrepta, atunci së i-se spună, că nici în ora morţii nu va fi provăzut cu celea sfinte, dacă nu se va îndrepta prin pocăinţă şi nu se va cununa, şi la cas de moar te ca un neascu l ­tător de sf. biserică nu va fi îngropat cu înmor­mântare biser icească şi aşa nu i-se vor t rage nici clopotele.

Aceste pedepse preotul locului este îndato­rat prin hotărîrea sinodului mai sus amintit a le duce în deplinire faţă de acei îndărătnici, cari fără de a avea ceva piedecă canonică b iser icească , ori civilă, numai din nepăsare şi rea voinţă nu vreau a se cununa bisericeşte.

Avem nădejde, că aces te cuvinte părinteşti ale noastre vor fi pëtruns la inima celor ce pe ­trec în convieţuiri nelegiuite şi se vor îndrepta părăsind fărădelegea, că doară nu vor aş tepta së li-se aplice pedepsele sus înşirate, dictate de s i ­nodul archidiecesan din 1 8 9 9 , ci apucând ca lea pocăinţei, luminaţi de darul ceresc , vor vedea cu dinadinsul se-şi dobândească liniştea sufletului vieţuind după legea lui Christos.

Pag. 212 » R E V A S U L Nr. 51

O vorbă cătră tinerii noştri. i.

Noi, ceşti tineri, cărora ceriul ni-a hărăzi t cârmuirea de mâne a neamului, n ' a v e m un rost desluşit şi o noimă pri­cepută în străduinţele puse, spre dobân­direa învăţăturii şi a cuminţenii de lipsă la oblăduirea noroadelor. Spicuim din slove ştiinţa, dar nu sub îndemnul cald şi înc ins al unor gânduri şi nădejdi mari, mântui toare , nici sub căldura înteţitoare a unui foc aprins de doruri sfinte, de ademenir i dragi şi de licăriri vrăjitoare, răsărite în rumeneala aurie a zilelor de mărire viitoare a neamului, ci ne umplem straiţa nealegătoare a min­ţii, sub înghimparea j o s n i c ă a rîvnirii spre o vieţuire domnească , spre un traiu răscopt de pârga unei tihne grase boiereşt i . Prin înveţătură t indem se ne mântuim de cazna grea a traiului, fiin-du-ne aceas t a de folos noue, şi numai noue .

Mintea nu ni-e sîtă alegătoare de rod bun şi sănă tos , ci un ciur, prin spărturile căruia întră pe îndelete tot gozul şi toată mâzga unei învăţături, nu arare-ori bec isn ică , suptă cum o faci şi cum îţi place. înveţătură e bulgăr de aur şi hrană a leasă pentru suflet, dar numai până o câştigi cu trudă sirgui-toare şi cu zăbavă cuminte , cu dragoste şi alipire caldă, stăruite de îndemnuri şi nădejdi s cumpe .

Altfel din straturile ploate de înve­ţătură nu răsare răsad bun şi sănătos , ci rodesc buruieni fără de nici o t reabă în cazna vieţii.

A-ţi hrănî sufletul cu învăţături ne-râjnite pe de-a întregul de pietrile unei j udecă ţ i cu bună în tocmeală , î n s a m n ă a-ţi sdruncina tot rostul cu temei al vieţii sufleteşti, î n s a m n ă a-ţi scă lda su­fletul în murătoarea corcirii de gând şi de ' sânge , încuscrindu-l c u nădejdi şi nizuiri s trăine de firea ta şi a norodului de care te ţii.

Slovele morfăite între jinjii şi ştiinţa nerumega tă nu c resc firi tari şi vêr toase la suflet şi la braţ, nu odrăs lesc a p o s ­t o l i , p r o r o c i t o r i de vremuri şi leaturi de aur, ci răsar omuleţi cât cotul la stat şi şi mai mici la sfat, corciţi la sânge şi bătuţi la ceafă şi la gând. Zămis lesc o armie năvolnică , bună de umplut cu ea puşcăriile. Altcum s e c r e s c prorocii cuvêntului dorit şi apostolii faptelor de bine, plinite spre mântuirea noroadelor. Altcum se pregătesc profeţii aşteptaţi , crainici vestitori de zile bune.

Slujba de proroc-cârmuitor al nea­mului e slujbă mare şi sfântă. Drum bătut de puţini. Nemernicia la suflet şi îngus t imea la cap nici când n 'au făcut mucenic i de noroade în frământările vă lmăş i te dintre neamuri şi neamuri . Cununa de mucen ic au împlet i t -o tot-.deauna numai l impezimea sufletului şi 'Căldura sfântă şi î n d e m n u l însufleţitor în luptă, numai dragostea fără prihană •faţă de ortacii de un sânge şi de glia ce te ţ ine.

Numai aces te sunt frunzele ce se pot prinde în cununa celor cărora soar-tea le-a sorocit mucenic ia şi apostolia de neamuri . Firile bec isn ice , scârbi te cu regulele bunei în tocmeli la gând şi la gură, şi învrăjbite pe de întregul cu rên-duiăla .unei creşteri măsura te şi a unei vieţuiri cu rost aşezat , nici odată n'au fost străjerii neadormiţi şi paznicii fără odichnă, fie cu vorba, fie cu fapta ai noroadelor din cari s 'au t r a s . Din dos-peală rea şi înăcri tă nic i când nu faci aluat ales.

Polomida net rebnică ţi-o răsare ori ce brazdă, dar grâul curat ca aurul ti-l rodeşte numai brazda bine lucrată şi ţi-l c o a c e numai v remea cu măsură potrivită.

A-ţi urzi bă tea la gândului şi a su­fletului cu fire întregi şi tari, a-ţi hrănî mintea cu fagurul curat şi dulce al ştiinţii, îmbia tă pe ales de mâni price­pute şi lămurită în para curăţitoare a dornicii spre m u n c ă pentru ai tăi, a-ţi mirui inima cu chr isma făcătoare de minuni, isvorîtă ca o apă vie din m o a ş ­tele sfinte a străbunilor viteji ; a-ţi fer­m e c a fiinţa în vraja dulce despr insă din poveştile grăitoare de vremuri bă ­trâne, de leaturi vestite în s t răsnicia braţului şi'n mânuirea cuminte a gân­dului; a-ţi dăscăli mintea , sub împin-tenarea zorită spre muncă , cu s lova unor nădejdi şi năzuiri doritoare de isbăvire de neam; a te scă lda întreg în botezul tămăduitor şi întăritor al dra­gostei de neam şi de lege, — însamnă , fraţi de o vîrstă şi de un gând, a te croi de apostol de noroade şi de paz­nic şi s t ră jer de ţară.

Şi noi, lamura bărbaţi lor luptători de mâni , cum ne creş tem şi cum ne croim oa re? Oare s ta t -am noi vre-odată , aşa cum stă omul pătruns în suflet de î n semnă ta t ea pasului şi pregătirii c e o face, ca se cumpenim cu bună şi po­trivită măsură , cu gând cuminte şi ne ­părtinitor, feliul în care ne împlinim creş terea şi ne săvîrşim învăţătura de c a r t e ? Oare datu-ne-a răgaz ferbinţeala sângelui t ineresc şi asurzitorul toiu al unui traiu cu chiot şi cu cân t ec , dus cu prietini de pahare, să ne lămurim în minte şi în suflet fâşia, luminoasă a dru­mului, pe care trebue să meargă c e i - c e chemaţ i - s să f ie ' apos to l i şi povăţuitori, cu vorba şi cu braţul, ai neamului ior? Oare soar tea vitregă şi rea a unui neam, născut în zodie nefericită, putut-a să înlăcr imeze ochii noştri, putut-a oare să ne înmoaie firea şi s'o facă păment bun pentru sămînţă a cărui fruct e dat se-l guste mucenici i de noroade, arhan-gelii răzbunători şi plătitori ai împilării şi vitregirii?

Intrebaţi-vă sufletele voastre şi cer-caţ i-vă inimile şi vedeţi ce vă va răs­punde? Stăruiţi, aşa cum stăruie omul neîndestulit cu el şi cu firea lui, a c ă ­păta vorba aşteptată .

Petru Suciu.

Crestături. — » 0 v e c h e dor inţă a R o m â n i l o r uniţ i«. Sub

aces t titlu »Gazeta Transi lvaniei« publică în nr-din 11 Dec. un prim articol, în care spune, că se aud mereu plângeri, că viaţa b iser icească în metropolia unită e în stagnare. De când s'a ţinut conferenţa din Cluj, în 1897 , un mutism îngrijitor ar domni pretutindenea. Sinoadele ce s'au ţinut, s'au ţinut cu uşile închise. Intr'unul din ele s'ar fi hotărît a se convoca un congres mixt, dar nu

I s'a făcut nimic pentru împlinirea acestei hotărîri. (Noi nu ştim së esiste »Rëv.«) »Gaze ta« reclamă a së cere conlucrarea mirenilor şi relevează astfel sinodul protopopesc din Cluj:

»Ne-am bucurat mult când am înţeles, că în pri­vinţa aceasta bărbaţii din protopopiatul Clujului au dat un esemplu din cele mai lăudabile. întruniţi în sinod mixt protopopesc, după-ce şi-au împlinit sfânta datorie de Români, protestând împotriva atentatului urzit con­tra naţiunei noastre pe terenul şcolar, au ridicat ces-tiunea cea mare a sinoadelor mixte diecesane. Judele delà curtea de apel din Cluj V. Nossu a făcut în pri­vinţa aceasta o propunere, ce a fost primită cu însu­fleţire şi care tălmăceşte gândul şi dorinţele generale ale fiilor bisericei.

Dl jude a cerut şi sinodul a primit ca I. P. S. Sa Metropolitul së fie rugat a convoca un Sinod mixt ar-chidiecesan şi së binevoiească a face paşii de lipsă pen-

j tru ţinerea unui congres al întregei provincii metro-I politane.

Se poate oare ca protopopiatele din archidiecesă, la cari sinodul amintit din Cluj a decis a se adresa în această cestiune, së nu adereze unanim la propunerea de mai sus? Ar trebui së desperăm dacă am admite contrarul.

Dorim, ca ceea-ce s'a făcut în Cluj prin frăţeasca conlucrare a preoţilor şi mirenilor în frunte cu zelosul protopop al tractului, së afle rësunet atât la centru, cât şi în protopopiate, — căci e timpul suprem së se împli­nească odată vechea dorinţă ca prin sinoadele mixte së se regenereze organismul slăbit al bisericei spre binele ei şi al neamului«.

— » 0 clarificare« — lipsită de ori-ce claritate, publică în »Tribuna« fostă a »Poporului« (Nrul din 11 Decemvrie st. n.) un domn, care în lipsa altei clarităţi ne clarifică mai mult prin iscălitura sa pretenţioasă: »Ortodoxul«. Noi, şi credem că toţi Românii cu bun simţ, ne-am bucurat, când am vëzut, că atitudinea con­cordantă a Metropoliţilor români faţă cu proiectul lui Berzeviczy, constitue un esemplu bun pentru toţi Ro­mânii deosebiţi — din nenorocire, pe lângă atâtea altele, şi pe tema confesiunei. Ne-a crescut aceasta bucurie când am vëzut manifestaţiuni — venite delà clerici şi mireni — cari pe o formă îşi esprimau mulţumită şi omagiile faţă de archiereii amêndoror biserici, — cum s'a esprimat de pildă — în aceeaşi zi! - - sinodul pro­topopesc din Cluj şi adunarea poporală din Chişineu (lângă Arad). Dar aşa se vede că ceea-ce cade atât de bine fie-cărui Român, nu-i cade tot aşa de bine »0r -todoxului«. De aceea sub masca unei clarificări, dînsul provoacă turburarea spiritelor, şi cu un bisantinism propriu astorfel de suflete, face mai multe insinuări ne­vrednice pe cari în cât ne privlesc respingem.

Acestui »Ortodox« nu-i place că »Revasul« a preamărit Memorandul episcopilor gr.-or. români; i-ar fi plăcut înse, desigur, dacă ar fi atacat pe episcopii gr.-cat. români. El scrie anume: «Aceştia (chipu noi, — »Revasul«) së înveţe a iubi mai mult adevërul de cât pe episcopii lor, cari încă sunt oameni». — Ei bine, noi credem că am dat destule dovezi că iubim adevërul, ori din care parte ar veni; »Ortodoxul« înse dovedeşte prin cuvintele, ce am citat, că dînsul mai mult ureşte pe episcopii noştri, de cât iubeşte adevërul. — »Orto­doxul« ne adresează de-a dreptul următoarea provocare:

»Revasul«, care stă in intime relaţiuni cu scaunele episcopeşti gr.-cat. aud, — Dumnezeu së më ierte dar nu cetesc — că preamăreşte memorandul epis­copatului românesc. Pe care ? gr.-or. ori pe cel gr.-cat.?«..

Noi credem, jcă un om, care are pretenţia de a scrie în ziare, trebue së cetească ziarele. »Ortodoxul« së roagă lui Dumnezeu së-l erte, că el, ca »Ortodox« nu ceteşte »Revasul«. Ei bine, dar atunci de ce ne adre­sează întrebări şi ne cere rëspunsuri? Noi scriem pen­tru cei-ce cetesc, nu pentru analfabeţi. Doar nu v'a aş­tepta cinstit »Ortodoxul« së-i ducem rëspunsul acasă, şi së i-l aplicăm cu graiu viu la ureche? Asta nu o putem face, ori cât am vrea së »clarificäm« pe cine-va, pentru-că nu ştim durere — în ce părţi residează con­fratele, care »nu ceteste«. Cât pentru iertare, D-zeu e bun şi milostiv, faţă cu cei-ce se pocăiesc cu adevărat şi-şi mărturisesc greşelele. »Ortodoxul« înse ni-se pare, că nici nu se pocăieşte, nici nu se spovedeşte, cum s'ar cuveni unui ortodox, pentru-că unele pëcate şi-le retace. Noi trebue adecă së constatăm că, — »Revasul« treacă ducă-se, dar nici «Telegraful Roman« nu-l ceteşte »Ortodoxul« nostru, de ortodox mare ce e. Pentru-că dacă l'ar ceti, ar fi putut şti care memorand l'a lăudat »Revasul«, fiind-că articolaşul nostru a fost întreg în-treguţ reprodus din »Telegraf«. — De altcum confratele, care are groază de cetit mai scrie:

Facă bine »Revasul« şi ne răspundă că pe care Memorand l'a înţeles, căci lumea este deja indusă in eroare (auzi, auzi.'): de pildă adunarea din Chişineu aduce omag/i şi episcopului gr.-cat. pentru Memo­randul dto 19 Iulie 1904 Nrul 207, care este iscălit

. numai de episcopii ortodoxia. N'am fi crezut nici-odată, dacă nu ne-ar spune-o

»Ortodoxul«, că lumea se orientează după »Revasul«, chiar şi pe la Chişineu, şi încă într'atâta, în cât se lasă a fi dusă în eroare de noi, în fatala eroare, ca së esprime omagii şi episcopilor gr.-cat. Dar nici cum nu o credem, pentru-că ne-am convins, că »Ortodoxul« are oroare de lectură, şi trebue së presupunem că dînsul nu ceteşte nici foaia în care scrie — afară poate de scrisele sale proprii - pentru-că de ar fi cetit raportul despre adu­narea din Chişineu, nu ar putea së vorbească aşa. Ru­găm înse pe »Ortodoxul« nostru se-şi depună oroarea de litere •— cu toate că-s latine — şi së cetească în acelaş Nr. al »Tribunei« în care şi dînsul s'a milostivit a scrie — aprecierea adunărei din Chişineu, şi se va convinge, că episcopului delà Oradea-Mare i-s'a trimis adresă, nu pentru Memorandul din »19 Iulie 1904, Nr. 207«, ci pentru altceva.

»Prelatilor li-s'a votat nu numai încredere — zice »Tribuna« în articolul pomenit — pentru purtarea vrednică de până acum, ci li-s'a făcut şi rugarea, së se presinte în numele poporului la M. Sa, şi së tălmă­cească la înaltul tron amărăciunea şi îngrijorarea popo­rului faţă de planurile ministrului Berzeviczy«.

Suntem clarificaţi? — ori doar cum am zis — nici s'a intenţionat o clarificare, ci mai mult tulburare? In fine oare aşa se cade a ni-se rëspunde la articolul de laudă ce am adus episcopilor ortodoxi?

Nr. 51 » R E V A S U L « Pag. 2 1 3

Rësboiul din As ia . La Port-Arthur.

De pe dealul cel de 203 metri Japonezi i au bombardat straşnic fortăreaţa şi vase le ruseşti din port. Un singur vas rusesc — numit » S e -bastopol« • - a putut scăpa în o parte a portului, de unde numai vîrfurile catargului i-se vëd, de pe dealul cel de 2 0 3 metri . Celelalte vase de rësboiu ruseşti au fost sdrobite şi în parte şi cufundate. Japonezi i încă au pierdut unul din vasele celea mai mari de rësboiu numit »Sajen«, care lovit de o mină rusească s'a cufundat. Altfel pierderile Japonezi lor au fost a tâ t de mari în timpul din urmă, încât nu vor mai putea ataca curênd fortăreaţa. Ruşii s'au apërat cu o bravură a s a de mare, încât au stors admiraţ iunea duş­manilor lor.

In Mandjuria.

In 9—11 Dec. a fost o luptă înfocată la insula Kasan, de pe rîul Liao. Ruşii au fost siliţi së se retragă, — însë au pricinuit Japonezi lor pierderi de peste 5 0 0 0 oameni. — După informa-ţiunile cele mai noue armata rusească din Mand­juria numeră azi 4 0 0 . 0 0 0 de oameni.

R E V A Ş E D E L A O R A Ş E . Viena, 14 Dec. 1904.

F rumoase serbători am avut aici în sëptë-m â n a trecută. Am vëzut cu ochii, că Viena e un oraş creştin, şi vrea së remână creştin şi mai departe, după vorba Drului Lueger, Vienezii fiind oameni culţi ştiu bine, că a fi creştin, nu înseamnă numai a fi botezat, ci înseamnă a ţinea poruncile bisericei. Aşa de bine ne-a căzut, când am vëzut, că Vienezii ascultă nu numai de poruncile biseri­cei ci împlinesc cu drag şi dorinţa Cardinalului Gruscha, metropolitul din Viena, care înainte de aceas ta cu vre-o 2 luni, într'o scrisoare cătră preoţi şi poporul credincios spunea, că împlinin-du-se în 8 Dec. 50 de ani, de când Sfinţia S a Papa delà R o m a a spus înaintea mai multor sute de episcopi şi zeci de mii de credincioşi, că bi­serica a crezut totdeauna, că Preacurata Fecioară, după ce Ea s'a învrednicit së poarte în pântece pe Domnul nostru Isus Christos, prin darul a c e s ­tuia a fost scutită de ori-ce pëcat, chiar şi de cel s t rămoşesc , — së se pregătească Vienezii, së prăsnuiască cum se cade iubileul ace s t a de 50 de ani.

Dragostea cea mare ce o are poporul Vie-nez faţă de Preacurata Fecioară, încă înainte de ce ar fi scris metropolitul epistola sa frumoasă, au făcut în 19 Iunie un praznic minunat în cinstea Preacuratei . La serbătoarea aceas ta a luat parte înălţatul lmpërat, fiitorul Impërat cu soţia, şepte prinţi, principese, 6 episcopi şi popor mult, cam 3 0 . 0 0 0 de oameni.

Pe ziua de 8 Decemvrie a rëmas së prăz-nuiască oamenii numai în biserică. Câţi s'au cu­minecat n'o poate spune nime. Atâta spun ga ­zetele, că mii de oameni s'au apropiat la altarul Domnului, ca së c ins tească pe Preacurata cu inimă curată.

Cel-ce ascultă de biserică, e şi fericit, iar cel-ce n'ascultă nu numai că el nu e fericit, ci nu-i dă pace nici altuia së t ră iască în linişte şi fericire. Aşa sunt aici în Viena studenţii protes­tanţi delà universitate, cari înainte de aceas ta cu vre-o lună s'au rugat de locuitorii Vienei, ca stu­denţilor italieni, ce sunt aici, së nu le mai dea nime nici cortel nici de mâncare , ca aceşt ia sau së piară de foame, sau se-şi iee catrafusele. Acum de vre-o câ te -va zile au cerut, ca la universi tatea de aici së nu mai fie numai Nemţi, cei-ce nu's Nemţi së nu fie primiţi. Vezi bine, că oamenii aceşt ia , nici n'au minte sănă toasă , nici nu stau de lucru. Dar ce bine, că aceşt ia sunt puţini. Job .

(Bătră abonaţii noştri. La numărul trecut am adaus mandate pos­

tale pentru a înlesni astfel renoirea abonamen­tului, care este mai mic decât la ori care altă foaie românească.

Pentru restanţieri am Însemnat pe cuponul mandatului timpul şi suma restanţei.

Rugăm cu tot deadinsul pe restanţieri së binevoiască a trimite suma aceasta curênd, de odată cu abonamentul pe 1905, pentru-că res­tanţele fac laolaltă o sumă aşa de mare, în cât o foaie modestă, ca a noastră, lipsită de ori ce sprigin din afară, şi avisată numai la pro­priile sale puteri, nu se poate lipsi timp mai îndelungat de ea.

Conştii de chemarea noastră, credincioşi programului nostru, de a fi în presa română organul democraţiei creştine, şi a răspunde lipselor sufleteşti ale poporului şi celor ce se în­deletnicesc cu cârmuirea lui — ne vom da toate silinţele, ca şi pe viitor së perfecţionăm după împrejurări foaia noastră şi së satisfacem toate aşteptările legitime.

Cerem însë spre acest scop şi spriginul ge­neros al publicului, fără de care şi cele mai bune intenţiuni rëmân zadarnice.

Cu deosebire rugăm pe Onoraţii preoţi se binevoiască a lăţi foaia noastră, câştigându-i fiecare în comuna sa măcar 4—5 abonaţi noi.

Numai prin conlucrare frăţească putem slugi cum se cade causa comună, la care ne-am angajat.

DE PESTE SËPTËMÂNÂ Pentru noua biserică din Cluj. Nr. 1 6 9 . loan Pop, din Cluj a mai contri­

buit cu 5 coroane, ca rata ultimă din suma de 2 0 coroane, pe care a promis'o bisericei. Dum­nezeu së-'i răsplătească!

— Deschidem modestele coloane ale foii noastre pentru toţi cei ce vor së contribue cu ceva la celebrarea aniversării de 150 ani delà deschiderea şcoalelor din Blaj. Rugăm îndeosebi pe bëtrânii noştri, foşti elevi ai Blajului, se-şi pună pe hârtie din acest prilej amintirile din Blaj. Măcar astfel së serbăm iubileul peste care Ia Blaj aşa simplu au trecut la ordinea zilii.

— Un iubîleu in teresant s'a serbat în ser­bătoarea »lntrarea în bisericä« — 4 Decemvrie st. n. -— în Lugoj . Atunci s'au împlinit 50 ani, de când s'a sevîrşit întâia Sf. Liturgie în ca te ­drala din Lugoj . Din aces t prilej s'au adus omagii Preacuratei Fecioare serbătorindu-se astfel iubi­leul concepţiunei nepătate. II. S a episcopul Dr. V. Hosssu a celebrat Sf. Liturgie asis tat de m e m ­brii capitlului şi de preoţii din gremiu. Cântările liturgice le-a esecutat corul mixt condus de c le­ricul abs. loan lenea. Episcopul a ţinut o predică comemorat ivă. Arëtând însemnăta tea zilei, pen­tru întreaga creştinătate relevează deosebita im­portanţă a zilei pentru Românii gr.-cat. din Lugoj , cari în locul, unde în partea I. a veacului trecut era lac cu trestie, adăpost al raţelor sëlbatice — astăzi la stăruinţa de fier a părinţilor lor, së bucură de mândrul lăcaş al Domnului zidit din causa umezelii pe piloţi. Serbarea iubilară s'a în­cheiat, după împărtăşirea binecuventărei ! papei, cu cântarea doxologiei mari şi cu cetirea în ge­nunchi a unei rugăciuni din partea episcopului.

— P r e d i c a în biserici le n o a s t r e . «Poporul rornan« din Budapesta în Nrul 48 din 5/11 De­cemvrie publică date statistice oficioase (?) des­pre predicile, ce s'au ţinut în bisericile româneşt i din ţara noastră în anul 1 9 0 3 . Datele sunt ur­mătoare le : Românii gr.-or. au 2 1 0 2 p a r o c h i i matre şi 2 9 6 8 filii cu 2 6 4 5 preoţi. In decursul anului 1 9 0 3 s'au ţinut 1 8 3 4 predici. — Românii gr.-cat. j au 2 1 1 4 parochii cu 3 9 8 filii, în cari sunt 2687 j preoţi. Predici s'au ţinut 1 4 7 1 . — Datele acestea , | dacă ar fi adevërate, ar ' fi numai o dovadă tristă ! despre preoţii noştri, dar noi nú credem în e s a c -t i tatea acestor date, cu toate că »Poporul R o ­man« ne spune, că sunt oficioase. Am dori së ştim, de unde le-a scos confratele delà Buda­pes ta? — Noi ştim, că despre predici nu së fac rapoarte, nici stat ist ice şi deci nici numërul pre-dicelor nu së poate statori esact. Cum-că avem drept, së ne îndoim de esact i tatea datelor, adu­cem numai o probă: së spune, că gr.-cat. au 3 9 8 de filii. Din Şematismul tipărit în Blaj în 1 9 0 0 së vede, că numai în archidiecesă sunt 623 de filii, ear din Şematismul istoric al die-cesei Lugojului ( 1 9 0 3 ) së vede, că în diecesa Lugojului sunt 273 filii. Datele oficioase deci nu consună cu ale »Poporului Roman« .

— f Dr. Alexiu M a n g i u c a , advocat în Oravi ţa-montană şi membru pe viaţă al »Astrei« şi al mai multor reuniuni culturale a murit în 11 Decemvrie st. n.

— S e c t a nazaren i lor nu p o a t e c â ş t i g a a v e r e imobilă. Din circularul mai nou al episco­pului din Lugoj , reproducem următoarele: »In. Ministeriul de justiţie cu decisul sëu de sub numë­rul 2 9 1 0 3 ex 1 9 0 4 în conţelegere cu Ministeriul reg. de interne enunţă, că în înţelesul §-lui 9 din Articolul de lege XLIII , ex 1 8 9 5 primul func­ţionar al forului cot tens (vice-comitele, primarul oraşului) nu poate provedea cu clausula de in­sinuare documentul confesiunei ori adunării naza-rene referitor la câş t igarea de immobil, şi în ur­marea aces te ia confesiunea ori adunarea naza-renă ca atare nici pentru edificarea casei de ru­găciune nu poate acvira avere imobilă şi aucto-ri tatea administrativă la ridicarea casei de rugă­ciuni, ce ar servi spre atare scop, nu poate da concesiunea, de oare-ce în înţelesul §-lui 9 din Articolul de lege XLIII , ex 1 8 9 5 numai confesiu­nilor recunoscute prin lege le compete dreptul referitor la acvirarea între anumite margini a averei imobile, ce servesc spre scopurile acolo înşirate«.

— C r i ş m e l e trebue së stea închise în Du­mineci şi serbători pe vremea slujbei dumne-zeeşti şi în timpul sfintelor procesiuni. Legea aceas ta a fost şi până acuma, dar în puţine lo­

curi a fost cinstită. Din causa asta ministrul de interne sub Nrul 21534-IM.-b — 1 9 0 4 a dat or­din aspru cătră conducëtorii comitatelor, ca aceşt ia së îngri jească, ca së se ţină aceas ta lege. — Atragem atenţiunea fraţilor preoţi asupra acestui ordin însemnat .

— S o c i e t a t e a M a r i a n ă »Cununa Prea Ono­ratei şi de Dumnezeu Născătoarei Vergure Maria« din lojib va ţinea — din prilejul jubileului »nepe-tatei conceptiuni« şedinţă festivă în 22 Decem­vrie a. c. după ameazi la 3 oare cu următorul program:

. 1. Cuvent de deschidere; rostit de preş. societăţii. 2. »Latina ginte«, de V. Alesandri; cântat de corul tinerimii. 3. «Rugăciune cătră Isus Christos«, poésie de Emilian, deci. de George Fehér, elev al şcoalei rep. agr. gr. c. 4. «Datorinţele părinţilor faţă de creşterea şcolarilor eşiţi din şcoală«, disert, de loan Batin, înv. gr.-cat. 5. «Iubirea mea«, poésie de Emilian. deci. de Teresia Ciu-turaş, membră în societate. 6. »Cuvine-să cu adeverat«, cânt. de cor. tin. 7. »Sentinela rornana«, poésie de V. Alesandri, (fragment), decl. de Ana Batin, şi George Lazar, membr. în societate. 8. »Resunet«, de Andr. Mu­risán, cânt. de cor. tin. 9. Cuvent de încheiere, de preş. societăţii.

— Postu l de c a n t o r şi î n v e ţ ă t o r din T o -telec a devenit vacant prin pensionarea Dlui Teodor Lăpuşan, şi pentru completarea acestei staţiuni së escrie concurs cu terminul de 31 De­cemvrie st. n. 1 9 0 4 . Salarul anual e de 6 0 0 co ­roane, dintre cari 1 7 0 coroane, din repartiţie pe popor, 2 4 4 coroane ajutor de stat, ear restul îl formează venitul alor 7 jugëre de păment, — bucate şi zile de lucru delà popor şi venitele şcolare cantorale. — Cei-ce doresc së câşt ige aceas ta staţiune, se-şi înainteze rugările Ia Prea On. Dn. Dr. E. Dăianu, protopopul Clujului şi în vre-o Duminecă, sau serbătoare së meargă în parochie, spre a cânta la Sf. L i tu rg ic Vor fi pre­feriţi cei-ce pricepêndu-se la musică vor dovedi, că pot forma cor cu tineretul.

— f E c a t e r i n a T r a i l ă n ă s c . B o b o r o n y so ­ţia d-lui adv. Ilie Trai lă din Oraviţa a murit în 12 Decemvrie 1 9 0 4 .

— Episcopie g r . - c a t . m a g h i a r ă în A m e r i c a . Dr. Vályi, episcop în Eperieş şi Firczăk, episcop în Muncaciu au mers la Roma, pentru ca së pună lucrurile la cale, së se întemeieze o episcopie gr.-cat. în America pentru mulţ imea de Ruteni duşi din Ungaria. Foile ungureşti spun, că Sfinţia S a Papa a ascul tat cu bunăvoinţă propunerea celor doi episcopi şi a recunoscut, că în adevër e lipsă së se întemeieze în America »o episcopie ma­ghiară gr.-cat. independenta«. — Sërmanii Ruteni nici nu mai sunt consideraţi de o naţionalitate deosebită, ci îi ţin de unguri neaoşi. Noi însë c re ­dem, că la Roma nu se va admite maghiarisarea, prin biserică, nici pentru Ungaria, nici pentru America.

— C e a mai m a r e b i ser ică ca to l i că din lume. Americanii vreau së întreacă în toate pe Europeni. Căsile cele mai mari le au ei, în cu­rênd vor ridica şi cea mai mare biserică în New-York. Lungimea acestei biserici va fi de 176 metri, înălţ imea va fi de 1 4 5 metri. Edificarea va costa 1 2 5 milioane de cor. şi în biserică vor încăpea deodată 66 .000 oameni. Biser ica va purta numele »S. Sofia«. — In legătură cu aceasta ştire amin­tim, că celea mai mari biserici din Europa sunt biserica »S. Petru« din Roma şi a » 5 . Paul« din Londra. Biserica »S. Petru« e de 132 m. de înaltă; biserica »S. Paul« e de 110 m. de înaltă şi de 152 de lungă .— Noi Românii ne mulţumim şi cu biserici mai mici, numai së fie pline de credincioşi.

— Un ospeţ m a r e a pregătit primarul Mi­hail Beck , din Kunbaia când şi-a mări tat fata, — ospeţ căruia numai în poveşti îi poţi găsi pă-reche. Patru zile şi patru nopţi a ţinut ospeţul şi a fost mare numërul celor ce şi-au petrecut atunci. Iacă ce s'a mânca t şi s'a beut la aces t ospeţ vesti t : 4 boi, 3 juninci grase, 3 porci mari, 82 gâşte , 298 de găini, 7 0 0 de ouë, 40 acoave de vin, 500 sticle de sodă şi 3 acoave de cafea neagră! — Prostii de acestea , durere, se mai întemplă une-ori şi printre ai noştri.

Mai nou. De când s'a închis sesiunea dietei, în în­

t reagă ţara s'au ţinut o mulţime de adunări; unele s'au declarat pe partea guvernului, altele pe partea oposiţiei. Miniştri şi deputaţi au umblat prin ţară, së informeze publicul şi së câşt ige simpatiile alegëtorilor. Pe Marţi — 13 Decem­vrie st. n. — a hotărît guvernul, së înceapă sesiunea cea nouă a dietei şi a conchemat întâia şedinţă pe 10 ore. In loc de a së ţ inea şedinţă, însë, palatul dietei a fost teatrul unor turburări mari şi al unui vandalism nemai "pomenit. — Deputaţii partidelor oposiţionale s'au întrunit la hotelul »Regina Angliei« şi de acolo au plecat cu toţii la 9 ore. Ajungênd înaintea parlamen­tului, au aflat delà portar, că nu e permisă în-

Pag. 214 »REVASUL« Nr. 51

trarea în grupe, ci numai câte unul. La aces tea deputaţii plini de furie au dat cu forţa într'o parte pe portar şi cu un sgomot mare au pë-truns în palatul dietei. In sala de şedinţe au aflat pe noii servitori ai camerei , cari aveau së stea în ajutorul presidentului, pentru a putea ţi­nea ordinea în decursul şedinţei. Pe aceşt ia opo-siţia i-a provocat së părăsască sala, dar ei au declarat, că au ordin mai înalt, së stea în sală. Atunci oposiţionalii înfuriindu-se au început atacul. Cu forţa au scos afară pe servitori, bă-têndu-i şi rănindu-i. După aces tea s'a început un vandalism teribil. Scaunul şi masa presidială, scaunele miniştrilor, mesele stenografilor au fost sdrobite, cărţile de legi au fost aruncate în toate părţile şi sfîrticate. Toa te aces tea s'au făcut cu un sgomot asurzitor şi în strigăte de bajocură la adresa guvernului şi a partidului sëu. — La toate aces te fapte au fost de faţă şi — unii au luat şi parte, şi fruntaşii partidelor oposiţ ionale: Fr. Kossuth, contele Albert Apponyi, baronul Bánffy, St. Rakovszky, contele A. Zichy, G. Ugron ş. a. — In urma acestui vandalism ne mai pomenit în-tr'un parlament, pompoasa sală de şedinţe avea înfăţişarea unei căsi ruinate şi desordinate. — Din causa acestui scandal Marţi nu s'a ţinut şedinţă. — Ministru president Tisza a înştiinţat pe Maies­ta tea S a despre celea întâmplate. — S'a hotărît apoi, ca Mercuri la 10 ore së se ţină şedinţa primă. Din celea stricate şi sdrobite s'au reparat numai celea ce au fost de lipsă spre ţ inerea şedinţei; celelalte le-au lăsat aşa, ca së se poate porni cercetare contra oposiţionalilor. — Mier­curi Ia 9ore şi jumëta te oposiţia era adunată. Oposiţia era decisă, că în cas dacă vor fi în sală servitorii cei noi, së repeţească scenele din ziua de mai înainte şi dacă va présida şedinţa preşedintele dietei, D. Perczel, së împiedece ţ inerea şedinţei. Oposiţionalii sunt înfuriaţi contra lui Per­czel, deoare-ce, zic, a desconsiderat legea, cu ocasiunea tinerii ultimei şedinţe din sesiunea trecută, în care s'a decis modificarea provisorică a regulamentului camerei .

Servitorii cei noi ai camerei nu së vedeau, ceea-ce le-a pricinuit mare bucurie, şi bucuria li-s 'a marit, când au aflat, că şedinţa nu o va présida Desideriu Perczel, ci vice-presid. Jakabffy. In urma aces tora oposiţia a hotărît së stea liniş­tită la şedinţă. Mai târziu a venit şi partidul gu­vernamental . După 10 ore Jakabffy a deschis şedinţa. S'a cetit şi luat la cunoştinţă decretul regal, prin care s'a deschis noua sesiune şi s'a decis, ca proxima şedinţă së se ţină Jo i la 10 ore şi s'a stabilit ordinea de zi pentru aceas ta şedinţă. Cu aces tea în cea mai mare linişte s'a închis şedinţa.

szándékozók ezennel oly megjegyzéssel h ivatnak meg, hogy az érintett ingóságok az 1 8 8 1 . évi L X . t.-cz. 107 . és 1 0 8 . §-ai értelmében k é s z ­pénz fizetés mellett, a legtöbbet Ígérőnek sükség esetén becsáron alul is elfognak adatni.

Amennyiben az elárverezendő ingóságokat mások is le és felülfoglaltatták, s azokra kielégítési jogot nyertek volna, ezen árverés az 1 8 8 1 . évi L X . t.-cz. 120 . §. értelmében ezek j avá ra is e l ­rendeltetik.

Kelt Hidalmás, 1 9 0 4 . évi deczember hó 6 napján.

Dán Bálint s. k., kir. bir. végrh.

Distins cu diplomă de o n o a r e .

Bernáth E. Sándor S Ä ^ Ä ! deposit de instrumente musicale. Liferantul poştei şi te­

legrafului ung. reg. C l u j — K o l o z s v á r ( lângă podul Someşului .)

Vînd şi în rate lunare şi garantez 5 ani pentru mărfurile mele. — în atelieriul meu mechanic, aranjat cu lumină eletrică şi motor, fac grabnic şi cu preţ moderat, repa­raturi, suflări cu nichel, emailuri de deosebite colori,

—— în baia şi cuptoriul propriu. W Nr. T e l e f o n u l u i 412. ~ ţ p f

Liste de preţuri ilustrate trimit ori cui. • Cine comandează provocându-se la aceasta foaie asigură oare care °/o bisericei române celei noue din Cluj! —

(44) 1 6 -

50.000 părechi de papuci

C Â R T I N O U E Ş I R E V I S T E — Din Bibl ioteca t e a t r a l ă , ed. de Librăria

Ciurcu, Braşov, au mai apărut trei broşuri: 1. »V7/?e Vladica«!.. comedie în trei acte de Anton

Popp. Preţul 40 fii. 2. »La Cräciun«, dramă(!?) în 3 acte şi »Pictorul

fără voie«, comedie într'un act, de A. Pop. 30 fii. 3. »Dujmanoasa«, piesă teatrală într'un act, pentru

»ajunul Craciunului« de Maria Drăgan, Preţul 16 fil. — Col inde, poesii şi v e r s u r i funebrale ,

de M. Drăgan. Ed. Ciurcu. Preţul 2 0 fii.

P o s t a R e d a c ţ i u n i i . — »Së ne păzim firea«. Foarte bine. Vom pu­

blica-o cu plăcere. Asta e o cărare nouă. Continuă a ţese firul acestor idei; poate së facem o broşură. Dar fă o mai bună împărţire, pentru a fi mai limpede. Pen­tru un singur numër articolul e prea lung. L'am îm­părţit, potrivit, în doue, şi la vreme potrivită îl vom da.

332 szám 1904.

ÁRVERÉSI HIRDETMÉNY

4 păr. pentru numai fl. 2 80 câtă vreme mai ţine marfa se vor vinde pentru acest preţ de batjocură din pricina cumperării unei mari masse de ghete. 1 păr. pentru domni şi p. p. dame de piele, brunetă ori neagră, cu şinoare, de prima calitate şi cu talpă bine cuită; 1 păr. p. domni şi 1 păr. p. dame papuci de modă, cu »paspoil«, foarte eleganţi, fasonul cel ,mai nou, cup-tuşiţi bine pentru iarnă, foarte drăguţi şf-uşori de purtat. Mărimea după cm. Toate patru păr. numai fl. 2-80. Trimiterea prin rambursa ori anticipând banii, o face:

Esp. de păpuei a lui S. Urbaeh Krakau Nr. 154/K.

Schimbul permis, şi banii së returnează la dorinţă astfel risicul eschis. ( 4 5 ) 5 — 1 2 '

234 szám.

Alulirott bírósági végrehajtó az 1 8 8 1 . évi L X . t.-cz. 102 . §-a értelmében ezennel közhírré teszi, hogy a hidalmási kir. já rásb í róságnak 1 9 0 4 évi Sp. 5 1 7 / 2 számú végzése köve tkez ­tében Dr. T a m á s Simon hidalmási ügyvéd által képviselt Kornhauser Ferencz hidalmási lakos j a ­vára Mocsán Emanuel nagyalmási lakos ellen 1 2 0 kor. s jár . erejéig 1 9 0 4 évi október hó 1-én foga­natosított biztosítási végrehaj tás utján lefoglalt és 2 3 5 0 koronára becsült következő ingóságok u. m.: házibutorokból álló ingóságok nyilvános árveré­sen eladatnak.

Mely árverésnek a hidalmási kir. j á rá sb í ró ­ság 1 9 0 4 évi V. 1 9 2 / 3 számú végzése folytán 120 kor. tökekövete lés ennek 1 9 0 4 évi október hó 1 napjától járó 5"/„ kamatai l / 3

f t / ° váltódij és eddig összesen 84 kor. 5 fillérben bíróilag már megállapított köl tségek erejéig Hidalmás község­ben alperes által bérbe birt lakásán leendő esköz-lésére 7 9 0 4 évi deczember hó 21-ik napjának d. e. g órája határidőül kitüzetik és ahhoz a venni

végreh. 1904. ÁRVERÉSI HIRDETMÉNY

Alulirt kiküldött bír. végrehaj tó ezennel köz­hírré teszi, hogy a hidalmási kir. j á rásb í róságnak 1 9 0 4 évi V. 1 8 9 / 7 sz. végzése fotytán Dr. T a m á s S i ­mon hidalmási ügyv. által képvisel t Mody Károly és neje felperes részére Mocsán Emánuel alperes ellen 12 kor. 60 fill, tökekövete lés s jár . erejéig elren­delt folyt kielégítési végrehaj tás folytán alperestől lefoglalt és 6 4 0 koronára becsült ingóságokra a hidalmási kir. jb i róság 1 9 0 4 V. 1 8 9 / 7 számú vég­zésével az árverés elrendeltetvén, annak a korábbi vagy felülfoglaltatók követe lése erejéig is, a m e n ­nyiben azok törvényes zálogjogot nyertek volna, a lperes lakásán Nagyalmás és Hidalmás község­ben leendő megtar tása határidőül 1904 évi de­czember hó 20-ik napján délelőtt 10 órája és d. u. 3 órája kitüzetik, a mikor a bíróilag lefoglalt egy kocsi és ló és házi bútorokból álló ingóságok s egyébb ingóságok a legtöbbet ígérőnek kész ­pénzfizetés mellett, szükség esetén becsáron alul is elfognak adatni.

Felhivatnak mindazok, kik az elárverezendő ingóságok vételárából a végrehaj tató követelését megelőző kielégit tetéshez jogot tar tanak, hogy amennyiben részükre a foglalás korábban eszkö­zöltetett volna és ez a végrehajtási j egyzőkönyv­ből ki nem tűnik, elsőbbségi bejelentéseiket az árverés megkezdéséig alulirt kiküldöttnél írásban vagy pedig szóval bejelenteni el ne mulasszák.

A törvényes határidő a hirdetménynek a biróság tábláján történt kifüggesztését követő nap­tól számíttat ik.

Kelt Hidalmás, 1 9 0 4 évi deczember hó 5 napján.

Dán Bálint s. k., kir. bir. végr.

Mare surprindere! 6 0 0 b u c ă ţ i n u m a i c u fl. 1*95»

Un orologiu aurit, Anker precis cu catena potrivită, umblă punctuos pentru ce së dă garantă de 3 ani, 1 cravată de mătasă modernă pentru domni, 3 batiste fine, 1 inel pentru domni cu imit. de peatră scumpă, 1 sugaretă cu chichlimbar, 1 cuţit de busunar cu cele de lipsă, 1 broş pentru dame (noutate), 1 oglindă minunată pentru toiletă, 1 portmoneu de piele pentru bani, 1 coleu de mărgele minunat de frumos, 1 păr. bumbi de manjete, 3 bumbi de căm. la pept, toate aur Double cu cheia patent, recuisite de scris de nikel, prima, 1 p. butoni de simili briliante, 3 obiecte de jux de mare efect hazliu pentru tineri şi bëtrâni, un drăguţ album, cu 36 icoane cele mai frumoase din lume, 20 obiecte necesare la coresp. şi încă 520 alte obiecte nesmintit de lipsă în casă. Toate laolaltă cu orologiul — care singur e vred­nic banii aceia, costă numai 1 fl. 9 5 . Trimiterea cu rambursa ori trimiţând baniiî nainte la casa de export.

S. URBACH, Krakau Nr. 154. K NB. Pentruce nu cunvine së retrimit banii, astfel

risicul eschis (66) 1 —

Mare magasin de sicrie.

N , T e i e ^ i u i ^trepritidere de transportul cadavrelor şi de înmormêntare

JVnJ^TYÁFl PÉTEÇ

T e l e f o n u l u 4 4 8 .

cel mai ieftin institut de înmormêntare în C l Strada Unió-utcza nr. 13 şi Monostori-út 87.

" J .

Recomand în atenţiunea P. T. publicului din loc şi jur institutul meu de înmormêntare bogat provezut cu sicrie colorate, decorate, de stejar ori aramă, precum şi cu toate cele de lipsă la înmormêntare, torţe, făclii, cruci, cununi, petele, vestminte de doliu, pe lângă cele mai echitabile preţuri. — Primesc transportare de ca­davre în loc şi în provinţă, ca şi în streinătate. Aranjez înmormântări simple ori foarte pompoase şi garantez, serviciul cel mai prompt.

înmormântări de copii delà 6 coroane în sus. » » oameni mari delà 16 coroane.

Cerênd sprijinul P. T. public însuşi jalnic,

semnez cu distinsă stimă (58) 5—10 P e t r u M u n t e a n .

Cruce sau stea electrica dupla. D. R. G. M. 8 8 5 0 3 .

Vindecă şi înviorează, pe garan­ţie: reumă, ischias, astma, vî-iiitul urechii auzul greu, epi­lepsia, nervositatea, lipsa de apetit, gălbineala, durerea de dinţi, migrena, impotenţa, in­fluenza, pre cum ori ce boală nervoasă. Acel bolnav, care cu aparatul meu Nr. 88503 nu se

vindecă în cel mult 44 zile îşi capătă banii îndată îndërëpt. Unde nu mai ajută nimic, më rog a încerca cu aparatul meu. Sunt convins despre

înriurirea lui sigură. Preţul unui a p a r a t m a r e 6 c o r .

(de folosit la boale învechite.) Preţul unui a p a r a t mic 4 c o r .

(de întrebuinţat la morburi mai uşoare.) Centrala de espediţie trimite pe lângă rambursa ori anticiparea banjlor în toate părţile în ţeară

şi străinătate. S c h e f f e r D . S á n d o r

Budapest, VIII., Bezerédi-utcza 3. szám. 19—24

La administraţia „Revaşului" se află: „Visuri trecute" de Al. Ciur a.

99

Preţul 1 cor. plus 10 fii. porto. Cântece" de Emil Sabo.

Preţul 1 cor. plus 10 fii porto.

Cine sufere (nevoie) sgârciur care se trimite gratis şi franco delà »Privil. Schwanen

Apotheke," Frankfurt a. Main. 30—52.

^ e Pni lancio S' s t à r i n e r v o a s e > s e ceară ari CpilCpMc broşura despre Epilepsie,

m

O / ^ o t m X j i X de culină cumpena g r a t u i t . Pe preţuri fabuJos de ieftine trimit din magazinul meu prea încărcat mărfur i l e me le de a r g i n t m e x i c a n renumite în toată lumea pen­tru escelenţa lor şi anume:

6 cuţite de m a s ă de argint mex ican 6 linguri » » » » » 6 furcuţe » » »

^2 linguriţe de cafea » » 6 cuţite escelente desert » » 6 furcuţe » » » » 1 lingură mare de supă » » 1 » » » lapte » » 2 feşnice e legante de salon.

4 6 bucăţi la o la l tă c o s t ă n u m a i

: r = 6 fl. 50 cr. ^=^= După ori ce comande pe lângă a s t a

dau ca present de răspundere şi g ra t i s o cumpenă de culină, care a ra tă b ine până la 1 2 y 2 chlg. Argintul m e x i c a n e un metal de tot alb (şi înlăuntru) pentru a cărui durabilitate şi esce len tă calitate iau rëspundere pe 2 5 ani.

Espediţia se face t r imiţend banii înainte sau cu rambursa din magazinul european casa centrală de mărfuri.

Scheffer D. S á n d o r 23—24. Budapest, VIII. Bezerédi-u. 3.

Tipografia »Carmen« Petru P. Bariţiu în Cluj — Kolozsvár .