abilitare curriculata

7/30/2019 Abilitare curriculata

1/12

Investeten oameni!oiect cofinanat din Fondul Social European prin Programul Operaional Sectorial Dezvoltarea Resurselor

mane 2007-2013Axa prioritar: 1 Educaia i formarea profesional n sprijinul creterii economice i

voltrii societii bazate pe cunoateremeniul major de intervenie: 1.3 Dezvoltarea resurselor umane in educaie i formare profesionalntract de finanare: POSDRU/87/1.3/S/62536

PORTOFOLIU DE EVALUAREProiect POSDRU/87/1.3/62536Formarea continu a profesorilor de limbaromn, englez i francez n societatea cunoaterii

Program : Abilitare curriculara

Cursant : prof. GHETA ELENA ADRIANA...Unitatea de invatamant :...Scoala Nr.1 Ciorogarla

Formator: Prof. Ioana Ionescu

Magureleianuarie 2012

1 Portofoliu de evaluare- Modul I:Abilitare curriculara


2/12



3/12

Corelatia obiectiv- cadru, competenta generala ,obiectiv de referinta/ competenta specifica-obiectiv operational

Noua proiectare curricular nu mai presupune elaborarea programelor analitice,n termeni deinventare ale diferitelor segmente/uniti de coninut capitole, teme, subiecte punctuale, crora le era repartizat

un anumit numr de ore fix, rigid, fr o precizare clar a finalitilor educaionale. Dimpotriv, coninuturile

sunt considerate mijloace prin care se vizeaz atingerea obiectivelor curriculare: cadru, de referin i

operaionale propuse drept intermediari n procesul de formare i dezvoltare la copii a unui sistem de

competene educaionale; intelectuale/cognitive, psihomotorii, afectiv-atitudinale, de comunicare i relaionare

social, de luare a deciziilor, de asumare a riscurilor, de adoptare a unor soluii personale, a atitudinilor i

comportamentelor celor care se educ .Competena este realizabil n intervale mai lungi de timp; specificarea unei competene presupune

precizarea capacitilor vizate, care se bazeaz, la rndul lor, pe anumite operaii mentale. De multe ori, se iau

ca elemente de referin procesele psihice (percepie, gndire, memorie, imaginaie) i operaiile specifice

fiecruia. Astfel, obiectivele centrate pe competene pun accentul pe formarea operaiilor propriu-zise, care

asigur atingerea unor performane, astfel nct, competena este inferat din performan.

Avantajul major al obiectivelor axate pe competene este c accentueaz caracterul formativ al

nvmntului. Un posibil dezavantaj al lor ar putea fi reducerea operaionalitii, ceea ce ar genera o oarecare

ambiguitate i dificulti n proiectarea, realizarea, evaluarea i reglarea activitii educative. Este extrem de

important ca n procesul de instruire interactiv s se vizeze nu numai dezvoltarea de competene disciplinare,

ci i de competene transversale/transferabile, formulate n termeni de achiziii transferabile i nu strict

disciplinare. Cteva exemple de competene transferabile/ transversale utile de format i dezvoltat la copii

sunt : a nva s stabileti ipoteze de plecare/start ; a formula un subiect de cercetare ; a formula o

problematic, o situaie-problem ; a cerceta i trata informaia ; a structura rspunsurile i a rspunde cu

claritate i precizie la ntrebrile puse; a redacta un text, un referat, un produs media; a nva s nelegi i s

evaluezi reaciile, tririle, opiniile, rspunsurile partenerilor de activitate; a lucra n grup i a participa la

conducerea colectiv.

Rezult c ntre obiectivele educaionale i competenele educaionale se stabilete o relaie de

interdependen funcional. O competn dezirabil, care se dorete a fi atins n cadrul procesului educaional,

determin apariia unor obiective educaionale. Dac acestea sunt corect formulate, n manier operaional,

urmrite, atinse i evaluate, asigur, la sfritul perioadei de instruire, realizarea competenei educaionale

vizate.



4/12

ntre competenele educaionale i obiectivele operaionale se stabilete o legtur biunivoc, ce poate fi

valorificat, chiar ca element de referin n activitile de proiectare didactic, organizare, realizare, evaluare,

autoevaluare( formativ i sumativ), interevaluare i reglare a instruirii interactive.

n vederea formrii i modelrii ct mai eficiente a competenelor educaionale generale, specifice i

derivate, este recomandabil s se realizeze un design curricular personalizat i difereniat, pe niveluri de

complexitate i dificultate, astfel nct s se asigure diferenierea personalitilor i s se dea posibilitatea

celor care se instruiesc s aleag singuri i n cunotin de cauz traseele propriei cunoateri i formri, innd

cont de propriul profil de inteligen, de nevoile i ateptrile lor educaionale, de interesele lor cognitive, de

toate resorturile propriei lor personaliti. Complexitatea procesului de educatie si instructie in gradinita de

copii precum si varietatea activitatilor si actiunilor desfasurate ofera copilului o baza larga de cunostinte pe care

si le insuseste in mod organizat ,sistematic ,gradat prin achizitia unor stategii adecvate varstei prescolare .

Educatoarea trebuie sa stapaneasca notiunile, pentru a putea proiecta si conduce copiii in drumul primilor pasi

spre formarea personalitatii acestora . Problemele pe care le genereaza actiunea de proiectare constituie

obiectul a numeroase investigatii si dezbateri; iar interesul manifestat de educatoare pentru proiectarea

activitatii de instructie si educatie , este stimulat de cerinta cresterii calitatii si eficientei pedagogice a acestei

activitati. In legatura cu acest fapt poate fi mentionata viziunea noua asupra organizarii si desfasurarii

activitatii instructiv-educative pe care o promoveaza tehnologia didactica moderna vizand proiectarea

,organizarea si alegerea mijloacelor ,tehnicilor si formelor de desfasurare in vederea realizarii continuturilor si

obiectivelor stabilite.

Activitatea didactica devine cu atat mai rodnica cu cat este temeinic si minutios pregatita anticipat .

Asemanator predarii altor discipline si in procesul predarii profesorul este obligat sa-si proiecteze , prin

gandire si imaginatie anticipative , scopul ( finalitatea ) si obiectivele pe care le urmareste pentru a obtine din

partea copiilor performante concret observabile si masurabile .

Obiectivele desemneaza ce se incearca sa se obtina de la elev , mai exact , ce modificare a

comportamentului sau se va produce prin invatarea unui anumit continut stiintific .Daca scopul arata directia

instruirii , obiectivele exprima rezultatul ce doreste sa se obtina prin proiectare si realizarea unei activitati

didactice . In functie de nivelul de la care privim procesul educational , distingem

si obiectivele acestuia , ierarhizate de la general la particular si care ne ajuta in buna organizare a activitatilor.La un I nivel , cel mai general si cel mai sintetic , se situeaza obiectivele -cadru sau competentele generale

care se stabilesc si se urmaresc prin intregul proces de invatamint pe o lunga perioada de timp ( ciclu de

scolarizare )

La al II-lea nivel , - intermediar- se afla obiectivele de referinta sau competentele specifice disciplinei

scolare , enuntate de obicei prin programa acelei discipline .

La al III-lea nivel , care are caracter aplicativ , se realizeaza operationalizarea obiectivelor sau derivarea

competentelor urmarite de catre educatoare pe parcursul unui capitol din programa , a unei activitati sau ,uneori , chiar al unei secvente dintr-o activitate .



5/12

Dupa stabilirea obiectivelor operationale pentru un intreg capitol ( si care pot fi formulate o data cu

intocmirea planificarilor calendaristice ) , educatoarea va urmari indeplinirea obiectivelor operationale pe

fiecare activitate , pana la epuizarea lor . Sistemul national educativ romanesc , insa a utilizat cu precadere si

inca mai utilizeaza ceea ce specialistii denumesc hidden curriculum , curriculum cache, in traducere ,

curriculum ascuns .

Aceasta inseamna ca , rareori ceea ce isi propun educatoarele prin planificarile lor este transpus si in

practica . Acest fenomen nu tine numai de vointa lor , ci si de nivelul de pregatire al grupei care este presupus

de educatoare , dar in realitate acesta poate sa fie mai scazut sau mai mare . De aceea , educatoarea trebuie sa

aiba in vedere reproiectarea acelor secvente care nu au fost atinse; pe de o parte , pentru copiii cu nivel scazut si

pe de alta parte , pentru copiii foarte buni , proiectarea poate sa cuprinda si activitati suplimentare cu un anumit

grad de dificultate .

Modelul educaional promovat n contextul actualei reforme a nvmntului , corespunde unei

pedagogii active i interactive, unor practici pedagogice centrate pe elev i pe activitatea de nvare individual

sau colaborativ a acestuia. n contextul reformei educaionale care se desfoar n ara noastr, cunotinele,

mai exact coninuturile instructiv-educative nu mai constituie elementul central al activitilor de proiectare

didactic la. macro i micro nivel. Noua viziune curricular nu mai centreaz aciunea educaional pe

coninuturi, ci pe formarea de competene educaionale .

Nu este vorba numai de competene intelectuale/cognitive, ci i de competene psihomotorii i afectiv-

atitudinale, toate aceste categorii asigurnd caracterul funcional al cunotinelor i achiziiilor copiilor, care

vor putea fi aplicate n contexte situaionale noi, chiar problematice. n contextul educaional actual, a ti

nu mai este scop n sine, ci un intermediar care asigur premisele lui a ti s faci, a ti s fii, a ti s

convieuieti i a ti s devii. Principiul de baz n contextul educaional actual susine necesitatea

siturii copilului i a activitii de nvare i formare a acestuia n centrul procesului educaional.

Noua proiectare vizeaz atingerea obiectivelor curriculare: cadru, de referin i operaionale propuse drept

intermediari n procesul de formare i dezvoltare la copii a unui sistem de competene educaionale;

intelectuale/cognitive, psihomotorii, afectiv-atitudinale, de comunicare i relaionare social, de luare a

deciziilor, de asumare a riscurilor, de adoptare a unor soluii personale, a atitudinilor i comportamentelor

celor care se educ.Rezult c ntre obiectivele educaionale i competenele educaionale se stabilete o relaie de

interdependen funcional. O competn dezirabil, care se dorete a fi atins n cadrul procesului educaional,

determin apariia unor obiective educaionale. Dac acestea sunt corect formulate, n manier operaional,

urmrite, atinse i evaluate, asigur, la sfritul perioadei de instruire, realizarea competenei educaionale

vizate.

n vederea formrii i modelrii ct mai eficiente a competenelor educaionale generale, specifice i

derivate, este recomandabil s se realizeze un design curricular personalizat i difereniat, pe niveluri decomplexitate i dificultate, astfel nct s se asigure diferenierea personalitilor i s se dea posibilitatea



6/12

celor care se instruiesc s aleag singuri i n cunotin de cauz traseele propriei cunoateri i formri, innd

cont de propriul profil de inteligen, de nevoile i ateptrile lor educaionale, de interesele lor cognitive, de

toate resorturile propriei lor personaliti.

Grila personala pentru evaluarea unui manual

NR.CRT.

INTREBARE ARGUMENTARE

1. Este continutul adecvat laprograma?

2. Vocabularul utilizat estecorespunzator varstei elevilor?

3. Aplicatiile au grad diferite dedificultate?

4. Manualul este insotit si de unauxiliar didactic?

5. Stimuleaza elevul pentruinformare?

6. Stimuleaza elevul pentru

informare?7. Textele prezentate sunt

autentice?

8. Autorii sun reprezentativipentru varsta si nivelul deintelegere ale elevilor?

9. Continutul este adecvatcompetentelor?

10. Prezinta acuratete si rigoarestiintifica?



7/12

Currriculum centrat exclusiv pe elev saucurriculum centrat pe materia de invatat?

Rolul invatamantului actual este acela de a forma un tineret bine dotat, cu capacitati rationale, deschis

catre autocunoastere si autoperfectionare.

Dascalul este dator sa urmareasca in ce masura invatarea elevilor sai este motivata si sa intervina in mod

adecvat si oportun pentru asigurarea succesului la invatatura a fiecarui elev.

Cunostintele asimilate de elevi trebuie sa fie rezultatul participarii active si constiente in procesul

invatarii.

Acumularea activa a cunostintelor se realizeaza prin deprinderea elevilor cu metode de invatare,

procedee si tehnici de munca intelectuala, dar si prin dezvoltarea capacitatilor intelectuale, operatiilor mentale,

inteligentei si creativitatii.

Se cunoaste faptul ca in structura colectivelor de elevi sunt intalnite extrem de variate personalitati,

copii ce provin din medii de viata diferite din punct de vedere socio-cultural, unii dotati cu inteligenta deosebita

ce prezinta preocupare si interes permanent fata de actul de invatare, copii de nivel mediu cu o dezvoltare

intelectuala ce le permite asimilarea cunostintelor de baza cu posibilitati de a aspira uneori catre varf, dar si

copii care se gasesc la limita dotarii intelectuale, al caror coeficient de inteligenta nu le permite asimilarea

cunostintelor de baza decat dupa lungi si insistente eforturi.

De obicei acesti copii proveniti din familii disfunctionale unde exista frecvente neintelegeri nu au un

suport afectiv, fiind supusi unor situatii stresante.Dascalul trebuie sa fie un bun cunoscator al tuturor elevilor, a tuturor situatiilor pentru a fi capabil a-si

adapta stilul (metoda) de lucru astfel incat sa-i determine pe copii sa-si asimileze cunostintele prevazute in noul

curriculum si sa fie capabili de performante.

Datoria scolii este de a oferi tuturor copiilor sanse egale.

Una dintre prioritati o constituie pregatirea elevilor de nivel mediu si submediu.

Un dascal care se respecta, care-si respecta elevii si pe parintii acestora trebuie sa puna in retetele sale

didactice o mare cantitate de suflet.Aceasta o poate dovedi prin realizarea unor planificari riguros intocmite, pregatire minutioasa pentru

lectii, realizarea acestora cu seriozitate, daruire, pasiune, tratarea diferentiata a copiilor, insotirea desfasurarii

activitatilor de material didactic adecvat, deci lectii atractive, corectarea temelor, testelor, greselilor tipice si

individuale, antrenarea tuturor copiilor la lectie, activitati suplimentare atat pentru elevii dotati cat si pentru cei

care trebuie recuperati, insistenta, repetitii zeci si sute, obiectivitate in aprecierea elevilor, antrenarea in

activitati extrascolare multiple si diverse in continut, lucrul individual si in echipa, atragerea partenerilor

educationali in colaborarea cu scoala, o intelegere profunda a fiecarui copil in parte, acestea fiind doar cateva

repere ce trebuie sa constituie ghidul unui dascal adevarat.



8/12

Copiii simt afectiunea celor din jur.

Daca ne vom deschide sufletul catre copii le vom deschide aripile catre viata.

Avnd n vedere c nvmntul actual este centrat pe elev, c actualitatea i problemele vieii

au un impact tot mai mare asupra activitii educative din diversele instituii de nvmnt, coala

reprezint, la modul general un mediu deschis, n cadrul cruia se instaureaz relaii de tip democratic

intre dascli i elevi i unde rolul elevului a devenit din ce n ce mai important, n sensul deplasrii

accentului dinspre cadrul didactic nspre elev n cadrul procesului instructiv.

nvarea centrat pe elev impune respectarea particularitilor individuale ale elevilor, iar

activitatea de la clas nu se mai desfoar ntr-un mod standardizat. Elevul se transform dintr-un

receptor pasiv ntr-un colaborator activ, iar nvtorul nu are rolul de a transmite, ci i pe acela de a

forma, innd cont de tot bagajul personal al elevului: ereditate, experiena de via, dezvoltare

intelectual, perspective, interese.

Metodele centrate pe elev l ajut la pregtirea individului att pentru o tranziie mai uoar

spre locul de munc, ct i spre nvtarea continu.

Folosite cu discernmnt, metodele de nvare centrate pe elev asigur anse egale pentru toi

elevii, le dezvolt ncrederea n forele proprii, contribuind la socializarea lor, dar mai ales i nva

cum s nvee i le dezvolt strategii de autoinstruire i autoformare.

Rolul nvtorului este de a organiza n aa fel activitatea elevului nct acesta s dobndeasc

nu numai cunotine i deprinderi de munc, de studiu, ci trebuie pus n situaia de a se bucura de

succesul muncii depuse de el. Prezena succesului n viaa i activitatea elevului reprezint o prghie,

un punct de sprijin n organizarea activitii i a vieii.

Adaptarea educaiei intelectuale i morale la posibilitile mintale ale fiecrui copil este o revendicare

imperioas a psihologiei contemporane cerut de dificultile crescnde pe care le ntmpin educatorii.

Actualele condiii de existen au afectat grav modul de via i de cretere al copiilor. Adernd prea devreme

la curente de idei sau participnd la activiti care nu sunt potrivite vrstei lor, fiind obiectul unor solicitri sau

preocupri crora nivelul lor mintal nu le permite s fac fa, nregistreaz eec dup eec.

Munca individualizat este un mod de predare care ine seama de faptul c elevii se deosebesc unii de

alii, c fiecare prezint particulariti individuale n ceea ce privete gradul i calitile inteligeneitemperamentul i caracterul.

coala trebuie s aplice un tratament individualizat pentru fiecare caz particular. Tocmai de

individualizarea tratamentului pedagogic aplicat elevilor ar trebui s se preocupe cu seriozitate coala, ntr-o

epoc n care nu trebuie precupeit nimic pentru a da fiecrui copil toate cunotinele pe care este capabil s i

le nsueasc.

Acest mod de instrucie nu este nou. nainte de extinderea obligativitii colii, el era apanajul copiilor

claselor dominante care erau ncredinai unui preceptor. n general, acesta nu se ocupa dect de un singur



9/12

copil, pe care l urmrea mai muli ani de-a rndul i firete c i adapta mijloacele i exigenele

particularitilor elevului su.

Acest tip de nvmnt a fost nlocuit cu nvmntul individualizat, pentru a face s beneficieze de

avantajele sale nu numai civa copii privilegiai ai sorii ori ai unor condiii sociale foarte bune, ci toi colarii

fr de deosebire de origine sau de mijloace intelectuale.

n legtur cu aceasta, remarcm c educaia copiilor cu nevoi speciale, pn nu demult considerat ca

imposibil, s-a dezvoltat n mod remarcabil i a obinut rezultate la care nu ne-am fi putut gndi din ziua n care

n aceast activitate au fost practicate metodele muncii individualizate, fiecare copil fiind tratat individual, n

cunotin de cauz. Nu este ntmpltor faptul c procedeele folosite n educaia copiilor cu nevoi speciale,

care n ansamblul lor constituie nvmntul special, au fost descoperite i puse la punct de medici psihologi.

Comparaia ntre aciunea medicului i aceea a nvtorului este semnificativ. i medicul i nvtorul

trebuie s cunoasc foarte bine individul.

Dasclul nu trebuie sa pretind niciodat aceleai performane tuturor elevilor la lecia de gimnastic.

Nu va reproa unui elev mititel c fuge mai ncet dect colegul lui care are picioare mai lungi. El nu va cere

unui elev lipsit de siguran s fac un exerciiu periculos, sau n orice caz ii va acorda un ajutor de care vecinul

su bine fcut i ndemnatic, nu are nevoie.

De asemenea, la lecia de educaie plastic, nvtorul trebuie s in cont de diferena de aptitudine. La

lecia de educaie muzical, dac constat ca un copil cnt fals, se va strdui s l nvee s cnte corect, dac

poate, dar n nici un caz nu-l va pedepsi pentru ceva de care nu este vinovat.

Cadrul didactic trebuie s corecteze modul de predare pe care l utilizeaz: s pun ntrebri difereniate

elevilor buni i celor slabi; pe copilul care n legtur cu un subiect are mai multe cunotine dect ceilali

trebuie s-l lase s expun lecia n voie; trebuie s dea lucrri de proporii diferite celor leni i celor iui, n loc

s aib aceleai exigene pentru toi, ceea ce ar genera descurajare i nemulumire.

Practicat cu seriozitate ceea ce nseamn c nvtorul trebuie s i cunoasc foarte bine elevii pentru

a alctui fiele de lucru n legtur cu dificultile pe care le constat i pentru a ine seama de interesele lor

nvmntul individualizat este un excelent ajuttor al nvmntului colectiv.

nvmntul individualizat poate fi folosit de fiecare innd seama de condiiile sale de lucru, de

iniierea sa, de interesul pe care l poart elevilor i de timpul de care dispune pentru ntocmirea fielor.

Bibliografie:

Marian Ilie, Elemente de pedagogie general, teoria curriculumului i teoria instruirii, Timioara,Editura Mirton, 2005;



10/12

Factori care blocheaza creativitatea elevilor in mediul scolar

Din ce n ce mai muli specialiti consider creativitatea o trstur esenial i definitorie pentru

existena individuala i pentru evoluia societii. n coala viitorului, creativitatea va fi recunoscut ca

apropiere propice nelegerii i integrrii cunotinelor dobndite prin studii, cci creativitatea face posibiltrecerea de la o forma de a ti la alta. Ea uureaz reprezentarea cunotinelor, comunicarea i incit la

descoperiri.

Inovaia devine o componenta a universului educativ. De acest fapt nu sunt responsabili educatorii de

declanarea la copii a proceselor de organizare, de integrare i de punere n relaie a cunotinelor. De asemenea

ei trebuie s le permit s arunce priviri multiple i critice pe ansamblul fenomenului creativ.

Este deci inevitabil necesitatea depistrii, actualizrii, valorificrii i stimulrii capacitilor creatoare

(de creaie) de care dispune fiecare (individ). Aceste etape trebuie realizate nc de la cea mai fraged vrst

cea a copilriei. Este tiut faptul c interesul, dorina curiozitatea mai ales, tendina de a descoperi si construi

noul sunt atitudini specific umane care-l caracterizeaz pe copil prin natura sa. Copilul dispune de o serie de

mecanisme care favorizeaz o activitate de tip creativ. Dac amintim numai absena controlului raional, este

poate nu ndeajuns, dar semnificativ innd cont c aceasta are o funcie inhibatoare. Tocmai de aceea, aceste

disponibiliti, capaciti creatoare pe care le deine copilul i pe care teoreticienii creativitii ncearc s le

renvie la vrsta adult se cer a fi stimulate nc de la grdini.

Cercetrile efectuate n lucrrile de specialitate au desprins civa dintre principalii factori vizai n

creativitate: sensibilitate fa de probleme, fluen, flexibilitate, originalitate, aptitudinea de a abstractiza i de a

sintetiza, organizarea coerent.

Nu se poate spune c exist o vrst a creativitii, deoarece creativitate manifest i copilul precolar

care stric o jucrie i ncearc s o refac. n nvmntul precolar exist multe activiti i jocuri care au

obiective exprese privind cultivarea creativitii.

n acest proces este implicat nu numai creativitatea gndirii, ci i dinamica vieii afective i a factorilor

de personalitate. Actul creativ poate fi de scurt durat, dar adeseori poate s dureze luni sau chiar ani.

Factorii inhibanti pentru creativitate pot fi diferentiati pentru toate cele patru fatete de fond ale

creativitatii: personalitate, proces, produs, climat creativitate. Unele blocaje, prin reversul lor se pot transforma

in stimulenti.

Factorii care pot bloca creativitatea, pot fi:

Blocajele culturale

Conformismul:se refera la dorinta oamenilor ca toti cetatenii sa se poata sa gandeasca la fel. Cei cu idei sicomportamente neobisnuite sunt dezaprobati si priviti cu suspiciune,atitudine care ii descurajeaza si implicit ii



11/12

inhiba atitudinele creative;Influenta nefasta a prejudecatilor existente la un moment dat in societate;

Atitudinea descurajatoare practicata de corpul didactic la adresa spiritului interogativ natural al oamenilor;Practicarea falsei disjunctii dintre munca si joc; Obsesia activitatilor contra cronometru;

Prejudecata raritatii indivizilor superior dotati; Supraestimarea aparentelor.

Blocajele intelectuale,atitudinale,motivationale

Rigiditatea algoritmilor anteriori:se refera la situatia in care suntem obisnuiti sa aplicam intr-un anumit

caz un algoritm,si,desi nu pare a se potrivi,straduim in a-l aplica si sa nu incercam altceva. Algoritmul este o

succesiune determinanta de operatii permitand rezolvarea unei anumite categorii de probleme;

Fixitatea functionala:se refera la folosirea obiectelor si uneltelor potrivit functiei obisnuite,fara a le

utiliza in alt mod.

Critica prematura,evidentiata de Osborn se refera la discutarea prematura,critica a unei sugestii ce apare

pentru rezolvarea unei probleme complexe. Aceasta discutare prematura blocheaza venirea unor idei in

constiinta;

Imaginatia deficitara;

Cunoasterea superficiala a metodelor de gandire divergenta;

Carente la nivel atitudinal;

Lipsa motivatiei pentru profesiune;

Registru restrans de interese.

Blocaje emotive-aceste blocaje apar pentru ca factori afectivi care au o influenta importanta.

Neancredere in fantezie si acordarea unei importante exagerate ratiunii logice;Teama de a nu gresi, de a nu fi pe masura asteptarilor, de a nu se face de ras:

poate impedica exprimarea si dezvoltarea unui punct de vedere neobisnuit;Graba de a accepta prima ide: uneori solutia apare de la inceput;

Autodescurajarea

Tendinta exagerata de a-i intrece pe altii,duce la evitarea ideilor prea deosebite si dauneaza procesului de

creatie;

Lipsa de incredere in fortele proprii.

Modalitatea cea mai profund i nobil de funcionare a combustiei umane este creativitatea, singura

form de energie a planetei care nu cunoate penurie. Ea reprezint nu doar o speran ci i un imperativ al

progresului.

Prin activitatea ei, copilul are acces la patru tipuri de liberti: cea de studiu, de cercetare, de exprimare i

de a fi el nsui. Dar, creativitatea trebuie s instituie ca un deziderat de referin att pentru individ ct i

pentru societate. Astfel, procesul de creativizare a societii trebuie s nceap din miezul ei fierbinte, cel al

educaiei n general i al educaiei colare n special.



12/12

Stimulnd astfel creativitatea copiilor, potenialul lor creativ se mbogete, vor da un randament

superior celui precedent la majoritatea cerinelor colare, iar scopul primordial al educaiei de a pregti tnra

generaie pentru cerinele societii se va realiza cu o mai mare participare afectiv din partea copiilor.

BIBLIOGRAFIE

1. Ionescu , M. ,Radu, I.,Didactica modern, Ed. Dacia, Cluj Napoca, 2001

2. Coco , C., Psihopedagogie , Ed. Polirom, 1998


abilitare curriculata

Documents