abecedar copii 2012

8/20/2019 Abecedar copii 2012

1/144

Serama Crigan

Limba românăpentru instituţiile şcolarede învăţământ general

cu predarea în limba românăClasa 1

CernăuţiEditura „Bukrek”

2012

Recomandat de Ministerul învăţământului şi ştiinţei,tineretului şi sportului din Ucraina


2/144

ISBN 978-966-399-403-1

ББК 81.474.1-920 К 82

Криган С. Г.Буквар. Румунська мова для ЗНЗ з навчанням румунською мовою.

1 клас / С. Г. Криган. – Чернівці : Букрек, 2012. – 144 с. : іл.ISBN 978-966-399-403-1

© Криган С. Г., 2012© Видавництво „Букрек”, 2012

ББК 81.474.1-920

Рекомендовано Міністерством освіти і науки, молоді та спорту України

(наказ № 118 від 07.02.2012)

К 82

Видано за рахунок державних коштів.Продаж заборонено

. – propoziţia

– cuvântul

– silaba

• – vocale

– – consoane

= – consoane moi(înaintea vocalelor e, i)

– ascultă

– gândeşte

– discută

– scrie

– citeşte

Semnele convenţionale


3/144


4/144

4

Dialog: Festivitatea de deschiderea anului şcolar; viaţa de şcolar.

Identicarea obiectelor. Utilitatea lor.Cine sunt? Cine este? Ce este?Cum este? Din ce este?


5/144

5

Scrierea după model.Caracterizarea obiectelor din jur.


6/144

6

.

Reprezentarea gracă a propoziţieiformate din două cuvinte.

Recunoaşterea povesteişi a personajelor.


7/144

7

.

Reprezentarea gracă a propoziţieişi a cuvântului.

Caracterizarea personajelordin imagini.


8/144

8

.

Dialog: Cine a procedat greşit?De ce?

Reprezentarea gracă a propoziţiei,a cuvântului şi a silabei.Propoziţia formată din două cuvinte.


9/144

9

.

Consolidarea cunoştinţelor desprereprezentarea gracă a propoziţiei,a cuvântului şi a silabei.

Redarea conţinutului poveştii.


10/144

10

• – – – !

– • • • !

.

Recunoaşterea gracă a propoziţieienunţiative formate din trei cuvinte.

Recunoaşterea poveştiişi a personajelor.


11/144

11

!– • – •=• – • • •

.

Recunoaşterea poveştiişi a personajelor.

Probă de recunoaştere a sunetelor dinnatură. Alcătuirea propoziţiilor formatedin trei cuvinte.


12/144

12

?

Dialog: Cum ne comportăm în societate? Relaţiile cu cei din jur.

Probă de scriere pe spaţiul mic şi pespaţiul mare. Alcătuirea propoziţiilorinterogative din trei cuvinte.


13/144

13

Despărţirea în silabe şi identifcareasunetelor (vocale şi consoane) prinreprezentarea grafcă.

Exerciţii de numire a obiectelordin imagini. Cuvintele formatedin două silabe.

– • –•

=• • –

– • –•

=•• –•

– • –•


14/144

14

!

Propoziţia cu intonaţie exclamativă (formată din trei cuvinte).Dialog: Eu şi prietenii mei. Cum îmi petrec timpul liber?


15/144

15

•– – –• –• – –• –•=•–

=•=• =•

Probă de scriere pe spaţiul mic şi pespaţiul mare.

Cuvinte formate din trei silabe.Despărţirea în silabe a cuvintelorreprezentate grac.

=• =• =•

=• =• –•

=• =• –•


16/144

16

–•–

=• –• –• –•– –•

!

Propoziţia cu intonaţie exclamativă (formată din patru cuvinte).Dialog: Eu şi rolul meu în societate. Cum particip la viaţa culturală?


17/144

17

• – –•–

Numirea cuvintelor monosilabice. Ce există sub formă unică?

–•–

–••

–•–

–•–


18/144

18

?

Propoziţia cu intonaţie interogativă (formată din patru cuvinte).Dialog: Livada şi grădina. Cum îi ajut pe cei din jur?


19/144

19

?

–•– –•

–•– –•––• • –•

–• –•–

Identicarea situaţiilor care nu suntadevărate şi a imaginilor care lipsesc.

Dialog: Utilitatea păsărilorşi a animalelor.

=•– •–


20/144

2. Recunoaşterea poveştilor după imagini.

.

4. Numirea imaginilor pe silabe apoi pe sunete.

1. Ascultarea unor fragmente din poveştile cunoscute.

3. Alcătuirea propoziţiilor după schemă.

. .

5. Alcătuirea unor propoziţii după imagine.

Explicarea sarcinilor de lucru. Activitate în grup.

Recapitulare – evaluare

20

Citirea unor fragmente din poveşti.


21/144

A

=•=• –•–• – •• –

7. Numirea obiectelor din imagini. Ce este?

8. Alcătuirea cuvintelor după schemele date.

9. Găsirea schemei potrivite ecărui cuvânt.

10. Alcătuirea unor propoziţii după imagini.

6. Numirea personajelor din imagini. Cine este?

– –• –••– – –• –•

Alcătuirea unor cuvinte şi propoziţiidupă scheme şi imagini.

–• –•

Dialog: Cum trebuie să necomportăm pe drumurile publice?

21


22/144

22

a

Exerciţii de depistare a poziţieisunetului a în cuvânt. Probă de scriere a literelor a, A.

a

a–•

aa =••–

a–

–•a –•– –•a –•

a – =• –a


23/144

23

AA

A-a-a! a-a-a! a-a-a!

Oferirea unor informaţii despreidentitatea proprie şi a membrilorfamiliei.

A-a-a! a-a-a! a-a-a!

Mama mea mă legăna…

AA-a


24/144

24

a

m

Probă de scriere a literelor m, Mşi a unor cuvinte care conţinaceste litere.

Prin ce se aseamănă şi prin ce sedeosebesc cuvintele am – ma?

mma am

ma-amma-ma

m••–

m•–

ma =• – a

Am .

m•– =•=•

ma–

ma-mamama

1 2 3 4

m a a m

Am .


25/144

25

AM

Exerciţii de identicare a poziţieisunetului m în cuvânt. Numeleproprii.

Alcătuirea unor propoziţii dupăschema dată.

MMa=•a =•a– –•

.

A a M mma Ma

.

Ma Ma


26/144


27/144

27

AMi

i

ii–•–

Discutarea unor momentedin cultura religioasă.

i – ma i –

i •• – а

Formarea unor cuvinte (nume propriicare încep cu i) din două sau treisilabe.

i

i


28/144

28

m

n

a

i

nna anni in

ainai

mai

Exerciţii de depistare a poziţieisunetului n în cuvânt. Formulareaunor propoziţii simple.

ma-mamama

na-ninani

am anna – anni – in

na – n-anai – n-ai

n a i

–• ni –•=i n i • –• na

a – • n•

am – n-am

Am .3 2 1

Probă de scriere a literelor n, N.identicarea ordinii corectea literelor dintr-un cuvânt dat.

i a n


29/144

29

AM

N

A

i

N

Na-na Nana A-na Ana

Ni-na Nina i-na ina

N•–•–

Exerciţii de numire a cuvintelor care încep cu N.

Nina . Mina . ina .

Alcătuieşte propoziţii simple dupăimaginile date.


30/144

30

m

nr

a

i

r

iariar-na

Exerciţii de depistare a poziţieisunetului r. Formarea unorcuvinte care conţin silaba ra.

r a ma

ma-rinma-ri-nar

r • n• – •r

rari mari

ra-mama-ra-ma

ra arrar rai

rai – iar

Probă de scriere a literelor r, R.

ra arri ir

– r•– – a

nara ra


31/144

31

AM

NR

A

i

R

RiriMara

MarinMarinaRima

Ra–••

Rina ia marama.Rina, ia marama!

Rina ia marama?

Discuţie: Rahău – centrul geogracal Europei. Exerciţii de numirea cuvintelor care încep cu R.

R•n i Ra –a Ra –•

Mai la toţi le este fricăSă spună: rac, rachetă, roticică…


32/144

32

m

nr

a

i

e

eem meen ne

er re

ne-ne

ne-nea

ai ia ii ie ea ei ae

ma-mama-mema-mei

a r – e i

e =e –a n–

e =i –•– – e r

mi-nemi-nermi-neri

me-remie-re

a-reni-meni

Exerciţii de depistare a poziţieisunetului e. Probă de scriere a literelor e, E.

e =i =e

4 1 2 3 5

m i n

ea

nea

meae r


33/144

33

AM

NR

A

i

E

Ema Emei Nae

EEne

Formarea unei propoziţiei cu ajutorulcuvintelor date.

Ema e mare.

Ea e mama Emei.Ea ia mere.Nenea Ene are miere.

2 3 1 are nai Ene .

Exerciţii de numire a cuvintelorcare încep cu E.


34/144

34

m

nr

a

i

eu

uum muun nu

ur ru

ra-re

u-ra-re

ai ia ii ie ea ei ae iu ui ua au

nu-mere-nu-me

nu-me-re

iaiauiar

u-nu

u-na

u-ramu-ra

ra-mu-ra

Probă de scriere a literelor u, U şi a propoziţiei „Aura e mare”.

u r –

u – •

u n e – –e

u =iu

u r me

u-raa-ur

Prin ce se aseamănă şi prin ce sedeosebesc cuvintele: ia, iau, iar .


35/144


36/144

36

cu

m

nr

a

i

e

ccu ucca ac

cuc

nuc

ca-na

nu-caca-reca-reu

ca-me-ra

cu-nu-nama-ca-raca-ri-e

cui

cu-cuicu-reaca-nar

c• c•– c•–c r e i•n

Depistarea sunetului с în cuvinte.

c• – a c

carrac

c a r – e

Probă de scriere a literelor с, C.


37/144

37

AM

NR

C

A

i

EU

CCar–a=i

– Carina e cu Crina?

– Nu, Nicu, Carina e cu iancu.– Nicu, ai un cui?– Nu, eu am un crin.

Dialog: O călătorie în Carpaţi.Citeşte dialogul.Exerciţii de numire a cuvintelor care

încep cu C.


38/144

38

m

nr

c

a

i

eu

o

oom moon no

or rooc co


o u

om ounou – noi

Exerciţii de depistare a poziţieiliterei o în cuvânt.

rocno-roc

co-mun

raro-rar

mo-rar

c o r n

–or–o a i e

o-rao-re

Probă de scriere a literelor o, O.

o

r

nc


39/144

39

AM

NR

C

A

i

EU

O

OO–e–a

eu eo io oa oi ou

Citeşte dialogul.Exerciţii de numire a cuvintelor care

încep cu O.

– Nicu, Onu e marinar?– Nu! Onu e mecanic.– Oana, el e econom?– Onu e econom.

– Ea e Monica?– Nu, ea e Norica.

Ce ştim despre oraşul Odesa?

O


40/144

40

m

nr

c

l

a

i

eu

o

l lac localo cal

leu lin

lei clin

lu-lea

lu-le-le

lu-naa-lu-na

Exerciţii de depistare a poziţieisunetului l în cuvinte.

a-le-e

a-lei

l u m•na re

l u n a

l eu

El are liliac. Al lui e liliacul.

el – eaei – ele

Probă de scriere a literelor l, L.

la alli ille ellu ullo ol

l a l e l e

l i l i a c


41/144

41

AM

NR

C

L

A

i

EU

O

LLunca

Dialog: Cum ocrotim natura?

Luca e cu Aurel. Ei iau nuiele.– Liliana, Alina e cu Lina?– Alina e cu Lina.– Ele au lalele?

– Nu. Ele nu au lalele.– Alina e cu mama?– Alina e cu noi.

Citeşte textul. Observă care suntcuvintele care încep cu L.


42/144

42

m

nr

c

l

a

i

eu

o

ă

ăĂ

ai ia ii ie ea ei ae iu ui ua

u-rămu-ră

ra-mu-rămar-mu-ră

a-ră ra-ră ca-ră

Lică ară

co-lo-rămnu-mă-răm

mun-călu-crăm

Probă de scriere a literelor ă, Ă şi a grupului de litere oa.

– ionică, mama e cu Rică?– Nu. Mama e cu Călina.

– Mamă, Lică, Romică, ionică ară?– Nu. Ară numai Lică.

Prin ce se aseamănă şi prin ce sedeosebesc cuvintele: ură, mură,

ramură, marmură?


43/144

43

AM

NR

C

L

A

i

EU

O

Ă

oa

au eu eo io oa oi ou ăi uă ău

Oare cum?

oa-menicu-loa-recoa-mă

Oa-na

i-oa-naMi-oa-ra

oală – olarmoară – morar

?

Exerciţii de depistare a grupului de litere oa în cuvânt.

Oare cum, oare cum

Rică e olar acum?

Oare Rică oare

Are oale?

Dialog: Ce ştii despre meserii?

ie

leoa

ră

lemoa

lă

măcoa


44/144

44

m

nr

c

l

t

a

i

eu

o

ă

t

t o c

Exerciţii de depistare a poziţieisunetului t în cuvânt.Forme ale cuvântului tren.

t r a c t o r

tac – toctot – lot

ta-tăta-ta

t o re a – or t i – r u

t o – ă

ac – tacai – tai

un – tuncot – toctrei – iert

tortti-tlu

car-teta-lentta-len-tat

trentre-nul

tre-nu-luitre-nu-ri-letre-nu-ri-lor

Probă de scriere a literelor t, T.

ta atti itte ettu utto ot

tă ăt


45/144

45

AM

NR

C

L

T

A

i

EU

O

Ă

TTeatrul

Citeşte textul şi găseşte cuvintelecare încep cu litera T.

– Traian, tatăl tău e actor?– Tatăl meu e actor.– Tina, Traian,Toma intră la teatru?

– Traian cu Toma intră la teatru.– Traian, tatăl tău e comic?– Tatăl meu e actor comic.

Dialog: Cum ne comportămla teatru?


46/144

46

m

nr

c

l

t

a

i

eu

o

ă

ce

Ce

Cernău=i

ceC e r n ă u =i

Exerciţii de depistare a grupurilorce, Ce şi ci, Ci. Formarea unorcuvinte cu ajutorul silabelor date.

– Celia, mama ta coace?– Mama coace colăcei.– Marcela e cu cercei?– Marcela e cu cercei.

– Ce cere ea?– Ea cere un colăcel.

Probă de scriere a grupurilor ce,Ce şi ci, Ci.

te

le

ce

cel

ceicer

a

tace

re


47/144

47

A

T

M

NR

C

L

A

i

EU

O

Ă

ci

Ci

ce ci

Circul

mici nici coci aici cină cine macină

Citeşte textul şi găseşte cuvintelecare conţin grupurile de litere ce, Ce şi ci, Ci.

– Mircea, Cici e la circ?– E la circ, Lucica.– Cu cine e la circ?– E cu Lucian, Marcel, Marcela.

– Ce circ e?– E un circ nou.

Ce-ce-ce, ce-ce-ce/Ce cercel acela e?!/Ce-ce-cei, ce-ce-cei/Mama coace colăcei.


48/144

48

m

nr

c

l

tv

a

i

eu

o

ă

Exerciţii de depistare a poziţieisunetului v în cuvinte.

Prin ce se aseamănă şi prin ce se deosebesc cuvintele vie – vie;vine – vine; vară – vară.

v

Mama va veni vineri la noi.

vie – vievine – vinevară – vară

varvăr vale – cale

vi-oa-răvi-o-lăvi-o-lon-cel

v e v e r i – ă

v a c ă

vrea – vreau

vul – e

v •n ă tor

va avvi ivve evvu uvvo ov

vă ăv

a-vi oa-ne

o-nul

on


49/144

49

AM

NR

C

L

T V

A

i

EU

O

Ă

Probă de scriere a literelor v şi V.Scrierea cu iniţială majusculăa numelor proprii.

Dialog: Ce ştii despre vie?La ce foloseşte ea?

V Voloca

– Victor, vărul tău e la Voloca?– Vărul meu e la Voloca.– Cine vine la vie la Voloca?

– Voicu, Vicu, Valentin vin la vie.– Cum e via vărului tău?– Via vărului meu e mare.


50/144

50

Prin ce se aseamănă şi prin ce sedeosebesc cuvintele: pană, pene,

pară, pere?Dialog: Plantele medicinale.

m

nr

c

l

tvp

a

i

eu

o

ă

ppa appi ippe eppu uppo op

pă ăp

pri-e-ten

pri-e-tenipri-e-te-ni-e

p e – c ă r u –

p ă p ă =i e

p ă u n

p e n – o n

pa-năpe-ne

po-porneam

pi-per

plu-tăcrap

Tata a cumpărat o carte.

a

pa puc

ca

co pac


51/144

51

AM

NR

C

L

T VP

A

i

EU

O

Ă

Exerciţii de depistare a poziţieisunetului p în cuvinte.Exerciţii de exprimare corectă.

Probă de scriere a literelor p, P.Scrierea cu iniţială majusculăa numelor proprii.

PPrutul

Pe-trepe-repie-trepie-re

Pavel păunul a colorat,Petru Prutul a pictat. Apa Prutului e recePăunel pe mal trece.

Păun

PăunelPaulPetru

Paulina . .


52/144

Alcătuirea unor dialoguri dupăimaginile date. Scrierea în caiet a cuvintelor date.

52

1. Ascultarea apoi repetarea cuvintelor:

mere – miere pere – piere

3. Citirea silabelor.

ma, un, ca, pe, lu

5. Discutarea impresiilor despre odihnă (după imagini).

4. Copierea în caiet a cuvintelor şi alcătuirea orală a unor propoziţii.

2. Aprecierea întrebuinţării obiectelor din imagini.

i-a – ia, ea mi-a – mianea – ne-a



53/144

A

Citirea unor enunţuri cunoscute.

53

Stabilirea ordinii corectea cuvintelor dintr-o propoziţie.

9. Stabilirea ordinii cuvintelor din propoziţie şi scrierea ei în caiet.

6. Ascultarea textului, apoi memorizarea lui:

Cine, cine, cine, ce

La moară macină?7. Alcătuirea unor dialoguri (discuţii) după imaginile date.

8. Citirea enunţului:

Apa Prutului e rece.

10. Formularea unor întrebări pentru imaginile date.

Toma tocuncere .


54/144

54

m

nr

c

l

tvps

a

i

eu

o

ă

s s t e l e

s e m a – o r

Probă de scriere a literelor s, S.

su-nără-su-nă

vesel – trist

sac – socsat cos

s c o r p i on

sa-reră-sa-re

es-tee-ra

identicarea ordinii cuvintelor în propoziţia dată.

sa assi isse essu usso os

să ăs

.

2 3 1 4

estenu Sorin acasă

casămasă

c

lasăplasă

casemese

c

laseplase


55/144


56/144

56

m

nr

c

l

tvpsd

a

i

eu

o

ă

Exerciţii de depistare a poziţieisunetului d în cuvinte.

Prin ce se aseamănă şi prin ce sedeosebesc cuvintele dop – pod ?

d dop – poddor – rod

d e – t e p t ă t o r m e d i c

du-ce

a-du-cere-du-cecon-du-ce

vre-me

de-vre-medoc-tordoc-to-ri-e

da addi id

de ed

du ud

do od

dă ăd

ve

ver

pă

dădu

de


57/144

57

AM

NR

C

L

T VPSD

A

i

EU

O

Ă

Probă de scriere a literelor d, D.Discuţie: Respectarea activităţilordin programul zilnic al elevului.

DDarul

Di-di-di, di-di-diNu te las a adormi.Du-di-de, du-di-de Am adus dudele.Di-di-da, di-di-da

Scoală-te, Didina!Mănâncă dude cu mineCă au multe vitamine.

DanielaDidinaDoinaDorina

Da

Di

Da


58/144

58

â

m

nr

c

l

tvpsd

a

i

eu

o

ă

î

îÎ

în-cu-iatne-în-cu-iat

în-ce-putne-în-ce-put


Citeşte dialogul. Exerciţiide depistare a poziţiei sunetului î în cuvinte.

– Cine înoată acolo?– Acolo înoată iana.– Cine este iana?– iana este o sportivă talentată.– Ea este campioană?– Da. iana este campioană a lumii.

î m m î î n n î î r r î î l l î î t t î

î v v î î p p î î s s î î d d î

Dialog: Sportivi de seamăai Ucrainei.

cepcet

în


59/144

59

AM

NR

C

L

T VPSD

A

i

EU

O

Ă

ÎÂ

âÂ

eu eo io oa oi ou ăi uă ău îi îu

î n a l t

doia-mân-doi

vântcu-vânt

mânăa-mână

câinepâinemâine

c â n t a r

– â n – a r

Exerciţii de depistare a poziţieiliterelor â, Â în cuvinte (numai în interior).

ro-mân ro-mân-că ro-mâ-nesc

Probă de scriere a literelor î , Î; â, Â.

mâlâ

nămăde

ra


60/144

60

m

nr

c

l

tvpsd

b

a

i

eu

o

ă

î â

bba abbi ibbe ebbu ubbo ob

bă ăbb î î bbâ âb

b r a d

b a r b ă

b r o a s c ă

Prin ce se aseamănă şi prin ce se deosebesc cuvintele: paie,

baie; parcă, barcă; pară, bară?

Dialog: Sărbătorile de iarnăşi semnicaţia bradului.

b u n i c

b p

baiepaie

barăpară

barcăparcă

bunpun

bo-bocbum-bac

botro-bot

banbi-ban

cio-banbecber-bec

baronbalon

balenăbiblie


61/144

61

AM

NR

C

L

T VPSD

B

A

i

EU

O

Ă

ÎÂ

BBoianul

Dialog: Cum ne petrecem timpulliber?

– Unde este satul Boian?– Satul Boian este în Bucovina.– Cum sunt casele în Boian?– În Boian casele sunt mari, noi.

– Ce mai este în satul Boian?– În satul Boian sunt biserici, uncentru sportiv-turistic „Valea Soarelui”.

Citeşte textul şi găseşte cuvintelecare conţin literele b, B.


62/144

62

m

nr

c

l

tvpsd

b

a

i

eu

o

ă

î â

ia ialta

– Unde este ialta?– ialta este în Ucraina.

– Ce este ialta?– ialta este un centru balnear.– Cine a sosit la ialta?– La ialta au sosit Lia cu Maria.– Unde se scaldă ele?

– Lia cu Maria se scaldă în mare.– Cum este vara la ialta?– Vai! Ce plăcut este vara la ialta!

i a – t i a –

Probă de scriere a grupurilorde litere studiate ia, ia; uă.

Citeşte dialogul. Exerciţiide depistare a poziţiei grupurilorde litere ia, ia în cuvinte.


63/144

63

AM

NR

C

L

T VPSD

B

A

i

EU

O

Ă

ÎÂ

uă

Nouăneplacecândplouă. Încuibsuntdouăouă.

Două se ouă. Ele au .

are pui.

Plouă, plouă, plouăDe la ora nouă.Plouă, plouă, plouă

Se bucură roada nouă.

do-uăa-mân-do-uă

Exerciţii de depistare a grupuluide litere uă în cuvinte.Citirea corectă a propoziţiilor.

plouă rouă

4 3 1 2 ă u r o

Dialog: Cum ne comportăm cândplouă?


64/144

64

m

nr

c

l

tvpsd

bj

a

i

eu

o

ă

î â

j

jocco-jocco-jo-cel

joscu-ra-jos

jur îm-pre-jur

bu-jorde-jun

Exerciţii de depistare a poziţieisunetului j în cuvinte.

jar jur

joi jun

jale – bucurie

Probă de scriere a literelor j, J.

ja a j ji i j je e j ju u j jo o j

jă ă j j î î j jâ â j

j u c ă r i i

stra-jăste-jar

joacăcoajă

ton

leu je

vi

curaj


65/144

65

AM

NR

C

L

T VPSD

BJ

A

i

EU

O

Ă

ÎÂ

JJocul

– Cine stă jos?– Jan stă jos.– Cine a început jocul?– Jenică a început jocul.– Unde ascunde jucăria?

– Jenică o ascunde sub un cojocel.– De ce o ascunde sub cojocel?– Ca să o caute Jan.

Citeşte dialogul.Exerciţii de depistare a poziţieiliterei J în cuvinte.

Dialog: Cum ne comportăm în vizită?


66/144

66

m

nr

c

l

tvpsd

bjh

a

i

eu

o

ă

î â

h har-nichai-duc

h â r l e –

h u l u b

h i p o p o t a m

-hai -ha-la -ha-ie-la

Exerciţii de depistare a poziţieisunetului h în cuvinte.

ho-telho-ră

ho-tă-rât în-hă-matne-ho-tă-rât des-hă-mat

Sora are haine de mohair.

Probă de scriere a literelor h, H.

ha ahhi ihhe ehhu uhho oh

hă ăhh î î hhâ âh


67/144

67

AM

NR

C

L

T VPSD

BJH

A

i

EU

O

Ă

ÎÂ

HHotinul

Citeşte textul. Exerciţii de depistarea poziţiei literei H în cuvinte.

– Unde este cetatea Hotinului?– Cetatea Hotinului este în Ucraina.– Pe malul cărui râu este cetatea?– Cetatea e pe malul râului Nistru.– Ce s-a petrecut la cetate?

– Aici au avut loc lupte crâncene.– Cine vine să vadă cetatea?– Lumea vine să vadă cetatea.

Hai-hai-hai! Hai-hai-hai!/Hai la horă, măi Mihai./He-he-he, he-he-he/Ce frumoasă horă e!


68/144


69/144

69

AM

NR

C

L

T VPSD

BJHŞ

A

i

EU

O

Ă

ÎÂ

ŞŞaric

Citeşte dialogul şi găseşte cuvintelecare conţin literele ş, Ş.Exerciţii de exprimare corectă.

– Şerban, tu ai un câine?– Da, Mişu, eu am un câine.– Care e numele câinelui tău?– Numele câinelui meu este Şaric.– Ce îi dai lui Şaric?

– Eu îi dau lui Şaric mâncare şi apă.– Cum este Şaric?– Şaric este jucăuş.

Dialog: Cum îngrijim animalele?


70/144

70

m

nr

c

l

tvpsd

bjhşg

a

i

eu

o

ă

î â

g

g â n s a c

g ă i n ă

g â n d a c

g r e i e r

Probă de scriere a literelor g, G.

gurăgumă

grasăgroasă

agale – încet

lângă – alăturicreier greiercând gând

Prin ce se aseamănă şi prin ce sedeosebesc cuvintele: greier, creier;

gândac, gânsac?

g с

gâtcât

groscros

garăcară

goalăcoală

ga aggi igge eggu uggo og

gă ăgg î î ggâ âg


71/144

71

AM

NR

C

L

T VPSD

BJHŞG

A

i

EU

O

Ă

ÎÂ

GGaiţa

Citeşte textul. Exerciţii de depistare a poziţiei literelor g, G în cuvinte.

Gaiţa este o pasăre de mărimea unuiporumbel. Are penele de culoare brună-roşcată, dungate în albastru şi negru. Eapoate imita glasul altor păsări şi animale.

Dialog: Cum ocrotim natura?

a ridica glasul –a se răsti

răguşitslab...

glasarmonios


72/144

Explicarea perechilor de cuvinte şi a relaţiilor dintre ele (sensuri care seopun sau care sunt asemănătoare).

Activitate în grup. Formulareaunor întrebări şi a răspunsurilorpotrivite.

72

1. Ascultarea enunţului apoi repetarea lui.

Oare ce, oare ce, oare ce localitate e?2. Formularea unor întrebări pentru imaginea dată.

3. Citirea şi explicarea perechilor de cuvinte.

4. Scrierea în caiet a propoziţiei.

Jenică a început jocul.5. Alcătuirea unor enunţuri după imaginea dată.


vesel – trist

dulce – amar jale – bucurie

doctor, medic

vreme, timpagale, încet


73/144

A

73

Scrierea în caiet a cuvintelor şialcătuirea unor propoziţii cu ele.

Alcătuirea unor enunţuri (dialoguri)după imaginile date. Diferitemeserii şi rolul lor în viaţă.

6. Ascularea textului şi memorizarea acestuia.

Mănâncă dude cu mine

Că au multe vitamine.7. Formularea unor întrebări pentru imaginile date.

8. Citirea propoziţiei.

Cetatea Hotinului este în Ucraina.9. Numirea acţiunilor şi scrierea în caiet a cuvintelor.

10. Alcătuirea unor enunţuri după imaginea dată.


74/144

74

m

nr

c

l

tvpsd

bjhşg

a

i

eu

o

ă

î â

ge

gi

ce ci ge gi

generosgeneral

g e m e n i

Exerciţii de depistare a poziţieigrupurilor de litere ge, gi; Ge, Gi

în cuvinte.

ge-nege-me

Probă de scriere a grupurilorde litere ge, gi; Ge, Gi.

min-gemin-gi

d o a g e

î n g e r

r e g i n ă

r e g e

ne ricge

ne regi

plânge – râdestrigi – taci


75/144

75

AM

NR

C

L

T VPSD

BJHŞG

A

i

EU

O

Ă

ÎÂ

Ge

Gi

George Enescu

Geta şi Gina sunt colege de clasă.

Mama Getei cântă la pian, iar tatăl Gineicântă la vioară. Ele ascultă un disc.Opera ascultată de ele este compusă deGeorge Enescu.

George Enescu a cântat la vioară şi

la pian. Enescu a compus opere minu-nate. El a dirijat concerte. Numele luieste cunoscut în întreaga lume.

Citeşte textul şi găseşte cuvintelecare conţin grupurile de litere ge, gi;Ge, Gi.

Dialog: Ce ştim despreGeorge Enescu?


76/144

76

m

nr

c

l

tvpsd

bjhşg

z

a

i

eu

o

ă

î â

zi – zilezare – zări

orzbozz

za azzi izze ezzu uzzo oz

ză ăzz î î zzâ âz

z i m b r u

z ă m o sz a r z ă r ă

Probă de scriere a literelor z, Z.

verde – înverzitzăpadă – înzăpezit

barză – cocostârczise – spuse

Prin ce se aseamănă şi prin ce sedeosebesc cuvintele: orz, orez; varză,

barză?

s z

zacsac

zaresare

vazevase

varzăvarsă


77/144

77

AM

NR

C

L

T VPSD

BJHŞG

Z

A

i

EU

O

Ă

ÎÂ

ZZina

Citeşte versurile şi găseşte cuvintelecare conţin literele z, Z.Exerciţii de exprimare corectă.

Zina la uzină lucreazăŞi Zinel o vizitează.Zarzăre-i aduce la amiază

Şi pe Zicu îl distrează.Zarzărele sunt zemoase,Proaspete şi gustoase.

Dialog: Familia mea.


78/144

78

m

nr

c

l

tvpsd

bjhşg

zf

a

i

eu

o

ă

î â

ffa aff iffe effu uffo of

fă ăff î î ffâ âf

f r a n z e l ă

Exerciţii de depistare a poziţieisunetului f în cuvinte.

f o că

fagfus

fătlogofăt

frică – spaimă

furie – mânie

fâlfâie

Probă de scriere a literelor f, F.

fatăformă

f v

filevile

foivoi

farvar

finevine

f o t o g r a f

f u r n i c ă

i


79/144

79

AM

NR

C

L

T VPSD

BJHŞG

ZF

A

i

EU

O

Ă

ÎÂ

FFântâna

lui Fănică

Trebuie în viitor să i Om,

Să construieşti o casă,Să sădeşti un pom,Să sapi o fântână,Să îngrijeşti de mama ta, de-o bătrână,Să ai măcar o soră şi un frate,

Să-ţi duci neamul mai departe.Toate să le faci fără fricăCum le face fratele meu, Fănică.

Citeşte versurile şi găseşte cuvintelecare conţin literele f, F.

Dialog: Cum ne comportăm în societate?


80/144

80

m

nr

c

l

tvpsd

bjhşg

zfţ

a

i

eu

o

ă

î â

ţ

ţ a p

ţ u r ţ u r i

Probă de scriere a literelor ţ, Ţ.

ţi-neţi-pă

ţa-răţări

mus-tea-ţă

blă-ni-ţăis-tea-ţăve-ve-ri-ţăcal – căluţ casă – căsuţă

Prin ce se aseamănă şi prin ce sedeosebesc cuvintele: aţă, raţă, faţă?

ţa aţţi iţţe eţţu uţţo oţ

ţă ăţţ î î ţţâ âţ

ra ţ ă

tor a

mânt via

învăţă ţă


81/144

81

AM

NR

C

L

T VPSD

BJHŞG

ZFŢ

A

i

EU

O

Ă

ÎÂ

Ţ

– Tătuţă, ce înseamnă ţărăncuţă?– Ţărăncuţa e locuitoarea de la sat.– Cu ce se ocupă?– Ea se ocupă cu agricultura şi cu

creşterea animalelor.– Ţărăncuţa poate avea alte meserii?

– Da, Veruţa, ea poate croitoreasă.– Unde locuieşte această ţărăncuţă?– Ea locuieşte în Ţinteni.

Ţărăncuţa din Ţinteni

Citeşte dialogul şi găseşte cuvintelecare conţin literele ţ, Ţ.

Probă de scriere a numelor propriicare încep cu litera Ţ şi a unorpropoziţii.


82/144

82

m

nr

c

l

tvpsd

bjhşg

zfţ

a

i

eu

o

ă

î â

che

c h e i

ce ci ge gi che

Printre cărţi, în bibliotecă,Colorată şi cochetă,

Scrisă-n urmă cu mulţi ani,Stă ... ( ).2bani

c h e i ţ ă

Probă de scriere a grupurilorde litere che, Che.

b u c h e t

Prin ce se aseamănă şi prince se deosebesc cuvintele:

pachet, parchet; buchet, buchete?

p e r e c h e

par-chetpa-chet

sche-mău-re-che

bu-chetbu-che-te

bu-che-ţel


83/144

83

A

FŢ

M

NR

C

L

T VPSD

BJHŞG

Z

A

i

EU

O

Ă

ÎÂ

CheRacheta

Citeşte dialogul şi găseşte cuvintelecare conţin grupurile de litereche, Che.

– Cine a cumpărat o rachetă?

– Onache a cumpărat o rachetă.– Cum este jucăria?– Jucăria este nouă, interesantă.– Ce are pentru a putea să zboare?– Jucăria are o cheiţă.

– Ce fac Vasilache şi Onache?– Ei pornesc racheta să zboare.– Vai, ce minunată este!

Dialog: Ce ştim despre dezvoltareaştiinţei?


84/144

84

m

nr

c

l

tvpsd

bjhşg

zfţ

a

i

eu

o

ă

î â

chi

ce ci ge gi che chi

Probă de scriere a grupurilorde litere chi, Chi.

Prin ce se aseamănă şi prince se deosebesc cuvintele:ochi, deochi; închisă, deschisă.

o c h i

c h i r u r g i

chiрiu

u n c h i

închisădeschisă

r o c h i e

ochi – deochi

ta ră

ciu răchi

mo no

chiliechimie

chin – necaz

g e n u n c h i


85/144

85

AM

NR

C

L

T VPSD

BJHŞG

ZFŢ

A

i

EU

O

Ă

ÎÂ

ChiChişinăul

– Chişinău, oraş vestit!Cine frumos te-a zidit?– Mulţi Manole, Ane mii,

Cu ai lor trudiţi copii!

Chişinău Chilia Chiriac Chiru

Citeşte versurile şi găseşte cuvintelecare conţin grupurile de litere chi, Chi.

Discuţie: Descrie oraşul în carelocuieşti sau un oraş pe care l-aivizitat.


86/144

86

m

nr

c

l

tvpsd

bjhşg

zfţ

a

i

eu

o

ă

î â

ghe

ce ci ge gi che chi ghe

gher-ghef ve-ghea-ză în-ghe-su-it

î n g h e ţ a t ă

Probă de scriere a grupurilorghe, Ghe. Ce ghicitori cunoşti?

g h e r e t ă

gheaţăgheată

gheţargheţuş

A ng h e l i n a

A ng h e l u ş a

ţat înţatdez

ghemo

mughe

toc

it


87/144

87

AM

NR

C

L

T VPSD

BJHŞG

ZFŢ

A

i

EU

O

Ă

ÎÂ

GheGhetuţelelui Gheorghe

– Gheorghe, ce s-a întâmplat?– Mi s-au rupt ghetele.– Mergem să cumpărăm altele?– Da, dar unde putem cumpăra?– iată un magazin cu încălţăminte!

Mama a cumpărat pentru Gheorgheo pereche de ghetuţe noi. El s-a încălţatimediat cu ele.

Citeşte dialogul şi găseşte cuvintelecare conţin grupurile de litere ghe,Ghe.

Scrierea propoziţiei Gheorghe are ghetuţe noi.


88/144

88

m

nr

c

l

tvpsd

bjhşg

zfţ

a

i

eu

o

ă

î â

ghi

ce ci ge gi che chi ghe ghi

g h i n d e

g h i o c e l

g h e r g h i n e

Probă de scriere a grupurilorde litere ghi, Ghi.

Prin ce se aseamănă şi prin ce sedeosebesc cuvintele: ghindă, ghinde?

g h i m p i

ghi-duşghi-veci

ghioz-danghioz-da-ne

ghicighid

ghin-dăghim-pe

ghi-li-me-leghi-ci-toa-re

4 1 2 3 Ariciulghimpi are .mulţi


89/144

89

AM

NR

C

L

T VPSD

i

EU

O

Ă

BJHŞG

ZFŢ

ÎÂ

GhiGhiţă

Ghiţă strânge ghioceiPentru mama şi bunei.

Degetul şi-a înghimpatFiindcă singur a plecat.Ghiţă strânge ghioceiŞi pentru vecinii mei.Brânduşe şi ghiocei

Pentru fetiţe şi băieţei.Ghiţă ia aminte:Să i harnic şi cuminte!

Citeşte versurile şi găseşte cuvintelecare conţin grupurile de litere ghi,Ghi.

Prin ce se aseamănă şi prin ce sedeosebesc cuvintele fată, fetiţă?Formează alte cuvinte asemănătoare.


90/144

90

m

nr

c

l

tvpsd

bjhşg

zfţ x

a

i

eu

o

ă

î â

xxa axxi ixxe ex

xo ox

x i l o f o n

e

xa-men xer-ci-ţiu xem-plu

expli-căpri-mătra-ge

s a x o f o n

Exerciţii de depistare a poziţieiliterei x în cuvinte.

exactexigent

pixtaxi

axăoxigenexcelentexternxerox

Probă de scriere a literelor x, X.Dialog: Ce instrumente muzicalecunoaştem?

4 1 2 3

xilofon Alex cântă la?


91/144

91

AM

NR

C

L

T VPSD

BJHŞG

ZFŢ X

A

i

EU

O

Ă

ÎÂ

XÎn excursie

– Cine pleacă în excursie?– Xenia şi Roxana pleacă în excursie.

– Unde pleacă ele în excursie?– Xenia şi Roxana pleacă la Cernăuţi.– Ce vor vizita ele?– Ele vor vizita muzeul etnograc.– Cine nu poate pleca cu ele?

– Sora Alexandra nu poate pleca– De ce nu poate pleca?– Pentru că ea are examen.

Citeste dialogul şi găseşte cuvintelecare conţin literele x, X.

Dialog: În vizită la muzeuletnograc.


92/144

92

m

nr

c

l

tvpsd

bjhşg

zfţ xk

a

i

eu

o

ă

î â

kkakiukazah

k a r a t i s t

k a r a t é

Probă de scriere a literelor k, K .

kiwikaliu

Dialog: Ce sporturi practicăm?

ka akki ikko ok

kilo kilocaloriegram

metru

litru

tonăvolt

mol

wat


93/144

93

AM

NR

C

L

T VPSD

BJHŞG

ZFŢ XK

A

i

EU

O

Ă

ÎÂ

K Kievul

Citeşte dialogul şi găseşte cuvintelecare conţin literele k, K .

– Care oraş este capitala Ucrainei?– Oraşul Kiev este capitala Ucrainei.

– Cum este acest oraş şi unde esteaşezat?– Acest oraş este mare şi frumos.

Kievul e aşezat pe malurile râului Nipru.– Ce putem vedea în Kiev?

– În Kiev sunt clădiri cu multe etaje,fabrici, uzine, teatre, muzee, institute,grădiniţe de copii, parcuri.

Dialog: Ce ştim despre capitalaUcrainei?


94/144

94

m

nr

c

l

tvps

d

bjhşgzfţ xkqw

a

i

eu

o

ă

î â

y

qwy

QWY

Literele qQ, wW, yY sunt împrumu tatedin alte limbi. De aceea, le întâlnim înscrierea cuvintelor de origine străină.

Le putem întâlni în desene animateşi în basme. De pildă: Riquet Motanul,Mowgli, Mickey Mouse, Yoggi Bear. Aceste nume se citesc astfel: Riquet – riki

Mowgli – măugli Mickey Mouse – miki maus Yoggi Bear – ioghi beă

Exerciţii de depistare a poziţieiliterelor q, w, y şi Q, W, Y încuvinte.

Probă de scriere a literelor q, w, y şi Q, W, Y .

Qatar Yemen

wattyoga


95/144

95

AM

NR

C

L

T VPSD

BJHŞG

ZFŢ XK

A

i

EU

O

Ă

ÎÂ

QW Y

AlfabetulAna,

Barbu,Cătălin,Dan,

Elena şi,

FlorinGata sunt.Hai la plimbare!ica,

Jeni,K arla,Lica,Merg şi ele cuNorica. Numai

Oana şiPăuna, ba şiQuintus,Râd întruna,S-ar da huţa, s-ar juca

Şase ore şi ceva.Tu cu ŢinteaŞi ion,Uite,

V reţi în avion.Walter are-un interes.

X enia îi spune: Y es!Zi şi tu, ai înţeles?


96/144


96

1. Ascultarea textului şi repetarea acestuia.

Cine a înorit fereastraCu argint în noaptea asta?

3. Citirea textului şi aranjarea orală a cuvintelor în ordine alfabetică.

Moşul Ger, Moşul Ger

Şi-a făcut o moară-n cer.

2. Formularea unor întrebări după imagini şi a răspunsurilor.

4. Scrierea cuvintelor în ordine alfabetică şi ordonarea lor în enunţ.

5. Alcătuirea unor enunţuri după imagini.

.cadou săniuţă Primesc o

Discuţii pe baza imaginilor date. Activităţi individuale şi de grupcu scopul recapitulării materialului.

Exerciţii de scriere a literelor micişi mari.


97/144

A

97

6. Ascultarea textului şi repetarea acestuia.

Omului cu chibzuinţă

Multe îi sunt cu putinţă.


Fragii fragezi din făgetSunt mai fragezi ca-n făget!

9. Scrierea cuvintelor în ordine alfabetică şi ordonarea lor în enunţ.

10. Alcătuirea unor enunţuri după imagine.

are albăbarbă

7. Formularea unor întrebări după imagini şi a răspunsurilor.

Moş Crăciun .

Activităţi individuale şi de grupcu scopul evaluării cunoştinţelor.

Identicarea ordinii corectea cuvintelor dintr-o propoziţieşi a literelor de mână şi de tipar.


98/144

98

Ucraina

Citeşte textul şi observă cuvintelecare sunt scrise cu literă mare.Citire expresivă.

Dialog: Ce ştii despre Ucraina?

Ucraina este mare şi bogată. Ea areoraşe frumoase, stepe întinse, munţi înalţi şi râuri limpezi.

În Ucraina se află munţii Carpaţi şimunţii Crimeii. Prin Ucraina curge bătrâ-nul Nipru. Pe malul Mării Negre e aşezatoraşul Odesa. În Odesa vin vapoare dinlumea întreagă.


99/144

99

A

Bucovina

Bucovina este un pitoresc ţinut alUcrainei. Pentru minunatele lui păduri defag şi râurile repezi de munte, acest ţinuteste numit plai de po veste.

În Bucovina se păstrează frumoase

obiceiuri şi tradiţii populare. La diferitesărbători, fetele şi ăcăii se îmbracă încostume naţionale.

Citeşte textul şi observă cuvintelecare conţin litera â sau litera î .Citire expresivă.

Ce ştii despre Bucovina?


100/144

100

Urgenţa– Alo, alo, doctore!

Veniţi, vă rog, repede, A răcit răţuşca mea Abia poate respira.

Toată ziua s-a scăldatiar acum zace în pat.

Nu vrea boabe, nu vrea iarbă,Ceai de tei sau ceai de nalbă.Strigă-ntruna: mac, mac, mac!Spuneţi-mi, ce pot să fac?

– Tratamentul nu e greu,Urmaţi numai sfatul meu: Aspirină-o jumătateŞi-apoi poate să înoate.

Aurelia Panait

1.

Cui ne adresăm în cazul unor probleme de să-nătate?2. Ce trebuie să comunicăm medicului?3. Găseşte în text cuvintele care încep cu litera r.4. Transcrie în caiet cuvintele care conţin grupul

de vocale oa.5. Citeşte perechile de cuvinte: greu- uşor; repe-

de-iute; a respira-a răsufla; a striga-a şopti. Prince se aseamănă şi prin ce se deosebesc?


101/144

101

Povestea iepuraşului Ţup-Ţup

1. Ce s-a întâmplat şi cum s-a rezolvat conflictul?2. Transcrie propoziţia evidenţiată şi cuvintele care

conţin grupuri de consoane.3. Completează enunţul: i epuraşul este... .

Trăia odată în pădure un iepuraş, pe nu-me Ţup-Ţup. Familia lui a terminat hrana,

iar el a plecat să caute mâncare. A luat dingrădina unui gospodar morcovi şi frunzede varză. Gospodarul l-a prins pe iepuraş:

– De ce furi, iepuraşule?– Om bun, iartă-mă, dar nu mai am hrană

pentru copiii mei.– Dar iei din mâncarea copiilor mei!– Nu te supăra! Oamenii pot mânca şi

altceva. Noi mâncăm doar morcovi şi varză.– iepuraşule, poţi să iei zilnic doi morcovi

şi două frunze de varză!– Mulţumesc! Eu voi aduce zilnic un coş

cu fructe de pădure pentru copiii tăi!Poveste populară


102/144

102

Cocoşul, soarele şi luna

1. Unde trăiau cocoşul, Soarele şi Luna?2. De ce Soarele a pedepsit Luna?3. Selectează cuvinte ce conţin grupuri de vocale.4. Scrie în caiet fragmentele evidenţiate.

Demult cocoşul, soarele şi luna trăiau în împărăţia cerului ca trei fraţi. Cel mai veselera cocoşul. Veşnic supărată era luna. Într-ozi, luna se înfurie pe cocoş şi îl lovi atât detare, de-l rostogoli din cer. Soarele a zis:

– Lună, să ştii că nici cu mine nu vei maitrăi alături. De acum tu vei domni pestenoapte, iar eu peste zi. Cocoşul va şti şi seva trezi în zori, va cânta şi va bate din aripi,pe când la venirea ta se va ascunde.

Şi aşa a rămas de atunci până azi. Dimi-neaţa cocoşul anunţă bucuros răsăritulsoarelui, iar seara se duce grăbit la culcare.

Poveste grecească


103/144

103

Cei mai frumoşi copii…

1. Ce a rugat-o cioara pe bufniţă?2. Cum şi-a descris cioara puii?3. Cum a motivat bufniţa fapta sa?4. Completează în scris enunţul: Puii mei sunt...

Într-o zi o cioară s-a întâlnit cu o bufniţă.Cioara a rugat-o să nu-i mănânce puii. Buf-

niţa a întrebat-o cum arată puii, ca nu cumvasă îi mănânce fără să ştie. Cioara i-a spus căsunt cei mai frumoşi din pădure.

Zis şi făcut! Într-o dimineaţă cioara nu maigăseşte puii în cuib. Plângând, o întreabă pe

bufniţă de ce i-a omorât puii. Atunci bufniţai-a spus că puii din cuib erau cei mai urâţipe care i-a văzut vreodată. Nu şi-a închipuitcă ar putea ai prietenei sale. Doar aceastai-a spus că sunt cei mai frumoşi din toatăpădurea.

Morala e că toţi părinţii cred că puii lorsunt cei mai frumoşi din lume.

Poveste populară


104/144

104

1. Ce trebuie să faci când pleci de acasă?2. Ce spunem când ne întâlnim cu persoane cu-

noscute?3. Ce formule de salut cunoşti şi în ce situaţii le

foloseşti?4. Găseşte în text cuvintele formate dintr-o silabă.5. Completează în scris: voce blândă...

Salutul

Eu, atunci când plec de-acasă,„Bună ziua” spun frumos.Văd un cunoscut pe stradă?

Îl salut respectuos. Azi am fost şi lăudatDe a noastră învăţătoare…Că-i un mod civilizatSă saluţi cu voce tare.

Gheorghe Zarafu


105/144

105

În parcPe-o alee mi-am uitat

Păpuşica mea brunetă,Ca să desenez pe-asfaltO lalea şi-o margaretă.

Şi-a trecut un băieţelPedalând pe bicicletă.

Eu nu l-am văzut defel,Coloram la… margaretă,

Însă el, băiat cuminte,Claxonează din trompetă,ia păpuşa frumuşelŞi-o aşează pe banchetă.

Şi-a pornit din nou voios,Eu i-am mulţumit frumos.

Gheorge Zarafu

1. Cum a procedat băiatul?2. Ce s-ar fi putut întâmpla dacă băiatul nu ar fi

fost atent?3. Cum a procedat fetiţa?4. Găseşte în text denumirile de flori. Ce alte flori

cunoşti?5. Scrie şi alte cuvinte după model: băiat-băieţel;

frumos-frumuşel; tompetă-trompetist.


106/144

106

Gospodina

1. Ce greutate duce-n spate furnica?2. Găseşte cuvintele ce caracterizează hărnicia

furnicii.3. Copie în caiet versurile evidenţiate. Observă

care este rolul semnelor de punctuaţie.

O furnică duce-n spate

Un grăunte jumătate.– Încotro fugi, surioară?– ia, mă duc şi eu la moară!

Şi-s grăbită, şi-s grăbită,Că mi-i casa negrijită,Şi mi-s rufele la soare,Şi copiii cer mâncare.

Nu, la noi în muşuroi,Nu e timp pentru zăbavă,Că de n-am de ispravă, Ar vai şi-amar de noi!

Otilia Cazimir


107/144

107

Mă vedeţi? Sunt doctoriţă! Am halat şi nu rochiţă.Mama mea e mândră tare, Aşa fată nimeni n-are!Fac injecţii, dau reţete

Şi prescriu medicamente.iar oricui cine-i bolnav Îi zâmbesc şi-i spun: Nu-i grav!Pacienţii mă iubesc,Tuturor le dăruiesc

Pastiluţe colorateŞi bomboane mentolate.Şi când pleacă de la mineSă le e numai bine!

1. Care este jocul preferat al fetiţei? Dar al tău?2. Găseşte cuvinte cu sens opus pentru: bolnav,

bine, pleacă.

Doctoriţa mamei


108/144

108

ion Creangă este un strălucit prozator al

neamului nostru. El ne-a lăsat scrieri pline de înţelepciune, pe care le-au îndrăgit bunicii şipărinţii. Le citim şi noi, le vor citi şi urmaşiinoştri, căci sunt o mare comoară naţională.

Amintiri din copilărieMama s-a pus pe capul tatei să mă dea

undeva la şcoală. Dar tata spunea că nu maiare bani pentru mine. Când a auzit mamauna ca asta, s-a făcut foc.

Într-o duminică a venit la noi bunicul meu,

David Creangă din Pipirig şi, văzând ceartaiscată între tata şi mama, a zis:

– Las’, măi Ştefane şi Smărănducă. Marţiam să iau nepotul şi am să-l duc la Broşteni,la şcoală.

ionCreangă

1. Explică proverbul Cine ştie carte are patru ochi.

După i on Creangă


109/144

109

Legenda Mărţişorului

1. Numeşte cât mai multe însuşiri pentru: primăva- ră, soare, Făt-Frumos.

Demult, mândrul Soare şi frumoasa Pri-măvară veneau la horă în sat. Un Zmeu i-apândit şi a răpit-o pe Primăvară.

Făt-Frumos l-a învins pe Zmeu şi a sal-vat-o din robie pe frumoasa Primăvară. Darvoinicul a fost rănit. Unde picura sângele ro-şior, zăpada se topea şi în locul acela răsăreacâte un ghiocel. În amintirea petelor roşii pezăpada albă, oamenii îşi dăruiesc mărţişoare.

Clopoţelul primăverii

Cling, cling, cling! –Din clopoţel, sună dalbul ghiocelŞi anunţă că prin ţarăBate vânt de primăvară.

Vasile Tărâţeanu


110/144

110

Primăvara

Au înfrunzit pădurile. Plugarii încep săare. Pomii au dat în floare. Mierla fluieră în

zăvoi. Noaptea cântă privighetoarea.Zboară uturi şi gândăcei de toate nea-murile. Musculiţele se joacă în voie. Furnicileharnice lucrează toată ziua. Albinele umplucu zumzetul lor crângul şi câmpiile.

Ce mişcare, ce viaţă şi ce veselie peste tot! Întreaga natură este în sărbătoare.

După George Coşbuc

1. Redă amănunţit tabloul sosirii primăverii.2. Alcătuieşte propoziţii cu următoarele cuvinte:

pajişte (loc acoperit cu iarbă măruntă şi dea-să); zăvoi (luncă); crâng (pădure tânără).

3. Ce s-ar întâmpla dacă n-ar înflori livezile?


111/144

111

1. Ce eveniment vesteşte sosirea primăverii?2. Găseşte cuvintele care conţin litera s.3. Joc de rol: Spune cine şi ce zice în text.

Scrisoare de la rânduneleCocostârcul astăzi

S-a întors acasă.Toată păsărimeaL-a primit voioasă.Vin să-l vadă vrăbii,Bun venit să-i zică.

Broaştele de baltă Au murit de frică.iar drumeţul spune:„De la rânduneleV-am adus scrisoare.Vă e dor de ele?”„S-o citim!” – strigarăVrăbiile toate…

„Scumpe surioare,Noi suntem departe,Dar vâslim spre ţară,

Zilele-s senine,Nu e ca acasăNicăieri mai bine!”

Elena Dragoş


112/144

112

De ziua mameiCât de bună este măicuţa!

E noapte. Toţi din casă au adormit. Chiarşi pisicuţa doarme pe covorul moale.Numai ea nu doarme: lucrează pentru co-

pii, să nu ducă lipsă de nimic. Cât de bunăeste măicuţa! Şi cât de mult o iubim!

Mi-e dor de tine, mamă!Sub stele trece apa,Cu lacrima de-o seamă.Mi-e dor de-a ta privire,Mi-e dor de tine, mamă!Măicuţa mea: grădinăCu ori, cu nuci şi mere, A ochilor lumină,Văzduhul gurii mele!

Măicuţă, tu: vecie,

Nemuritoare carteDe dor şi omenie,Şi cântec fără moarte!

Grigore Vieru

1. Ce trăsături ale mamei sunt evidenţiate?2. Explică strofa evidenţiată.3. Găseşte însuşiri pentru cuvântul mama.


113/144

113

1. În care fragment este descris momentul som-nului?

2. Explică expresia împărat mare, mare.3. Numeşte cât mai multe însuşiri pentru cuvintele:

bunică, împărat, moş.

Bunica

Bunica începea să spună:– A fost odată un împărat mare, mare.– Cât de mare?– Mare de tot.– Într-o zi veni la împărat un moş bătrân,

bătrân. Şi era mic, mic de tot.– Cât era de mic?– Aşa cam ca tine.– Vasăzică, nu era mic, mic de tot...Pleoapele-mi cădeau încărcate de somn.

Mă simţeam uşor ca un fulg, plutind pe oapă care curge încet, încetinel, încetişor...După Barbu Ştefănescu Delavrancea


114/144

114

TarasŞevcenko

Taras Şevcenko este cel mai mare scriitoral poporului ucrainean. El s-a născut în satul

Morinţi de lângă Kiev.Copilăria lui Taras a fost neînchipuit degrea. Lui îi plăcea mult să citească, să scrieşi să deseneze. Taras Şevcenko a compusmulte poezii, a pictat tablouri. Poeziile luisunt foarte frumoase. Noi le citim cu plăcere.

PlopulVântul prin dumbrăvi se-abate,Prin câmpii se joacăŞi, pe-o margine de cale,

Plopu-n jos l-apleacă. În zadar ramu-i şi frunza Înverzesc sub zare; Împrejur stepa se-ntindeLargă, ca o mare.

1. Ce ştii despre poetul Taras Şevcenko?2. Copie din poezie cuvintele scrise prin cratimă.


115/144

115

La fântâna Olgăi Kobâleanska

Aici, lângă fântână,Te rezemai tăcută.Sorbeai din palme apă,Cu sete, ca o ciută…

…Şi te porneai departe,

Cu visele pribege, În lumea fără moarteDin lumea fără lege.

Aici, lângă fântână,Strângeai cu ochii stele

Şi îţi găseai refugiuDeparte, printre ele.

Dar, vai, iubirea-aleasăŞi azi te mai îngânăLa Dimca (deci, acasă), Aici, lângă fântână.

Iurie Moiş

1. Ce ştii despre Olga Kobâleanska?2. Scrie în caiet cuvintele ce conţin litera â.3. Alcătuieşte propoziţii cu perechile de cuvinte:

acolo-aici; a tăcea-a vorbi, azi-mâine.4. Scrie cât mai multe însuşiri pentru cuvântul apă.


116/144

116

1.

Ce materiale foloseşte tâmplarul?2. Ce obiecte face tâmplarul?3. Transformă după model: tâmplar – tâmplarul;

zidar, medic, profesor, actor, educator .4. Ce profesii cunoşti? Ce doreşti să fii tu?5. Memorează poezia.6. Găseşte cuvinte cu sens opus pentru a sta, a

dormi, vesel . Model: mare-mic.7. Scrie cuvintele care conţin îmbinările ea şi ua.

TâmplarulUn tâmplar e meşter mare

El, din lemn, ce vrei îţi face:Magazie, gard, hambare,Uşi, ferestre… tot ce-ţi place.

Stai pe scaun,Calci podeaua,

Scrii pe tablă,Dormi în pat...El, tâmplarul cu rândeaua,El pe toate le-a lucrat.

Când munceşte, vesel cântăŞi-ar foarte supărat,De-ar vedea vreo bancă frântăSau un scaun zgâriat!

Mihai Theodorescu


117/144

117

Merele albastreLa ora de desen elevii au de colorat o

planşă cu fructe. Maria nu-şi găse şte cu-loarea roşie.– Te rog, Elena, dă-mi voie să iau cu-

loarea roşie de la tine! o roagă Maria pecolega ei de bancă…

Elena nu răspunde. Maria vopseşte me-rele cu altă culoare.Doamna învăţătoare întreabă mirată:– De ce ai folosit altă culoare, Maria?

În timp ce doamna învăţătoare priveştemirată, două lacrimi de mărgăritar cadpeste merele albastre, dându-le strălucire.

Să m buni şi să ne ajutăm unii pe alţii.

1. Redă conţinutul textului.2. De ce Elena a procedat greşit?3. Ce culoare pot avea merele?4. Selectează cuvintele cu îmbinarea oa.5. Cum înţelegi expresia Să fim buni şi să ne aju-

tăm unii pe alţii?6. Scrie propoziţia evidenţiată şi explică rugămin-

tea colegei.


118/144

118

– Ah, ce frumos e cireşul înorit! a spuspitulicea şi s-a oprit din zbor pe o creangă.Ce mulţumit şi mândru trebuie să i!

– Nu-i adevărat! Nu sunt nici mândru şinici mulţumit, a şoptit cireşul.

– Dar de ce eşti mâhnit şi te clatini,când nici măcar nu bate vântul?

– Sunt mâhnit, indcă vine năpasta.

– De unde vine? Când vine?..– Ce să mai vină, că o port pe mine.– Cum aşa?– Uite, vezi bobiţele acelea mici şi albe,

pe creangă? Ştii ce sunt?

– Nu.– Sunt ouă de omidă. Un uture le-alăsat. Din ele vor ieşi omizi care îmi vormânca şi orile, şi frunzele.

i lie Cârciu

1. Cine salvează livezile de dăunători?2. Scrie în caiet propoziţiile evidenţiate.

Creanga de cireş


119/144

119

Oare fluturele are habar că este cel maimare hoinar? Cât e ziua de mare, zboară dinoare în oare. Nu ştie că, înainte de a deveniuture cu aripi de soare, a fost o omidă stri-

cătoare. Omida roade frunza copacilor, iarba,varza plăpândă şi e tot timpul ămândă.

Pe unde trec omizile rămâne locul gol, cadupă grindină sau pârjol. Când s-a săturat demâncat, omida se închide într-o carapace şi

nimeni nu ştie ce mai face! Atâta că numaidupă o vreme, dacă nu vine vântul sau omuls-o scuture, din carapace iese un uture. Şiuturele zboară din oare în oare, fără habarcă este cel mai mare hoinar.

Viniciu Gaţa1. Cum apar fluturii?2. De ce omizile sunt dăunătoare?3. Cum putem apăra pomii de omizi?4. Găseşte în text cuvintele şi expresiile prin care

este caracterizat fluturele.5. Explică proverbul: Omul muncitor ca pomul ro-

ditor.

Fluturele


120/144

120

Se spune că demult, demult, nici eu numai ştiu unde anume şi când, un gânsac

mergea pe drum cântând. Dar când treceape o punte, nu prea mare, i-au căzut papuciidin picioare. Şi de atunci, toate gâştele dinlume caută de zor papucii gânsacului lor. Dei-or găsi vreodată nu se ştie, căci gânsacii nupoartă nici papuci, nici pălărie.

Gâştele iubesc apa pentru răcoarea ei şipentru că le dă hrană: scoici, melci, broscuţeşi peştişori. Cele sălbatice trăiesc prin păpuriş,pe plaur, unde clădesc cuibul şi scot pui cupuful de aur. În curte nu le place să trăiască

pentru că n-au unde să se bălăcească. Cândstrigă tare „Ga! Ga! Ga!” îşi cheamă puiisau îşi povestesc între ele ceva.

Viniciu Gaţa

1. Unde trăiesc gâştele? Cu ce se hrănesc ele?2. Ce semnifică strigătul gâştelor?3. Scrie cuvinte cu â şi propoziţia evidenţiată.

Gâsca


121/144

121

StopulVezi pe stradă uneori

Un stâlp pentru trecători,Cu trei ochi de trei culori.Stâlpul, ştiţi, se cheamă...Şi e pus pe străzi cu scop.

Ochiul galben când l-arată,

Stă atentă lumea toată;Verdele când străluceşte,Toată lumea se porneşte.Deschide-ochiul roş, de foc –Toată lumea stă pe loc.

Dragoş Vrânceanu

1. Care este rolul semaforului?2. Ce reguli de circulaţie cunoşti?3. Scrie cuvinte ce conţin îmbinările chi, che.4. Găseşte cuvântul cu sens opus celui eviden ţiat.5. Atenţie! Cuvântul ochi poate avea mai multe

sensuri: Are ochi albaştri. La dejun am mâncatun ochi. Am văzut un ochi de apă.

stop


122/144

122

– Cine este în această fotograe?– Vitalii Kliciko, campionul lumii la box.– Dar alături de el?– Alături de el este Vladimir.– Cine este Vladimir?– Vladimir Kliciko este campionul lumii la

box.– Nu înţeleg nimic! Ce se petrece? Cum,

sunt doi sportivi diferiţi?– Da. Ei sunt doi fraţi. Ambii practică

boxul şi sunt campioni ai lumii. Ei au cucerit

toate centurile la categoria grea. Cei doi fraţipăstrează în familie toate distincţiile boxuluimondial.

1. Ce rol joacă sportul în viaţa oamenilor?2. Ce calităţi trebuie să aibă un sportiv?3. Prin ce se aseamănă şi prin ce se deosebesc

cuvintele: koala, coala, şcoala?

Campionii


123/144

123

Primul cosmonaut al Ucrainei

Pământul e rotund. El se roteşte în jurulaxei sale şi în jurul Soarelui. În jurul Pămân-tului se roteşte satelitul natural – Luna – şisateliţii articiali.

Pe sateliţii artificiali se instalează dife-rite aparate, cu ajutorul cărora se transmitemisiuni televizate de la distanţe mari, se fac

cercetări ştiinţice.Copământeanul nostru, Leonid Kadeniuk,

este primul cosmonaut al Ucrainei şi cerce-tător ştiinţic pe nava cosmică „Columbia”.

Există oare vreun copil ce nu visează să

zboare în cosmos, să construiască un avionsau o rachetă? Este năzuinţa ce se împli-neşte numai cu anii, după o muncă grea şitemeinică.

1. Numeşte numărul sunetelor şi literelor în cu-vântul evidenţiat.

2. Ce ştii despre Soare, Pământ, sateliţi?


124/144

124

PaştileS-aude-al clopotelor cânt

Prin rea, care azi renaşte,Şi falnic iese din mormântCu biruinţă, Domnul Sfânt –

Şi azi e Paşte.

Şi, după slujbă, ies la rând

Bătrâni cu spatele-aplecat,Bărbaţi cu chipul luminat,Şi-n urmă ies copii cântând:

„Hristos a înviat!”

Sunt veseli toţi şi bucuroşi,Şi toţi cu suetu-nălţat;Oriunde se-ntâlnesc în sat, Îşi zic, cum zis-au moşi-strămoşi:

„Hristos a înviat!'”Marin Popescu

1. Când şi cum sărbătorim Paştile?2. Găseşte în text fragmentul în care este amintit

salutul tradiţional de Paşti.3. Copie ultima strofă, subliniind cuvintele scrise

prin cratimă.4. Alcătuieşte propoziţii cu cuvintele: a renaşte,

falnic.5. Explică scrierea cu majusculă a unor cuvinte.


125/144

125

În ziua de PaştiToţi copiii azi se îmbracă

Cu ce au ei mai frumosŞi părinţii lor le cântă Învierea lui Christos.

Şi la masă ciocnesc astăziToţi copiii cei cuminţi,

Ouă roşii şi pestriţeCu iubiţii lor părinţi.

Toţi copiii azi sunt darniciCăci ei ştiu că lui Christos, Îi sunt dragi numai copiiiCei cu suetul milos.

Şi copiii buni la suet, Azi cu bucurie dauCozonaci şi ouă roşiiLa copiii care n-au.

Elena Farago

1. Cum sunt îmbrăcaţi copiii de Paşti?2. Ce obiceiuri specifice acestei sărbători cunoşti?3. Găseşte în text cuvintele care denumesc carac-

teristici atribuite copiilor.4. Explicaţi expresiile evidenţiate şi alcătuiţi propo-

ziţii cu cuvintele: darnici, milostivi.


126/144


127/144

127

PloaiaPlouă, plouă peste plai,

Ca un cântec zis din nai.Puii mici de rândunicăS-au ascuns lângă mămică...

i lie Tudor Zegrea

Pâinică pe masă – bucurie în casă.Se creşte greu, în sudoare,

şi are valoare mare.

1. Care-i rolul ploii în viaţa cotidiană?2. Ce semnificaţii are pâinea?3. Selectează cuvintele care conţin literele â, ă.4. Alcătuieşte două propoziţii cu cuvântul pâine.

Preacinstită MaicăPreacinstită Maică – Pâinea,Ea, cea blândă ca lumina,Soră dreaptă cu Viaţa –Ne hrăneşte dimineaţa.

Şi, ind de-a pururi trează,Ne ridică în amiază.Cina ne-o binecuvântăFaţa ei atât de sfântă.

Simion Gociu


128/144

128

Vara

Soarele încălzeşte puternic. Razele luifac să se coacă grânele şi fructele. Câtvezi cu ochii – numai spice de aur şi livezipline de rod. Aici se seceră şi se treieră,dincolo se coseşte fânul, se culeg cireşe,

vişine, piersici, caise. Apa este caldă. Noi ne scăldăm în Prut,

în Siret, în Nistru, în mare. Ne bronzăm lasoare. Îi ajutăm pe părinţi la treburi, aămlucruri interesante.

1. Ce preocupări au oamenii vara?2. Cum îţi petreci vacanţa?3. Explică scrierea cuvintelor cu iniţială majusculă

din textul dat.4. Fă analiza cuvântului ochii, arătând numărul de

sunete şi de litere.5. Alcătuieşte propoziţii cu numele râurilor cunos-

cute.


129/144

129

De ziua copilului

1. Ce drepturi şi îndatoriri au copiii?2. Transcrie şi explică versurile evidenţiate.3. Găseşte cuvinte cu sens opus pentru: ziua, sus,

bine, drept, departe. Model: azi-ieri .

Copile, azi e ziua ta.Sus fruntea, că eşti cineva! Întreaga patrie, vezi bine,Te ia în seamă şi pe tine.

Fii drept, cinstit şi-nvaţă carte,

Să vezi lumina de departe,Cinsteşte lumea şi pe-ai tăi,Că ţi-au deschis atâtea căi.

Mulţi ani de drum şi fericire!Dă-ţi inima pentru iubire,

iubeşte-ţi patria cât vreiŞi crezi doar în cuvântul ei.

Virgil Carianopol


130/144


131/144

131

Eminesciana

Teii vechi din BucovinaTe-au văzut, te ştiu, te cântŞi-noresc a câta oară În pădurea de argint…

Vasile Leviţchi

Printre crengile de teiVăzui numai ochii ei.– Dar băiatul unde-i oare? – Întrebă pe ram o oare. Îi răspunse-o rădăcină:

– Uite aici e, la tulpină…Iurie Moiş

Ştiu: cândva, la miez de noapteOri la răsărit de soare,Stinge-mi-s-or ochii mieTot deasupra cărţii Sale…

Grigore Vieru


132/144

132

...Cât va arde-n candelă uleiulCa un mugur viu din veac în veac,Să păzim izvoarele şi teiul,Că ne sunt duminică şi leac.Stau Carpaţi-n zări de-o veşnicie

Lângă neamul meu, păzit de grai,Suetul în noi să reînvieCa în versul domnului Mihai.

i lie Tudor Zegrea

1. Ce poezii scrise de Mihai Eminescu ai citit?2. Explică scrierea cu iniţială majusculă a unor cu-

vinte din versurile de mai sus.

La Bucovina dau în oare teii,de parcă amintirile-şi desfac

pe ramuri adormite şi scânteielumini de pomenire peste veac....Se scutur ori de tei în Bucovina,pe frunze aspre lunecând încet,dar se înalţă veşnic din tulpinăstatuile Eternului Poet...

Grigore Bostan


133/144

133

Proverbe – izvor de înţelepciune

Cine are meserie

Are o moşie.Vorba dulce mult aduce.

Orice muncă e frumoasăDacă e pe plac aleasă.

Pomul se cunoaşte după roadă,iar omul – după faptă.

Lectură

Din creaţia copiilor– iepuraş drăgălaş,Unde-ai fost?– La oraş.– Un-te duci?– La pădure.– Ce mănânci?– Fragi şi mure.– Unde dormi?– În culcuş.– Cum te cheamă?

– Mărinuş.


134/144

134

Spune repede:– Bădiţă Gheorghiţă,

De brăduţ bărdiţa-i?– Barda-i de brăduţ,Barba-i de ieduţ.

Ion Hadârcă

Trăieşte Tândală-n tindă,

trândav trântorul se-ntinde. A răsărit răsăritala răsăritul soarelui.

Stanca stă-n castan ca Stan,

Stan stă-n castan ca Stanca.

1. Ce proverbe mai cunoşti?2. Găseşte cuvinte cu sens opus în ghicitorile de

mai sus.

Ghicitori În viaţă eu sunt cam fricos,iar în poveste – curajos.

Emilian Bucov

Vara umblu după miere,iarna dorm, să prind putere.

Em Tarlapan


135/144


136/144

136

Povestea unui om leneşEra odată un om foarte leneş. Sătenii

au hotărât să-l spânzure, pentru a nu dapildă de lenevire. Pe drum se întâlnesc cuo trăsură, în care era o cucoană.

– Oameni buni! Se vede că omul celdin car e bolnav, sărmanul.

– Ba nu, cucoană, este un leneş fărăpereche şi-l ducem la spânzurătoare.– Oameni buni, duceţi-l la moşie la

mine. Am acolo un hambar cu posmagi.– i-auzi, leneşule, zice unul din săteni.– Da’ muieţi-s posmagii?– Dar el nu poate să şi-i moaie? întrea-

bă cucoana mirată.– Leneşule, vrei să moi posmagii, ori

ba?– Ba! răspunse leneşul.

Atunci sătenii duc leneşul la locul cu-venit. Şi iacă-aşa a scăpat şi leneşul desăteni, şi sătenii de dânsul.

1. De ce au hotărât sătenii să scape de leneş?2. Găseşte un cuvânt care să aibă acelaşi sens cu

cel evidenţiat.

Ion Creangă


137/144

137

Ceasornicul din tei– Pu-pu-pu, pu-pu-pu,

Pu-pu-pu, pu-pu-pu!..– Pupăză, eşti tu, eşti tu?Nu mi-i spune, dragă soră,Cât e ora?– Pu-pu-pu, pu-pu-pu,

Îţi spun, frate, cum să nu!Teiul a-norit pe plai,Floarea de petunie:Este ora treizeci maiŞi vreo zece iunie...

Arcadie Suceveanu

Melcul În căsuţa din grădinăLocuieşte o jivină.Şi căsuţa e pestriţă,Şi jivina-i cu corniţe.Căsuţa-i fără fereşti...– Jivină, cum te numeşti?– Nu-s jivină ca oricare,Ci-mi duc căsuţa-n spinare...Nu vă mai spun cum mă cheamă,

Că mă ştiţi, de bună seamă.Mircea Lutic


138/144

138

Audiem. Citim. Scriem.Comunicăm

1. Texte pentru citire şi audiere.

Ursul păcălit de vulpeFragment

Ursul alergă în fuga mare la băltoaca din

marginea pădurii şi îşi vârî în apă coada. În acea noapte începuse a bate un vântrece, de îngheţa limba în gură şi cenuşa desub foc. Îngheţă zdravăn şi apa din băltoacăşi prinse coada ursului ca într-un cleşte.

Ursul, nemaiputând de durere şi de frig,smunceşte cu toată puterea. Sărmanul urs! În loc să scoată peşte, rămâne fără coadă!

i on Creangă

Cerbul şi vânătoriiUn cerb stătea pe malul unei bălţi şi îşi

privea picioarele în apă. Îi părea rău că suntprea lungi şi subţiri.

Deodată, nişte vânători îl luară la goană.Cerbul fugi. După ce scăpă cu viaţă, el îşi

lăudă picioarele, deoarece l-au salvat.Din fabulele lui Esop


139/144

139

2. Scrie în ordine alfabetică cuvintele ce denu-mesc instrumente muzicale.

3. Scrie cuvinte ce se termină în ci.

4. Scrie în caiet şi completează. Anul are ____ anotimpuri.Fiecare anotimp are câte ____ luni.Lunile de ____ sunt: ___, ___, ___.Lunile de ____ sunt:___, ___, ___.Lunile de ____ sunt: ___, ___, ___.Lunile de ____ sunt: ___, ___, ___

5. Citeşte cu atenţie şi spune ce observi.Orşiunde mă transport,La oraş, în sat, în port –Şi la vorbă şi la port –Cum mi-i portu-aşa mă port.

6. Alcătuieşte un dialog pe tema: Sfârşitul anului şcolar .


140/144

140

9. Completează şirurile după model:A

____ ac,

albină, ___, ___, ___.B ____ barcă, brâu, ___, ___, ___.E ____ elev, ecou, ___, ___, ___.C ____ casă, coş, ___, ___, ___.E ____ elev, examen, ___, ___, ___.D ____ dor, dinte, ___, ___, ___.A ____ actor, azi, ___, ___, ___.R ____ regină, riglă, ___, ___, ___.

7. Scrie câte trei cuvinte care să arate:• denumiri de păsări;• denumiri ale zilelor săptămânii;• nume de băiat;• denumiri de ori.

t-dtacă–dacă; tată–dată;lată–ladă; iată–iadă;toamnă–doamnă.

v-fvag–fag; var–far;vine–fine; vile–file.

8. Citeşte cuvintele şi observă schimbările.

10. Alcătuieşte propoziţii în care să foloseşti cuvin-te scrise cu iniţială majusculă.• nume de persoane• denumiri de ţări• nume de localităţi


141/144

141

Dragul meu Abecedar– Dragul meu Abecedar,

Ce să-ţi spun acuma dar?!Mulţumesc frumos de toate,Tu, ce fostu-mi-ai ca frate.Nici nu ştii ce greu îmi vine Azi să mă despart de tine!

– Măi copile, dragul meu,Crezi că mie nu mi-i greu?!Uite, literele mele,Luminând ca nişte stele,Te aşteaptă-n altă carte –

Să vă duceţi mai departe.Grigore Vieru


142/144

142

1. Ascultarea textului, repetarea şi memorizarea acestuia.

Cine ştie carte are patru ochi.

2. Formularea unor întrebări şi a răspunsurilor corespunzătoare.


„Boc! Boc! Boc!” – în geamul meu.

Cine bate? Cine bate?4. Scrierea cuvintelor în ordine alfabetică şi ordonarea enunţului.



Discuţii pe baza imaginilor date. Sesizarea diferenţelor de intonaţie. Activităţi individuale şi de grup cu scopul recapitulării materialului.

cu .mare Aştept vacanţa nerăbdare


143/144

143

9. Scrierea cuvintelor în ordine alfabetică şi continuarea enunţurilor:Doi copii... Alina...Floarea...


Curcubeu, măi curcubeu,Cine e tăticul tău?

7. Formularea unor întrebări şi a răspunsurilor corespunzătoare.

6. Ascultarea textului, repetarea şi memorizarea acestuia.

Ocean adevărat, niciodată vălurat,

Cum te cheamă, c-am uitat?


Activităţi individuale şi de grup cuscopul evaluării cunoştinţelor. Exerciţii de scriere a unor enunţuri.


144/144

Навчальне видання

КРИГАН Серафима Герасимівна

БукварРумунська мова

для ЗНЗ з навчанням румунською мовою1 клас

(Румунською мовою)

Рекомендовано Міністерством освіти і науки, молоді та спорту України

Редактор Ф. Вринчану Художники Г. Антощук, Л. Остапенко, І. Кожокару, О. Бржосніовська

і

Видано за рахунок державних коштів.Продаж заборонено

abecedar copii 2012

Documents