abdomenul acut chirurgical

ABDOMENUL ACUT CHIRURGICALABDOMENUL ACUT CHIRURGICALAutor: Prof. Dr. Octavian CretuAutor: Prof. Dr. Octavian Cretu

Afecţiunile chirurgicale, ce determinăAfecţiunile chirurgicale, ce determină abdomenul acut abdomenul acut chirurgical, sunt grupate, în mai multe sindroamechirurgical, sunt grupate, în mai multe sindroame : :

Sindromul de iritatie peritonealaSindromul de iritatie peritoneala Sindromul ocluzivSindromul ocluziv Sindromul torsiunii de organSindromul torsiunii de organ Sindromul de hemoragie intraperitonealaSindromul de hemoragie intraperitoneala

SINDROMUL DE IRITAŢIE SINDROMUL DE IRITAŢIE PERITONEALĂPERITONEALĂ

Prin sindrom de iritaţie peritoneală înţelegem un proces de inflamare a seroasei Prin sindrom de iritaţie peritoneală înţelegem un proces de inflamare a seroasei peritoneale, difuză sau localizată, care nu se datorează în mod obligatoriu infecţiei peritoneale, difuză sau localizată, care nu se datorează în mod obligatoriu infecţiei Există în prezent mai multe clasificări ale acestui sindrom. Cea mai uzitată este Există în prezent mai multe clasificări ale acestui sindrom. Cea mai uzitată este clasificarea Hamburg, din 1987 (145). Aceasta împarte sindroamele de iritaţie peritoneală în patruclasificarea Hamburg, din 1987 (145). Aceasta împarte sindroamele de iritaţie peritoneală în patru categorii:categorii:•• peritonite primareperitonite primare•• peritonite secundare peritonite secundare •• peritonite terţiareperitonite terţiare•• abcese intraabdominaleabcese intraabdominale

peritonitele secundare ale adultului sunt cele mai frecvente, ele constituind principalele peritonitele secundare ale adultului sunt cele mai frecvente, ele constituind principalele cauze de abdomen acut chirurgical întâlnite în practica de zi cu zicauze de abdomen acut chirurgical întâlnite în practica de zi cu zi


Diagnosticul clinicDiagnosticul clinic DUREREA este primul semn care apare de obicei, iar locul unde debutează poate DUREREA este primul semn care apare de obicei, iar locul unde debutează poate orienta asupra diagnosticuluiorienta asupra diagnosticului APĂRAREA ŞI CONTRACTURA MUSCULARĂ sunt semnele patognomonice în iritaţia APĂRAREA ŞI CONTRACTURA MUSCULARĂ sunt semnele patognomonice în iritaţia peritoneală. Durerea la decompresiunea bruscă (semnul Blumberg), durere vie la percuţia cu peritoneală. Durerea la decompresiunea bruscă (semnul Blumberg), durere vie la percuţia cu degetul a peretelui abdominal (semnul Mandel), sau testul tusei constituiedegetul a peretelui abdominal (semnul Mandel), sau testul tusei constituie semne clasice ale semne clasice ale iritaţiei peritonealeiritaţiei peritoneale Tuşeul rectal şi vaginal completează examenul clinicTuşeul rectal şi vaginal completează examenul clinic O dată cu evoluţia procesului se instalează pareza digestivă (conform legii lui Stokes), ceO dată cu evoluţia procesului se instalează pareza digestivă (conform legii lui Stokes), ce are ca rezultat distensia abdominală, întreruperea tranzitului pentru materii fecale şi gaze urmate are ca rezultat distensia abdominală, întreruperea tranzitului pentru materii fecale şi gaze urmate de stază gastrică şi apariţia vărsăturilorde stază gastrică şi apariţia vărsăturilor


Examene de laborator în peritonita acută recentă, leucocitoza are valoarea cea mai mare pentru diagnosticîn peritonita acută recentă, leucocitoza are valoarea cea mai mare pentru diagnostic ureea, creatinina, transaminazele, bilirubina, cu valori crescute, sugerează disfuncţii organice ureea, creatinina, transaminazele, bilirubina, cu valori crescute, sugerează disfuncţii organice

sistemice în cadrul sepsei sistemice în cadrul sepsei

Explorări imagistice

Radiografia abdominală simplă EcografiaEcografia Tomografia computerizată şi rezonanţa magnetică nucleară sunt rar utilizateTomografia computerizată şi rezonanţa magnetică nucleară sunt rar utilizate Puncţia-lavaj a cavităţii peritonealePuncţia-lavaj a cavităţii peritoneale utilizată în cazurile în care există un dubiu de diagnosticutilizată în cazurile în care există un dubiu de diagnostic


Diagnosticul diferential:Diagnosticul diferential: Infarctul miocardic: • antecedente coronariene;• caracterul şi iradierea durerii;• EKG şi enzimele CK-MB, LDH, GOT.

Porfiria acută:• anamneză;• testul Watson-Schwartz.

Crizele saturnine:• anamneză;• lizereu gingival specific;•• absenţa durerii la decompresiune (blumberg negativ) Crizele tabetice:Crizele tabetice:•• anamneză;anamneză;•• stigmate luetice la examenul clinic;stigmate luetice la examenul clinic;•• reacţia Bordet-Wasserman pozitivă.reacţia Bordet-Wasserman pozitivă. Crizele hiperlipidemice:Crizele hiperlipidemice:•• anamneză;anamneză;

•• lipidogramălipidogramă


DIAGNOSTIC ETIOLOGICDIAGNOSTIC ETIOLOGIC – cauzele cele mai frecvente de AAC: – cauzele cele mai frecvente de AAC: Apendicita acutaApendicita acuta Ulcerul gastric si duodenal perforatUlcerul gastric si duodenal perforat Afectiunile arborelui biliarAfectiunile arborelui biliar Colecistita acutaColecistita acuta Angiocolita acutaAngiocolita acuta Peritonita biliaraPeritonita biliara Perforatiile intestinului subtirePerforatiile intestinului subtire Afectiunile intestinului grosAfectiunile intestinului gros Sigmoidita, diverticulitaSigmoidita, diverticulita Cancerul colorectal perforatCancerul colorectal perforat Afectiuni acute ginecologiceAfectiuni acute ginecologice BIPBIP Abces tubo-ovarianAbces tubo-ovarian Salpingita acutaSalpingita acuta PiosalpinxPiosalpinx Chist ovarian ruptChist ovarian rupt

SINDROMUL OCLUZIVSINDROMUL OCLUZIV Reprezintă întreruperea tranzitului intestinal pentru materiile fecale şi gaze cu toate Reprezintă întreruperea tranzitului intestinal pentru materiile fecale şi gaze cu toate

consecinţele sale indiferent de cauză şi mecanism.consecinţele sale indiferent de cauză şi mecanism. Clasificare Clasificare

din punct de vedere etiopatogenicdin punct de vedere etiopatogenic::•• ocluziile dinamice (funcţionale)ocluziile dinamice (funcţionale) •• ocluziile mecanice (organice)ocluziile mecanice (organice)

din punct de vedere topografic:din punct de vedere topografic:•• înalte (caracterizează în special intestinul subţire);înalte (caracterizează în special intestinul subţire);•• joase (cu afectarea colonului);joase (cu afectarea colonului);

din punct de vedere evolutiv:din punct de vedere evolutiv:•• AcuteAcute•• SubacuteSubacute•• CroniceCronice

în raport cu existenţa tulburărilor vasculare intestinale, ocluziile pot fi:în raport cu existenţa tulburărilor vasculare intestinale, ocluziile pot fi:•• IschemiantIschemiantee•• NeischemianteNeischemiante

din punct de vedere chirurgical, se împart în: din punct de vedere chirurgical, se împart în:

•• primitive (la pacienţii neoperaţi) primitive (la pacienţii neoperaţi) •• secundare (apar în postoperator).secundare (apar în postoperator).

SINDROMUL OCLUZIVSINDROMUL OCLUZIVDiagnosticul clinicDiagnosticul clinic

Semnele funcţionaleSemnele funcţionale sunt în raport cu mecanismul ocluziei sunt în raport cu mecanismul ocluziei DUREREA DUREREA •• este cel mai precoce semneste cel mai precoce semn•• bruscă, intensă, continuă (ocluziile prin strangulare şi spastice); bruscă, intensă, continuă (ocluziile prin strangulare şi spastice); •• colicativă cu perioade de acalmie (ocluziile prin obstrucţie); colicativă cu perioade de acalmie (ocluziile prin obstrucţie); •• surdă, continuă cu distensie progresivă (ocluziile paralitice); surdă, continuă cu distensie progresivă (ocluziile paralitice); •• poate să dispară cu agravarea semnelor generale;poate să dispară cu agravarea semnelor generale; VĂRSĂTURILE VĂRSĂTURILE •• apar precoce în ocluziile înalte şi prin strangulare şi tardiv în ocluziile joase şi postoperatoriiapar precoce în ocluziile înalte şi prin strangulare şi tardiv în ocluziile joase şi postoperatorii•• Iniţial, apar vărsături alimentare, gastrice sau biliare şi sunt reflexeIniţial, apar vărsături alimentare, gastrice sau biliare şi sunt reflexe•• ulterior, apar vărsăturile de stază cu conţinut intestinal de culoare închisăulterior, apar vărsăturile de stază cu conţinut intestinal de culoare închisă•• în formele avansate au caracter fecaloidîn formele avansate au caracter fecaloid GREAŢA, SUGHIŢUL, ERUCTAŢIILGREAŢA, SUGHIŢUL, ERUCTAŢIIL •• nu sunt constante, dar semnifică prezenţa stazeinu sunt constante, dar semnifică prezenţa stazei ÎNTRERUPEREA TRANZITULUI ÎNTRERUPEREA TRANZITULUI •• nu este semn constant de debutnu este semn constant de debut•• Eliminarea materiilor fecale după constituirea ocluziei (materii fecale existente în segmentele subiacente ocluziei) nu este rară, mai ales în formele Eliminarea materiilor fecale după constituirea ocluziei (materii fecale existente în segmentele subiacente ocluziei) nu este rară, mai ales în formele înalteînalte•• în volvulus sau invaginaţie poate apărea diareeaîn volvulus sau invaginaţie poate apărea diareea DISTENSIA ABDOMENULUI DISTENSIA ABDOMENULUI •• poate fi generalizată iniţial (în ocluziile paralitice) sau ulterior (ocluziile joase) şi simetrică; poate fi generalizată iniţial (în ocluziile paralitice) sau ulterior (ocluziile joase) şi simetrică; •• poate lipsi (ocluziile înalte); poate lipsi (ocluziile înalte); •• în strangulări este asimetrică, se produce brusc, se prezintă în tensiune elastică şi cu timpanism la percuţie (semnul von Wahl).în strangulări este asimetrică, se produce brusc, se prezintă în tensiune elastică şi cu timpanism la percuţie (semnul von Wahl).

SINDROMUL OCLUZIVSINDROMUL OCLUZIVDiagnosticul clinicDiagnosticul clinic Semnele obiectiveSemnele obiective se instalează treptat se instalează treptat INSPECŢIA, distensia abdominală, poate fi localizată sau difuză, simetrică sau asimetrică;INSPECŢIA, distensia abdominală, poate fi localizată sau difuză, simetrică sau asimetrică; PALPAREAPALPAREA•• abdomenul destins, nu prezintă contractură şi este de obicei nedurerosabdomenul destins, nu prezintă contractură şi este de obicei nedureros•• Durerea la palpare este semnificativă pentru locul şi mecanismul ocluzieiDurerea la palpare este semnificativă pentru locul şi mecanismul ocluziei•• În ocluziile prin strangulare sau în cele paralitice pot fi prezente uneori apărarea, contractura şi semnul BlumbergÎn ocluziile prin strangulare sau în cele paralitice pot fi prezente uneori apărarea, contractura şi semnul Blumberg•• Se palpează orificiile herniare, pentru evidenţierea unei hernii strangulateSe palpează orificiile herniare, pentru evidenţierea unei hernii strangulate•• Se pot palpa unele tumori benigne sau maligne;Se pot palpa unele tumori benigne sau maligne; PERCUŢIA PERCUŢIA •• evidenţiază timpanism, localizat sau generalizat, uneori cu dispariţia matităţii hepaticeevidenţiază timpanism, localizat sau generalizat, uneori cu dispariţia matităţii hepatice,, alternând alteori cu zone mate (anse alternând alteori cu zone mate (anse pline cu lichid). pline cu lichid). •• Timpanismul juxtaombilical (semnul Laugier) indică ocluzia jejunoileonuluiTimpanismul juxtaombilical (semnul Laugier) indică ocluzia jejunoileonului•• Matitate deplasabilă (semnul Gangolphe) evidenţiat în caz de ascită;Matitate deplasabilă (semnul Gangolphe) evidenţiat în caz de ascită; ASCULTAŢIA ASCULTAŢIA •• zgomote hidroaerice (colici de luptă) zgomote hidroaerice (colici de luptă) •• silentium abdominalsilentium abdominal TUŞEUL RECTAL ŞI VAGINAL sunt obligatorii şi completează examenul clinicTUŞEUL RECTAL ŞI VAGINAL sunt obligatorii şi completează examenul clinic

SINDROMUL OCLUZIVSINDROMUL OCLUZIV Semnele generaleSemnele generale sunt diferite în funcţie de momentul examinării şi sunt diferite în funcţie de momentul examinării şi etiopatogenia ocluziei:etiopatogenia ocluziei: la debut, pot exista: anxietate, paloare, tahicardie, hipotensiune arterială până la şoc, febră, frison (ocluzie prin la debut, pot exista: anxietate, paloare, tahicardie, hipotensiune arterială până la şoc, febră, frison (ocluzie prin strangulare); sau poate exista doar scădere ponderală asociată sau nu cu tulburări de tranzit (ocluzii prin obstrucţie - strangulare); sau poate exista doar scădere ponderală asociată sau nu cu tulburări de tranzit (ocluzii prin obstrucţie - neoplasme);neoplasme); în evoluţie, o dată cu apariţia vărsăturilor, starea generală se alterează: scăderea tensiunii arteriale; oliguria în evoluţie, o dată cu apariţia vărsăturilor, starea generală se alterează: scăderea tensiunii arteriale; oliguria care se agravează spre oligoanurie; tegumente şi mucoase uscate; senzaţia de sete; astenie cu hipotonie musculară; care se agravează spre oligoanurie; tegumente şi mucoase uscate; senzaţia de sete; astenie cu hipotonie musculară; febră însoţită de frisoanefebră însoţită de frisoane

SINDROMUL OCLUZIVSINDROMUL OCLUZIV Explorări paracliniceExplorări paraclinice Examenele de laborator nu sunt caracteristicenu sunt caracteristice Radiografia abdominală simplăRadiografia abdominală simplă IrigografiaIrigografia Radioscopia gastroduodenală cu bariu Radioscopia gastroduodenală cu bariu este indicată numai în cazuri neclare, mai ales în ocluzii înalte şi numai este indicată numai în cazuri neclare, mai ales în ocluzii înalte şi numai după aspiraţia gastricădupă aspiraţia gastrică Ecografia abdominalăEcografia abdominală este utilă doar în cazul unor tumori voluminoase sau, uneori, în cazul unor ileusuri biliare este utilă doar în cazul unor tumori voluminoase sau, uneori, în cazul unor ileusuri biliare cu vizualizarea calculului care obstrucţionează lumenul intestinalcu vizualizarea calculului care obstrucţionează lumenul intestinal Endoscopia digestivă Endoscopia digestivă are un rol din ce în ce mai important în explorarea segmentelor distal şi proximal ale are un rol din ce în ce mai important în explorarea segmentelor distal şi proximal ale tubului digestivtubului digestiv

Angiografia mezentericăAngiografia mezenterică rar utilizată în clinica noastră, evidenţiază obstrucţii ale ramurilor arterelor mezenterice rar utilizată în clinica noastră, evidenţiază obstrucţii ale ramurilor arterelor mezenterice sau ale arterelor colicesau ale arterelor colice

SINDROMUL OCLUZIVSINDROMUL OCLUZIVDIAGNOSTIC DIFERENŢIALDIAGNOSTIC DIFERENŢIAL dilataţia acută gastrică: dilataţia acută gastrică: aspect radiologic normal;aspect radiologic normal; distensie şi clapotaj epigastric;distensie şi clapotaj epigastric; anamnestic ingestie mare lichide şi alimente;anamnestic ingestie mare lichide şi alimente; colecistita acută: colecistita acută: febră, frison şi uneori icter;febră, frison şi uneori icter; semnele clinice şi radiologice de ocluzie nu sunt net evidente şi pot diminua pe parcurs:semnele clinice şi radiologice de ocluzie nu sunt net evidente şi pot diminua pe parcurs: apendicita acutăapendicita acută durere în FID;durere în FID; pancreatita acută: pancreatita acută: durere „în bara”;durere „în bara”; prezenţa şocului „roşu”;prezenţa şocului „roşu”; ansa „santinelă” la examenul radiologic;ansa „santinelă” la examenul radiologic; amilazemie şi lipazemie crescute;amilazemie şi lipazemie crescute; infarct intestinal: infarct intestinal: debutează cu durere intensă şi tenace spre şoc;debutează cu durere intensă şi tenace spre şoc; antecedente cardiace;antecedente cardiace; peritonita prin perforaţie de organ caviar:peritonita prin perforaţie de organ caviar: contractură abdominală; contractură abdominală; pneumoperitoneu;pneumoperitoneu; semne de ocluzie funcţională;semne de ocluzie funcţională;

SINDROMUL OCLUZIVSINDROMUL OCLUZIVDIAGNOSTIC DIFERENŢIALDIAGNOSTIC DIFERENŢIAL sigmoidita acută:sigmoidita acută: irigografie;irigografie; colici diverse (renală, biliară, salpingiană);colici diverse (renală, biliară, salpingiană); se asociază cu semne din partea organului afectat; se asociază cu semne din partea organului afectat; hernia strangulată:hernia strangulată: semne clinice de hernie şi ocluzie;semne clinice de hernie şi ocluzie; infarctul miocardic:infarctul miocardic: antecedente coronariene;antecedente coronariene; caracterul şi iradierea durerii;caracterul şi iradierea durerii; EKG şi enzimele CK-MB, LDH, GOT;EKG şi enzimele CK-MB, LDH, GOT; -boala gelatinoasă a peritoneului (peritonita gelatinoasă):-boala gelatinoasă a peritoneului (peritonita gelatinoasă): abdomen destins şi elastic;abdomen destins şi elastic; subocluzie şi uneori vărsături; subocluzie şi uneori vărsături; ascita acută: ascita acută: dureri abdominale, distensie rapidă, constipaţie şi vărsături;dureri abdominale, distensie rapidă, constipaţie şi vărsături; ecografia;ecografia; puncţie pritoneală;puncţie pritoneală; anamneza;anamneza; tumori gigante intraabdominale sau pneumatoze chistice:tumori gigante intraabdominale sau pneumatoze chistice: distensie abdominală şi subocluzie;distensie abdominală şi subocluzie; manifestări isterice şi psihogene (simulare de sarcină fantomă);manifestări isterice şi psihogene (simulare de sarcină fantomă); distensii abdominale care dispar la distragerea atenţiei.distensii abdominale care dispar la distragerea atenţiei.

SINDROMUL TORSIUNII SINDROMUL TORSIUNII DE ORGANDE ORGAN

Reprezintă un complex de simptome consecutive actului mecanic de rotire axială aReprezintă un complex de simptome consecutive actului mecanic de rotire axială a unor organe, cavitare sau parenchimatoaseunor organe, cavitare sau parenchimatoase Există o serie de factori favorizanţi în producerea torsiunii de organ: Există o serie de factori favorizanţi în producerea torsiunii de organ: existenţa unui pedicul vascular lungexistenţa unui pedicul vascular lung bride aderenţialebride aderenţiale laxitate ligamentarălaxitate ligamentară procese tumorale excentrice procese tumorale excentrice Factorii declanşatori sunt cei care modifică brusc presiunea în cavitatea Factorii declanşatori sunt cei care modifică brusc presiunea în cavitatea peritoneală.peritoneală. Iniţial, torsiunea pediculului vascular determină suprimarea întoarcerii Iniţial, torsiunea pediculului vascular determină suprimarea întoarcerii venoaseulterior fiind afectată şi circulaţia arterialăvenoaseulterior fiind afectată şi circulaţia arterială În cazul torsiunii de organ cavitar se suprapune suplimentar şi o componentă În cazul torsiunii de organ cavitar se suprapune suplimentar şi o componentă ocluzivă, cu simptomatologia specifică.ocluzivă, cu simptomatologia specifică.


DIAGNOSTIC CLINIC DIAGNOSTIC CLINIC Debutul este brusc, cu durere violentă ce determină greţuri şi vărsături reflexeDebutul este brusc, cu durere violentă ce determină greţuri şi vărsături reflexe Pacientul este anxios, palid, în poziţie antalgicăPacientul este anxios, palid, în poziţie antalgică La palpare se poate decela o formaţiune tumorală dureroasă cu localizare, dimensiuni şi consistenţă specifice La palpare se poate decela o formaţiune tumorală dureroasă cu localizare, dimensiuni şi consistenţă specifice organului torsionatorganului torsionat Tuşeul rectal şi/sau vaginal prezintă o mare valoare diagnostică în torsiunea organelor pelvineTuşeul rectal şi/sau vaginal prezintă o mare valoare diagnostică în torsiunea organelor pelvine

EXPLORĂRI IMAGISTICEEXPLORĂRI IMAGISTICE Radiografia abdominală fără substanţă de contrast este de un real folos în torsiunile de organ cavitarRadiografia abdominală fără substanţă de contrast este de un real folos în torsiunile de organ cavitar Examenul radiologic baritat poate preciza locul obstrucţiei organelor cavitareExamenul radiologic baritat poate preciza locul obstrucţiei organelor cavitare, , însă necesită pregătireînsă necesită pregătire Examenul ecografic şi computer tomografic pot aduce lămuriri suplimentare, mai ales în torsiunile viscerelor Examenul ecografic şi computer tomografic pot aduce lămuriri suplimentare, mai ales în torsiunile viscerelor parenchimatoaseparenchimatoase


DIAGNOSTIC DIFERENŢIALDIAGNOSTIC DIFERENŢIAL diagnosticul este greu de stabilit preoperator Esenţială este însă stabilirea indicaţiei intervenţiei chirurgicale, care are atât valoare diagnostică, cât şi terapeutică

DIAGNOSTIC ETIOLOGICDIAGNOSTIC ETIOLOGIC Torsiunea de ovar Volvulusul de intestin subţire Volvulusul de sigmoid Torsiunea epiplonului

SINDROMUL HEMORAGICSINDROMUL HEMORAGIC INTRAPERITONEALINTRAPERITONEAL

Sindromul de hemoragie internă intraperitoneală apare mai frecvent în contextul Sindromul de hemoragie internă intraperitoneală apare mai frecvent în contextul traumatismelor abdominale, cu leziuni ale viscerelor parenchimatoasetraumatismelor abdominale, cu leziuni ale viscerelor parenchimatoase există şi alte cauze, mai rare, care duc la formarea hemoperitoneului, nelegate de există şi alte cauze, mai rare, care duc la formarea hemoperitoneului, nelegate de existenţa unui traumatism: existenţa unui traumatism: sarcina ectopică ruptăsarcina ectopică ruptă ruptura spontană de splină normală sau patologicăruptura spontană de splină normală sau patologică ruptura spontană a ficatului ruptura spontană a ficatului ruptura anevrismului de aortă abdominală etc.ruptura anevrismului de aortă abdominală etc.


Hemoragia internă intraperitoneală se caracterizează prinHemoragia internă intraperitoneală se caracterizează prin:: hipovolemie hipovolemie anemie acutăanemie acută Pacientul este adinamic, astenic, sau dimpotrivă agitat, anxiosPacientul este adinamic, astenic, sau dimpotrivă agitat, anxios Paloarea accentuată, transpiraţiile reci, tendinţa la lipotimie, pulsul slab şi rapid, tensiunea arterială cu tendinţa Paloarea accentuată, transpiraţiile reci, tendinţa la lipotimie, pulsul slab şi rapid, tensiunea arterială cu tendinţa permanentă la scădere sunt semne clinice importante, sugestive pentru o hemoragie internă permanentă la scădere sunt semne clinice importante, sugestive pentru o hemoragie internă Starea generală se alterează rapid, pacientul devine agitat psihomotor datorită hipoxiei cerebraleStarea generală se alterează rapid, pacientul devine agitat psihomotor datorită hipoxiei cerebrale constată dispnee cu polipnee, instabilitate hemodinamică cu tendinţă permanentă la colapsconstată dispnee cu polipnee, instabilitate hemodinamică cu tendinţă permanentă la colaps Examenul clinic trebuie efectuat rapid, datorită gravităţii situaţiei, el împletindu-se cu gesturile de reanimare Examenul clinic trebuie efectuat rapid, datorită gravităţii situaţiei, el împletindu-se cu gesturile de reanimare Anamneza, deşi poate oferi date importante, este de multe ori imposibil de efectuatAnamneza, deşi poate oferi date importante, este de multe ori imposibil de efectuat Inspecţia, în cazul traumatismelor, prin evidenţierea leziunilor tegumentare poate informa asupra zonei Inspecţia, în cazul traumatismelor, prin evidenţierea leziunilor tegumentare poate informa asupra zonei anatomice care a suferit impactulanatomice care a suferit impactul Semnele locale pot fi mai estompateSemnele locale pot fi mai estompate datorită hemoperitoneuluidatorită hemoperitoneului durerea abdominală este spontană şi continuă, dar de mai mică intensitate decât în peritonită. durerea abdominală este spontană şi continuă, dar de mai mică intensitate decât în peritonită. Abdomenul este cel mai adesea meteorizat, cu matitate deplasabilă pe flancuriAbdomenul este cel mai adesea meteorizat, cu matitate deplasabilă pe flancuri contractura musculară poate lipsicontractura musculară poate lipsi Tuşeul rectal şi/sau vaginal este obligatoriuTuşeul rectal şi/sau vaginal este obligatoriu


Explorări imagisticeExplorări imagistice UltrasonografiaUltrasonografia – – cea mai utilizată metodă adjuvantă primară de diagnostic în Europa şi Japonia cea mai utilizată metodă adjuvantă primară de diagnostic în Europa şi Japonia Explorările radiologice sunt utile în special în cazul traumatismelor abdominale şi vor fi Explorările radiologice sunt utile în special în cazul traumatismelor abdominale şi vor fi individualizate în funcţie de statusul hemodinamic al pacientului şi de complexul lezional suspicionatindividualizate în funcţie de statusul hemodinamic al pacientului şi de complexul lezional suspicionat Tomografia computerizată (CT) are o reală valoare în diagnosticarea cu acurateţe a leziunilor Tomografia computerizată (CT) are o reală valoare în diagnosticarea cu acurateţe a leziunilor organelor parenchimatoaseorganelor parenchimatoase CT cu substanţă de contrast are precizie mare în determinarea hemoragiilor intraperi-toneale CT cu substanţă de contrast are precizie mare în determinarea hemoragiilor intraperi-toneale Puncţia peritoneală Puncţia peritoneală •• este o investigaţie simplă, utilă în traumatismele abdominaleeste o investigaţie simplă, utilă în traumatismele abdominale•• Se practică în patru cadrane sau numai în cadranul inferior stâng, la unirea treimii externe cu treimea medie a Se practică în patru cadrane sau numai în cadranul inferior stâng, la unirea treimii externe cu treimea medie a liniei bispinoaseliniei bispinoase•• Este indicată în contuziile abdominale, la bolnavii şocaţi cu semne locale incerte sau politraumatizaţi la care Este indicată în contuziile abdominale, la bolnavii şocaţi cu semne locale incerte sau politraumatizaţi la care semnele abdominale sunt greu de interpretatsemnele abdominale sunt greu de interpretat•• Puncţia pozitivă are valoare absolută, în timp ce puncţia negativă nu exclude existenţa hemoperitoneuluiPuncţia pozitivă are valoare absolută, în timp ce puncţia negativă nu exclude existenţa hemoperitoneului•• Performanţele puncţiei peritoneale simple pot fi îmbunătăţite prin utilizarea tehnicii lavajului peritonealPerformanţele puncţiei peritoneale simple pot fi îmbunătăţite prin utilizarea tehnicii lavajului peritoneal

abdomenul acut chirurgical

Documents