METODA ABC (ACTIVITY-BASED COSTING)IcircN CADRUL COMPANIEI PRIMUS

Master ldquoContabilitate audit și informatică de gestiunerdquo Anul II ASE București

Rezumat

Icircn prezent cea mai mare provocare a companiilor este implementarea unor noi strategii și metode de management care să aibă efecte pozitive asupra performanţelor companiei Managementul costurilor este unul dintre factorii principali care stau la baza unei activităţi profitabile Metoda ABC (Activitati Bazate pe Cost) reprezintă o abordare nouă a costului de producţie prin faptul că masoară costul real al produselor Apariţia metodei ABC a fost considerată un remediu pentru criza existentă icircn cadrul contabilităţii de gestiune Prin această lucrare se icircncearcă scoaterea icircn evidenţă necesitatea și importanţa metodei ABC pentru un management al companiei mai eficient Icircn cadrul studiului practic prezentat am observat că metoda ABC ne-a ajutat să stabilim care dintre produsele analizate sunt cele mai profitabile astfel managementul luand icircn considerare rezultatul pentru stabilirea unor viitoare strategii de cost eficiente și profitabile

Cuvinte cheie

Managementul costurilor Activităţi şi inductor de cost Implementare ABC Aplicaţie practică a metodei ABC

Introducere

Schimbările survenite icircn mediul economic modernizarea tehnologiei nevoia de informaţii pertinente icircn procesul decisional atingerea obiectivelor de performantă au condus la o regandire a calculaţiei costurilor icircn contextul unui nou managementManagementul economic are nevoie de o mai bună cunoaștere a mecanismelor de formare a performanţei Este evident că acest lucru nu se poate face din exterior ci rezultă prin corelarea eforturilor personalului operaţional și de conducere Din această perspectivă nivelurile de analiză care se impun sunt procesele și activităţile

Originea metodei pe activităţi se află icircn SUA și lucrarea de bază se consideră a fi ldquoThe Hidden Factoryrdquo elaborate de Jeffrey G Miller si Thomas E Vollman Cei doi autori au supus unui studiu critic sectoarele și locurile de costuri comune (indirecte) ajungand la concluzia că pasul hotărator pentru controlul costurilor indirecte constă icircn elaboarea unui model care să detalieze și să structureze cauzele acestor costuri (Ebbeken 2000)

Există mai multe definiţii ale metodei ABC date de diferiţi autori sau de diferite cabinete de consultantă Calculaţia costurilor de proces poate fi icircnţeleasă ca o nouă abordare a calculaţiei icircn vederea creşterii transparenţei costurilor icircn sectoarele de

activităţi indirecte a asigurării unui consum eficient al resurselor evidenţierii utilizării capacităţii icircmbunătăţirii calculaţiei pe produs şi evitării icircn acest fel a unor decizii strategice greşite (Mayer 1989)

Metoda ABC reprezintă un sistem care reflectă o mai bună acurateţe icircn cadrul calculului costului de producţie prin intermediul activităţilor care influentează costurile indirecte (Kaplan 1998)

Metoda ABC este o metoda contabilă care permite unei companii să icircnteleagă mai clar icircn ce mod și icircn ce loc realizează profit Icircn ABC toate activităţile majore specifice unui centru de costuri sunt identificate iar costurile aferente realizării fiecărei dintre aceste activităţi sunt calculate inclusiv costurile transfuncţionale (Glosar ECR)

Concepte utilizate in metoda ABC

Resurse Inductori de cost

Măsurarea PerformanţeiActivităţi

Inductori de activităţi

Obiecte de Cost Costuri și Marje Managementul costurilor (ABC) - costul produselor - profitabilitatea clienţilor - profitabilitatea pe ciclu de viaţă al produselor

Figura 1 Contribuţia Metodei ABC icircn Managementul unei Entităţi

Metoda costurilor bazate pe activităţi (ABC) caută să aloce cheltuielile indirecte la costurilede producţie pe o cale mai reală decacirct volumul simplu al producţiei şi icircn acelaşi timp tinde să arate relaţia dintre costurile indirecte şi activităţile care le genereazăMetoda ABC presupune luarea icircn considerare a factorilor care cauzează (generează) costurile cunoscuţi drept inductori de cost (Cost-Drivers) Produsele consumă activităţi care la racircndul lor consumă resurseUtilizarea metodei ABC presupune icircn acelaşi timp o stabilire a diferenţei dintre noţiunea deinductor şi cea de unitate de măsură a activităţii Delimitarea icircntre cele două concepte este legată de orizontul de timp luat icircn considerare

Inductorii de costuri pot fi definiţi drept activităţi ce sunt icircn mod semnificativ determinanteale costuluiIcircn literatura de specialitate apare termenul de cost driver avacircnd următoarele icircnţelesuri

a) factor de evoluţie a costurilorb) unitate de măsură a activităţiic) inductor de cost ndash bază de repartizare

O activitate poate fi concepută ca fiind un ansamblu de sarcini atribuite unor persoane şilegate de un obiectiv precisActivitatea este un concept dinamic care se caracterizează prin următoarele trăsături (Braescu 2002)- durată- adaptare permanentă- stări multiple şi evolutive- schimburi bdquoconversaţionalerdquo (interactivitate continuitate)- dialog de gestiune continuu etc

Pentru stabilirea unităţii de măsură a activităţii este necesară icircndeplinirea următoarelorcondiţii- activitatea trebuie caracterizată printr-un veritabil inductor şi nu doar printr-o unitate demăsură tradusă printr-o simplă corelaţie ci printr-o cauzalitate reală- inductorul determinat pentru o activitate trebuie să corespundă unei variabile de decizie aprocesului de concepţie şi dezvoltare a noului produs variabile care pot fi atribuiteurmătoarelor domenii1048707 deciziile referitoare la produs şi piaţă care se bazează preponderent pe definirea defuncţionalităţi ale produsului1048707 deciziile referitoare la tehnologiile produsului care se bazează pe capacităţile cu careentitatea icircncearcă să obţină un avantaj concurenţial1048707 deciziile referitoare la arhitectura produsului (definirea subsistemelor produselor şi ainterfeţelor lor)1048707 deciziile referitoare la tehnologiile şi procesele de producţieIcircn multe icircntreprinderi costurile indirecte au o pondere mare icircn totalul costurilor iar aplicareametodei ABC icircn cadrul acestora vizează nu numai o alocare mai bună a acestor costuri ci icircnprincipal o icircnţelegere mai bună a factorilor care determină costurile(Yoram Eden 2002)

Etapele parcurse icircn calcularea costurilor prin metoda ABC

Etapele calculaţiei costurilor icircn metoda ABC sunt

1 identificarea activităţilor și a costurilor aferente

2 stabilirea inductorilor de cost pentru fiecare activitate

3 constituirea centrelor de regrupare

4 calculul costului complet

5 calculul costului de producţie produselor lucrărilor serviciilor

6 calculul costului complet

Etapa 1 Numarul de activităţi dintr-o icircntreprindere depinde de complexitatea operaţiilor

Cu cat operaţiile sunt mai complexe cu atat creste numărul de activităţi purtătoare de costuri

Cea mai mare precizie a calculaţiei se presupune a fi realizată prin stabilirea a patru

niveluri generale de activităţi unele dintre aceste niveluri fiind la randul lor divizate icircn centre de

cheltuieli specifice

Activităţi la nivel de unitate care sunt realizate de fiecare dată cand o unitate este produsă

Sunt acelea care apar ca un rezultat al volumului total de producţie care trece printr-o

icircntreprindere

Activităţi la nivel de lot care sunt realizate de fiecare dată cand un lot de bunuri sunt

produse sau manevrate Includ sarcini precum plasarea comenzilor de achiziţie echipamente

transportul la clienţi și recepţiile pentru materiale Costurile generate de activităţile la nivel de lot

precum achiziţionarea sunt icircn funcţie de numărul de comenzi icircnaintate și icircn funcţie de mărimea

acestor comenzi

Activităţi la nivel de produs care sunt cerute de realizarea fiecărui tip diferit de produs

Aceste activităţi sunt realizate pentru a susţine producţia fiecărui tip diferit de produs prin

urmare activităţile la nivel de produs vor fi legate doar de anumite produse și nu de altele

Activităţi la nivel de icircntreprindere care doar se refera la procesul general de fabricaţie al

unei icircntreprinderi Costurile la nivel de icircntreprindere se referă la conducerea icircntreprinderii

asigurări taxe de proprietate și facilitate pentru angajaţi

Etapa 2 Stabilirea inductorilor de cost pentru fiecare activitate

Inductorii de cost denumiţi și ldquostimulatori de costurirdquo reprezintă mărimile de referintă

pentru repartizarea costurilor indirecte Inductorii de cost reprezintă cauza variaţiei consumurilor

de resurse și serveste ca instrument de masură a volumului prestaţiilor furnizate

Inductorii de cost trebuie să icircndeplinească urmatoarele condiţii

să fie usor de identificat și utilizat

să fie cauza variaţiei consumurilor de resurse

să nu influenteze comportamentul personalului

să fie usor accesibili

Inductorii de cost pot fi grupaţi icircn

a) inductori tradiţionali

ore manoperă

ore functionare utilaj

cost materii prime consummate

număr de produse

b) inductori noi

număr comenzi de materiale

număr planuri elaborate

număr controale

număr comenzi de fabricaţie

număr puncte de sudură etc

Etapa 3 Construirea centrelor de regrupare

Toate activităţile pentru care s-au identificat aceiași inductori de cost se regrupează icircntr-un

centru de regrupare Icircn acest fel se usurează calculul costului renuntand la un tratament

individual al fiecărei activităţi Icircn acest moment se poate calcula costul unitar al inductorului

cunoscand

costul centrului de regrupare format din totalul costului activităţilor componente

volumul total al inductorului

Cost unitar inductor = Cost centru regrupare Volum total inductori

Etapa 4 Calculul costului complet

Icircn această etapă se calculează costul de producţie al diverselor componente ale produselor

Costul de producţie va cuprinde cheltuielile directe și o doză din cheltuielile centrelor de

regrupare (indirecte)

Icircn general costul de producţie se calculează pe trei componente

1) cost icircn funcţie de volum de producţie care se referă la consumul de materii prime

manopera directă ore funcţionare utilaje

2) cost lot cauzat de organizarea producţiei care se referă la cost comenzi de fabricaţie cost

control calitate etc

3) cost piesa sau subansamble datorat existenţei ca atare și care se referă la dosarul ethnic

proiectare reproiectare stocare de informaţii etc

Etapa 5 Calculul costului de producţie al produselor fabricate

Aceasta etapă reunește elementele

costul pieselor și subansamblelor

costul altor materii prime

manopera directă

costul fucnţionării utilajelor

costul activităţilor consumate de produsele fabricate

Costul activităţii consumate se determină dupa relaţia

Cost activitate = Cost unitar inductor x Volum inductori utilizaţi consumată la fabricarea unui produs

Etapa 6 Calculul costului complet al produselor vandute

Acesta etapă presupune suplimentarea costului de producţie cu o parte din costul de

administraţie și desfacere parte stabilită prin intermediul inductorilor de cost specifici acestor

activităţi

Posibilităţile oferite de metoda ABC și care nu se regăsesc la metodele tradiţionale ar fi

identificarea celor mai profitabili clienţi produse canale de distribuţie

determinarea ldquocontribuabililor realirdquo la performanţele financiare

previzionarea corectă a costurilor și resurselor legate de volumul producţiei și

structura organizaţională

identificarea cauzelor performanţelor slabe

urmărirea activităţilor și proceselor

(Chiraţa Caraiani 2008)

Aplicarea metodei ABC icircn compania PRIMUS

Prezentarea companiei

Compania PRIMUS s-a icircnfiinţat icircn anul 1991 sediul social fiind icircnregistrat icircn HarghitaSocietatea este o societate producătoare de produse lactate și branzeturi și prestează servicii pentru clienţii de pe piaţa internă

Acţionarul majoritar al societăţii PRIMUS este HARGHILACT cu sediul icircn Miercurea CiucProdusele pe care compania le produce sunt pe baza de lapte ca principală materie primăPrincipalele categorii de produse sunt

- lapte- branză- smantană

Toate produsele se gasesc icircn magazine sub brandul Primus LactPrincipalele activiăţi ale companiei sunt

- achiziţie de materii prime- producţie- vanzare de produse finite

Procesul de producţie este același pentru fiecare categorie de produsePrima etapa este reprezentată de recepţia materiei prime Laptele este colectat de la fermieri și apoi procesat de personalul din departamentul de producţieCosturile sunt calculate pe fiecare tip de produs și pe fiecare sortimentPentru a prezenta modul de aplicare a metodei ABC icircn cadrul PRIMUS am luat icircn considerare 3 produse Lapte bătut telemea smantană

Icircn legatura cu aceste produse se cunosc următoarele informaţii

Tabel 1Indicatori UM Lapte Batut Smantana Telemea TotalCheltuieli Directe RON 91122 79945 65721 236788 Cheltuieli indirecte de productie RON 16450 14432 11865 42747 Cheltuieli Generale De Administratie RON 9914 8698 7150 25762 Cheltuieli De Desfacere RON 15154 13295 10930 39379 Cantitate Produsa KG 60860 27555 6623 95038 Total RON 344676

Cheltuielile indirecte de producţie sunt repartizate luacircnd drept bază de repartizare cheltuieliledirecteCheltuielile generale de administraţie şi cele de desfacere sunt repartizate pe baza costului deproducţieMarja de profit este de 20 din pretul de vanzare

Analiza şi gruparea activităţilor se prezintă astfel

Tabel 2

ActivitateCost (RON) Inductor

Comenzi materii prime 4746 Numar Comenzi LansateGestiunea stocurilor 7119 Numar Sortimente Materii PrimeProductie 30882 Ore functionare utilajeAdministratie 25762 Ore calculatie CostDesfacere 39379 Cantitate Produsa

Mai dispunem de următoarele informaţii

Repartizarea costurilor activităţilor asupra produselor pe baza inductorilor de cost

Tabel 3

InductorLapte Batut Smantana Telemea Total

Numar Comenzi Lansate 90 80 66 236 Numar Sortimente Materii Prime 2 4 5 11 Ore functionare utilaje 2400 1085 270 3755 Ore calculatie Cost 30 25 20 75 Cantitate produsa 60860 27555 6623 95038

Calculare cheltuieli aferente fiecarui produs pe activităţi

1 Comenzi materii prime Cheltuieli 4746 RON

Nr comenzi lansate 236 comenzi

Coeficient = = 2011

Lapte Batut 90 comenzi x 2011 = 1810 RON

Smantana 80 comenzi x 2011 = 1609 RON

Telemea 66 comenzi x 2011 = 1327 RON

2Gestiunea stocurilor Cheltuieli 7119 RON

Nr sortimente materii prime 11 sortimente

Coeficient = = 647

Lapte Batut 2 sortimente x 647 = 1294 RON

Smantana 4 sortimente x 647 = 2589 RON

Telemea 5 sortimente x 647 = 3236 RON

3 Productie Cheltuieli 30882 RON

Ore functinare utilaje 3755 ore

Coeficient = = 822

Lapte Batut 2 ore x 647 = 19738 RON

Smantana 4 ore x 647 = 8923 RON

Telemea 5 ore x 647 = 2221 RON

4 Administratie Cheltuieli 25762 RON

Ore calculatie cost 75 ore

Coeficient = = 34349

Lapte Batut 30 ore x 34349 = 10305 RON

Smantana 25 ore x 34349 = 8587 RON

Telemea 20 ore x 34349 = 6870 RON

5 Desfacere Cheltuieli 39379 RON

Cantiate produsa 95038 kg

Coeficient = = 041

Lapte Batut 60860 kg x 041 = 25217 RON

Smantana 27555 kg x 041 = 11417 RON

Telemea 6623 kg x 041 = 2744 RON

Costul de producţie pentru fiecare produs

Cheltuieli UM Lapte Batut Smantana Telemea TotalCheltuieli Directe RON 91122 79945 65721 236788 Cheltuieli indirecte de productie RON 58365 33126 16398 107888 Cost de Productie RON 149487 113071 82119 344676 Cantitate Produsa KG 60860 27555 6623 95038

Cost de Productie Unitar RONKG 246 410 1240

Preţul de vanzare

- pentru lapte batut 246 + 20 X = X =gt X= 307

- pentru smantana 41 + 20 Y = Y =gt Y = 513

- pentru telemea 124 + 20 Z = Z =gt Z= 155

Rezultatul este (307 ndash 246) x 60860 + (513 ndash 41) x 27555 + (155 ndash 124 ) x 6623 = 86169 RON

RAPORT DE MANAGEMENT

Compania Primus Anul 2010Indicatori Lapte Batut Smantana Telemea Total

Activitatea 1 - Comenzi materii primeVolum Inductori 90 80 66 236Costul Inductorului de cost 2011 RON Comanda Costul Activitatii 1810 1609 1327 4746 Proportia de absorbtie al costului activitatii 38 34 28 100

Activitatea 2 - Gestiunea stocurilorVolum Inductori 2 4 5 11Costul Inductorului de cost 647 RON Sortiment Costul Activitatii 1294 2589 3236 7119 Proportia de absorbtie al costului activitatii 18 36 45 100

Activitatea 3 - ProductieVolum Inductori 2400 1085 270 3755Costul Inductorului de cost 822 RON Ora Costul Activitatii 19738 8923 2221 30882 Proportia de absorbtie al costului activitatii 64 29 7 100

Activitatea 4 - AdministratieVolum Inductori 30 25 20 75Costul Inductorului de cost 34349 RON Ora Costul Activitatii 10305 8587 6870 25762 Proportia de absorbtie al costului activitatii 40 33 27 100

Activitatea 5 - DesfacereVolum Inductori 60860 27555 6623 95038 Costul Inductorului de cost 041 RON Kg Costul Activitatii 25217 11417 2744 39379 Proportia de absorbtie al costului indirect 64 29 7 100

Total Cost Indirectobiect de cost 58365 33126 16398 107888

Total Cost DirectObiect de cost 91122 79945 65721 236788

I Cost Unitar 246 410 1240 II Marja Unitara 061 103 310

Din Raportul de management putem observa că cel mai profitabil produs este ldquoTelemeardquo avand o marjă unitară de 310 RON produsFiecare obiect de cost suportă costuri indirecte icircn proporţia icircn care a consumat activităţi (Caraiani 2010)Pentru produsul ldquoLapte Batutrdquo activităţile cu absorbţia cea mai mare au fost ldquoProducţiardquo și Desfacereardquo cu un procent de 64 fiind urmate de activitatea de ldquoAdministraţierdquo cu un procent de 40Pentru produsul ldquoSmantanărdquo activitatea cu absorbţia cea mai mare a fost ldquoGestiunea Stocurilorrdquocu un procent de 36 fiind urmată de activitatea de ldquoComenzi Materii Primerdquo cu un procent de 34Pentru produsul ldquoTelemeardquo activitatea cu absorbţia cea mai mare a fost ldquoGestiunea Stocurilorrdquo cu un procent de 45 fiind urmată de activitatea de ldquoComenzi Materii Primerdquo cu un procent de 28

Calculand costuri bazate pe relaţia cauză-efect produsul ldquoLapte Bătutrdquo are un cost unitar de 246 RONKg produsul ldquoSmantanărdquo are un cost unitar de 41 RONKg și produsul ldquoTelemeardquo are un cost unitar de 124 RONKg

Aceste costuri au determinat marje unitare pozitive pentru toate cele trei produse Astfel managementul trebuie să menţină sau să crească volumul producţiei pentru ldquoTelemeardquo și șa menţină trendul celorlalte produse Concluzii

Metoda ABC stabilește costul produsului pe baza activităţilor ce se desfasoară pentru fabricarea sa oferind avantajul unui cost mai real pe baza căruia se pot lua decizii strategice

Posibilităţile oferite de metoda ABC și care nu se regăsesc la metodele tradiţionale ar fibull identificarea celor mai profitabili clienţi produse canale de distribuţiebull determinarea ldquocontribuabililor realirdquo la performaneţele financiarebull previzionarea corectă a costurilor și resurselor legate de volumul producţiei și structura organizationalăbull identificarea cauzelor performanţelor slabebull urmărirea activităţilor și proceselorPrin metoda ABC icircntreprinderile icircși pot icircmbunătăţi eficienţa și reduce costurile fără a sacrifica valoarea pentru clienţi

Bibliografie1 Chirata Caraiani Mihaela Dumitrana bdquoContabilitate de gestiune si control de gestiunerdquo2008

2 Chirata Caraiani bdquo Contabilitate managerialardquo 2010

3 Kaplan RS amp Cooper ldquoCost and Effect Using Integrated cost systems to drive profitability and performancerdquo Harvard Business School Press Boston 1998

4 Glosar ECR wwwecrvalahiacom5 Klaus Ebbeken Ladislau Possler Mihai Ristea Calculaţia şi managementul

costurilor Editura Teora Bucureşti 20006 Sorin Briciu Identificarea Cauzelor Costurilor la SC bdquoApulumrdquo SA Alba Iulia7 Mădălina Brăescu Gabriel Jinga Măsurarea şi evaluarea performanţei

icircntreprinderii prin metoda ABCRevista Contabilitate şi audit Contabilitate şi Informatică de gestiune nr 22002

8 Yoram Eden Boaz Ronen Activity Based Costing (ABC) and Activity Based Management (ABM) articol publicat de FMAC (Financial and Management Accounting Committee ) icircn Articles of Merit 2002httpwwwifacorgbookstoreProfessional Accountants in Business

activităţi indirecte a asigurării unui consum eficient al resurselor evidenţierii utilizării capacităţii icircmbunătăţirii calculaţiei pe produs şi evitării icircn acest fel a unor decizii strategice greşite (Mayer 1989)

Metoda ABC reprezintă un sistem care reflectă o mai bună acurateţe icircn cadrul calculului costului de producţie prin intermediul activităţilor care influentează costurile indirecte (Kaplan 1998)

Metoda ABC este o metoda contabilă care permite unei companii să icircnteleagă mai clar icircn ce mod și icircn ce loc realizează profit Icircn ABC toate activităţile majore specifice unui centru de costuri sunt identificate iar costurile aferente realizării fiecărei dintre aceste activităţi sunt calculate inclusiv costurile transfuncţionale (Glosar ECR)

Concepte utilizate in metoda ABC

Resurse Inductori de cost

Măsurarea PerformanţeiActivităţi

Inductori de activităţi

Obiecte de Cost Costuri și Marje Managementul costurilor (ABC) - costul produselor - profitabilitatea clienţilor - profitabilitatea pe ciclu de viaţă al produselor

Figura 1 Contribuţia Metodei ABC icircn Managementul unei Entităţi

Metoda costurilor bazate pe activităţi (ABC) caută să aloce cheltuielile indirecte la costurilede producţie pe o cale mai reală decacirct volumul simplu al producţiei şi icircn acelaşi timp tinde să arate relaţia dintre costurile indirecte şi activităţile care le genereazăMetoda ABC presupune luarea icircn considerare a factorilor care cauzează (generează) costurile cunoscuţi drept inductori de cost (Cost-Drivers) Produsele consumă activităţi care la racircndul lor consumă resurseUtilizarea metodei ABC presupune icircn acelaşi timp o stabilire a diferenţei dintre noţiunea deinductor şi cea de unitate de măsură a activităţii Delimitarea icircntre cele două concepte este legată de orizontul de timp luat icircn considerare

Inductorii de costuri pot fi definiţi drept activităţi ce sunt icircn mod semnificativ determinanteale costuluiIcircn literatura de specialitate apare termenul de cost driver avacircnd următoarele icircnţelesuri

a) factor de evoluţie a costurilorb) unitate de măsură a activităţiic) inductor de cost ndash bază de repartizare

O activitate poate fi concepută ca fiind un ansamblu de sarcini atribuite unor persoane şilegate de un obiectiv precisActivitatea este un concept dinamic care se caracterizează prin următoarele trăsături (Braescu 2002)- durată- adaptare permanentă- stări multiple şi evolutive- schimburi bdquoconversaţionalerdquo (interactivitate continuitate)- dialog de gestiune continuu etc

Pentru stabilirea unităţii de măsură a activităţii este necesară icircndeplinirea următoarelorcondiţii- activitatea trebuie caracterizată printr-un veritabil inductor şi nu doar printr-o unitate demăsură tradusă printr-o simplă corelaţie ci printr-o cauzalitate reală- inductorul determinat pentru o activitate trebuie să corespundă unei variabile de decizie aprocesului de concepţie şi dezvoltare a noului produs variabile care pot fi atribuiteurmătoarelor domenii1048707 deciziile referitoare la produs şi piaţă care se bazează preponderent pe definirea defuncţionalităţi ale produsului1048707 deciziile referitoare la tehnologiile produsului care se bazează pe capacităţile cu careentitatea icircncearcă să obţină un avantaj concurenţial1048707 deciziile referitoare la arhitectura produsului (definirea subsistemelor produselor şi ainterfeţelor lor)1048707 deciziile referitoare la tehnologiile şi procesele de producţieIcircn multe icircntreprinderi costurile indirecte au o pondere mare icircn totalul costurilor iar aplicareametodei ABC icircn cadrul acestora vizează nu numai o alocare mai bună a acestor costuri ci icircnprincipal o icircnţelegere mai bună a factorilor care determină costurile(Yoram Eden 2002)

Etapele parcurse icircn calcularea costurilor prin metoda ABC

Etapele calculaţiei costurilor icircn metoda ABC sunt

1 identificarea activităţilor și a costurilor aferente

2 stabilirea inductorilor de cost pentru fiecare activitate

3 constituirea centrelor de regrupare

4 calculul costului complet

5 calculul costului de producţie produselor lucrărilor serviciilor

6 calculul costului complet

Etapa 1 Numarul de activităţi dintr-o icircntreprindere depinde de complexitatea operaţiilor

Cu cat operaţiile sunt mai complexe cu atat creste numărul de activităţi purtătoare de costuri

Cea mai mare precizie a calculaţiei se presupune a fi realizată prin stabilirea a patru

niveluri generale de activităţi unele dintre aceste niveluri fiind la randul lor divizate icircn centre de

cheltuieli specifice

Activităţi la nivel de unitate care sunt realizate de fiecare dată cand o unitate este produsă

Sunt acelea care apar ca un rezultat al volumului total de producţie care trece printr-o

icircntreprindere

Activităţi la nivel de lot care sunt realizate de fiecare dată cand un lot de bunuri sunt

produse sau manevrate Includ sarcini precum plasarea comenzilor de achiziţie echipamente

transportul la clienţi și recepţiile pentru materiale Costurile generate de activităţile la nivel de lot

precum achiziţionarea sunt icircn funcţie de numărul de comenzi icircnaintate și icircn funcţie de mărimea

acestor comenzi

Activităţi la nivel de produs care sunt cerute de realizarea fiecărui tip diferit de produs

Aceste activităţi sunt realizate pentru a susţine producţia fiecărui tip diferit de produs prin

urmare activităţile la nivel de produs vor fi legate doar de anumite produse și nu de altele

Activităţi la nivel de icircntreprindere care doar se refera la procesul general de fabricaţie al

unei icircntreprinderi Costurile la nivel de icircntreprindere se referă la conducerea icircntreprinderii

asigurări taxe de proprietate și facilitate pentru angajaţi

Etapa 2 Stabilirea inductorilor de cost pentru fiecare activitate

Inductorii de cost denumiţi și ldquostimulatori de costurirdquo reprezintă mărimile de referintă

pentru repartizarea costurilor indirecte Inductorii de cost reprezintă cauza variaţiei consumurilor

de resurse și serveste ca instrument de masură a volumului prestaţiilor furnizate

Inductorii de cost trebuie să icircndeplinească urmatoarele condiţii

să fie usor de identificat și utilizat

să fie cauza variaţiei consumurilor de resurse

să nu influenteze comportamentul personalului

să fie usor accesibili

Inductorii de cost pot fi grupaţi icircn

a) inductori tradiţionali

ore manoperă

ore functionare utilaj

cost materii prime consummate

număr de produse

b) inductori noi

număr comenzi de materiale

număr planuri elaborate

număr controale

număr comenzi de fabricaţie

număr puncte de sudură etc

Etapa 3 Construirea centrelor de regrupare

Toate activităţile pentru care s-au identificat aceiași inductori de cost se regrupează icircntr-un

centru de regrupare Icircn acest fel se usurează calculul costului renuntand la un tratament

individual al fiecărei activităţi Icircn acest moment se poate calcula costul unitar al inductorului

cunoscand

costul centrului de regrupare format din totalul costului activităţilor componente

volumul total al inductorului

Cost unitar inductor = Cost centru regrupare Volum total inductori

Etapa 4 Calculul costului complet

Icircn această etapă se calculează costul de producţie al diverselor componente ale produselor

Costul de producţie va cuprinde cheltuielile directe și o doză din cheltuielile centrelor de

regrupare (indirecte)

Icircn general costul de producţie se calculează pe trei componente

1) cost icircn funcţie de volum de producţie care se referă la consumul de materii prime

manopera directă ore funcţionare utilaje

2) cost lot cauzat de organizarea producţiei care se referă la cost comenzi de fabricaţie cost

control calitate etc

3) cost piesa sau subansamble datorat existenţei ca atare și care se referă la dosarul ethnic

proiectare reproiectare stocare de informaţii etc

Etapa 5 Calculul costului de producţie al produselor fabricate

Aceasta etapă reunește elementele

costul pieselor și subansamblelor

costul altor materii prime

manopera directă

costul fucnţionării utilajelor

costul activităţilor consumate de produsele fabricate

Costul activităţii consumate se determină dupa relaţia

Cost activitate = Cost unitar inductor x Volum inductori utilizaţi consumată la fabricarea unui produs

Etapa 6 Calculul costului complet al produselor vandute

Acesta etapă presupune suplimentarea costului de producţie cu o parte din costul de

administraţie și desfacere parte stabilită prin intermediul inductorilor de cost specifici acestor

activităţi

Posibilităţile oferite de metoda ABC și care nu se regăsesc la metodele tradiţionale ar fi

identificarea celor mai profitabili clienţi produse canale de distribuţie

determinarea ldquocontribuabililor realirdquo la performanţele financiare

previzionarea corectă a costurilor și resurselor legate de volumul producţiei și

structura organizaţională

identificarea cauzelor performanţelor slabe

urmărirea activităţilor și proceselor

(Chiraţa Caraiani 2008)

Aplicarea metodei ABC icircn compania PRIMUS

Prezentarea companiei

Compania PRIMUS s-a icircnfiinţat icircn anul 1991 sediul social fiind icircnregistrat icircn HarghitaSocietatea este o societate producătoare de produse lactate și branzeturi și prestează servicii pentru clienţii de pe piaţa internă

Acţionarul majoritar al societăţii PRIMUS este HARGHILACT cu sediul icircn Miercurea CiucProdusele pe care compania le produce sunt pe baza de lapte ca principală materie primăPrincipalele categorii de produse sunt

- lapte- branză- smantană

Toate produsele se gasesc icircn magazine sub brandul Primus LactPrincipalele activiăţi ale companiei sunt

- achiziţie de materii prime- producţie- vanzare de produse finite

Procesul de producţie este același pentru fiecare categorie de produsePrima etapa este reprezentată de recepţia materiei prime Laptele este colectat de la fermieri și apoi procesat de personalul din departamentul de producţieCosturile sunt calculate pe fiecare tip de produs și pe fiecare sortimentPentru a prezenta modul de aplicare a metodei ABC icircn cadrul PRIMUS am luat icircn considerare 3 produse Lapte bătut telemea smantană

Icircn legatura cu aceste produse se cunosc următoarele informaţii

Tabel 1Indicatori UM Lapte Batut Smantana Telemea TotalCheltuieli Directe RON 91122 79945 65721 236788 Cheltuieli indirecte de productie RON 16450 14432 11865 42747 Cheltuieli Generale De Administratie RON 9914 8698 7150 25762 Cheltuieli De Desfacere RON 15154 13295 10930 39379 Cantitate Produsa KG 60860 27555 6623 95038 Total RON 344676

Cheltuielile indirecte de producţie sunt repartizate luacircnd drept bază de repartizare cheltuieliledirecteCheltuielile generale de administraţie şi cele de desfacere sunt repartizate pe baza costului deproducţieMarja de profit este de 20 din pretul de vanzare

Analiza şi gruparea activităţilor se prezintă astfel

Tabel 2

ActivitateCost (RON) Inductor

Comenzi materii prime 4746 Numar Comenzi LansateGestiunea stocurilor 7119 Numar Sortimente Materii PrimeProductie 30882 Ore functionare utilajeAdministratie 25762 Ore calculatie CostDesfacere 39379 Cantitate Produsa

Mai dispunem de următoarele informaţii

Repartizarea costurilor activităţilor asupra produselor pe baza inductorilor de cost

Tabel 3

InductorLapte Batut Smantana Telemea Total

Numar Comenzi Lansate 90 80 66 236 Numar Sortimente Materii Prime 2 4 5 11 Ore functionare utilaje 2400 1085 270 3755 Ore calculatie Cost 30 25 20 75 Cantitate produsa 60860 27555 6623 95038

Calculare cheltuieli aferente fiecarui produs pe activităţi

1 Comenzi materii prime Cheltuieli 4746 RON

Nr comenzi lansate 236 comenzi

Coeficient = = 2011

Lapte Batut 90 comenzi x 2011 = 1810 RON

Smantana 80 comenzi x 2011 = 1609 RON

Telemea 66 comenzi x 2011 = 1327 RON

2Gestiunea stocurilor Cheltuieli 7119 RON

Nr sortimente materii prime 11 sortimente

Coeficient = = 647

Lapte Batut 2 sortimente x 647 = 1294 RON

Smantana 4 sortimente x 647 = 2589 RON

Telemea 5 sortimente x 647 = 3236 RON

3 Productie Cheltuieli 30882 RON

Ore functinare utilaje 3755 ore

Coeficient = = 822

Lapte Batut 2 ore x 647 = 19738 RON

Smantana 4 ore x 647 = 8923 RON

Telemea 5 ore x 647 = 2221 RON

4 Administratie Cheltuieli 25762 RON

Ore calculatie cost 75 ore

Coeficient = = 34349

Lapte Batut 30 ore x 34349 = 10305 RON

Smantana 25 ore x 34349 = 8587 RON

Telemea 20 ore x 34349 = 6870 RON

5 Desfacere Cheltuieli 39379 RON

Cantiate produsa 95038 kg

Coeficient = = 041

Lapte Batut 60860 kg x 041 = 25217 RON

Smantana 27555 kg x 041 = 11417 RON

Telemea 6623 kg x 041 = 2744 RON

Costul de producţie pentru fiecare produs

Cheltuieli UM Lapte Batut Smantana Telemea TotalCheltuieli Directe RON 91122 79945 65721 236788 Cheltuieli indirecte de productie RON 58365 33126 16398 107888 Cost de Productie RON 149487 113071 82119 344676 Cantitate Produsa KG 60860 27555 6623 95038

Cost de Productie Unitar RONKG 246 410 1240

Preţul de vanzare

- pentru lapte batut 246 + 20 X = X =gt X= 307

- pentru smantana 41 + 20 Y = Y =gt Y = 513

- pentru telemea 124 + 20 Z = Z =gt Z= 155

Rezultatul este (307 ndash 246) x 60860 + (513 ndash 41) x 27555 + (155 ndash 124 ) x 6623 = 86169 RON

RAPORT DE MANAGEMENT

Compania Primus Anul 2010Indicatori Lapte Batut Smantana Telemea Total

Activitatea 1 - Comenzi materii primeVolum Inductori 90 80 66 236Costul Inductorului de cost 2011 RON Comanda Costul Activitatii 1810 1609 1327 4746 Proportia de absorbtie al costului activitatii 38 34 28 100

Activitatea 2 - Gestiunea stocurilorVolum Inductori 2 4 5 11Costul Inductorului de cost 647 RON Sortiment Costul Activitatii 1294 2589 3236 7119 Proportia de absorbtie al costului activitatii 18 36 45 100

Activitatea 3 - ProductieVolum Inductori 2400 1085 270 3755Costul Inductorului de cost 822 RON Ora Costul Activitatii 19738 8923 2221 30882 Proportia de absorbtie al costului activitatii 64 29 7 100

Activitatea 4 - AdministratieVolum Inductori 30 25 20 75Costul Inductorului de cost 34349 RON Ora Costul Activitatii 10305 8587 6870 25762 Proportia de absorbtie al costului activitatii 40 33 27 100

Activitatea 5 - DesfacereVolum Inductori 60860 27555 6623 95038 Costul Inductorului de cost 041 RON Kg Costul Activitatii 25217 11417 2744 39379 Proportia de absorbtie al costului indirect 64 29 7 100

Total Cost Indirectobiect de cost 58365 33126 16398 107888

Total Cost DirectObiect de cost 91122 79945 65721 236788

I Cost Unitar 246 410 1240 II Marja Unitara 061 103 310

Din Raportul de management putem observa că cel mai profitabil produs este ldquoTelemeardquo avand o marjă unitară de 310 RON produsFiecare obiect de cost suportă costuri indirecte icircn proporţia icircn care a consumat activităţi (Caraiani 2010)Pentru produsul ldquoLapte Batutrdquo activităţile cu absorbţia cea mai mare au fost ldquoProducţiardquo și Desfacereardquo cu un procent de 64 fiind urmate de activitatea de ldquoAdministraţierdquo cu un procent de 40Pentru produsul ldquoSmantanărdquo activitatea cu absorbţia cea mai mare a fost ldquoGestiunea Stocurilorrdquocu un procent de 36 fiind urmată de activitatea de ldquoComenzi Materii Primerdquo cu un procent de 34Pentru produsul ldquoTelemeardquo activitatea cu absorbţia cea mai mare a fost ldquoGestiunea Stocurilorrdquo cu un procent de 45 fiind urmată de activitatea de ldquoComenzi Materii Primerdquo cu un procent de 28

Calculand costuri bazate pe relaţia cauză-efect produsul ldquoLapte Bătutrdquo are un cost unitar de 246 RONKg produsul ldquoSmantanărdquo are un cost unitar de 41 RONKg și produsul ldquoTelemeardquo are un cost unitar de 124 RONKg

Aceste costuri au determinat marje unitare pozitive pentru toate cele trei produse Astfel managementul trebuie să menţină sau să crească volumul producţiei pentru ldquoTelemeardquo și șa menţină trendul celorlalte produse Concluzii

Metoda ABC stabilește costul produsului pe baza activităţilor ce se desfasoară pentru fabricarea sa oferind avantajul unui cost mai real pe baza căruia se pot lua decizii strategice

Posibilităţile oferite de metoda ABC și care nu se regăsesc la metodele tradiţionale ar fibull identificarea celor mai profitabili clienţi produse canale de distribuţiebull determinarea ldquocontribuabililor realirdquo la performaneţele financiarebull previzionarea corectă a costurilor și resurselor legate de volumul producţiei și structura organizationalăbull identificarea cauzelor performanţelor slabebull urmărirea activităţilor și proceselorPrin metoda ABC icircntreprinderile icircși pot icircmbunătăţi eficienţa și reduce costurile fără a sacrifica valoarea pentru clienţi

Bibliografie1 Chirata Caraiani Mihaela Dumitrana bdquoContabilitate de gestiune si control de gestiunerdquo2008

2 Chirata Caraiani bdquo Contabilitate managerialardquo 2010

3 Kaplan RS amp Cooper ldquoCost and Effect Using Integrated cost systems to drive profitability and performancerdquo Harvard Business School Press Boston 1998

4 Glosar ECR wwwecrvalahiacom5 Klaus Ebbeken Ladislau Possler Mihai Ristea Calculaţia şi managementul

costurilor Editura Teora Bucureşti 20006 Sorin Briciu Identificarea Cauzelor Costurilor la SC bdquoApulumrdquo SA Alba Iulia7 Mădălina Brăescu Gabriel Jinga Măsurarea şi evaluarea performanţei

icircntreprinderii prin metoda ABCRevista Contabilitate şi audit Contabilitate şi Informatică de gestiune nr 22002

8 Yoram Eden Boaz Ronen Activity Based Costing (ABC) and Activity Based Management (ABM) articol publicat de FMAC (Financial and Management Accounting Committee ) icircn Articles of Merit 2002httpwwwifacorgbookstoreProfessional Accountants in Business

a) factor de evoluţie a costurilorb) unitate de măsură a activităţiic) inductor de cost ndash bază de repartizare

O activitate poate fi concepută ca fiind un ansamblu de sarcini atribuite unor persoane şilegate de un obiectiv precisActivitatea este un concept dinamic care se caracterizează prin următoarele trăsături (Braescu 2002)- durată- adaptare permanentă- stări multiple şi evolutive- schimburi bdquoconversaţionalerdquo (interactivitate continuitate)- dialog de gestiune continuu etc

Pentru stabilirea unităţii de măsură a activităţii este necesară icircndeplinirea următoarelorcondiţii- activitatea trebuie caracterizată printr-un veritabil inductor şi nu doar printr-o unitate demăsură tradusă printr-o simplă corelaţie ci printr-o cauzalitate reală- inductorul determinat pentru o activitate trebuie să corespundă unei variabile de decizie aprocesului de concepţie şi dezvoltare a noului produs variabile care pot fi atribuiteurmătoarelor domenii1048707 deciziile referitoare la produs şi piaţă care se bazează preponderent pe definirea defuncţionalităţi ale produsului1048707 deciziile referitoare la tehnologiile produsului care se bazează pe capacităţile cu careentitatea icircncearcă să obţină un avantaj concurenţial1048707 deciziile referitoare la arhitectura produsului (definirea subsistemelor produselor şi ainterfeţelor lor)1048707 deciziile referitoare la tehnologiile şi procesele de producţieIcircn multe icircntreprinderi costurile indirecte au o pondere mare icircn totalul costurilor iar aplicareametodei ABC icircn cadrul acestora vizează nu numai o alocare mai bună a acestor costuri ci icircnprincipal o icircnţelegere mai bună a factorilor care determină costurile(Yoram Eden 2002)

Etapele parcurse icircn calcularea costurilor prin metoda ABC

Etapele calculaţiei costurilor icircn metoda ABC sunt

1 identificarea activităţilor și a costurilor aferente

2 stabilirea inductorilor de cost pentru fiecare activitate

3 constituirea centrelor de regrupare

4 calculul costului complet

5 calculul costului de producţie produselor lucrărilor serviciilor

6 calculul costului complet

Etapa 1 Numarul de activităţi dintr-o icircntreprindere depinde de complexitatea operaţiilor

Cu cat operaţiile sunt mai complexe cu atat creste numărul de activităţi purtătoare de costuri

Cea mai mare precizie a calculaţiei se presupune a fi realizată prin stabilirea a patru

niveluri generale de activităţi unele dintre aceste niveluri fiind la randul lor divizate icircn centre de

cheltuieli specifice

Activităţi la nivel de unitate care sunt realizate de fiecare dată cand o unitate este produsă

Sunt acelea care apar ca un rezultat al volumului total de producţie care trece printr-o

icircntreprindere

Activităţi la nivel de lot care sunt realizate de fiecare dată cand un lot de bunuri sunt

produse sau manevrate Includ sarcini precum plasarea comenzilor de achiziţie echipamente

transportul la clienţi și recepţiile pentru materiale Costurile generate de activităţile la nivel de lot

precum achiziţionarea sunt icircn funcţie de numărul de comenzi icircnaintate și icircn funcţie de mărimea

acestor comenzi

Activităţi la nivel de produs care sunt cerute de realizarea fiecărui tip diferit de produs

Aceste activităţi sunt realizate pentru a susţine producţia fiecărui tip diferit de produs prin

urmare activităţile la nivel de produs vor fi legate doar de anumite produse și nu de altele

Activităţi la nivel de icircntreprindere care doar se refera la procesul general de fabricaţie al

unei icircntreprinderi Costurile la nivel de icircntreprindere se referă la conducerea icircntreprinderii

asigurări taxe de proprietate și facilitate pentru angajaţi

Etapa 2 Stabilirea inductorilor de cost pentru fiecare activitate

Inductorii de cost denumiţi și ldquostimulatori de costurirdquo reprezintă mărimile de referintă

pentru repartizarea costurilor indirecte Inductorii de cost reprezintă cauza variaţiei consumurilor

de resurse și serveste ca instrument de masură a volumului prestaţiilor furnizate

Inductorii de cost trebuie să icircndeplinească urmatoarele condiţii

să fie usor de identificat și utilizat

să fie cauza variaţiei consumurilor de resurse

să nu influenteze comportamentul personalului

să fie usor accesibili

Inductorii de cost pot fi grupaţi icircn

a) inductori tradiţionali

ore manoperă

ore functionare utilaj

cost materii prime consummate

număr de produse

b) inductori noi

număr comenzi de materiale

număr planuri elaborate

număr controale

număr comenzi de fabricaţie

număr puncte de sudură etc

Etapa 3 Construirea centrelor de regrupare

Toate activităţile pentru care s-au identificat aceiași inductori de cost se regrupează icircntr-un

centru de regrupare Icircn acest fel se usurează calculul costului renuntand la un tratament

individual al fiecărei activităţi Icircn acest moment se poate calcula costul unitar al inductorului

cunoscand

costul centrului de regrupare format din totalul costului activităţilor componente

volumul total al inductorului

Cost unitar inductor = Cost centru regrupare Volum total inductori

Etapa 4 Calculul costului complet

Icircn această etapă se calculează costul de producţie al diverselor componente ale produselor

Costul de producţie va cuprinde cheltuielile directe și o doză din cheltuielile centrelor de

regrupare (indirecte)

Icircn general costul de producţie se calculează pe trei componente

1) cost icircn funcţie de volum de producţie care se referă la consumul de materii prime

manopera directă ore funcţionare utilaje

2) cost lot cauzat de organizarea producţiei care se referă la cost comenzi de fabricaţie cost

control calitate etc

3) cost piesa sau subansamble datorat existenţei ca atare și care se referă la dosarul ethnic

proiectare reproiectare stocare de informaţii etc

Etapa 5 Calculul costului de producţie al produselor fabricate

Aceasta etapă reunește elementele

costul pieselor și subansamblelor

costul altor materii prime

manopera directă

costul fucnţionării utilajelor

costul activităţilor consumate de produsele fabricate

Costul activităţii consumate se determină dupa relaţia

Cost activitate = Cost unitar inductor x Volum inductori utilizaţi consumată la fabricarea unui produs

Etapa 6 Calculul costului complet al produselor vandute

Acesta etapă presupune suplimentarea costului de producţie cu o parte din costul de

administraţie și desfacere parte stabilită prin intermediul inductorilor de cost specifici acestor

activităţi

Posibilităţile oferite de metoda ABC și care nu se regăsesc la metodele tradiţionale ar fi

identificarea celor mai profitabili clienţi produse canale de distribuţie

determinarea ldquocontribuabililor realirdquo la performanţele financiare

previzionarea corectă a costurilor și resurselor legate de volumul producţiei și

structura organizaţională

identificarea cauzelor performanţelor slabe

urmărirea activităţilor și proceselor

(Chiraţa Caraiani 2008)

Aplicarea metodei ABC icircn compania PRIMUS

Prezentarea companiei

Compania PRIMUS s-a icircnfiinţat icircn anul 1991 sediul social fiind icircnregistrat icircn HarghitaSocietatea este o societate producătoare de produse lactate și branzeturi și prestează servicii pentru clienţii de pe piaţa internă

Acţionarul majoritar al societăţii PRIMUS este HARGHILACT cu sediul icircn Miercurea CiucProdusele pe care compania le produce sunt pe baza de lapte ca principală materie primăPrincipalele categorii de produse sunt

- lapte- branză- smantană

Toate produsele se gasesc icircn magazine sub brandul Primus LactPrincipalele activiăţi ale companiei sunt

- achiziţie de materii prime- producţie- vanzare de produse finite

Procesul de producţie este același pentru fiecare categorie de produsePrima etapa este reprezentată de recepţia materiei prime Laptele este colectat de la fermieri și apoi procesat de personalul din departamentul de producţieCosturile sunt calculate pe fiecare tip de produs și pe fiecare sortimentPentru a prezenta modul de aplicare a metodei ABC icircn cadrul PRIMUS am luat icircn considerare 3 produse Lapte bătut telemea smantană

Icircn legatura cu aceste produse se cunosc următoarele informaţii

Tabel 1Indicatori UM Lapte Batut Smantana Telemea TotalCheltuieli Directe RON 91122 79945 65721 236788 Cheltuieli indirecte de productie RON 16450 14432 11865 42747 Cheltuieli Generale De Administratie RON 9914 8698 7150 25762 Cheltuieli De Desfacere RON 15154 13295 10930 39379 Cantitate Produsa KG 60860 27555 6623 95038 Total RON 344676

Cheltuielile indirecte de producţie sunt repartizate luacircnd drept bază de repartizare cheltuieliledirecteCheltuielile generale de administraţie şi cele de desfacere sunt repartizate pe baza costului deproducţieMarja de profit este de 20 din pretul de vanzare

Analiza şi gruparea activităţilor se prezintă astfel

Tabel 2

ActivitateCost (RON) Inductor

Comenzi materii prime 4746 Numar Comenzi LansateGestiunea stocurilor 7119 Numar Sortimente Materii PrimeProductie 30882 Ore functionare utilajeAdministratie 25762 Ore calculatie CostDesfacere 39379 Cantitate Produsa

Mai dispunem de următoarele informaţii

Repartizarea costurilor activităţilor asupra produselor pe baza inductorilor de cost

Tabel 3

InductorLapte Batut Smantana Telemea Total

Numar Comenzi Lansate 90 80 66 236 Numar Sortimente Materii Prime 2 4 5 11 Ore functionare utilaje 2400 1085 270 3755 Ore calculatie Cost 30 25 20 75 Cantitate produsa 60860 27555 6623 95038

Calculare cheltuieli aferente fiecarui produs pe activităţi

1 Comenzi materii prime Cheltuieli 4746 RON

Nr comenzi lansate 236 comenzi

Coeficient = = 2011

Lapte Batut 90 comenzi x 2011 = 1810 RON

Smantana 80 comenzi x 2011 = 1609 RON

Telemea 66 comenzi x 2011 = 1327 RON

2Gestiunea stocurilor Cheltuieli 7119 RON

Nr sortimente materii prime 11 sortimente

Coeficient = = 647

Lapte Batut 2 sortimente x 647 = 1294 RON

Smantana 4 sortimente x 647 = 2589 RON

Telemea 5 sortimente x 647 = 3236 RON

3 Productie Cheltuieli 30882 RON

Ore functinare utilaje 3755 ore

Coeficient = = 822

Lapte Batut 2 ore x 647 = 19738 RON

Smantana 4 ore x 647 = 8923 RON

Telemea 5 ore x 647 = 2221 RON

4 Administratie Cheltuieli 25762 RON

Ore calculatie cost 75 ore

Coeficient = = 34349

Lapte Batut 30 ore x 34349 = 10305 RON

Smantana 25 ore x 34349 = 8587 RON

Telemea 20 ore x 34349 = 6870 RON

5 Desfacere Cheltuieli 39379 RON

Cantiate produsa 95038 kg

Coeficient = = 041

Lapte Batut 60860 kg x 041 = 25217 RON

Smantana 27555 kg x 041 = 11417 RON

Telemea 6623 kg x 041 = 2744 RON

Costul de producţie pentru fiecare produs

Cheltuieli UM Lapte Batut Smantana Telemea TotalCheltuieli Directe RON 91122 79945 65721 236788 Cheltuieli indirecte de productie RON 58365 33126 16398 107888 Cost de Productie RON 149487 113071 82119 344676 Cantitate Produsa KG 60860 27555 6623 95038

Cost de Productie Unitar RONKG 246 410 1240

Preţul de vanzare

- pentru lapte batut 246 + 20 X = X =gt X= 307

- pentru smantana 41 + 20 Y = Y =gt Y = 513

- pentru telemea 124 + 20 Z = Z =gt Z= 155

Rezultatul este (307 ndash 246) x 60860 + (513 ndash 41) x 27555 + (155 ndash 124 ) x 6623 = 86169 RON

RAPORT DE MANAGEMENT

Compania Primus Anul 2010Indicatori Lapte Batut Smantana Telemea Total

Activitatea 1 - Comenzi materii primeVolum Inductori 90 80 66 236Costul Inductorului de cost 2011 RON Comanda Costul Activitatii 1810 1609 1327 4746 Proportia de absorbtie al costului activitatii 38 34 28 100

Activitatea 2 - Gestiunea stocurilorVolum Inductori 2 4 5 11Costul Inductorului de cost 647 RON Sortiment Costul Activitatii 1294 2589 3236 7119 Proportia de absorbtie al costului activitatii 18 36 45 100

Activitatea 3 - ProductieVolum Inductori 2400 1085 270 3755Costul Inductorului de cost 822 RON Ora Costul Activitatii 19738 8923 2221 30882 Proportia de absorbtie al costului activitatii 64 29 7 100

Activitatea 4 - AdministratieVolum Inductori 30 25 20 75Costul Inductorului de cost 34349 RON Ora Costul Activitatii 10305 8587 6870 25762 Proportia de absorbtie al costului activitatii 40 33 27 100

Activitatea 5 - DesfacereVolum Inductori 60860 27555 6623 95038 Costul Inductorului de cost 041 RON Kg Costul Activitatii 25217 11417 2744 39379 Proportia de absorbtie al costului indirect 64 29 7 100

Total Cost Indirectobiect de cost 58365 33126 16398 107888

Total Cost DirectObiect de cost 91122 79945 65721 236788

I Cost Unitar 246 410 1240 II Marja Unitara 061 103 310

Din Raportul de management putem observa că cel mai profitabil produs este ldquoTelemeardquo avand o marjă unitară de 310 RON produsFiecare obiect de cost suportă costuri indirecte icircn proporţia icircn care a consumat activităţi (Caraiani 2010)Pentru produsul ldquoLapte Batutrdquo activităţile cu absorbţia cea mai mare au fost ldquoProducţiardquo și Desfacereardquo cu un procent de 64 fiind urmate de activitatea de ldquoAdministraţierdquo cu un procent de 40Pentru produsul ldquoSmantanărdquo activitatea cu absorbţia cea mai mare a fost ldquoGestiunea Stocurilorrdquocu un procent de 36 fiind urmată de activitatea de ldquoComenzi Materii Primerdquo cu un procent de 34Pentru produsul ldquoTelemeardquo activitatea cu absorbţia cea mai mare a fost ldquoGestiunea Stocurilorrdquo cu un procent de 45 fiind urmată de activitatea de ldquoComenzi Materii Primerdquo cu un procent de 28

Calculand costuri bazate pe relaţia cauză-efect produsul ldquoLapte Bătutrdquo are un cost unitar de 246 RONKg produsul ldquoSmantanărdquo are un cost unitar de 41 RONKg și produsul ldquoTelemeardquo are un cost unitar de 124 RONKg

Aceste costuri au determinat marje unitare pozitive pentru toate cele trei produse Astfel managementul trebuie să menţină sau să crească volumul producţiei pentru ldquoTelemeardquo și șa menţină trendul celorlalte produse Concluzii

Metoda ABC stabilește costul produsului pe baza activităţilor ce se desfasoară pentru fabricarea sa oferind avantajul unui cost mai real pe baza căruia se pot lua decizii strategice

Posibilităţile oferite de metoda ABC și care nu se regăsesc la metodele tradiţionale ar fibull identificarea celor mai profitabili clienţi produse canale de distribuţiebull determinarea ldquocontribuabililor realirdquo la performaneţele financiarebull previzionarea corectă a costurilor și resurselor legate de volumul producţiei și structura organizationalăbull identificarea cauzelor performanţelor slabebull urmărirea activităţilor și proceselorPrin metoda ABC icircntreprinderile icircși pot icircmbunătăţi eficienţa și reduce costurile fără a sacrifica valoarea pentru clienţi

Bibliografie1 Chirata Caraiani Mihaela Dumitrana bdquoContabilitate de gestiune si control de gestiunerdquo2008

2 Chirata Caraiani bdquo Contabilitate managerialardquo 2010

3 Kaplan RS amp Cooper ldquoCost and Effect Using Integrated cost systems to drive profitability and performancerdquo Harvard Business School Press Boston 1998

4 Glosar ECR wwwecrvalahiacom5 Klaus Ebbeken Ladislau Possler Mihai Ristea Calculaţia şi managementul

costurilor Editura Teora Bucureşti 20006 Sorin Briciu Identificarea Cauzelor Costurilor la SC bdquoApulumrdquo SA Alba Iulia7 Mădălina Brăescu Gabriel Jinga Măsurarea şi evaluarea performanţei

icircntreprinderii prin metoda ABCRevista Contabilitate şi audit Contabilitate şi Informatică de gestiune nr 22002

8 Yoram Eden Boaz Ronen Activity Based Costing (ABC) and Activity Based Management (ABM) articol publicat de FMAC (Financial and Management Accounting Committee ) icircn Articles of Merit 2002httpwwwifacorgbookstoreProfessional Accountants in Business

Etapa 1 Numarul de activităţi dintr-o icircntreprindere depinde de complexitatea operaţiilor

Cu cat operaţiile sunt mai complexe cu atat creste numărul de activităţi purtătoare de costuri

Cea mai mare precizie a calculaţiei se presupune a fi realizată prin stabilirea a patru

niveluri generale de activităţi unele dintre aceste niveluri fiind la randul lor divizate icircn centre de

cheltuieli specifice

Activităţi la nivel de unitate care sunt realizate de fiecare dată cand o unitate este produsă

Sunt acelea care apar ca un rezultat al volumului total de producţie care trece printr-o

icircntreprindere

Activităţi la nivel de lot care sunt realizate de fiecare dată cand un lot de bunuri sunt

produse sau manevrate Includ sarcini precum plasarea comenzilor de achiziţie echipamente

transportul la clienţi și recepţiile pentru materiale Costurile generate de activităţile la nivel de lot

precum achiziţionarea sunt icircn funcţie de numărul de comenzi icircnaintate și icircn funcţie de mărimea

acestor comenzi

Activităţi la nivel de produs care sunt cerute de realizarea fiecărui tip diferit de produs

Aceste activităţi sunt realizate pentru a susţine producţia fiecărui tip diferit de produs prin

urmare activităţile la nivel de produs vor fi legate doar de anumite produse și nu de altele

Activităţi la nivel de icircntreprindere care doar se refera la procesul general de fabricaţie al

unei icircntreprinderi Costurile la nivel de icircntreprindere se referă la conducerea icircntreprinderii

asigurări taxe de proprietate și facilitate pentru angajaţi

Etapa 2 Stabilirea inductorilor de cost pentru fiecare activitate

Inductorii de cost denumiţi și ldquostimulatori de costurirdquo reprezintă mărimile de referintă

pentru repartizarea costurilor indirecte Inductorii de cost reprezintă cauza variaţiei consumurilor

de resurse și serveste ca instrument de masură a volumului prestaţiilor furnizate

Inductorii de cost trebuie să icircndeplinească urmatoarele condiţii

să fie usor de identificat și utilizat

să fie cauza variaţiei consumurilor de resurse

să nu influenteze comportamentul personalului

să fie usor accesibili

Inductorii de cost pot fi grupaţi icircn

a) inductori tradiţionali

ore manoperă

ore functionare utilaj

cost materii prime consummate

număr de produse

b) inductori noi

număr comenzi de materiale

număr planuri elaborate

număr controale

număr comenzi de fabricaţie

număr puncte de sudură etc

Etapa 3 Construirea centrelor de regrupare

Toate activităţile pentru care s-au identificat aceiași inductori de cost se regrupează icircntr-un

centru de regrupare Icircn acest fel se usurează calculul costului renuntand la un tratament

individual al fiecărei activităţi Icircn acest moment se poate calcula costul unitar al inductorului

cunoscand

costul centrului de regrupare format din totalul costului activităţilor componente

volumul total al inductorului

Cost unitar inductor = Cost centru regrupare Volum total inductori

Etapa 4 Calculul costului complet

Icircn această etapă se calculează costul de producţie al diverselor componente ale produselor

Costul de producţie va cuprinde cheltuielile directe și o doză din cheltuielile centrelor de

regrupare (indirecte)

Icircn general costul de producţie se calculează pe trei componente

1) cost icircn funcţie de volum de producţie care se referă la consumul de materii prime

manopera directă ore funcţionare utilaje

2) cost lot cauzat de organizarea producţiei care se referă la cost comenzi de fabricaţie cost

control calitate etc

3) cost piesa sau subansamble datorat existenţei ca atare și care se referă la dosarul ethnic

proiectare reproiectare stocare de informaţii etc

Etapa 5 Calculul costului de producţie al produselor fabricate

Aceasta etapă reunește elementele

costul pieselor și subansamblelor

costul altor materii prime

manopera directă

costul fucnţionării utilajelor

costul activităţilor consumate de produsele fabricate

Costul activităţii consumate se determină dupa relaţia

Cost activitate = Cost unitar inductor x Volum inductori utilizaţi consumată la fabricarea unui produs

Etapa 6 Calculul costului complet al produselor vandute

Acesta etapă presupune suplimentarea costului de producţie cu o parte din costul de

administraţie și desfacere parte stabilită prin intermediul inductorilor de cost specifici acestor

activităţi

Posibilităţile oferite de metoda ABC și care nu se regăsesc la metodele tradiţionale ar fi

identificarea celor mai profitabili clienţi produse canale de distribuţie

determinarea ldquocontribuabililor realirdquo la performanţele financiare

previzionarea corectă a costurilor și resurselor legate de volumul producţiei și

structura organizaţională

identificarea cauzelor performanţelor slabe

urmărirea activităţilor și proceselor

(Chiraţa Caraiani 2008)

Aplicarea metodei ABC icircn compania PRIMUS

Prezentarea companiei

Compania PRIMUS s-a icircnfiinţat icircn anul 1991 sediul social fiind icircnregistrat icircn HarghitaSocietatea este o societate producătoare de produse lactate și branzeturi și prestează servicii pentru clienţii de pe piaţa internă

Acţionarul majoritar al societăţii PRIMUS este HARGHILACT cu sediul icircn Miercurea CiucProdusele pe care compania le produce sunt pe baza de lapte ca principală materie primăPrincipalele categorii de produse sunt

- lapte- branză- smantană

Toate produsele se gasesc icircn magazine sub brandul Primus LactPrincipalele activiăţi ale companiei sunt

- achiziţie de materii prime- producţie- vanzare de produse finite

Procesul de producţie este același pentru fiecare categorie de produsePrima etapa este reprezentată de recepţia materiei prime Laptele este colectat de la fermieri și apoi procesat de personalul din departamentul de producţieCosturile sunt calculate pe fiecare tip de produs și pe fiecare sortimentPentru a prezenta modul de aplicare a metodei ABC icircn cadrul PRIMUS am luat icircn considerare 3 produse Lapte bătut telemea smantană

Icircn legatura cu aceste produse se cunosc următoarele informaţii

Tabel 1Indicatori UM Lapte Batut Smantana Telemea TotalCheltuieli Directe RON 91122 79945 65721 236788 Cheltuieli indirecte de productie RON 16450 14432 11865 42747 Cheltuieli Generale De Administratie RON 9914 8698 7150 25762 Cheltuieli De Desfacere RON 15154 13295 10930 39379 Cantitate Produsa KG 60860 27555 6623 95038 Total RON 344676

Cheltuielile indirecte de producţie sunt repartizate luacircnd drept bază de repartizare cheltuieliledirecteCheltuielile generale de administraţie şi cele de desfacere sunt repartizate pe baza costului deproducţieMarja de profit este de 20 din pretul de vanzare

Analiza şi gruparea activităţilor se prezintă astfel

Tabel 2

ActivitateCost (RON) Inductor

Comenzi materii prime 4746 Numar Comenzi LansateGestiunea stocurilor 7119 Numar Sortimente Materii PrimeProductie 30882 Ore functionare utilajeAdministratie 25762 Ore calculatie CostDesfacere 39379 Cantitate Produsa

Mai dispunem de următoarele informaţii

Repartizarea costurilor activităţilor asupra produselor pe baza inductorilor de cost

Tabel 3

InductorLapte Batut Smantana Telemea Total

Numar Comenzi Lansate 90 80 66 236 Numar Sortimente Materii Prime 2 4 5 11 Ore functionare utilaje 2400 1085 270 3755 Ore calculatie Cost 30 25 20 75 Cantitate produsa 60860 27555 6623 95038

Calculare cheltuieli aferente fiecarui produs pe activităţi

1 Comenzi materii prime Cheltuieli 4746 RON

Nr comenzi lansate 236 comenzi

Coeficient = = 2011

Lapte Batut 90 comenzi x 2011 = 1810 RON

Smantana 80 comenzi x 2011 = 1609 RON

Telemea 66 comenzi x 2011 = 1327 RON

2Gestiunea stocurilor Cheltuieli 7119 RON

Nr sortimente materii prime 11 sortimente

Coeficient = = 647

Lapte Batut 2 sortimente x 647 = 1294 RON

Smantana 4 sortimente x 647 = 2589 RON

Telemea 5 sortimente x 647 = 3236 RON

3 Productie Cheltuieli 30882 RON

Ore functinare utilaje 3755 ore

Coeficient = = 822

Lapte Batut 2 ore x 647 = 19738 RON

Smantana 4 ore x 647 = 8923 RON

Telemea 5 ore x 647 = 2221 RON

4 Administratie Cheltuieli 25762 RON

Ore calculatie cost 75 ore

Coeficient = = 34349

Lapte Batut 30 ore x 34349 = 10305 RON

Smantana 25 ore x 34349 = 8587 RON

Telemea 20 ore x 34349 = 6870 RON

5 Desfacere Cheltuieli 39379 RON

Cantiate produsa 95038 kg

Coeficient = = 041

Lapte Batut 60860 kg x 041 = 25217 RON

Smantana 27555 kg x 041 = 11417 RON

Telemea 6623 kg x 041 = 2744 RON

Costul de producţie pentru fiecare produs

Cheltuieli UM Lapte Batut Smantana Telemea TotalCheltuieli Directe RON 91122 79945 65721 236788 Cheltuieli indirecte de productie RON 58365 33126 16398 107888 Cost de Productie RON 149487 113071 82119 344676 Cantitate Produsa KG 60860 27555 6623 95038

Cost de Productie Unitar RONKG 246 410 1240

Preţul de vanzare

- pentru lapte batut 246 + 20 X = X =gt X= 307

- pentru smantana 41 + 20 Y = Y =gt Y = 513

- pentru telemea 124 + 20 Z = Z =gt Z= 155

Rezultatul este (307 ndash 246) x 60860 + (513 ndash 41) x 27555 + (155 ndash 124 ) x 6623 = 86169 RON

RAPORT DE MANAGEMENT

Compania Primus Anul 2010Indicatori Lapte Batut Smantana Telemea Total

Activitatea 1 - Comenzi materii primeVolum Inductori 90 80 66 236Costul Inductorului de cost 2011 RON Comanda Costul Activitatii 1810 1609 1327 4746 Proportia de absorbtie al costului activitatii 38 34 28 100

Activitatea 2 - Gestiunea stocurilorVolum Inductori 2 4 5 11Costul Inductorului de cost 647 RON Sortiment Costul Activitatii 1294 2589 3236 7119 Proportia de absorbtie al costului activitatii 18 36 45 100

Activitatea 3 - ProductieVolum Inductori 2400 1085 270 3755Costul Inductorului de cost 822 RON Ora Costul Activitatii 19738 8923 2221 30882 Proportia de absorbtie al costului activitatii 64 29 7 100

Activitatea 4 - AdministratieVolum Inductori 30 25 20 75Costul Inductorului de cost 34349 RON Ora Costul Activitatii 10305 8587 6870 25762 Proportia de absorbtie al costului activitatii 40 33 27 100

Activitatea 5 - DesfacereVolum Inductori 60860 27555 6623 95038 Costul Inductorului de cost 041 RON Kg Costul Activitatii 25217 11417 2744 39379 Proportia de absorbtie al costului indirect 64 29 7 100

Total Cost Indirectobiect de cost 58365 33126 16398 107888

Total Cost DirectObiect de cost 91122 79945 65721 236788

I Cost Unitar 246 410 1240 II Marja Unitara 061 103 310

Din Raportul de management putem observa că cel mai profitabil produs este ldquoTelemeardquo avand o marjă unitară de 310 RON produsFiecare obiect de cost suportă costuri indirecte icircn proporţia icircn care a consumat activităţi (Caraiani 2010)Pentru produsul ldquoLapte Batutrdquo activităţile cu absorbţia cea mai mare au fost ldquoProducţiardquo și Desfacereardquo cu un procent de 64 fiind urmate de activitatea de ldquoAdministraţierdquo cu un procent de 40Pentru produsul ldquoSmantanărdquo activitatea cu absorbţia cea mai mare a fost ldquoGestiunea Stocurilorrdquocu un procent de 36 fiind urmată de activitatea de ldquoComenzi Materii Primerdquo cu un procent de 34Pentru produsul ldquoTelemeardquo activitatea cu absorbţia cea mai mare a fost ldquoGestiunea Stocurilorrdquo cu un procent de 45 fiind urmată de activitatea de ldquoComenzi Materii Primerdquo cu un procent de 28

Calculand costuri bazate pe relaţia cauză-efect produsul ldquoLapte Bătutrdquo are un cost unitar de 246 RONKg produsul ldquoSmantanărdquo are un cost unitar de 41 RONKg și produsul ldquoTelemeardquo are un cost unitar de 124 RONKg

Aceste costuri au determinat marje unitare pozitive pentru toate cele trei produse Astfel managementul trebuie să menţină sau să crească volumul producţiei pentru ldquoTelemeardquo și șa menţină trendul celorlalte produse Concluzii

Metoda ABC stabilește costul produsului pe baza activităţilor ce se desfasoară pentru fabricarea sa oferind avantajul unui cost mai real pe baza căruia se pot lua decizii strategice

Posibilităţile oferite de metoda ABC și care nu se regăsesc la metodele tradiţionale ar fibull identificarea celor mai profitabili clienţi produse canale de distribuţiebull determinarea ldquocontribuabililor realirdquo la performaneţele financiarebull previzionarea corectă a costurilor și resurselor legate de volumul producţiei și structura organizationalăbull identificarea cauzelor performanţelor slabebull urmărirea activităţilor și proceselorPrin metoda ABC icircntreprinderile icircși pot icircmbunătăţi eficienţa și reduce costurile fără a sacrifica valoarea pentru clienţi

Bibliografie1 Chirata Caraiani Mihaela Dumitrana bdquoContabilitate de gestiune si control de gestiunerdquo2008

2 Chirata Caraiani bdquo Contabilitate managerialardquo 2010

3 Kaplan RS amp Cooper ldquoCost and Effect Using Integrated cost systems to drive profitability and performancerdquo Harvard Business School Press Boston 1998

4 Glosar ECR wwwecrvalahiacom5 Klaus Ebbeken Ladislau Possler Mihai Ristea Calculaţia şi managementul

costurilor Editura Teora Bucureşti 20006 Sorin Briciu Identificarea Cauzelor Costurilor la SC bdquoApulumrdquo SA Alba Iulia7 Mădălina Brăescu Gabriel Jinga Măsurarea şi evaluarea performanţei

icircntreprinderii prin metoda ABCRevista Contabilitate şi audit Contabilitate şi Informatică de gestiune nr 22002

8 Yoram Eden Boaz Ronen Activity Based Costing (ABC) and Activity Based Management (ABM) articol publicat de FMAC (Financial and Management Accounting Committee ) icircn Articles of Merit 2002httpwwwifacorgbookstoreProfessional Accountants in Business

ore manoperă

ore functionare utilaj

cost materii prime consummate

număr de produse

b) inductori noi

număr comenzi de materiale

număr planuri elaborate

număr controale

număr comenzi de fabricaţie

număr puncte de sudură etc

Etapa 3 Construirea centrelor de regrupare

Toate activităţile pentru care s-au identificat aceiași inductori de cost se regrupează icircntr-un

centru de regrupare Icircn acest fel se usurează calculul costului renuntand la un tratament

individual al fiecărei activităţi Icircn acest moment se poate calcula costul unitar al inductorului

cunoscand

costul centrului de regrupare format din totalul costului activităţilor componente

volumul total al inductorului

Cost unitar inductor = Cost centru regrupare Volum total inductori

Etapa 4 Calculul costului complet

Icircn această etapă se calculează costul de producţie al diverselor componente ale produselor

Costul de producţie va cuprinde cheltuielile directe și o doză din cheltuielile centrelor de

regrupare (indirecte)

Icircn general costul de producţie se calculează pe trei componente

1) cost icircn funcţie de volum de producţie care se referă la consumul de materii prime

manopera directă ore funcţionare utilaje

2) cost lot cauzat de organizarea producţiei care se referă la cost comenzi de fabricaţie cost

control calitate etc

3) cost piesa sau subansamble datorat existenţei ca atare și care se referă la dosarul ethnic

proiectare reproiectare stocare de informaţii etc

Etapa 5 Calculul costului de producţie al produselor fabricate

Aceasta etapă reunește elementele

costul pieselor și subansamblelor

costul altor materii prime

manopera directă

costul fucnţionării utilajelor

costul activităţilor consumate de produsele fabricate

Costul activităţii consumate se determină dupa relaţia

Cost activitate = Cost unitar inductor x Volum inductori utilizaţi consumată la fabricarea unui produs

Etapa 6 Calculul costului complet al produselor vandute

Acesta etapă presupune suplimentarea costului de producţie cu o parte din costul de

administraţie și desfacere parte stabilită prin intermediul inductorilor de cost specifici acestor

activităţi

Posibilităţile oferite de metoda ABC și care nu se regăsesc la metodele tradiţionale ar fi

identificarea celor mai profitabili clienţi produse canale de distribuţie

determinarea ldquocontribuabililor realirdquo la performanţele financiare

previzionarea corectă a costurilor și resurselor legate de volumul producţiei și

structura organizaţională

identificarea cauzelor performanţelor slabe

urmărirea activităţilor și proceselor

(Chiraţa Caraiani 2008)

Aplicarea metodei ABC icircn compania PRIMUS

Prezentarea companiei

Compania PRIMUS s-a icircnfiinţat icircn anul 1991 sediul social fiind icircnregistrat icircn HarghitaSocietatea este o societate producătoare de produse lactate și branzeturi și prestează servicii pentru clienţii de pe piaţa internă

Acţionarul majoritar al societăţii PRIMUS este HARGHILACT cu sediul icircn Miercurea CiucProdusele pe care compania le produce sunt pe baza de lapte ca principală materie primăPrincipalele categorii de produse sunt

- lapte- branză- smantană

Toate produsele se gasesc icircn magazine sub brandul Primus LactPrincipalele activiăţi ale companiei sunt

- achiziţie de materii prime- producţie- vanzare de produse finite

Procesul de producţie este același pentru fiecare categorie de produsePrima etapa este reprezentată de recepţia materiei prime Laptele este colectat de la fermieri și apoi procesat de personalul din departamentul de producţieCosturile sunt calculate pe fiecare tip de produs și pe fiecare sortimentPentru a prezenta modul de aplicare a metodei ABC icircn cadrul PRIMUS am luat icircn considerare 3 produse Lapte bătut telemea smantană

Icircn legatura cu aceste produse se cunosc următoarele informaţii

Tabel 1Indicatori UM Lapte Batut Smantana Telemea TotalCheltuieli Directe RON 91122 79945 65721 236788 Cheltuieli indirecte de productie RON 16450 14432 11865 42747 Cheltuieli Generale De Administratie RON 9914 8698 7150 25762 Cheltuieli De Desfacere RON 15154 13295 10930 39379 Cantitate Produsa KG 60860 27555 6623 95038 Total RON 344676

Cheltuielile indirecte de producţie sunt repartizate luacircnd drept bază de repartizare cheltuieliledirecteCheltuielile generale de administraţie şi cele de desfacere sunt repartizate pe baza costului deproducţieMarja de profit este de 20 din pretul de vanzare

Analiza şi gruparea activităţilor se prezintă astfel

Tabel 2

ActivitateCost (RON) Inductor

Comenzi materii prime 4746 Numar Comenzi LansateGestiunea stocurilor 7119 Numar Sortimente Materii PrimeProductie 30882 Ore functionare utilajeAdministratie 25762 Ore calculatie CostDesfacere 39379 Cantitate Produsa

Mai dispunem de următoarele informaţii

Repartizarea costurilor activităţilor asupra produselor pe baza inductorilor de cost

Tabel 3

InductorLapte Batut Smantana Telemea Total

Numar Comenzi Lansate 90 80 66 236 Numar Sortimente Materii Prime 2 4 5 11 Ore functionare utilaje 2400 1085 270 3755 Ore calculatie Cost 30 25 20 75 Cantitate produsa 60860 27555 6623 95038

Calculare cheltuieli aferente fiecarui produs pe activităţi

1 Comenzi materii prime Cheltuieli 4746 RON

Nr comenzi lansate 236 comenzi

Coeficient = = 2011

Lapte Batut 90 comenzi x 2011 = 1810 RON

Smantana 80 comenzi x 2011 = 1609 RON

Telemea 66 comenzi x 2011 = 1327 RON

2Gestiunea stocurilor Cheltuieli 7119 RON

Nr sortimente materii prime 11 sortimente

Coeficient = = 647

Lapte Batut 2 sortimente x 647 = 1294 RON

Smantana 4 sortimente x 647 = 2589 RON

Telemea 5 sortimente x 647 = 3236 RON

3 Productie Cheltuieli 30882 RON

Ore functinare utilaje 3755 ore

Coeficient = = 822

Lapte Batut 2 ore x 647 = 19738 RON

Smantana 4 ore x 647 = 8923 RON

Telemea 5 ore x 647 = 2221 RON

4 Administratie Cheltuieli 25762 RON

Ore calculatie cost 75 ore

Coeficient = = 34349

Lapte Batut 30 ore x 34349 = 10305 RON

Smantana 25 ore x 34349 = 8587 RON

Telemea 20 ore x 34349 = 6870 RON

5 Desfacere Cheltuieli 39379 RON

Cantiate produsa 95038 kg

Coeficient = = 041

Lapte Batut 60860 kg x 041 = 25217 RON

Smantana 27555 kg x 041 = 11417 RON

Telemea 6623 kg x 041 = 2744 RON

Costul de producţie pentru fiecare produs

Cheltuieli UM Lapte Batut Smantana Telemea TotalCheltuieli Directe RON 91122 79945 65721 236788 Cheltuieli indirecte de productie RON 58365 33126 16398 107888 Cost de Productie RON 149487 113071 82119 344676 Cantitate Produsa KG 60860 27555 6623 95038

Cost de Productie Unitar RONKG 246 410 1240

Preţul de vanzare

- pentru lapte batut 246 + 20 X = X =gt X= 307

- pentru smantana 41 + 20 Y = Y =gt Y = 513

- pentru telemea 124 + 20 Z = Z =gt Z= 155

Rezultatul este (307 ndash 246) x 60860 + (513 ndash 41) x 27555 + (155 ndash 124 ) x 6623 = 86169 RON

RAPORT DE MANAGEMENT

Compania Primus Anul 2010Indicatori Lapte Batut Smantana Telemea Total

Activitatea 1 - Comenzi materii primeVolum Inductori 90 80 66 236Costul Inductorului de cost 2011 RON Comanda Costul Activitatii 1810 1609 1327 4746 Proportia de absorbtie al costului activitatii 38 34 28 100

Activitatea 2 - Gestiunea stocurilorVolum Inductori 2 4 5 11Costul Inductorului de cost 647 RON Sortiment Costul Activitatii 1294 2589 3236 7119 Proportia de absorbtie al costului activitatii 18 36 45 100

Activitatea 3 - ProductieVolum Inductori 2400 1085 270 3755Costul Inductorului de cost 822 RON Ora Costul Activitatii 19738 8923 2221 30882 Proportia de absorbtie al costului activitatii 64 29 7 100

Activitatea 4 - AdministratieVolum Inductori 30 25 20 75Costul Inductorului de cost 34349 RON Ora Costul Activitatii 10305 8587 6870 25762 Proportia de absorbtie al costului activitatii 40 33 27 100

Activitatea 5 - DesfacereVolum Inductori 60860 27555 6623 95038 Costul Inductorului de cost 041 RON Kg Costul Activitatii 25217 11417 2744 39379 Proportia de absorbtie al costului indirect 64 29 7 100

Total Cost Indirectobiect de cost 58365 33126 16398 107888

Total Cost DirectObiect de cost 91122 79945 65721 236788

I Cost Unitar 246 410 1240 II Marja Unitara 061 103 310

Din Raportul de management putem observa că cel mai profitabil produs este ldquoTelemeardquo avand o marjă unitară de 310 RON produsFiecare obiect de cost suportă costuri indirecte icircn proporţia icircn care a consumat activităţi (Caraiani 2010)Pentru produsul ldquoLapte Batutrdquo activităţile cu absorbţia cea mai mare au fost ldquoProducţiardquo și Desfacereardquo cu un procent de 64 fiind urmate de activitatea de ldquoAdministraţierdquo cu un procent de 40Pentru produsul ldquoSmantanărdquo activitatea cu absorbţia cea mai mare a fost ldquoGestiunea Stocurilorrdquocu un procent de 36 fiind urmată de activitatea de ldquoComenzi Materii Primerdquo cu un procent de 34Pentru produsul ldquoTelemeardquo activitatea cu absorbţia cea mai mare a fost ldquoGestiunea Stocurilorrdquo cu un procent de 45 fiind urmată de activitatea de ldquoComenzi Materii Primerdquo cu un procent de 28

Calculand costuri bazate pe relaţia cauză-efect produsul ldquoLapte Bătutrdquo are un cost unitar de 246 RONKg produsul ldquoSmantanărdquo are un cost unitar de 41 RONKg și produsul ldquoTelemeardquo are un cost unitar de 124 RONKg

Aceste costuri au determinat marje unitare pozitive pentru toate cele trei produse Astfel managementul trebuie să menţină sau să crească volumul producţiei pentru ldquoTelemeardquo și șa menţină trendul celorlalte produse Concluzii

Metoda ABC stabilește costul produsului pe baza activităţilor ce se desfasoară pentru fabricarea sa oferind avantajul unui cost mai real pe baza căruia se pot lua decizii strategice

Posibilităţile oferite de metoda ABC și care nu se regăsesc la metodele tradiţionale ar fibull identificarea celor mai profitabili clienţi produse canale de distribuţiebull determinarea ldquocontribuabililor realirdquo la performaneţele financiarebull previzionarea corectă a costurilor și resurselor legate de volumul producţiei și structura organizationalăbull identificarea cauzelor performanţelor slabebull urmărirea activităţilor și proceselorPrin metoda ABC icircntreprinderile icircși pot icircmbunătăţi eficienţa și reduce costurile fără a sacrifica valoarea pentru clienţi

Bibliografie1 Chirata Caraiani Mihaela Dumitrana bdquoContabilitate de gestiune si control de gestiunerdquo2008

2 Chirata Caraiani bdquo Contabilitate managerialardquo 2010

3 Kaplan RS amp Cooper ldquoCost and Effect Using Integrated cost systems to drive profitability and performancerdquo Harvard Business School Press Boston 1998

4 Glosar ECR wwwecrvalahiacom5 Klaus Ebbeken Ladislau Possler Mihai Ristea Calculaţia şi managementul

costurilor Editura Teora Bucureşti 20006 Sorin Briciu Identificarea Cauzelor Costurilor la SC bdquoApulumrdquo SA Alba Iulia7 Mădălina Brăescu Gabriel Jinga Măsurarea şi evaluarea performanţei

icircntreprinderii prin metoda ABCRevista Contabilitate şi audit Contabilitate şi Informatică de gestiune nr 22002

8 Yoram Eden Boaz Ronen Activity Based Costing (ABC) and Activity Based Management (ABM) articol publicat de FMAC (Financial and Management Accounting Committee ) icircn Articles of Merit 2002httpwwwifacorgbookstoreProfessional Accountants in Business

3) cost piesa sau subansamble datorat existenţei ca atare și care se referă la dosarul ethnic

proiectare reproiectare stocare de informaţii etc

Etapa 5 Calculul costului de producţie al produselor fabricate

Aceasta etapă reunește elementele

costul pieselor și subansamblelor

costul altor materii prime

manopera directă

costul fucnţionării utilajelor

costul activităţilor consumate de produsele fabricate

Costul activităţii consumate se determină dupa relaţia

Cost activitate = Cost unitar inductor x Volum inductori utilizaţi consumată la fabricarea unui produs

Etapa 6 Calculul costului complet al produselor vandute

Acesta etapă presupune suplimentarea costului de producţie cu o parte din costul de

administraţie și desfacere parte stabilită prin intermediul inductorilor de cost specifici acestor

activităţi

Posibilităţile oferite de metoda ABC și care nu se regăsesc la metodele tradiţionale ar fi

identificarea celor mai profitabili clienţi produse canale de distribuţie

determinarea ldquocontribuabililor realirdquo la performanţele financiare

previzionarea corectă a costurilor și resurselor legate de volumul producţiei și

structura organizaţională

identificarea cauzelor performanţelor slabe

urmărirea activităţilor și proceselor

(Chiraţa Caraiani 2008)

Aplicarea metodei ABC icircn compania PRIMUS

Prezentarea companiei

Compania PRIMUS s-a icircnfiinţat icircn anul 1991 sediul social fiind icircnregistrat icircn HarghitaSocietatea este o societate producătoare de produse lactate și branzeturi și prestează servicii pentru clienţii de pe piaţa internă

Acţionarul majoritar al societăţii PRIMUS este HARGHILACT cu sediul icircn Miercurea CiucProdusele pe care compania le produce sunt pe baza de lapte ca principală materie primăPrincipalele categorii de produse sunt

- lapte- branză- smantană

Toate produsele se gasesc icircn magazine sub brandul Primus LactPrincipalele activiăţi ale companiei sunt

- achiziţie de materii prime- producţie- vanzare de produse finite

Procesul de producţie este același pentru fiecare categorie de produsePrima etapa este reprezentată de recepţia materiei prime Laptele este colectat de la fermieri și apoi procesat de personalul din departamentul de producţieCosturile sunt calculate pe fiecare tip de produs și pe fiecare sortimentPentru a prezenta modul de aplicare a metodei ABC icircn cadrul PRIMUS am luat icircn considerare 3 produse Lapte bătut telemea smantană

Icircn legatura cu aceste produse se cunosc următoarele informaţii

Tabel 1Indicatori UM Lapte Batut Smantana Telemea TotalCheltuieli Directe RON 91122 79945 65721 236788 Cheltuieli indirecte de productie RON 16450 14432 11865 42747 Cheltuieli Generale De Administratie RON 9914 8698 7150 25762 Cheltuieli De Desfacere RON 15154 13295 10930 39379 Cantitate Produsa KG 60860 27555 6623 95038 Total RON 344676

Cheltuielile indirecte de producţie sunt repartizate luacircnd drept bază de repartizare cheltuieliledirecteCheltuielile generale de administraţie şi cele de desfacere sunt repartizate pe baza costului deproducţieMarja de profit este de 20 din pretul de vanzare

Analiza şi gruparea activităţilor se prezintă astfel

Tabel 2

ActivitateCost (RON) Inductor

Comenzi materii prime 4746 Numar Comenzi LansateGestiunea stocurilor 7119 Numar Sortimente Materii PrimeProductie 30882 Ore functionare utilajeAdministratie 25762 Ore calculatie CostDesfacere 39379 Cantitate Produsa

Mai dispunem de următoarele informaţii

Repartizarea costurilor activităţilor asupra produselor pe baza inductorilor de cost

Tabel 3

InductorLapte Batut Smantana Telemea Total

Numar Comenzi Lansate 90 80 66 236 Numar Sortimente Materii Prime 2 4 5 11 Ore functionare utilaje 2400 1085 270 3755 Ore calculatie Cost 30 25 20 75 Cantitate produsa 60860 27555 6623 95038

Calculare cheltuieli aferente fiecarui produs pe activităţi

1 Comenzi materii prime Cheltuieli 4746 RON

Nr comenzi lansate 236 comenzi

Coeficient = = 2011

Lapte Batut 90 comenzi x 2011 = 1810 RON

Smantana 80 comenzi x 2011 = 1609 RON

Telemea 66 comenzi x 2011 = 1327 RON

2Gestiunea stocurilor Cheltuieli 7119 RON

Nr sortimente materii prime 11 sortimente

Coeficient = = 647

Lapte Batut 2 sortimente x 647 = 1294 RON

Smantana 4 sortimente x 647 = 2589 RON

Telemea 5 sortimente x 647 = 3236 RON

3 Productie Cheltuieli 30882 RON

Ore functinare utilaje 3755 ore

Coeficient = = 822

Lapte Batut 2 ore x 647 = 19738 RON

Smantana 4 ore x 647 = 8923 RON

Telemea 5 ore x 647 = 2221 RON

4 Administratie Cheltuieli 25762 RON

Ore calculatie cost 75 ore

Coeficient = = 34349

Lapte Batut 30 ore x 34349 = 10305 RON

Smantana 25 ore x 34349 = 8587 RON

Telemea 20 ore x 34349 = 6870 RON

5 Desfacere Cheltuieli 39379 RON

Cantiate produsa 95038 kg

Coeficient = = 041

Lapte Batut 60860 kg x 041 = 25217 RON

Smantana 27555 kg x 041 = 11417 RON

Telemea 6623 kg x 041 = 2744 RON

Costul de producţie pentru fiecare produs

Cheltuieli UM Lapte Batut Smantana Telemea TotalCheltuieli Directe RON 91122 79945 65721 236788 Cheltuieli indirecte de productie RON 58365 33126 16398 107888 Cost de Productie RON 149487 113071 82119 344676 Cantitate Produsa KG 60860 27555 6623 95038

Cost de Productie Unitar RONKG 246 410 1240

Preţul de vanzare

- pentru lapte batut 246 + 20 X = X =gt X= 307

- pentru smantana 41 + 20 Y = Y =gt Y = 513

- pentru telemea 124 + 20 Z = Z =gt Z= 155

Rezultatul este (307 ndash 246) x 60860 + (513 ndash 41) x 27555 + (155 ndash 124 ) x 6623 = 86169 RON

RAPORT DE MANAGEMENT

Compania Primus Anul 2010Indicatori Lapte Batut Smantana Telemea Total

Activitatea 1 - Comenzi materii primeVolum Inductori 90 80 66 236Costul Inductorului de cost 2011 RON Comanda Costul Activitatii 1810 1609 1327 4746 Proportia de absorbtie al costului activitatii 38 34 28 100

Activitatea 2 - Gestiunea stocurilorVolum Inductori 2 4 5 11Costul Inductorului de cost 647 RON Sortiment Costul Activitatii 1294 2589 3236 7119 Proportia de absorbtie al costului activitatii 18 36 45 100

Activitatea 3 - ProductieVolum Inductori 2400 1085 270 3755Costul Inductorului de cost 822 RON Ora Costul Activitatii 19738 8923 2221 30882 Proportia de absorbtie al costului activitatii 64 29 7 100

Activitatea 4 - AdministratieVolum Inductori 30 25 20 75Costul Inductorului de cost 34349 RON Ora Costul Activitatii 10305 8587 6870 25762 Proportia de absorbtie al costului activitatii 40 33 27 100

Activitatea 5 - DesfacereVolum Inductori 60860 27555 6623 95038 Costul Inductorului de cost 041 RON Kg Costul Activitatii 25217 11417 2744 39379 Proportia de absorbtie al costului indirect 64 29 7 100

Total Cost Indirectobiect de cost 58365 33126 16398 107888

Total Cost DirectObiect de cost 91122 79945 65721 236788

I Cost Unitar 246 410 1240 II Marja Unitara 061 103 310

Din Raportul de management putem observa că cel mai profitabil produs este ldquoTelemeardquo avand o marjă unitară de 310 RON produsFiecare obiect de cost suportă costuri indirecte icircn proporţia icircn care a consumat activităţi (Caraiani 2010)Pentru produsul ldquoLapte Batutrdquo activităţile cu absorbţia cea mai mare au fost ldquoProducţiardquo și Desfacereardquo cu un procent de 64 fiind urmate de activitatea de ldquoAdministraţierdquo cu un procent de 40Pentru produsul ldquoSmantanărdquo activitatea cu absorbţia cea mai mare a fost ldquoGestiunea Stocurilorrdquocu un procent de 36 fiind urmată de activitatea de ldquoComenzi Materii Primerdquo cu un procent de 34Pentru produsul ldquoTelemeardquo activitatea cu absorbţia cea mai mare a fost ldquoGestiunea Stocurilorrdquo cu un procent de 45 fiind urmată de activitatea de ldquoComenzi Materii Primerdquo cu un procent de 28

Calculand costuri bazate pe relaţia cauză-efect produsul ldquoLapte Bătutrdquo are un cost unitar de 246 RONKg produsul ldquoSmantanărdquo are un cost unitar de 41 RONKg și produsul ldquoTelemeardquo are un cost unitar de 124 RONKg

Aceste costuri au determinat marje unitare pozitive pentru toate cele trei produse Astfel managementul trebuie să menţină sau să crească volumul producţiei pentru ldquoTelemeardquo și șa menţină trendul celorlalte produse Concluzii

Metoda ABC stabilește costul produsului pe baza activităţilor ce se desfasoară pentru fabricarea sa oferind avantajul unui cost mai real pe baza căruia se pot lua decizii strategice

Posibilităţile oferite de metoda ABC și care nu se regăsesc la metodele tradiţionale ar fibull identificarea celor mai profitabili clienţi produse canale de distribuţiebull determinarea ldquocontribuabililor realirdquo la performaneţele financiarebull previzionarea corectă a costurilor și resurselor legate de volumul producţiei și structura organizationalăbull identificarea cauzelor performanţelor slabebull urmărirea activităţilor și proceselorPrin metoda ABC icircntreprinderile icircși pot icircmbunătăţi eficienţa și reduce costurile fără a sacrifica valoarea pentru clienţi

Bibliografie1 Chirata Caraiani Mihaela Dumitrana bdquoContabilitate de gestiune si control de gestiunerdquo2008

2 Chirata Caraiani bdquo Contabilitate managerialardquo 2010

3 Kaplan RS amp Cooper ldquoCost and Effect Using Integrated cost systems to drive profitability and performancerdquo Harvard Business School Press Boston 1998

4 Glosar ECR wwwecrvalahiacom5 Klaus Ebbeken Ladislau Possler Mihai Ristea Calculaţia şi managementul

costurilor Editura Teora Bucureşti 20006 Sorin Briciu Identificarea Cauzelor Costurilor la SC bdquoApulumrdquo SA Alba Iulia7 Mădălina Brăescu Gabriel Jinga Măsurarea şi evaluarea performanţei

icircntreprinderii prin metoda ABCRevista Contabilitate şi audit Contabilitate şi Informatică de gestiune nr 22002

8 Yoram Eden Boaz Ronen Activity Based Costing (ABC) and Activity Based Management (ABM) articol publicat de FMAC (Financial and Management Accounting Committee ) icircn Articles of Merit 2002httpwwwifacorgbookstoreProfessional Accountants in Business

Acţionarul majoritar al societăţii PRIMUS este HARGHILACT cu sediul icircn Miercurea CiucProdusele pe care compania le produce sunt pe baza de lapte ca principală materie primăPrincipalele categorii de produse sunt

- lapte- branză- smantană

Toate produsele se gasesc icircn magazine sub brandul Primus LactPrincipalele activiăţi ale companiei sunt

- achiziţie de materii prime- producţie- vanzare de produse finite

Procesul de producţie este același pentru fiecare categorie de produsePrima etapa este reprezentată de recepţia materiei prime Laptele este colectat de la fermieri și apoi procesat de personalul din departamentul de producţieCosturile sunt calculate pe fiecare tip de produs și pe fiecare sortimentPentru a prezenta modul de aplicare a metodei ABC icircn cadrul PRIMUS am luat icircn considerare 3 produse Lapte bătut telemea smantană

Icircn legatura cu aceste produse se cunosc următoarele informaţii

Tabel 1Indicatori UM Lapte Batut Smantana Telemea TotalCheltuieli Directe RON 91122 79945 65721 236788 Cheltuieli indirecte de productie RON 16450 14432 11865 42747 Cheltuieli Generale De Administratie RON 9914 8698 7150 25762 Cheltuieli De Desfacere RON 15154 13295 10930 39379 Cantitate Produsa KG 60860 27555 6623 95038 Total RON 344676

Cheltuielile indirecte de producţie sunt repartizate luacircnd drept bază de repartizare cheltuieliledirecteCheltuielile generale de administraţie şi cele de desfacere sunt repartizate pe baza costului deproducţieMarja de profit este de 20 din pretul de vanzare

Analiza şi gruparea activităţilor se prezintă astfel

Tabel 2

ActivitateCost (RON) Inductor

Comenzi materii prime 4746 Numar Comenzi LansateGestiunea stocurilor 7119 Numar Sortimente Materii PrimeProductie 30882 Ore functionare utilajeAdministratie 25762 Ore calculatie CostDesfacere 39379 Cantitate Produsa

Mai dispunem de următoarele informaţii

Repartizarea costurilor activităţilor asupra produselor pe baza inductorilor de cost

Tabel 3

InductorLapte Batut Smantana Telemea Total

Numar Comenzi Lansate 90 80 66 236 Numar Sortimente Materii Prime 2 4 5 11 Ore functionare utilaje 2400 1085 270 3755 Ore calculatie Cost 30 25 20 75 Cantitate produsa 60860 27555 6623 95038

Calculare cheltuieli aferente fiecarui produs pe activităţi

1 Comenzi materii prime Cheltuieli 4746 RON

Nr comenzi lansate 236 comenzi

Coeficient = = 2011

Lapte Batut 90 comenzi x 2011 = 1810 RON

Smantana 80 comenzi x 2011 = 1609 RON

Telemea 66 comenzi x 2011 = 1327 RON

2Gestiunea stocurilor Cheltuieli 7119 RON

Nr sortimente materii prime 11 sortimente

Coeficient = = 647

Lapte Batut 2 sortimente x 647 = 1294 RON

Smantana 4 sortimente x 647 = 2589 RON

Telemea 5 sortimente x 647 = 3236 RON

3 Productie Cheltuieli 30882 RON

Ore functinare utilaje 3755 ore

Coeficient = = 822

Lapte Batut 2 ore x 647 = 19738 RON

Smantana 4 ore x 647 = 8923 RON

Telemea 5 ore x 647 = 2221 RON

4 Administratie Cheltuieli 25762 RON

Ore calculatie cost 75 ore

Coeficient = = 34349

Lapte Batut 30 ore x 34349 = 10305 RON

Smantana 25 ore x 34349 = 8587 RON

Telemea 20 ore x 34349 = 6870 RON

5 Desfacere Cheltuieli 39379 RON

Cantiate produsa 95038 kg

Coeficient = = 041

Lapte Batut 60860 kg x 041 = 25217 RON

Smantana 27555 kg x 041 = 11417 RON

Telemea 6623 kg x 041 = 2744 RON

Costul de producţie pentru fiecare produs

Cheltuieli UM Lapte Batut Smantana Telemea TotalCheltuieli Directe RON 91122 79945 65721 236788 Cheltuieli indirecte de productie RON 58365 33126 16398 107888 Cost de Productie RON 149487 113071 82119 344676 Cantitate Produsa KG 60860 27555 6623 95038

Cost de Productie Unitar RONKG 246 410 1240

Preţul de vanzare

- pentru lapte batut 246 + 20 X = X =gt X= 307

- pentru smantana 41 + 20 Y = Y =gt Y = 513

- pentru telemea 124 + 20 Z = Z =gt Z= 155

Rezultatul este (307 ndash 246) x 60860 + (513 ndash 41) x 27555 + (155 ndash 124 ) x 6623 = 86169 RON

RAPORT DE MANAGEMENT

Compania Primus Anul 2010Indicatori Lapte Batut Smantana Telemea Total

Activitatea 1 - Comenzi materii primeVolum Inductori 90 80 66 236Costul Inductorului de cost 2011 RON Comanda Costul Activitatii 1810 1609 1327 4746 Proportia de absorbtie al costului activitatii 38 34 28 100

Activitatea 2 - Gestiunea stocurilorVolum Inductori 2 4 5 11Costul Inductorului de cost 647 RON Sortiment Costul Activitatii 1294 2589 3236 7119 Proportia de absorbtie al costului activitatii 18 36 45 100

Activitatea 3 - ProductieVolum Inductori 2400 1085 270 3755Costul Inductorului de cost 822 RON Ora Costul Activitatii 19738 8923 2221 30882 Proportia de absorbtie al costului activitatii 64 29 7 100

Activitatea 4 - AdministratieVolum Inductori 30 25 20 75Costul Inductorului de cost 34349 RON Ora Costul Activitatii 10305 8587 6870 25762 Proportia de absorbtie al costului activitatii 40 33 27 100

Activitatea 5 - DesfacereVolum Inductori 60860 27555 6623 95038 Costul Inductorului de cost 041 RON Kg Costul Activitatii 25217 11417 2744 39379 Proportia de absorbtie al costului indirect 64 29 7 100

Total Cost Indirectobiect de cost 58365 33126 16398 107888

Total Cost DirectObiect de cost 91122 79945 65721 236788

I Cost Unitar 246 410 1240 II Marja Unitara 061 103 310

Din Raportul de management putem observa că cel mai profitabil produs este ldquoTelemeardquo avand o marjă unitară de 310 RON produsFiecare obiect de cost suportă costuri indirecte icircn proporţia icircn care a consumat activităţi (Caraiani 2010)Pentru produsul ldquoLapte Batutrdquo activităţile cu absorbţia cea mai mare au fost ldquoProducţiardquo și Desfacereardquo cu un procent de 64 fiind urmate de activitatea de ldquoAdministraţierdquo cu un procent de 40Pentru produsul ldquoSmantanărdquo activitatea cu absorbţia cea mai mare a fost ldquoGestiunea Stocurilorrdquocu un procent de 36 fiind urmată de activitatea de ldquoComenzi Materii Primerdquo cu un procent de 34Pentru produsul ldquoTelemeardquo activitatea cu absorbţia cea mai mare a fost ldquoGestiunea Stocurilorrdquo cu un procent de 45 fiind urmată de activitatea de ldquoComenzi Materii Primerdquo cu un procent de 28

Calculand costuri bazate pe relaţia cauză-efect produsul ldquoLapte Bătutrdquo are un cost unitar de 246 RONKg produsul ldquoSmantanărdquo are un cost unitar de 41 RONKg și produsul ldquoTelemeardquo are un cost unitar de 124 RONKg

Aceste costuri au determinat marje unitare pozitive pentru toate cele trei produse Astfel managementul trebuie să menţină sau să crească volumul producţiei pentru ldquoTelemeardquo și șa menţină trendul celorlalte produse Concluzii

Metoda ABC stabilește costul produsului pe baza activităţilor ce se desfasoară pentru fabricarea sa oferind avantajul unui cost mai real pe baza căruia se pot lua decizii strategice

Posibilităţile oferite de metoda ABC și care nu se regăsesc la metodele tradiţionale ar fibull identificarea celor mai profitabili clienţi produse canale de distribuţiebull determinarea ldquocontribuabililor realirdquo la performaneţele financiarebull previzionarea corectă a costurilor și resurselor legate de volumul producţiei și structura organizationalăbull identificarea cauzelor performanţelor slabebull urmărirea activităţilor și proceselorPrin metoda ABC icircntreprinderile icircși pot icircmbunătăţi eficienţa și reduce costurile fără a sacrifica valoarea pentru clienţi

Bibliografie1 Chirata Caraiani Mihaela Dumitrana bdquoContabilitate de gestiune si control de gestiunerdquo2008

2 Chirata Caraiani bdquo Contabilitate managerialardquo 2010

3 Kaplan RS amp Cooper ldquoCost and Effect Using Integrated cost systems to drive profitability and performancerdquo Harvard Business School Press Boston 1998

4 Glosar ECR wwwecrvalahiacom5 Klaus Ebbeken Ladislau Possler Mihai Ristea Calculaţia şi managementul

costurilor Editura Teora Bucureşti 20006 Sorin Briciu Identificarea Cauzelor Costurilor la SC bdquoApulumrdquo SA Alba Iulia7 Mădălina Brăescu Gabriel Jinga Măsurarea şi evaluarea performanţei

icircntreprinderii prin metoda ABCRevista Contabilitate şi audit Contabilitate şi Informatică de gestiune nr 22002

8 Yoram Eden Boaz Ronen Activity Based Costing (ABC) and Activity Based Management (ABM) articol publicat de FMAC (Financial and Management Accounting Committee ) icircn Articles of Merit 2002httpwwwifacorgbookstoreProfessional Accountants in Business

Mai dispunem de următoarele informaţii

Repartizarea costurilor activităţilor asupra produselor pe baza inductorilor de cost

Tabel 3

InductorLapte Batut Smantana Telemea Total

Numar Comenzi Lansate 90 80 66 236 Numar Sortimente Materii Prime 2 4 5 11 Ore functionare utilaje 2400 1085 270 3755 Ore calculatie Cost 30 25 20 75 Cantitate produsa 60860 27555 6623 95038

Calculare cheltuieli aferente fiecarui produs pe activităţi

1 Comenzi materii prime Cheltuieli 4746 RON

Nr comenzi lansate 236 comenzi

Coeficient = = 2011

Lapte Batut 90 comenzi x 2011 = 1810 RON

Smantana 80 comenzi x 2011 = 1609 RON

Telemea 66 comenzi x 2011 = 1327 RON

2Gestiunea stocurilor Cheltuieli 7119 RON

Nr sortimente materii prime 11 sortimente

Coeficient = = 647

Lapte Batut 2 sortimente x 647 = 1294 RON

Smantana 4 sortimente x 647 = 2589 RON

Telemea 5 sortimente x 647 = 3236 RON

3 Productie Cheltuieli 30882 RON

Ore functinare utilaje 3755 ore

Coeficient = = 822

Lapte Batut 2 ore x 647 = 19738 RON

Smantana 4 ore x 647 = 8923 RON

Telemea 5 ore x 647 = 2221 RON

4 Administratie Cheltuieli 25762 RON

Ore calculatie cost 75 ore

Coeficient = = 34349

Lapte Batut 30 ore x 34349 = 10305 RON

Smantana 25 ore x 34349 = 8587 RON

Telemea 20 ore x 34349 = 6870 RON

5 Desfacere Cheltuieli 39379 RON

Cantiate produsa 95038 kg

Coeficient = = 041

Lapte Batut 60860 kg x 041 = 25217 RON

Smantana 27555 kg x 041 = 11417 RON

Telemea 6623 kg x 041 = 2744 RON

Costul de producţie pentru fiecare produs

Cheltuieli UM Lapte Batut Smantana Telemea TotalCheltuieli Directe RON 91122 79945 65721 236788 Cheltuieli indirecte de productie RON 58365 33126 16398 107888 Cost de Productie RON 149487 113071 82119 344676 Cantitate Produsa KG 60860 27555 6623 95038

Cost de Productie Unitar RONKG 246 410 1240

Preţul de vanzare

- pentru lapte batut 246 + 20 X = X =gt X= 307

- pentru smantana 41 + 20 Y = Y =gt Y = 513

- pentru telemea 124 + 20 Z = Z =gt Z= 155

Rezultatul este (307 ndash 246) x 60860 + (513 ndash 41) x 27555 + (155 ndash 124 ) x 6623 = 86169 RON

RAPORT DE MANAGEMENT

Compania Primus Anul 2010Indicatori Lapte Batut Smantana Telemea Total

Activitatea 1 - Comenzi materii primeVolum Inductori 90 80 66 236Costul Inductorului de cost 2011 RON Comanda Costul Activitatii 1810 1609 1327 4746 Proportia de absorbtie al costului activitatii 38 34 28 100

Activitatea 2 - Gestiunea stocurilorVolum Inductori 2 4 5 11Costul Inductorului de cost 647 RON Sortiment Costul Activitatii 1294 2589 3236 7119 Proportia de absorbtie al costului activitatii 18 36 45 100

Activitatea 3 - ProductieVolum Inductori 2400 1085 270 3755Costul Inductorului de cost 822 RON Ora Costul Activitatii 19738 8923 2221 30882 Proportia de absorbtie al costului activitatii 64 29 7 100

Activitatea 4 - AdministratieVolum Inductori 30 25 20 75Costul Inductorului de cost 34349 RON Ora Costul Activitatii 10305 8587 6870 25762 Proportia de absorbtie al costului activitatii 40 33 27 100

Activitatea 5 - DesfacereVolum Inductori 60860 27555 6623 95038 Costul Inductorului de cost 041 RON Kg Costul Activitatii 25217 11417 2744 39379 Proportia de absorbtie al costului indirect 64 29 7 100

Total Cost Indirectobiect de cost 58365 33126 16398 107888

Total Cost DirectObiect de cost 91122 79945 65721 236788

I Cost Unitar 246 410 1240 II Marja Unitara 061 103 310

Din Raportul de management putem observa că cel mai profitabil produs este ldquoTelemeardquo avand o marjă unitară de 310 RON produsFiecare obiect de cost suportă costuri indirecte icircn proporţia icircn care a consumat activităţi (Caraiani 2010)Pentru produsul ldquoLapte Batutrdquo activităţile cu absorbţia cea mai mare au fost ldquoProducţiardquo și Desfacereardquo cu un procent de 64 fiind urmate de activitatea de ldquoAdministraţierdquo cu un procent de 40Pentru produsul ldquoSmantanărdquo activitatea cu absorbţia cea mai mare a fost ldquoGestiunea Stocurilorrdquocu un procent de 36 fiind urmată de activitatea de ldquoComenzi Materii Primerdquo cu un procent de 34Pentru produsul ldquoTelemeardquo activitatea cu absorbţia cea mai mare a fost ldquoGestiunea Stocurilorrdquo cu un procent de 45 fiind urmată de activitatea de ldquoComenzi Materii Primerdquo cu un procent de 28

Calculand costuri bazate pe relaţia cauză-efect produsul ldquoLapte Bătutrdquo are un cost unitar de 246 RONKg produsul ldquoSmantanărdquo are un cost unitar de 41 RONKg și produsul ldquoTelemeardquo are un cost unitar de 124 RONKg

Aceste costuri au determinat marje unitare pozitive pentru toate cele trei produse Astfel managementul trebuie să menţină sau să crească volumul producţiei pentru ldquoTelemeardquo și șa menţină trendul celorlalte produse Concluzii

Metoda ABC stabilește costul produsului pe baza activităţilor ce se desfasoară pentru fabricarea sa oferind avantajul unui cost mai real pe baza căruia se pot lua decizii strategice

Posibilităţile oferite de metoda ABC și care nu se regăsesc la metodele tradiţionale ar fibull identificarea celor mai profitabili clienţi produse canale de distribuţiebull determinarea ldquocontribuabililor realirdquo la performaneţele financiarebull previzionarea corectă a costurilor și resurselor legate de volumul producţiei și structura organizationalăbull identificarea cauzelor performanţelor slabebull urmărirea activităţilor și proceselorPrin metoda ABC icircntreprinderile icircși pot icircmbunătăţi eficienţa și reduce costurile fără a sacrifica valoarea pentru clienţi

Bibliografie1 Chirata Caraiani Mihaela Dumitrana bdquoContabilitate de gestiune si control de gestiunerdquo2008

2 Chirata Caraiani bdquo Contabilitate managerialardquo 2010

3 Kaplan RS amp Cooper ldquoCost and Effect Using Integrated cost systems to drive profitability and performancerdquo Harvard Business School Press Boston 1998

4 Glosar ECR wwwecrvalahiacom5 Klaus Ebbeken Ladislau Possler Mihai Ristea Calculaţia şi managementul

costurilor Editura Teora Bucureşti 20006 Sorin Briciu Identificarea Cauzelor Costurilor la SC bdquoApulumrdquo SA Alba Iulia7 Mădălina Brăescu Gabriel Jinga Măsurarea şi evaluarea performanţei

icircntreprinderii prin metoda ABCRevista Contabilitate şi audit Contabilitate şi Informatică de gestiune nr 22002

8 Yoram Eden Boaz Ronen Activity Based Costing (ABC) and Activity Based Management (ABM) articol publicat de FMAC (Financial and Management Accounting Committee ) icircn Articles of Merit 2002httpwwwifacorgbookstoreProfessional Accountants in Business

Ore functinare utilaje 3755 ore

Coeficient = = 822

Lapte Batut 2 ore x 647 = 19738 RON

Smantana 4 ore x 647 = 8923 RON

Telemea 5 ore x 647 = 2221 RON

4 Administratie Cheltuieli 25762 RON

Ore calculatie cost 75 ore

Coeficient = = 34349

Lapte Batut 30 ore x 34349 = 10305 RON

Smantana 25 ore x 34349 = 8587 RON

Telemea 20 ore x 34349 = 6870 RON

5 Desfacere Cheltuieli 39379 RON

Cantiate produsa 95038 kg

Coeficient = = 041

Lapte Batut 60860 kg x 041 = 25217 RON

Smantana 27555 kg x 041 = 11417 RON

Telemea 6623 kg x 041 = 2744 RON

Costul de producţie pentru fiecare produs

Cheltuieli UM Lapte Batut Smantana Telemea TotalCheltuieli Directe RON 91122 79945 65721 236788 Cheltuieli indirecte de productie RON 58365 33126 16398 107888 Cost de Productie RON 149487 113071 82119 344676 Cantitate Produsa KG 60860 27555 6623 95038

Cost de Productie Unitar RONKG 246 410 1240

Preţul de vanzare

- pentru lapte batut 246 + 20 X = X =gt X= 307

- pentru smantana 41 + 20 Y = Y =gt Y = 513

- pentru telemea 124 + 20 Z = Z =gt Z= 155

Rezultatul este (307 ndash 246) x 60860 + (513 ndash 41) x 27555 + (155 ndash 124 ) x 6623 = 86169 RON

RAPORT DE MANAGEMENT

Compania Primus Anul 2010Indicatori Lapte Batut Smantana Telemea Total

Activitatea 1 - Comenzi materii primeVolum Inductori 90 80 66 236Costul Inductorului de cost 2011 RON Comanda Costul Activitatii 1810 1609 1327 4746 Proportia de absorbtie al costului activitatii 38 34 28 100

Activitatea 2 - Gestiunea stocurilorVolum Inductori 2 4 5 11Costul Inductorului de cost 647 RON Sortiment Costul Activitatii 1294 2589 3236 7119 Proportia de absorbtie al costului activitatii 18 36 45 100

Activitatea 3 - ProductieVolum Inductori 2400 1085 270 3755Costul Inductorului de cost 822 RON Ora Costul Activitatii 19738 8923 2221 30882 Proportia de absorbtie al costului activitatii 64 29 7 100

Activitatea 4 - AdministratieVolum Inductori 30 25 20 75Costul Inductorului de cost 34349 RON Ora Costul Activitatii 10305 8587 6870 25762 Proportia de absorbtie al costului activitatii 40 33 27 100

Activitatea 5 - DesfacereVolum Inductori 60860 27555 6623 95038 Costul Inductorului de cost 041 RON Kg Costul Activitatii 25217 11417 2744 39379 Proportia de absorbtie al costului indirect 64 29 7 100

Total Cost Indirectobiect de cost 58365 33126 16398 107888

Total Cost DirectObiect de cost 91122 79945 65721 236788

I Cost Unitar 246 410 1240 II Marja Unitara 061 103 310

Din Raportul de management putem observa că cel mai profitabil produs este ldquoTelemeardquo avand o marjă unitară de 310 RON produsFiecare obiect de cost suportă costuri indirecte icircn proporţia icircn care a consumat activităţi (Caraiani 2010)Pentru produsul ldquoLapte Batutrdquo activităţile cu absorbţia cea mai mare au fost ldquoProducţiardquo și Desfacereardquo cu un procent de 64 fiind urmate de activitatea de ldquoAdministraţierdquo cu un procent de 40Pentru produsul ldquoSmantanărdquo activitatea cu absorbţia cea mai mare a fost ldquoGestiunea Stocurilorrdquocu un procent de 36 fiind urmată de activitatea de ldquoComenzi Materii Primerdquo cu un procent de 34Pentru produsul ldquoTelemeardquo activitatea cu absorbţia cea mai mare a fost ldquoGestiunea Stocurilorrdquo cu un procent de 45 fiind urmată de activitatea de ldquoComenzi Materii Primerdquo cu un procent de 28

Calculand costuri bazate pe relaţia cauză-efect produsul ldquoLapte Bătutrdquo are un cost unitar de 246 RONKg produsul ldquoSmantanărdquo are un cost unitar de 41 RONKg și produsul ldquoTelemeardquo are un cost unitar de 124 RONKg

Aceste costuri au determinat marje unitare pozitive pentru toate cele trei produse Astfel managementul trebuie să menţină sau să crească volumul producţiei pentru ldquoTelemeardquo și șa menţină trendul celorlalte produse Concluzii

Metoda ABC stabilește costul produsului pe baza activităţilor ce se desfasoară pentru fabricarea sa oferind avantajul unui cost mai real pe baza căruia se pot lua decizii strategice

Posibilităţile oferite de metoda ABC și care nu se regăsesc la metodele tradiţionale ar fibull identificarea celor mai profitabili clienţi produse canale de distribuţiebull determinarea ldquocontribuabililor realirdquo la performaneţele financiarebull previzionarea corectă a costurilor și resurselor legate de volumul producţiei și structura organizationalăbull identificarea cauzelor performanţelor slabebull urmărirea activităţilor și proceselorPrin metoda ABC icircntreprinderile icircși pot icircmbunătăţi eficienţa și reduce costurile fără a sacrifica valoarea pentru clienţi

Bibliografie1 Chirata Caraiani Mihaela Dumitrana bdquoContabilitate de gestiune si control de gestiunerdquo2008

2 Chirata Caraiani bdquo Contabilitate managerialardquo 2010

3 Kaplan RS amp Cooper ldquoCost and Effect Using Integrated cost systems to drive profitability and performancerdquo Harvard Business School Press Boston 1998

4 Glosar ECR wwwecrvalahiacom5 Klaus Ebbeken Ladislau Possler Mihai Ristea Calculaţia şi managementul

costurilor Editura Teora Bucureşti 20006 Sorin Briciu Identificarea Cauzelor Costurilor la SC bdquoApulumrdquo SA Alba Iulia7 Mădălina Brăescu Gabriel Jinga Măsurarea şi evaluarea performanţei

icircntreprinderii prin metoda ABCRevista Contabilitate şi audit Contabilitate şi Informatică de gestiune nr 22002

8 Yoram Eden Boaz Ronen Activity Based Costing (ABC) and Activity Based Management (ABM) articol publicat de FMAC (Financial and Management Accounting Committee ) icircn Articles of Merit 2002httpwwwifacorgbookstoreProfessional Accountants in Business

Cost de Productie Unitar RONKG 246 410 1240

Preţul de vanzare

- pentru lapte batut 246 + 20 X = X =gt X= 307

- pentru smantana 41 + 20 Y = Y =gt Y = 513

- pentru telemea 124 + 20 Z = Z =gt Z= 155

Rezultatul este (307 ndash 246) x 60860 + (513 ndash 41) x 27555 + (155 ndash 124 ) x 6623 = 86169 RON

RAPORT DE MANAGEMENT

Compania Primus Anul 2010Indicatori Lapte Batut Smantana Telemea Total

Activitatea 1 - Comenzi materii primeVolum Inductori 90 80 66 236Costul Inductorului de cost 2011 RON Comanda Costul Activitatii 1810 1609 1327 4746 Proportia de absorbtie al costului activitatii 38 34 28 100

Activitatea 2 - Gestiunea stocurilorVolum Inductori 2 4 5 11Costul Inductorului de cost 647 RON Sortiment Costul Activitatii 1294 2589 3236 7119 Proportia de absorbtie al costului activitatii 18 36 45 100

Activitatea 3 - ProductieVolum Inductori 2400 1085 270 3755Costul Inductorului de cost 822 RON Ora Costul Activitatii 19738 8923 2221 30882 Proportia de absorbtie al costului activitatii 64 29 7 100

Activitatea 4 - AdministratieVolum Inductori 30 25 20 75Costul Inductorului de cost 34349 RON Ora Costul Activitatii 10305 8587 6870 25762 Proportia de absorbtie al costului activitatii 40 33 27 100

Activitatea 5 - DesfacereVolum Inductori 60860 27555 6623 95038 Costul Inductorului de cost 041 RON Kg Costul Activitatii 25217 11417 2744 39379 Proportia de absorbtie al costului indirect 64 29 7 100

Total Cost Indirectobiect de cost 58365 33126 16398 107888

Total Cost DirectObiect de cost 91122 79945 65721 236788

I Cost Unitar 246 410 1240 II Marja Unitara 061 103 310

Din Raportul de management putem observa că cel mai profitabil produs este ldquoTelemeardquo avand o marjă unitară de 310 RON produsFiecare obiect de cost suportă costuri indirecte icircn proporţia icircn care a consumat activităţi (Caraiani 2010)Pentru produsul ldquoLapte Batutrdquo activităţile cu absorbţia cea mai mare au fost ldquoProducţiardquo și Desfacereardquo cu un procent de 64 fiind urmate de activitatea de ldquoAdministraţierdquo cu un procent de 40Pentru produsul ldquoSmantanărdquo activitatea cu absorbţia cea mai mare a fost ldquoGestiunea Stocurilorrdquocu un procent de 36 fiind urmată de activitatea de ldquoComenzi Materii Primerdquo cu un procent de 34Pentru produsul ldquoTelemeardquo activitatea cu absorbţia cea mai mare a fost ldquoGestiunea Stocurilorrdquo cu un procent de 45 fiind urmată de activitatea de ldquoComenzi Materii Primerdquo cu un procent de 28

Calculand costuri bazate pe relaţia cauză-efect produsul ldquoLapte Bătutrdquo are un cost unitar de 246 RONKg produsul ldquoSmantanărdquo are un cost unitar de 41 RONKg și produsul ldquoTelemeardquo are un cost unitar de 124 RONKg

Aceste costuri au determinat marje unitare pozitive pentru toate cele trei produse Astfel managementul trebuie să menţină sau să crească volumul producţiei pentru ldquoTelemeardquo și șa menţină trendul celorlalte produse Concluzii

Metoda ABC stabilește costul produsului pe baza activităţilor ce se desfasoară pentru fabricarea sa oferind avantajul unui cost mai real pe baza căruia se pot lua decizii strategice

Posibilităţile oferite de metoda ABC și care nu se regăsesc la metodele tradiţionale ar fibull identificarea celor mai profitabili clienţi produse canale de distribuţiebull determinarea ldquocontribuabililor realirdquo la performaneţele financiarebull previzionarea corectă a costurilor și resurselor legate de volumul producţiei și structura organizationalăbull identificarea cauzelor performanţelor slabebull urmărirea activităţilor și proceselorPrin metoda ABC icircntreprinderile icircși pot icircmbunătăţi eficienţa și reduce costurile fără a sacrifica valoarea pentru clienţi

Bibliografie1 Chirata Caraiani Mihaela Dumitrana bdquoContabilitate de gestiune si control de gestiunerdquo2008

2 Chirata Caraiani bdquo Contabilitate managerialardquo 2010

3 Kaplan RS amp Cooper ldquoCost and Effect Using Integrated cost systems to drive profitability and performancerdquo Harvard Business School Press Boston 1998

4 Glosar ECR wwwecrvalahiacom5 Klaus Ebbeken Ladislau Possler Mihai Ristea Calculaţia şi managementul

costurilor Editura Teora Bucureşti 20006 Sorin Briciu Identificarea Cauzelor Costurilor la SC bdquoApulumrdquo SA Alba Iulia7 Mădălina Brăescu Gabriel Jinga Măsurarea şi evaluarea performanţei

icircntreprinderii prin metoda ABCRevista Contabilitate şi audit Contabilitate şi Informatică de gestiune nr 22002

8 Yoram Eden Boaz Ronen Activity Based Costing (ABC) and Activity Based Management (ABM) articol publicat de FMAC (Financial and Management Accounting Committee ) icircn Articles of Merit 2002httpwwwifacorgbookstoreProfessional Accountants in Business

Total Cost DirectObiect de cost 91122 79945 65721 236788

I Cost Unitar 246 410 1240 II Marja Unitara 061 103 310

Din Raportul de management putem observa că cel mai profitabil produs este ldquoTelemeardquo avand o marjă unitară de 310 RON produsFiecare obiect de cost suportă costuri indirecte icircn proporţia icircn care a consumat activităţi (Caraiani 2010)Pentru produsul ldquoLapte Batutrdquo activităţile cu absorbţia cea mai mare au fost ldquoProducţiardquo și Desfacereardquo cu un procent de 64 fiind urmate de activitatea de ldquoAdministraţierdquo cu un procent de 40Pentru produsul ldquoSmantanărdquo activitatea cu absorbţia cea mai mare a fost ldquoGestiunea Stocurilorrdquocu un procent de 36 fiind urmată de activitatea de ldquoComenzi Materii Primerdquo cu un procent de 34Pentru produsul ldquoTelemeardquo activitatea cu absorbţia cea mai mare a fost ldquoGestiunea Stocurilorrdquo cu un procent de 45 fiind urmată de activitatea de ldquoComenzi Materii Primerdquo cu un procent de 28

Calculand costuri bazate pe relaţia cauză-efect produsul ldquoLapte Bătutrdquo are un cost unitar de 246 RONKg produsul ldquoSmantanărdquo are un cost unitar de 41 RONKg și produsul ldquoTelemeardquo are un cost unitar de 124 RONKg

Aceste costuri au determinat marje unitare pozitive pentru toate cele trei produse Astfel managementul trebuie să menţină sau să crească volumul producţiei pentru ldquoTelemeardquo și șa menţină trendul celorlalte produse Concluzii

Metoda ABC stabilește costul produsului pe baza activităţilor ce se desfasoară pentru fabricarea sa oferind avantajul unui cost mai real pe baza căruia se pot lua decizii strategice

Posibilităţile oferite de metoda ABC și care nu se regăsesc la metodele tradiţionale ar fibull identificarea celor mai profitabili clienţi produse canale de distribuţiebull determinarea ldquocontribuabililor realirdquo la performaneţele financiarebull previzionarea corectă a costurilor și resurselor legate de volumul producţiei și structura organizationalăbull identificarea cauzelor performanţelor slabebull urmărirea activităţilor și proceselorPrin metoda ABC icircntreprinderile icircși pot icircmbunătăţi eficienţa și reduce costurile fără a sacrifica valoarea pentru clienţi

Bibliografie1 Chirata Caraiani Mihaela Dumitrana bdquoContabilitate de gestiune si control de gestiunerdquo2008

2 Chirata Caraiani bdquo Contabilitate managerialardquo 2010

3 Kaplan RS amp Cooper ldquoCost and Effect Using Integrated cost systems to drive profitability and performancerdquo Harvard Business School Press Boston 1998

4 Glosar ECR wwwecrvalahiacom5 Klaus Ebbeken Ladislau Possler Mihai Ristea Calculaţia şi managementul

costurilor Editura Teora Bucureşti 20006 Sorin Briciu Identificarea Cauzelor Costurilor la SC bdquoApulumrdquo SA Alba Iulia7 Mădălina Brăescu Gabriel Jinga Măsurarea şi evaluarea performanţei

icircntreprinderii prin metoda ABCRevista Contabilitate şi audit Contabilitate şi Informatică de gestiune nr 22002

8 Yoram Eden Boaz Ronen Activity Based Costing (ABC) and Activity Based Management (ABM) articol publicat de FMAC (Financial and Management Accounting Committee ) icircn Articles of Merit 2002httpwwwifacorgbookstoreProfessional Accountants in Business

Bibliografie1 Chirata Caraiani Mihaela Dumitrana bdquoContabilitate de gestiune si control de gestiunerdquo2008

2 Chirata Caraiani bdquo Contabilitate managerialardquo 2010

3 Kaplan RS amp Cooper ldquoCost and Effect Using Integrated cost systems to drive profitability and performancerdquo Harvard Business School Press Boston 1998

4 Glosar ECR wwwecrvalahiacom5 Klaus Ebbeken Ladislau Possler Mihai Ristea Calculaţia şi managementul

costurilor Editura Teora Bucureşti 20006 Sorin Briciu Identificarea Cauzelor Costurilor la SC bdquoApulumrdquo SA Alba Iulia7 Mădălina Brăescu Gabriel Jinga Măsurarea şi evaluarea performanţei

icircntreprinderii prin metoda ABCRevista Contabilitate şi audit Contabilitate şi Informatică de gestiune nr 22002

8 Yoram Eden Boaz Ronen Activity Based Costing (ABC) and Activity Based Management (ABM) articol publicat de FMAC (Financial and Management Accounting Committee ) icircn Articles of Merit 2002httpwwwifacorgbookstoreProfessional Accountants in Business