abc apicol vol1 -c.i.hristea si l.s.padurean

CONST. L. H R I S T E A G W - - L . S . P A D U R E A N :-* - .. .- - Membru de onoare . _ I -.-_

a1 Asociatiel CreBCPtorllor de Albine din R. 8. Romania

q!p- . . - ~ .

-- . . C . :r. , . . - . .. ~

- .. .

. -

- .-

-),--*.-p : .. ti;: -----''- : * I* : . . .

. -.

B U C U B E # T I

A B C .... A P I C 0 L, lucrare ampla de sinteza, i n care se imb ina r induirea sistematica - dupa alfabet - a terminologie i de specialitate, cu informarea teoretica g i p rac t ic i a c i t i to ru lu i i n problemele crester i i albinelor ~i spor i r i i producfiei s tupin i i .

ABC-UI apicol inmanuncheaza experienta de aproape 50 de ani a autor i lor , studi i ~i real izari originale culese d in toate co l fu r i le t a r i i ca si ceeaceeste nou s i insugit des t i in ta $i pract icazi le lor noastre d in api- cultura mondiala.

Conf inutul nof iuni lor este prezentat po t r i v i t cer in le lo r fiecarui termen. Acolo unde t impu l a bata tor i t bine cunogtin;ele, prezentarea este mai succinta, iar unde nevoile cer mai mu l ta cunoagtere, cont inu tu l no- f iun i lo r este mai detal iat. Fiecare termen a fost chibzui t b ine pentru a nu dac i t i to ru lu i n ic i t omur i de bibl ioteca, dar n ic i o schematizare ne- folos itoare.

Acolo unde notiunea prezentat; are contingent5 cu a l t termen, se fac t r i m i t e r i cu indicativul Van . (vezi notiunea ...) pentru a se evita repeta- r i l e .

Necesitatea si ut i l i ta tea practica a acestui gen de lucrare a fost doved i t5 cu prisosintZ.

D e la pr ima edi f ie a lucrar i i l u i A.I. Root ,, ABC ... x y z apicol" au t recut aproape I00 ani. Zeci le de ed i t i i care au urmat dupa aceea, relua, rea idei i i n R.F. aGermaniei de catre R. lacobi care semneaza un ,,ABC al albinelor", dict ionarele apicole publicate i n Franfa, U.R.S.S., R.S. Cehoslovacia 5i i n a l te tat-i arata dor inta mereu treaza a apicul tor i lor de pe toate meridianele de a cunoaste si de a f i i n posesia unei documentari

A.B.C.... APICOL 6 A.B.C .... APICOL

sistematizate i n rezolvarea problemelor pe care ie r i d i c i viafa ~i produc- t i a stupinei.

Const. L. Hristea a adunat de-a lungul t irnpului o vast5 experlent5 5i o bogata documentatie $ t i in f i f ic i pe care le-a orinduit metodic, le-a sintetizat ~i le-a in fa f i~a t intr-un limbaj deopotriva accesibil pentru amator ca yi pentru profesionistul exigent. Liviu Pidurean a adus unele. complet i r i ~i contribufi i de ordin ~ t i i n t i f i c precizate la cuprins.

Editura, ca yi autori i , nutresc speranla ca sugestiile c i t i tor i lor vor ajuta la imbunatZtirea luc r i r i i, astfel ca editia vi itoare s i i n l i t u r e Iipsuri le inerente acestui inceput.

AC este denumirea dat5 armei de atac ~i aptirare pe care albina o intre- buinieazg fn lupta cu inamicii s5i. V. n. Albina, aparat de atac qi ap8- rare ~i Veninul albinelor.

ACARIOZA este o boa15 gravti care atacti albinele. Ea nu a aptirut pin3 acum in tara noastrti, dar a distrus rnulte stupini din ttirile din apu- sul Europei. Boala. este cauzatti de paraziti din familia acarienilor nu- miti Acarapis Woodi, care ptitrund prin perigorii moi de la intrarea pri- mei perechi a stigmatelor toracice a albinelor tinere, ajung in trahee qi aici se inmultesc. Albinele mature, de 12-15 zile, nu mai pot fi atacate, ctici perigorii stigmatelor inttirindu-se, devin tepoqi gi bareaz3 intrarea para- zitilor. Femela acarianului are lungi- mea de 123-180 qi lgtimea de 76- 100 microni, iar masculul numai 96 -102 lungime gi 60 - 63 microni 16time. Dupti imperechere femela depune fn inveliyul traheei albinei 20-30deoug din care eclozioneazti dupg 14 zile prima generatie. Atit parazitul adult ctt gi descendenla, se hrtinesc cu he- molimfa gazdei. fnmultindu-se, ei se-

cret5 toxine care afecteazc?. nervii mo- tori ai aripilor, paralizindu-le, iar pe de alt3 parte, traheele obturate de numlrul lor din ce in ce mai mare, impiedic5 normala functionare a cli- lor respiratorii. Simptome ' caracteristice apar rnai ales la Inceputul primti- verii, cind pe fundul stupului se v5d multe albine moarte f5rS aripi. Cele muribunde ies din stup abia tirindu-se gi mor curind. ffn timpul iernii albinele sttnd In ghem, infectia se produce in masti qi de aceea pierderile in pri- mtivarti sint mari. Acarienii gtisesc posibilitgti de inmultire chiar gi vara, cind timpul e rece gi ploios, iar albinele sint silite sti stea aproape unele de altele ca sti ptistreze cgldura puietului. Tratamentul acestei boli parazitare se face prin medicamente care sufocti pa- razitii In traheele albinelor parazitate, fgrg ca s l facg vreun r l u albinelor. Cel mai eficace este preparatul Folbex care este impregnat in figii de culoare verde, impreun5 cu substante ce fnles- nesc arderea figiilor. Aplicarea trata- mentului se face astfel: din partea la- terala a cuibului se ridicti cinci faguri, apoi se face in podigor un orificiu de 311 cm. Seara se inchide ur-

ACARIOZA 12 ACIDUL ACETIC

sd nu se estind5. Stnpina inf~cta td trebuie s5 rdmin5 pe Ioc pin5 la ter- minarea tratament.ului, dups care va fi dusd la un cules bun, dar mai departe de alte stupini, eel pubin la 3-5 km.

1 - femelH; 2 - mascul

diniaul si prin orificiul din podigor se introduce cu cjutcrul unei sirme o figie aprins5. E a arde far5 fla- c5r5, emitind vapori toxici pentru acarieni, dar inofensivi pentru albine. Dup5 o or5 stupul se deschide. Ope- ratia se repet5 de opt ori din 7 in 7 zile. Se trateaz5 astfel toti stupii din stupins. Oricit de bune ar fi ins5 tra- tamentele ar5tate rnai sus, o stupin5 bintuitA de acarioz5 trebuie f,inut5 in carantin5 doi ani si numai dac5 in acest t imp nu rnai apar semne de boal5, poate fi consideratg vindecat5. Pentru coloniile infectate, organele sa- nitar-veterinare raionale trebuie s s rezerve spatii largi de cules in locuri izolate, unde nu se ing5duie accesul nici unei alte stupini; in felul acesta culesul bun este cel care asigur5 nu numai hrana necesar6, dar si o rege- nerare activ5 a cuibului. Cercetiitorul Bailey sustine chiar c5 productiile bune de miere contribuie la stirpirea bolii. Acarioza, fiind una dintre cele rnai primejdioase boli pentru stupini, apicultorii trebuie s5 o declare de la incepnt, luind toate m5surile ca ea

Trahee invadatk de acarieni

ACARIAKUL POLENTJLUI. Carpoglyfus lacti, foarte asemtin5tor cu Acarapis Woodi descris rnai sus, este un parazit care atac6 rezervele dt. polen ale stupinei. Acest parazit il con- sum5 in intregime si elimin5 escrc- mentele sub form5 d e pulbere finb. Rgspindirea lui in niasa polenului poate fi frinat5 printr-o p5strare adec- vat5 cit yi prin liofilizarea prodiisului. V. n. Polenul, p5strarea hli.

ACIDUL ACETIC glacial in concen- tratie de 98% se folosegte cu succes la dezinfectarea fagurilor infestaf i de boli gi d5un5tori, cum sint de pild6 fluturii g5selniJei. Acidul in contact cu aerul, la o temperaturs de 18 -20C, se transform5 in ~rapori care p5trund chiar t i prin membrana spo- rilor, distrugindu-i. De aceea operatia se va face afarii, in zile cdlduroase, inlesnind astfel evaporarea acidului. El se folosegte in doz5 de 2-3 c m 9 e n - t ru fiecare litru din ~apaci ta t~ea stupului ori a dulapului sau a localului in care se face dezinfectarea fagurilor. Fagurii se agazB in stupi goi, pusi unii peste altii in stiv5, stind pe un fund unic, dar lipindu-le urdinisul de jos precum si orice crSp5turi. Peste ra- mele primului stup cu faguri se asaz5 o bucat5 de vat5 sau tifon pus% in dou6, care se strope$t,e cu o cantitate corespunz5toare de acid. Oricite cor- puri de stupi cu faguri s-ar rnai aseza deasupra acestuia, peste fiecare corp de stup se pune pinza de tifon sau vat5 cu acidul respectiv. Sus se in- t inde o hirtie cerat5 fixat5 in piuneze,

ACIDUL ACETIC 13 AERUL

peste suprafata ultimului corp de stup Adiiprilorul pentru albine: din stiv$, se q a z & capacu] vi se ]i- 1 - asul cu apfi; 2 - scindura

d e scurgere; 3 - cRrRmizi absor- pegte. Stiva se lass astfel 10 zile. Dac5 operatia se face in toamnii, stiva poate fi 18sat8 astfel ping la prim5vara ur- miitoare: cu dou5 zile inainte de ter- menu1 cind apicultorul are nevoie de faguri, o dcsface, iar fagurii se t in dou5 zile la aer. Vaporii de acid acetic, fiind toxici pent,ru om, nu se va lucra in camera inchis&, IocuitH, ci numai in aer liber, sau in camera cu usile gi ferestrele deschise. De aseme- Ilea, acidul atac6 pielea miinilor ai deci trebuie folosit cu mult5 atentie sau cu mlinugi de cauciuc. El atac5 ~i obiectele de metal ; deci se va evita folosirea lui in operatiile de dezin- fectare.

Acidul acetic alimentar are o folo- sire practic5 in stupin5 si anume: in hrana de stimulare a albinelor in pri- m5var5, determinind o urcare a pro- centului de puiet in cuib pin5 la 19%. Se dozeaz5 precis 3 g acid acetic, m5- surat in eprubeta gradat;, se amestecci cu putinii ap5, dup5 are se toarnci Lntr-un litru de sirop.%e d 5 de trei ori cite o jumatate litru sirop la trei zile interval. Siropul sci fie cald.

ACIDUL FENIC are in operatiile de stupin5 diferite intrebuin$5ri. Miro- sul s5u puternic iritii organele sen- zoriale de miros ale albinelor, inde- psrtindu-le. In felul acesta stuparul poate sci lucreze mai ugor. Cum ins5 6-a constatat c5 mierea absoarbe uneori mirosul acidului, operatia se face cu mult5 pruknt i i . I n ultimul t lmp acidul fenic se inlocuiegte cu benzaldehid5. V. n. Benaaldehidci.

ACIDUL SULFUROS, V.n. sul fu l .

ADA PA TO^, vas d e diferite forme, din care apa picur5 sau curge in fir

subtire pe o scindur5 prev5zut5 cu 1111 canal &pat in z igzag; scindura ad5piitorului se vopsevte cu o culoare care atrage atentia albinelor din de- partare. Ad5p5torul va s ta totdeauna in plin soare, pentru ca apa s5 fie bine inc5lzit5.

In prim5verile reci se pune in ads- pator ap5 cald5, deoarece albinele care a r sorbi ap5 prea rece sint curpinse de frig, amortesc gi nu se mai pot intoarce in stup. Pe t imp rece cfnd albinele nu pot ieyi pentru adusul apei, apicultorul le-o ofer5 chiar in stup. V.n. Apa.

Un bun ad5p5tor de interior este jgheabul din rama-hrtinitor. Se introduce zilnic ap5 in jgheab printr-un orificiu din podisorul stupului.

ADELFOGAMIE, V. n . Consangvini- tale.

AERUL, a t i t de trebuincios vietii, este cu at,it mai necesar coloniei, cu cPt intr-un stup puternic sint perioade cind populatia dep5segte 70- 80 000 de albine. fn acest caz, dac5 aerul a r lipsi sau ar fi neindestul5tor s-ar ivi multe neajunsuri. In verile prea c5lduroase se inalt5 cu 2 mm fundul stupului cu scopul de a crea curenti. De asemenea, in timpul trans- portului 4n pastoral este nevoie s5 se lase spatiu intre faguri vi sus, sub capac, pentru ca aerul s8 se prime-

AERUL 14 AEROSOL1

neascl mereu, ccici lipsa oxigenului are drept consecintj moartea albinelor.

In schimb in timpul iernii e sufi- cient un urdinig de 2,5 cm. Albinele suport5 foarte bine iarna, in ghem,o proportie de 2% bioxid de carbon, care ar ucide alte fiinte. Cercetiitorii au g5sit in ghemul de iam8 a1 coloniei pin& la 3,81% bioxid de carbon, ceea ce le determin5 s5 duc5 acolo o via!% de ssmihibxmare ou un metabo- lism redus, un consum mic de hranCi ;i deci o uzur5 organic5 neinsemnatg. Cind p rop~r t i a bioxidului de carbon dep5ge;te anumite limite, iar in cuib a apiirut puietul, albinele Incep s5 ventileze activ, ele se rarefiaz5 in drep tul urdinigului, prin care aerul piitrunde msi adinc in ghemul d~ ier- nare. Aerul are o compozitie nornlal8 de 79% azot, 21% oxigen, ;i 0,03% bioxid de carbm. S-a stabilit c5 cea mai potrivit5 proporlie de oxigen in stup este de 12-13% din volumul aerului din stup. Cind oxigenul ajunge la 20%, deci intr-o proportie prea mare, colonia incepe s5 se agite, iar atunci cPnd proportia coboari sub 5% colonia se asfixiaz5.

Aerisirea stupului nu are numai rolul de a elimina surplusul bioxidului de carbon gi a-1 irnprosp5ta cu oxigen,

Aparat de aerosoli pentru tratarea bo-

lilor albinelor

ci gi pe acela de a pcistra in stup un anumit procent de umiditate. fn cazul unui transport in pastoral, in stupii cu miere necSp5citii consumat5 din plin de albine, c5ldura din interior creste, umiditatea e din ce in ce mai mare gi trebuie s5 intervin5 un curent de aer provocat de stupar prin diferite dispozitive de aerisire. El va fi ampli- ficat de albinele ventilatoare care nu numsi c5 elimin5 surplusul de umiditate, dar chiar riicoresc interiorul stupului, c3mpenseaz5 gi echilibreazg microclima interioarj. Aceeavi situatie se observ5 cind e un cules abundent, cind in stup sosesc in aceeasi zi 5 kg nectar ce este transformat in miere, r5spindit in faguri in strat mai mic pentru evaporarea surplusului de apii; dac5 in stup aerul nu ar cir- cula activ, miycat de albinele ventilatoare, mierea nu s-ar mai matura. Vaporii de ap5 ies pe urdinig datoritfi presiunii din interiorul stupului, cit si a albinelor ventilatoare ce accele- reazii procesul acesta.

ACRDSQLI. Ejte o metoda prin care unele m3dicamente sint pulverizate in particule extrafine sub actiunea unei presiuni; aerosolii pstrund in felul acesta in organism, in special pe cfiile respiratorii ale albinelor cit yi in stup, pe faguri, pe acce- sorii etc., nimicind acolo bacteriile ce provoac5 diferite boli. Aplicarea acestei metode in stupsrit a da t rezultate bune cind, sub presiune - cu un dispozitiv asemdniitor cu cel din clinicile O.R.L. - se pulverizeazg in stup antibiotice, astfel: 1 g de strepto- micind se solubilizeazii in 3-5 cm3 ap5 distilat5 gi se pulverizeazii, in medie cu acest sirop '10-20 colonii. Pulverizarea se repet5 la interval de 7-5 zile, de trei ori intr-o primivar5. Acolo unde boala este prezentii, pulve-

AFUMATORUL 15 ALBINA

riztirile se fac cu o cantitate dub15 de solutie.

Cu aparatul de aerceoli se poate aplica, la neroie o metodii unic5 de dresaj a albinelor. V. n. Dresajul albinelor.

AEGBIATORDL e o unealt6 foarte necesar5 stuparului. Sint mai multe modele, din care dou5 sint mai cu- noscute: afum5torul cu foalc a1 lui Bingham, cunoscut la noi sub denumirea de 7,Yulcan", si afum5lorul cu ventilator a1 lui L a y e n s actionat de un arc de ofel ca eel a1 ceasornicu- lui. Combustibilul folosit la afum5tor e diferit: bucgti sau aschii de brad

nat , afum5torul trebuje scuturat cenug5. Din cind in cind orificiul nului afum5torului se va cur5fa zgura ce se depune pe el.

d e CO- d e

sau de fag uscaie, putrebai de salcie, AFUMATORDG cu ~ U L F un dispozi- coceni de Porumb, buret' u'cafi de tiv cu care prin arderea sulfului se stejar, materiale Ce 'a' un fum '''7 fsgurii, in vederea distrugerii abundent gi rece. Fumul fierbinte, h e - fluturilor yi larvelor d e g5selnit5 8i a cscios, albastru, nu e bun pentru al- diferitelor ciuperci ca Aspergilus flavus bine, caci le irit5. Stuparii de la gi hicystis upis; rezultate bunes-au

umplu afumetoarele cu ace de obtinut fii ]a distrugerea qori]or de pin d in timP yi tinute la Kospma apia, cu ajutoru] bioXidlllui semintelor d e de sulf degajat prin arderea acestuia, brad> pastrate din an jn an, bine us- in cambinatie cu intrcdusj in ce- cate; ele dau un fum bun yi cu miros pl5cut de terebentin5. Folosjnd ori- lulele fagurilor. V.n. Sulful. Eare al t combustibil, dac5 apicultorul ALB,BINb. slnt insecte care pune jn afumatOr de P ~ ~ F ~ ~ ~ ~ , fae parte din mare]e ordin Hyme- h m u l va fi mai placut pentru albine,

nopiera - inseete cu aripi membra- miirind efectul lui linigtitor. Cind lu-

noase - din lamilia Apide, speeia crgrile in ziua respectivj s-au telmi- Awis mellifera L.: ele au temveratura

sckrnbritdare adaptatf med;ului care se afl5 iar metaboli~mul lor crl in raport de temperatur5 (poich terme). Hrana lor este de naturg

in egte .ilo- ve-

ALBINA 16 ALB1N.t

getal5 - rnierea si polenul - cea dintii oferind albinei hidrati de carbon, iar cea de-a doua proteinele cele rnai bogate qi asirnilabile. Elc nu pot t r l i singuratice - ci s-au organizat ca viat5 in grup6 rnai mare sau rnai rnic5, dup5 irnprejurgri - grup5 orin- duitri cu functiuni anumite si diferen- t i a t l prin sexe, cu atributii bine distincte. De aceea. albinele i n t r l in categoria insacte~dr sociale poliforme. Necesitatea de a se aduna in grup, se datoreste organismului lor, care prin el insuqi nu poate s5 dea insectei izolate putinla s5-qi plstreze o ternpera- turri proprie care s5-i asigure victui- rea. Sub 9-10C ea, ca individ, nu rnai activeaza. Intre ele sint si unele specii care pornesc la cules si la +GC, cum sint albinele din Grijenlanda sau Baskiria, cu un invelig pilos rnai bogat, adaptat rnediului cu temperaturi joase. Din trecutul indepiirtat, din era tertiar5 ni se p6streaz6 o fosil5 d e al- bin2 g5sitl in Franta, la Aix de Pro- vence, care prezintri asem5n5ri ului- toare cu albina timpurilor noastre; era rnai mare, cu 2 mrn, decit cea de azi, ceea ce dovedeste cii cea de acum a suferit de-a lungul rnileniilor o usoa- r5 degenerare corporalil. Biologul fran- cez G. E u g e n e a grisit urme rnai sigure in straturile rniocenului - di- viziune a erei tertiare care a durat 3-4 rnilioane de ani - unde se rna- nifestl chiar ca albinii socialil. Acesta a g6sit un grup d e fosile de albine intr-un bloc de chihlirnbar de Baltica si de asemenea un exemplar a1 flutu- relui de ggselnitii. Albinele au fost domesticite, in sensul c5 ornul pri- rnitiv, sau ceva rnai evoluat, le-a apro- piat de locuinta sa, apreciind rnarile foloase ce le-ar dobindi avindu-le in preajrna sa. Albinele au un rol impor- t an t y i in viata plantelor. Prin trecerea lor din floare in floare in cjutarea

nectarului si polenului, sint factorul cel mai important pentru polenizarea florilor gi m5rirea productiei.

Organizarea coloniei de albine. Via- $a in aceastii colectivitate, pe care cei rnai rnulti au numit-o ,,colonieC' sau ,,cornunitate", ,,popor", sau ,,familieu este o via55 organmat5 si constituie tipul unei societ6ti in cornun, in care fiecare fiint5 ia parte la munca si pro- pzqirea coloniei, la sacrificiile g i sar- cinile comune.

0 albing izolatti d e colonie trebuie consideratti doar ca o celul5 dintr-un organism; ea nu poate activa si nici tr5i chiar in anotirnpul c5lduros, decit scurt tirnp g i apoi piere, chiar atunci cind are la dispozitie cea rnai bun5 si indestulritoare hranii. Cind ea se r5tri- cegte sau rlrnine undeva izolatl, cautt'i in primul rind tov5rlsia altor albine, fie ele din oricare colonie. De pildii: atunci cind stuparul pleacii cu stupina in pastoral in timpul noptii, obisnuit, lasg acolo un stup cu citiva faguri goi. Albinele din diferiti s tupi , care, prinse de noapte, au r5rnas in cimp departe de s tup, sosind dis-de- dimineat6 in stupina lor - pe care n-o rnai afl6 acolo - se adung tnate si formeaz5 un ciorchine comun. Dac5 stuparul, revenind, le pune intr-un stup, le dB o rnatcl qi le agaz5 pe faguri artificiali, ele iqi interneiazg acolo o noug colonie cu o repartizare judi- c,ioas2 a rnuncii.

Colonia este alcrituitii din mii de albine lucrltoare, usor adaptabile ori- cgrei conditii d e clim5, albine din care -113 sint biitrine ~i 213 tinere. In general se consider2 c5 o colonie bine organizat2 si productivri are vara pes- t e 120 000 de insecte, h p r e u n l cu puietul din cuib in diferite stadii de dezvoltare; din acestea cele culegltoare trebuie s5 fie intre 30-50 000. In afarl de acestea din urml , se aflri in

ALBINA 17 ALBIN A

stup gi o matc5 care reprezint5 se- xu1 acestui vast organism care e colonia. Ea nu este numai mama zecilor de mii de albine lucriitoare care se nasc gi mor in decursul unor termene mai lungi sau mai scurte, dupii sezon, ci constituie elementul de coeziune, de unitate, de ordine in comunitatea din stup. Prin schimburile de hran5 or de secretii glandulare ;i hormoni, prin emiterea de semnale sonore gi mirosuri, prin dansurile ce le executii, prin atingerea gi contactul antenelor albinele au un fel de ,,limbajU care face ca o colonie s5 formeze un tot armonios, inchegat din punct de ve- dere biologic.

Privind in parte fiecare din cei trei factori principali ce formeaz6 inte- gritatea unei colonii - albinele lucr5- toare, matca gi trintorii, colonia poate fi luatii, ca un tot biologic unitar. Unele din ele asigurii ingrijirea urma- gilor, deci a puietului din cuib. Altele cl5desc faguri sau apgr5 comunitatea de intrugi. Un numar insemnat de albine elimin5 aerul viciat din stup prin ventilatia activii. Majoritateacelor adulte stau in legi?turci direct5 cu mediul din afara stupului, caut6, adun5 si aduc in stup hrana necesar5 pentru ele si urmagi. Unadin toate-matca- are rolul reproducerii yi perpetugrii speciei, imperechindu-se o dat5 in via- t a ei cu citiva trintori. Deosebirile ce apar intre coloniile unei stupini se datoresc unor insugiri ce se manifest5 prin comportgri diferite gi care se tra- duc pin5 la win&, printr-o productivitate mai mare sau mai redusii. Cuibul acestei comunit5ti, ce-i serveste pentru reinnoirea generatiilor, trebuie s5 aib5 faguri de calitate. Intr-un stup se afl5 intotdeauna hrang indestul5- toare - mierea - care e un produs complex pe baza c5ruia organismul Isi procur5 :in primul rind energia nece-

sar5, cit gi polenul sau pgstura, ce re- prezintii bogate rezerve proteice. Hra- na trebuie s5 fie bun5, nealterat5, reinnoit5 anual, cac,i prospetimea ei are o influent5 favorabilii asupra in- tregii colonii. Fiecare colonie are individualitatea ei ce se distinge printr-un miros specific, variat de la una la al ta, miros degajat de anumite substante aromatice foarte numeroase. Aceste substante au un rol insemnat in comportarea albinelor; ele imbib5 atmosfera stupului gi, atunci cind membrele aceleiagi colectivit6ti le in- tilnesc in interior sau exterior, sesi- zeaz5 cii fac parte sau nu din colonia respcctivii. Mirosul specific fieciirei colonii este riispindit de albine prin glande aflate la virful abdomenului gi este sesizat din zbor de albinele aceleiagi colonii, sau de cele care stau de pa25 pe scindura de aterizare in fata urdiniqului.

Viata colectivii cit gi cea indivi- dual5 a albinelor este c51iiuzit5 de reflexe neconditionate instinctuale, in- nlscute, care nu se schimbii niciodat6 gi sint transmise ereditar. Aceste reflexe neconditionate se evidentiazi? in diferite actiuni privind: felul de fnde- plinire a muncii In stup, ingrijirea puietului, cl5ditul fagurilor, prelucrarea $i transformarea nectarului gi a polenului brut, reglarea temperaturii in stup etc. Deseori, in decursul vietii lor, albinele dobtndesc reflexe conditionate prin adaptarea la mediul in- conjurgtor natural sau artificial (mo- dificat de om); aceste reflexe pot fi pozitive sau negative, de lung5 qau scurt5 durat5, se fixeazi? sau dispar. Aceste reflexe conditionate intaresc simtul de orientare in spatiu gi le ajut5 in activitatea afar5 din stup: culesul dirijat, hrgnirea artificial5 in naturg cu sirop sau polen pus in jghea- buri sau hr5nitoare etc. Activitatca

-a[a al!urnue ap gl!sd!~ alsa 'la a[aiy~ -EAOT n3 yuerq ap InquIrqDs a3ej pu!? -ndau ya saaae u!p !4 ID '~)E!A ap !a

. [nlsonasyB !4-a~ea uj E~UO[OJ ap l!ay$ -%,I E-s ya !n[n~dej yl!aol~p ~eu~nu nu aaeour Fle[oz! ~u!q[y .aa!n)a!~ yunq ap ezeq aisa ragyur-ej ;!~quraur !iol aa? -ul a.)Ej as a3 [nqw!r[as Eueny 'a!uo[oa UI, 'a[!z sc-zc T[nw [a,) ap t.peorad o ednp na!d 'laynd l[nur l!uyay ap ne ane.1 ID FocueJl u~ ~u~d !B peLi:urrad urp p..rgdaaug aseu as aaea a[!!ieaaua8 eaaae aa .!n[nlaynd !S !!alyu eaJ!u -~arl e[ aesaaau !n[nroir~dg[ eaaelaaaas nrlu3d aua!Su!nej a[apue18 gzealuaur -![e a1e.3 n) aalaiorcl a[ajuelsqns B-eal -xa 'j~!op a[aujq[e '!~.xnle[n3snur !; !illnu!lsalu! 'rrSn8 1nlnsa.i ug $e[ -niunc [nua8oa![8 na sate reur !i a[ap -!.~rl[S n pun~~drug ' g.\razaa plseaae rx!a .in[ndaoa e ?seou!ljq3 'Q,II?o!J~~u~ ea?.lt?d alQaBnld~a ;i ga!p~rea!aad ea1r.q -r.i~, yaco~uoau~ are,, sv~2 d.103 [nstz -&I: r,.zt.aLirroj a'rea aaraload !i.rale~ dp y irazal o ursrue8.ro ul gzea~ncunae as er>lsaar: '3!80[orz!j aaaulg lrr~s ~ju!.~asuoa ug !3 aua!3u!aej ao[ a[apue[8 aim! j.~unj ug ~und !A-ya alyo.iarr lsoj ne nrr !.]lop a[arr!q[e 'sns Ieru a]!lu!ur.e a[dz[ieJ ulp e.roun y)!.rokep !ag.) 'g~r -ur,?o+ u!p a[a.> r6 c.) 'gleS~rn[aprx! !eiu gj\rci)s!za,r o 15 s~reur a)~?]!.raYuo[ o nr?

.a,rl?.i ,)rr!q[r! c-rc.\ !5 .rede !,ry.rn[a~durg !.),i.l~~ 111 'raaa '~[niu n.1 a~$a.xgur

as .r,~lx"!c[[e !!jar.\ t.ie.rnp jS c;iralur !cur ~,,~[o.~zap as ar~a!Sut.rt?j a[api~ri?[S Farrnle : gzi?alnm!nu as .[u!~J z+i!.rlodur!p !.) -y~?az!nda as nu ?a !e;.runi.r nu aaarr -!t ,roiarr!q[r: [n:u;jr1!2810 irjp ~U~J~OJCI dp ~[U.IOI~[OJ a[3.\132a.l -)!O.I ? -0~03 iao '~.\errloq aisa as ?.I arj 'cIur!l a.rlrr! ~r.ratc[ n !nlnL[nl.; e:)leuI 5s arj

!4 a![!~de uj yujd E$R!A osaBun~a~d !Oj ' yauj al!so[ojau aua!Buy;rej a1apue18 n:, yu~e! ui puj~lu! 'l~uy~q ap laynd ne nu an3 14 a!~qara$das ~jl; adnp aleuo!z -opa a[au!q[e ao ap rp~dxa as [ajlsv -aseonn8!~ ~au? lugs a[au!q[E 'qezlnda ne-s nu aua!8u!~.ej apuq8 aqsaae auraah 953 .!n[nla!nd !!J!upq sap !am 'dnls u~ undap a[ anea ad no[!$zlraylae qgle nu alianolep as no[au!q[e eaJ!ugq -equr! pa zleqsuoo s E [ [ E 3 .v !S o ! z ! a n e jq

-v 'a~aape-qu~ .Inla! -nd asaupq aae9 na ~oO~ldg~ ap aneoly -npoad aua!Suraej no[apue[8 e!jaa:,as !O ea~euoliaunj ap p+eBa[ su!nls alsa 'a01 !n[nurs!ue8ao e paruqe~o9 reur nes a!zn!l !ern ea~ez!nd3 .a[!z 51 Itnu [a;, ap cie!~ ap a!paur Eleanp o ne 'alel!~ -9313 ~uqd uj alsa e!uo[oa pup ye^ u~ alnaspu a[a3 -eie!~ yrjuraa? !4; a[a pugs -n:, l;arr! 'pnst.ur aaeur ap o-~qu! apnalnd ai8a!a[s a[ !B aurqle nquad aneolrlioJst KBUI eaa alsa rnrndnls ~aeje u~ ealel!.4qav .:lelu!eu! !em ~TSJ!A o e[ ran8ej !pp[a ?nlnd ne !asp !i aJeu -o!zo[aa ednp aIyz ao[ a~aur!ad ug !B ea rr![cI urp qeuo!iaunj ne-a[ adea 'apue19 alsaae lt.~!~aea~ nn-!B 'ua1od n3 SnrS~aq ~r!p ~!rrgaq ne-s 'dnls rr!p aaeoyp.e[:, .ro[a,rarr!l esdrl rrr 'am9 'ale!joale aaaj!a -aa a[apue[8 na 'aulalpq arr!q[e lnzqh ne-s 'rou ra! jenlrs ~o[ajcr!aaa apadaa as-nprr~ldeps 'r?iuyan4n n:, 3e3 o a[a e1 eaaaaneolura,r '~asearrqdapu! a[ ps 1[nur3p !em lelaauj nC aae3 ad !!iaunj ai!urnrre n!aa ~G-zs !!rro[oa !sun a[arr -tq[r! .~sa[!s !,rgrn[a.rdur! al!urnue prrra 'ntduraxd aa etapaan[ ,ro[altaajrp eau -nrsaaans dnra,rlrr! al!qasoap auaruorr -aj !cirrnu q!.>irt 'ao[au!q[c ealel!A!pe l[nrrr ap 11te !zeaiuan[ju! aueBao Joun uaac,rn11?~\1 .aprre1.3 ;ropurnuu s p[eu -o!iarrnj r!a.runu!ru!p nes naaello,izap ap '1.13 rrp lr![daa 7dej '!,rgaan[ Jo[al!a -aj!p cast?nl.)aja -e[ !!$a!.\ Insanaap rr! aaa.11 ~u!q[e aae.)a!j TE~U! 'glez!ueS~o [ajlsn ajqa !aruoIoa ppea ul Jo[au!q[e

ALBINA 19 ALBIN A

m9nte vitale, pe care numai in viata d e stup le poate avea.

-4ctivitatea in cadrul coloniei, at i t d e ordonatti, a atras de multti vreme atentia celor pe care ii preocupti viata albinelor. Era greu insti ca ei sti poatti face observatii juste gi amtinuntite in intunericul din stupul primitiv. Abia cind au ap5rut stupii sistematici, cu rame gi faguri mobili, cercetgtorii au 16murit multe necunoscute. Stupul de abservatie cu geam a ar5tat cercettito- rului, in ansamblu, cum se impart ac- tivitgtile qi atributele in colonie, mai ales cind el a folosit metoda marca- jului albinelor care astfel pot fi urmti- rite rnai ugor. S-a constatat atunci cti activitatea in stup o fac rnai cu seamti albinele tinere, care inc5 nu gi-au efec- tuat zborul de recunoagtere, trecind insti chiar in aceeaqi zi, de la o activitate la alta. Activitatea din stup sau afarti e indeplinitg de albine ftird s5 aibti anumite functii speciale, in care sti lucreze toat5 viata, ci in m5- sura nevoilor coloniei ele se mobili- zeazd acolo unde cerinta e mai mare. De esemplu: la aparitia culesului principal contribuie la nevoie gi albine tinere care au eclozionat abia de cinci zile; s-au vtizut de asemenea albine culeggtoare care in cazuri exceptionale ?i-au reactivat glandele faringiene incit au putut hrgni puiet, ori din cele numai de o zi care lucrau la ctipticirea puietului. Deci succesiunea gi repar- tiQia muncii in stup e impusti de nece- sitgtile de moment. Vorbind insti de modul cum se desftigoarti activitatea din stup in mod obignuit, aceasta e in raport de virstti. Prima sarcinti ce o indeplinesc albinele abia eclozionate este cea de doicti.

Doicile au un rol principal in viata coloniei; ele sint albine tinere cu glandele faringiene gata de a intra in func- tie. Serviciul de doicti tine cam 10-12

zile de la ecloziune. In primele trei zile, albinele tinere se hrgnesc din plin cu polen gi-gi formeazti o rezervti cor- poralti insemnatti in proteine. Cu aceste substante se aprovizioneaz5 glandele faringiene care produc ldptisorul, iar doicile hrtinesc matca gi puietul larvar in virst5 de 1-3 zile. Dup5 acest termen, puietul este hrtinit tot de doici, cu un amestec de miere, p5s- turti gi ap6.

Cu cit larvele vor primi de la doici o rnai mare cantitate de ltiptigor in primele trei zile de la iegirea din ou, cu at i t viitoarele albine, cind \lor fi mature, vor avea o vigoare rnai mare, vor tr5i rnai mult gi vor rezista rnai bine la boli.

fngrijitoarele mtitcii, adicd albinele tinere doici care inconjoard ca o suit5 matca stupului, au grijti de ea gi o hr5nesc din plin cu 16ptigor. Conco- mitent ele curtitti gi ling de pe mat& gi transmit in acelagi timp albinelor inconjurgtoare acea substant5 care constituie elementul principal de coeziune a1 coloniei.

Aceste albine formeazti un grup, cind mai mare cind mai mic in jurul ei, avind grijti de a insoti matca aflatg pe un anumit fagure. Ele se aleg din cele tinere, cu glandele pline de I6p- tiqor, iar num5rul lor variaz5 de la 6 la 10 albine cel mult. In starea ei de repaus, ele sint mai numeroase, cam zece la num5r; in timpul cit matca depune ou5, in jurul ei stau cam opt albine; cind se miqc5 pe fagure, numti- rul lor nu e mai mare de qase. Cind ea trece de pe o fatti a fagurelui pe cealaltti, sau pe un al t fagure vecin, grupul nu o rnai insotegte, ci pe fagurele unde a trecut se formeazti in jurul ei un alt grup de tinere ingrijitoare, ce au grija hrtinirii, cur&@rii ei gi transmiterii substantei de matcl, albinelor din stup.

e an3 pde ap aaeur ap [nlsap psug ~nurjuoa un na 'aaa!ur authap [ajlst? !S ~zoaeyez ap s[n:,a[ow aae3a!j e[ pde ap aln:,a[our !sun e!$qaosqe pu!uraalap a:,!8o[o!q a$uelsqns ug le;Yoq 'nou Ins -npoad .a[!qe[!ur!se !Q a[!q!lsa8!p ~oSn [ajqse a[-npug~gj - yzolanaj !B yzo:, -n[B - a[dur!s !anrerlez ug asnduro:, !4 alnaq a[!anaeqez euraojsue~q e ap In[oa ne aaea '!azelaa~u! etno8ale:, ap - alaw?zzla - aua!8u!aej ao[apue[8 a[!!$ -amas alBasg8 [naelnau 'o[oae faaeol -@a[na ap snpe [nrslaau !BnB uj osaur!ad salsaav -(pea:, anpo,rd aaea) asaaas nes !a!op ap [n!psls lnaanl ne are*, arnpord aolsaae e aaeo~ea:, -n~a~d !j: aasol!ur!ad 'aaau!? au!q[e ap dna8 qe !nun dnls ur ~.z-eaiu!paaaug as '!n[naelaau e gureas na !cur aep !n[ -nua~od [nsa[n:, alsa aaea '.ro[ .ro[!!uep -ynls [npoa !4 a!uo[oa o-,rlu!p ,rolaaeol -p8a[n3e a7\?3!A!lDj7 'dldlUOJ~JJlllaJd

.!!jdou [ndrrr!~ ug sap !sur a[au!q[e ~ej o !an8sj u!p !nln~e~aau s aae[!l -uaa ap eaun!iav .,relaau urp ~de ap [nsnldans azaaodo~a ps !S pas aza[lq -uaA gs e.1 nrtuad 'aopurea e y,reo!aad -ns eau!;Yreur ad nes ao[!.rno9sj s Faeora -a?sa eau!8asur ad !O 1j.1 '![eu!Yaeru !Jo!aa$u! !!iaaad ad ae!r[., !B !n[ndnls Inpunj ad ea!Bur as a13 .a.reaan[ ?$seaas naluad au!q[e asooaaurnrr gzeaz!I!qour e!rro~oa '!n[ndnls [nro!.raiu! rrr pleasn ea~d apa eanplp,, as! 'sualu~ so[n) un aaede esu; pu[3 .aauur ea~d alsa nu !a!u -0103 eale~!~!~ae puja raunlt? '~,ro/aae 111q 009 6 el 8u5d 'dnls u! anpo.tl -u! - au!q[e zi-0~ - sugalsa.r apurnu rrn-,rju! i!u!p~n e[ prrgls 'a13 'aaeole[ -!luaa a[aurq[e luls ealsaav .paurn !j: ?e!a!.i [aa ad aa!8a! aads aBurdurg !S !~nBej a,r~u!,rd sns guid [ajpe apunsl -gd .Iae ap :,!uralnd [nIuarn=) -plnzg'\ raru 16 grzne alsa nrr aan.)Brur 3 seaX !~oah 1J3ir5 !d!ae trip apadaa ap ige pug -sq 16 aaeo!a!cl ad pyos as-npu!ud!ads '!nlni!u!pan ej-ej U! aoqz ap eanpu!as

[nao!aaqu! u!p !n[naas [e alel!p!mn ap [npea8 qnur aq4aagur aun!i:,s gsea3y -plen[!p eaad eaaarur u!p pde ap [nsn~dans au!ur![a gs 'aej I-a3 Inluaana u!nd e:, '!d!w u!p nep a[aqe aa dw!l uj 'JO[ !!jaj~ e !Z ea:,u!:, e u!p ae~q:, pugdaaug '!n[nae?aau e aaeaan[and ap e:,unur s[ aaal a13 .!ausarl eaa!s!uoSe naluad ~e!:,ads ur lemnapur a!nqaJ.) aaea laoja un ara:, no!aalu! u!p e3unur !:,unls aaaaeoap 'g:,!op ap [n!3!naas e1 ~junuaa aaauq alaurqle u!p alaed o '!ol ug aqsa 1nsa1n3 pup nes dnqs u! aaeur a eanplga pu13 .alamopl!juaA

'![el -eu !!an8ej l!syagd e a3 !a!$eaaua8 !!a -g?[o.\zap ~ndrurl ug 'o[o:,e l!agq!n:, !j ae-s aa puetqoaa!ur yao~j eIen7uana ap IeqaajuIzap !S aep'leana dw!q !$e[aae rrr aulurga [nqrn:, lpu! [ajlse 'a[n[a~ taagaa!j [nro!aalu! nsarods a[a 'aaqo!q -11ue au~juoa a3 s![odoad !B ~A![BS ap a!jn[os o na '!odv *!a[n[aa !!$and ad aluaJape sa~d 3u;s am:, a[aa Fsur u!urga ! gzojaourelaur ap ao[ epeoraad ug JO~J -![agd~u a[~,rnj:![anug urp alaed o !4 I!:, 'ajuqu ap alesgl a[!an)saa a01 [npunj ad ap pug:,!p!a 'a[n[a:, alsa:,e gjg.rn:, a13 .!arrnle lnasgu e-s a:, e!ieaaua8 ap l!sgagd eaqe Inq!n:, u!p ao1!an8ej a[aI -nIaa @an:, 16 :,sa!ods ala an3 n:, 'pa![ -es aanpoad e naluad lua!o!jns leqo~ -zap ne-s aaeInq!pueur apue[8 soap:, ale 'aaaury au!q[e lugs aprvol?igrn3

ALBINA 21 AT.BINA

fost luat de culegiitoare din potirul florilor. Albinele culegiitoare, prin scoaterea gi resorbtia repetat5 a conti- nutului gugii pe virful limbii, eliminii surplusul de apii din ea pi concentreazii continutul noilor zaharuri iegite din acest proces. Mai mult chiar: glandele faringiene dau inc5 o enzim5 de altii categorie fat5 de invertaz5: e cea care actioneazii asupra glucozei din noul produs ce este mierea gi care folosind oxigenul din aerul inconjuriitor, tran- sformii o parte din glucoz5 in acid glu- conic. Acesta imprimii mierei reactia acid5, care o face sii devin5 bacteri- cidii, gi deci ii inlesnegte buna conser- vare. V. n. Mierea.

Aceastii prelucrare o fac la nevoie nu numai albinele tinere, ci gi cele mai virstnice, c5ci secretiile glandulare produciitoare de enzime chiar cresc cu virsta. Este o munc6 grea gi care cere in acelagi timp un consum de substant5 albuminoid5, pe care albinele prelucr5toare o iau a t i t din polenul ce-l consumii, cit gi din rezervele lor corporale.

Stra ja coloniei. Unele albine au sar- cina de n p5zi intrarea in stup, ingii- duind piitrunderea in interior numai a celor ce fac parte din aceeagi colonie. Acestea sint str5jerele stupului gi ele fac parte dintre albinele tinere care nu gi-au fiicut incci zborul de recunoagtere, dar au posibilitatea s5 cu- noascii pe cele strgine, prin ace1 miros caracteristic fieciirei colonii.

Ceresele-cliditoare de faguri, ci t gi ciip5citoarele celulelor cu puiet sau miere, sint albine tinere din ziua a zecea a vietii lor. Degi glandele lor faringiene mai secret6 15ptigor pentru puiet in cantitate redusii, acum incep s5 se dezvolte glandele produciitoare de cearii, care secret5 solzigori, concomi- tent $i succesiv cu cele faringiene pentru o scurt5 perioadii de timp. Cind

Schema prelucrgrii mierii de albinele

prelucrgtoare

glandele cerifere elaboreaz5 solzigorii, ele cliidesc fie incilbind cu cear5 partea de sus a fagurilor, fie cl5- dind faguri intregi ori faguri mici, in rame cliiditoare. In lips5 de spatiu, pentru cl5ditul lor albjnele ingrSim8- desc solzigorii in ghemotoace sau in mici faguri suplimentari crescuti intre spetezele de sus ale ramelor. V. n. Ceara, Faguri.

Aceste activitiifi sint efectuate de albinele tinere in primele lor zece zile de la eclozionare, dup5 care executii unul sau mai multe zboruri pe afar5 aga-numitele zboruri de orientare, ca sii-gi recunoascri stupul.

Culega'toarele sint albine care, obignuit, incep aceast5 activitate dupe 14-15 zile de munc5 in stup. Sint fnsii imprejurgri cind colonia igi piis- treaz5 in stup o insemnat5 rezervii de albine zburiitoare, pe care o folo- seste numai cfnd apare un cules abundent, ciiruia, in aceastci situatie, ii pot face fat5 cu succes. Atunci albinele coloniei sint atrase la cules, h i n d parte gi albine tinere de 5-6 zile. Aceasta se intimplii numai cind culesul ia proportii mari gi numai dacii in stup sint suficiente albine primitoare, care sii poatci prelucra repede recolta adus5 de culegiitoare.

Unii cercetatori au stabilit cii in astfel de situatii, mobilizarea coloniei ajunge pin5 la 60% din albinele stu-

ALBINA 22 ALBINA

pului, iar activitatea lor este labo- rioasii. Totodatii, organic, albina culeggtoare foloseqte secretia glandelor faringiene la producerea unor enzime de categoria invertazei in locul secretiei de 15ptigor ce era necesar puietului larvar. Invertaza va servi in acest moment la scindarea nectarului adus din flori, dedublind zaharoza din el, in cele douii zaharuri simple: glucoza gi fructoza. V. n. Mierea.

La plecare spre cimpul de cules, cu- leggtoarea ia in gugii o doz5 de miere din celulele fagurelui, doz& care e in raport de distanta pe care trebuie siio parcurgii pin5 la sursa de nectar. Activitatea in afara stupului este grea, anevoioasii, obositoare. In afar5 de aceasta, acolo afarii, in cimp sau In piidure, le agteapt5 o sumedenie de inamici neviizuti, din lumea bacterii- lor cu care ele intr5 in contact direct.

Arma de ap5rare a albinelor contra acestora din urmii este chiar pe corpul lor, pe suprafata cuticulei, sub forms d e antibiotice pentru distrugerea diferitelor forme de bacili gi microbi. V. n. Antibwtice. Cercetiitorul P. L a v i e le-a descoperit pe capul, pe toracele, abdomenul gi membrele albinelor; acestea, impreunii cu cele pe care albina le mai are in propriul siiu organism, fac ca aceastii categorie de lucriitoare, culegiitoarele, gi care in t r i direct Pn contact cu lumea exterioar5, s& nu aducii in casa comunii o datii cu hrana gi bacterii.

Cind albinele piigesc in aceast5 noui sarcing, de culeggtoare, yi-au terminat aproape complet activitatea in interior. Glandele lor faringiene ajutg acum la prelucrarea nectarului.

Activitatea culeg5toarelor este Pn- .dreptatii in trei directii: fie cii ele aduc apii, nectar sau polen. Aceasta este pcea rnai istovitoare ocupatie; ea r5- pegte albinelor cele din urm& rezerve

de energie incit, imb5trinite si obo- site, degi trec apoi la munci mai ugoare in stup, nu rnai tr5iesc acolo decit putine zile.

Dup6 cercet5rile lui L u n d i e, F e b e r g e gi A m b r u s t e r , albinele fac - in tot cursul activitiitii de culegiitoare - abia 35-65 zboruri, pin5 dispar. 0 albin5 poate vizita 9- 12 flori pe minut. Cantitatea redusii de nectar cit incape in guga albinei culeggtoare in toate aceste zboruri istovitoare abia face 1,35 g miere con- centratii. Deci fiecare kilogram de miere costti viata a mii de albine, ti- nind seama cii sint necesare 70 000 zboruri pentru acest kilogram de miere. De aceea, productiile mari nu pot f i realizate decit de colonii foarte puternice, cu multe culeggtoare. Este statornicit cii numai de la o colonie care are cel putin 5 kg de albinii zburitoare, se pot recolta 55-60 kg miere extrasg.

fn activitatea de cules nu se observ5 l a albine o succesiune constantii, cici dupii nevoi - ~ i dupii bogiitia pro- duselor in natur5 - aceleagi albine pot aduce cind nectar, cind polen, ori propolis. Se pare cii cele care aduc apii in stup se specializeazii, ciici s-au v&zut aceleagi albine marcate, care timp de dou5 s5ptSmini s-au ocupat numai cu transportul apei in stup. Cercetitorii au g5sit cii proportia de culegiitoare, pe specialitiiti, ar fi: 25% transport& numai polen; 55% adun5 polen gi nectar, iar restul aduc in stup apii, care are un rol de ciipetenie at i t in prepa- rarea hranei pentru puiet, cit qi pentru piistrarea unui echilibru stabil a1 mi- croclimei din interiorul stupului.

Indicatia izvoarelor de nectar pentru albinele din stup o fac culegiitoarele ce vin de-afar&, de Pndat& ce ajung in stup cu guga plinii. Ele o fndepli- nesc printr-un joc variat, ce a fost denumit duns. Comunicirile celor de la

ALBINA 23 ALBINA

Albing ce cmite efluvii odorante

(orosi Pall) exterior cu albinelc aflate in pragul stupului yi le mai fac cu ajutorul i~ne i glande descoperite de Ivasanoff --glanda odorant5; ea servegte la emiterea in raze drepte sau ondulatorii a unor efluvii de natur5 asemiin5toare cu undele pe care -dup5 r o n Frisch - ,,le capteazs din dep5rtare rnai mare sau rnai mic5 numai albinele care apartin aceleiagi colonii, din caw fac parte albinele emif gtoare".

De curind s-a constatat c5 albinele culeg6toare rnai comunic,i intre ele gi cu ajutorul ultrasunciclor. Aceast5 constatare s-a dovedit intemeiatd; se observase de mult t imp cii unele din ele f6ceau miyc6ri aya de repezi cu aripile in anumite imprejursri, gi pe- riodic, f5r i s5 poat6 fi perceput vreun sunet. Aceste ultrasunete, se b5nu- iegte, c6 sint folosite de albine si in di- feritele lor comunic6ri la exterior.

Cuibul. Continuitatea de vief,uire a speciei albinelor in t imp gi spatiu se face pe dou6 c i i : prin creyterea puietului in cuib unde numeroase genera- tii se succed in decursul anilor, si prin roire, fenomen care corespunde unei situatii de rispindire, de desprindere din colonia-mam6 a unei p6rti din ea gi care pleac6 cu matca veche s5-si in- temeieze in al t5 parte o nou6 ayezare.

fncepind din primele zile ale luni- lor de iarn6, matca coloniei depune zilnic oui . La prima revizie de pri- m5var5, f5cut6 de stupar, se g5seyte puiet pe 2-3 faguri in elipse rnai mult sau mai putin extinse, in raport de hrana aflat5 sub form5 de p is tur5 sau de tesut gras cit gi de populatia care

compune colonia respect iv5. Acest puiet se afl5 pe locul unde a s tat ghemul de iarn5 si dcci cu cea mai potrivit6 c5ldurli pentru puiel qi malc5. A c e ~ t Ioc esle denumit cuibul coloniei.

f n prim5rar5, aceaslli crestere pro- greseazG cu at i t mai repedc, cu cit colonia a ieqit din iarnli cu pierderi tit rnai reduse, cu albine sSn5toase gi care au eclozionat in toamn;, f5r5 S: f i participat la lucr5ri grele sau la crpy- tere de puiet.

Kum5rul de ou5 d e p u s ~ de malcci in cuib, la inceput nunlai de citevn s11lc. ajunge curind la 1 000-1 500 pe zi. ceeace dctcrminc? o cresterc n po- pulatiei stupului cu albine tinere. Acestea formeaz5 r e ~ e l v a dc albinr cu- leggtoarr, care vor acumnla in faguri o cantitate mare de hranc? pent111 ele gi urmagi.

Grija stuparului estc ca aceast6 aru- mulare de albine lucr5toare in stup. Enceput5 si dirijalli cu 60-70 de zllc inaintea culesului principal, s5 atingA 4-5 kg de albine culeg5toare. Cind dup5 acest cules principal urmeazj un al tul , ritmul de crevtele a puietului in cuib nu trcbuie s6 se micyoreze.

Cind colonia ajungc s5 aib5 un numiir mare de albine lucriitoarc, se produc anumite fenomene in aceastii uni- t a t c biologic5 gi anume: a . apari1;ia unui mare numsr de trintori ce repre- zint8 in colonie elementul mascul; b. albinele incep s6-gi clgdeasc5 botci din care vor ecloziona la t imp viitoare m6tci. Deci colonia p5gegte de data aceasta spre marele fe l a1 vietii care este inmulfirea speciei, denurnit5 in limbaj stupsresc roire.

Roiul. f n citeva zile, folosind mierea luat5 in gugi la plecarea lor din s tup, consumind yi din rezervele de proteine organice acumulate in tesu- tul gras, albinele roiului cl5desc in locul ales drept locuinf 5 multi faguri

-daap yajuo:, a1 anea !!jau!ls!p aaeaaaeo nop a1 aa - a!8olo!q !8 a!8olojnom- aq!najlp !a!gnsu! na !!$elndod aseonam -nu ?lu!zaad a7 v~aJq2aw qdp. yaadg

-aluau!y~o:, !ou!a JoIaa ejejead -ns ypol ad adeonde ~?!pu!ds~n aqsa 'v~aj?qaw eraads 'qdp. 1nuaB 'nolap!dv e a![!wej eaneN .au!qIs ap elass8

.a!uo~o:, e8eanqu! el ap !Q !:, '!nolu!nl !6 ~:,lem el ap rewnu anel!paaa !a!8 -nsui ywsueal as nu au!qIe 87 .!a!Sns -u! a01 a~!!ndond noIaane[ pu!j!wsuea% a~!:,!op '!a!uo[o:, aw!8anlu! ur au!jnede !n~nla!nd e analQaa:, ap eaun!j:,und -aaeolsn:,nl au!q[e sa! am:, u~p 'alep -unoaj yno '?:,?em ap asndap :no aIaw -!nd a~de '!a!uolo:, lnq!na azawnoj as ?s ada:,rri aneo ui !j!pg~:, nou !!anSej ul

equann:, a!j nu es ao!,ra,ju! ui e3 nnluad 'QRDOI !n[n -ou al!,ya?odau a[!aap!qDsap s!lodoad !Q pea:, n;, paadom au!qle rr!p alned 0

.a~nZu,q -u 'A .a.reuna! !B Furl!po ap 301 !6 ?;3 'la!nd nquad ug8sa1 !i a aaea 'yuarrl na~uad 6~ao1 lntu!" 'aan8ej ~nur!nd yeaar el pwp yean ap 1aob~z1os gla.rt)as aaaj!a -a:, a1aprrn18 skn !eurnrr !a!:, 'a?enB!urarr nels gzch as ala aat?n rr! enp.~ad ap eur,roj qnS ~.ro[!.ri~*Se~ c[arl;js. Fieauraoj an,) ajao !!lrr! IHUI pu!.~dsa~) as L~ew~~ !r?ru r!-an ,>!ur lndn.18 u!a .6elgule rrn qoscap1?[3 IA-PS a,rr?tl pllu 111 ~oea[d a!uoloJ w!rn 'run,rp n.rluatI plrra!a!jns gue,rrl ap !.rn?sa.r ajaurilln gin8 rr! ne! 'C~~RUI aln nn pu!~li .IP~ 'alrr!err! aI!z nAali3 n:) yasasnj as !!ur ap !:laz rr!p 'au -!q[e ap Fu!m o !Rurnrr nrrlurp.1 FnEa

.au!qIe ap !Yn.rlu! nsr?ur dnls u!p aeds!p pul:, roun?e .rr?!rl.j i a[![a!nprl!.r J!UI!U n::, gqur!rIas nu !Illnp!.\!prr! c!'i!aetls!a

.a.ir?~S yoq taun -olr?p .)!uzcacI~;u nes In?t).Iu/ 11:) yerd gs r?!uoloa nes .ale?dalbearr at1 r:~?ek a~r:tIs! 1) ale011 :ajrrap!J,)r? !,roarrn anp

.aneolrpnn eaea~ux!nd nnluad !ou !!')e~aua8 purl@ -and 'nou u!p al4aunod [nl3!3 .re! '!6e:,o1 -[!w !!nnBej U! ?no ~undap gs ada~u!an 'dm!? e~?!:, ap snedaa un ~dnp 'e:,le~q .?am! !cur ~zeaslnd ejya waqB u~

Oarvural .u .A -!!way lnd -w!? u!p aseor a~!anlenadwal alnodns t.s 9nC.e a1 a:, 't.a!l:,a[o:, !Q ayadond gemd -no:, qanpIg:, o u!juaw 'ana!w ap a[aa -aazan u!p puiwnsuo:, 'ealsa:,e aer 'plea !em [a:, 1n:,o1 u! au!qIe anlu! eale14 .way3 .u .i\ -!nlncInls ~n:,o~r!w u!p !!nn8ej ad way8 u! Bu!~ls as a[au!qle 'sonnS!nj !n[ndw!l ean!uan n:, ~3ep0

'aaeInwrqs ap ean!ugaH '~o~au~qlz, vuvrll .u .,I .aol!anSej alaleAnalu! aqu! aaau!l au!qle Sy c-cLz urjnd la:, n:, guner U! aalu! ~s e!uoloa Iajqse eo rial -uad '[n~o?[na!de aaej o a!ieaado glseas -v .[nleno ?[nu1 eaad pSu[n?sa~ !&nu ~s enjerrr eo nquad '~$jelnu~!~s a!j ps a!onau a,re e!uo[o:, '~n?ol nn lerr!jnd -wt ne-s aI!aolj puj3 .!!JO~U!J? 'asal~q -ngq Inquaurala a!uo~o:, rrtp ?u!urqa eau -aurase aa .la!ntl ?[nu !em a?Qan:, 313 nn 'pzcarr!jntlur! as asre;, 'ale~nrunae no1aAnaza.r erueas ad ?[nu !nu! case! -y.r$ ~s atlaau! e!uoIon ne! 'gansrr~.r~s qu!jnd al!s punpl? ala~eol~Saln3 .na,r -aw yzeaur jndurl as alasansaa y.rn?eu I -I?rrrueol ands nzecqu!eul [ndru!~ a;, EansFrrr ad leuna! ap osalg8a.1d as a[arr!q[y 'aJDUJa! n~luad a]?l!lp8aJd

.sos!.rd ap a[aJ atl !qoq ul prr!8!an 'au!arron a1 3.1 uaa ad a8al1: .ro~ !k! aIau -!q~e an.) u!p !alEur aIadeoq!!,r '!.)?em all qajJcU!u !aloq u! gorr! ruaop !cur ann8 -ej ap an!Y,reru o-n'lu~ .sns !eru S!~S -ap Farrnw ap ~n~:)i:, pu!nu!qrros 'aan?

leaalcl I? a.ruo yrqalEq es~eu~ ga~j seurpa 'au~r?nr-!a!~ro~o;, [R bv301 ln!q:,an LIT 'ua1 -od !B a,rarur ap !aern !ew I!:, !?~i!?us:, ~8nlals ys aaeolyo9alnn alau!qle at?! 'yno yrndap ~s albaqr,.aZ as nnqeur !a ul .!ou

-!q[j~ aaseaqns aqe e[ $pap !aem !em ae!q3 j6 !Qoutmn[on $u!s !!.IO~U!J~ ! !!UI -5ae ajuenu .e~u!zaad !!q.em eaneoln3 .urm gLg ap alsa !!qw![ eaur!8un? .aaeo[ -n:, T?[ asgasap ao[a~~uaals [n~daap u! !zuaq n3 aep 's1y3u!-ay4nuaa-unaq aaeo[ -na ap lu!s [ndaoa gaado~e !-a:, !!a04 -!dad -ja!n8un[ !j: aa!jqns alsa [nuaurop -qe a3 dm!?. U! '8.181 !BUI a3eao~ n3 aep lanas !cur u! jnd ~ndao:, aae 'v3?uvw~a3 s!dv !aoaqe nes 'v~?u.Iv~ v.~aj?llaw ndv 'g[o!unea pq[e F?!urnuap a!aJsnv urp IS Fuealragsya e!ueuraaf) rr!p eu!q[v

.Fn!p -11s ese.iqns ap pjej planas !em u!jnd ycIuroa1 o ne a[au!q[V -es!qau! !ew ~[nw a~eo~nnp lu!s !!aolu!al a3 dm!$ [I! b~uaq[e5 a!\e1uaur5!d yu!ind n3 's!q.,rr!-n!8nuaa nes srr[,lul-n!rurpe !sad n.1 ~e!ired al!aado.)e a[srr!uropqc a[a4n[ -3111 n.) '~sso!a!~Sau-unrq alsn !a naaeol -nn .,,eu!d[esue~l" nes ,,~unuro~" !u!q -[e I:~LIPJ,,,, U! el!urnuap pzasrre.rj eu~cl -[u also asedqns !alsaae [nd!?olo.ld

.[angdga 14 a[n[a3 urp eala!ru a.rlu! aae 11.1 rr![d ,Iaq![ n! jeds un prr!sy[ ,,,led -su" e[ eaaa!ur ~sd3~dp.1 f aobn as-npuy -aa!d .!n[ eaal?la.).raa el ala~n8ej easape nsaspa~d a[!.)lpru !urq u[ gpirllq u!jncI !em 'g[!q!~se+ !cur 31!q[e o 3 .:a!? -J!.\os eaun!u(l 'e!i\ur~!puea~ 'e!uo[od 'e!c~lsnv 'e!ut?ur.ra3 'e![8uv 'epue~o 'e juea;t 's!ued~ 11.) prrlda~u! ueac1o.r -na !a[rtkuarrr,)uo,~ I: a!.)olr!rrr !b y.)!paorr r?uoz odn3o ''1 v.'~j!1131u-~.'~j!l~alcl s?dy :aurnur: !Q aueJ!aje ala.1 ap yje~ aseo.1 -,)runrr ap [nlsap aseaqnn 133p ~eciv

.ale)!pturn !B F,rrI1 -r?,l~tl[ual ap !n[nur!Yaa [n:)!j!aads ap l.rotI~?.r u! al.)u! 1st~ ra!l!rrr![ nn 'n!ans 'n! urv.1~ Ls!~f.)~~! UII,I(I ads Eze!del\ a.rco[

u! so[!dn8ej e aawu aaez![odord o u!~d psu! as-npu!qasoap '~ueadoana ea2 n3 t.[eaodaoa aur!qur !6eaa~e aav .e!ueds u!ad Fueadoana eu!q[e n3 eaun!+uof aaej !b ues!qn !n[nluau!quoa Inlsaa -p~ou ednao aasa ya![al eulq~e !Q Fl!urnu -ap vssaw.ia?u? v~aj?y2aw s?dy eseaqns !S Fa!aap ~a9eau yea !S.eaaae uIa

-(u a s -u a y e by) aleolgaan1 au!q[e !j. !a?Fur aJeprrnoajau pno u!p a14err 106 as !!z -eao al!urnue u! - o-leals~d e a3 WS!A -!l!rx~!.rd ap swan a Fseaqns g3seaae n.rluad atls!aalaeae=) .!i~nas !sad ap l!.rado~e [ndaoa na s!yau!-gunaq aaeo[ -n:, aav .s?suadv3 v~aj?ylaw s?dy sse 'luau!?u03 ad ap !a cu!aaA

.ue3!aje [nlrrau!?uoD ad ap !au!q[e 113 ?pap arm !RUI lndaoa aae :40103?21n v.I~~?~~JLu s?dy ap r?aa!urnuap pu!ur!acI '!aoQ!dad ap gj![rl3rrnp o !~!u q.rFj gaSeau ,~a[duro:, ria.rco[na an ez '(aexe8epe1q qns -u!) LqQe9[e~~ eat[qnda~ u! ':ant1 aaeqs u! akQasp3 as Fueal!agsgn es)!ajjT u! qs!a -al.ls.re.) [ndqolo.rd 11s ~J~V?U VSV~

.praq[e2! RSHJ !8 yaYeau esea apu!adn:, aaea 7 n~aJ?y2aw sjdv e!~ads :ase>r euop u! ao[au!q[e eaa!jagd -ur! mieldope e-s anea3nI gseaue u~

.(nozou) ,,aaa?a

ALBINA 26 ALBINA

sint harnice gi blinde, cu o mare vita- litate gi cu o accentuatii predispozitie la roit.

fn partea de nord a Germaniei, gi in continuare pe teritoriul Poloniei, rnai ales in terenurile ocupate de planta denumitti ,,iarba neagrti", trtiiegte o albinti de culoare sur-deschisti, care roiegte intens. Ea constituie de asemenea o subrasti cu denumirea Apis Mellifera Lezehni care face legtitura cu albina brunti din zona paduroasg a R.S.S. Bielorusg c,u denumirea de Apis mellifera siloarum. I n zona muntilor Cau- caz, pe versantul nordic se gtisegte albina caucazianti - ,,sura de munte" -care derivti tot din rasa neagrti, Apis mellifera caucazica; are limba de 7,2 mm. Este foarte rustic5 ; s-a adaptat la temperaturi joase, iegind in zbor de cercetare gi la temperatura de + 6- 7C gi chiar pe timp umed gi cetos; detine intiietatea in productia de miere fat2 de celelalte rase.

In R.S.S. Ucraineanti se gtisegte o alt5 albing cu caractere distincte, Apis mellifera acervorum putin mai micii decit cea caucazianii gi cea din R.S.S. Bielorusl, dar cu o pigmentatie ceva rnai accentuats spre galben; este blin- dg, harnicti gi cu o limbti putin mai scurtti.

fn acest vast triunghi mlrginit la nord-vest de albina carniolg, la vest cu albina dalmatti, iar la rtistirit cu albina ucraineanti, s-a statornicit de-a lungul veacurilor, albina noastrti bgg- tinagti ,Apis mellifera carpatica, care plstreazl o medie biometricti de 6,399 mm. Ea se situeazl in privinta lungimii limbii, lungimii corpului, a tarsului, aripii anterioare etc. fntre albina galbenii italian5 gi cea carniolii. Un colectiv de cercettitori de la S.C.A.S., a stabilit cii pe versantii Muntilor Car- pati, in Cfmpia Duntirii, in Podigul Transilvaniei gi Moldovei triiiesc popu-

latii de albine .cu insugiri morfologice gi biologice caracteristice conditiilor de clim5 gi cules din tara noastrs. Aceste populatii constituie o unitate care face trecerea intre albinele car- niole, italiene gi ucrainene. Culoarea chitinei este brunti, acoperitti de perigori gri-deschis cu o ugoarti nuant5 galbeng. Este cunoscutii de mult gi catalogatti drept ,,albina de Banal". fnsugirile caracteristice ale acestei albine sint: blindete, comportarea linig- t i t5 pe faguri, reactie imediatl la fum ceea ce o face sii fie foarte ugor de minuit; are o bun5 adaptare la culesurile caracteristice din tara noastr8; c5p5- cegte mierea la ,,uscatu ceea ce o face sti fie foarte apreciatti pentru produc- t ia de faguri in sectiuni, produs foarte solicitat pe piata mondiall; nu roiegte prea mult, nu e prtidalnicti, pro- polizeazg putin, iar ca productie de miere a atins ping la 160 kg de stup.

Rasa galbend a cgrei obirgie por- negte de la albina italiang, este cunos- cuts de multti vreme, fiind supus5 unei atente qi indelungate selectii. Apicul- torii romani erau preocupati de pe atunci de ameliorarea gi inmultirea coloniilor cu caracteristici rnai alese.

Albinele din rasa italianti, Apis mellifera lingustica, are a1 2-3-4-lea tergit abdominal galben-portocaliu, aproape translucid. Tergitele galbene sint mtirginite cu dungulite negre. fntre aceste dungulite diferite ca aspect coloristic se observg, mai ales la albinele tinere, perigori gtilbui-aurii care cad cu timpul. Celelalte tergite, dinspre virful abdomenului, sint complet negre. Tot corpul albinei este aco- perit cu un puf de culoare cenugie- gllbuie.

Albina italiang este foarte harnicii, ptistreazg curltenia in stup, luptg cu dirzenie contra bolii loca; durata vie- t i i este mai mare in comparatie cu ra-

ALBINA 27 ALBINA

sele caucaziang sau carniolti, rnai ales la cele ce trec iarna in ghem. Vara tr5iegte rnai putin, ca o consecint5 a h5rniciei sale, care o epuizeazi curind. MBtcile sint foarte prolifice gi populatia stupului e totdeauna mare; oua- tul se prelungegte pin5 tirziu in toam- n5. Este rnai putin rezistent5 la ier- nare, mai ales in regiunile reci.

Rasa italiani este r5spindit5 in rnai toate continentele datorit5 importu- rilor masive. In S.U.A. detine pri- matul f a t i de alte rase; acolo, printr-o selectie atentii, s-a ajuns la cunos- cuta albin5 american5 Apis aurea de mare productivitate gi care are o limb5 rnai lung5 decit cea italian5 de la obirgie. 0 caracteristici a acestei subrase americane o constituie faptul c5 m5t- cile nu sint exclusiviste, cici adeseori se glsesc cite dou5 in acelagi stup, gi depun ou5 chiar pe acelagi fagure de cuib.

Albina de ras5 galben5 s-a extins de asemenea in intregul bazin meditera- nean. Din ea deriv5 subrasa Apis mellifera cypris, din insula Cipru, de culoare galben5 putin mai deschisl, avind pe torace perigori cenugii, iar scutul toracic galben. Abdomenul e ascutit, incit mgtcile, fiind rnai subtiri, trec cu ugurint5 prin gratia Hane- mann. Caracteristic la aceasti albini este marea ei agresivitate care o face s5 fie neglijati, c5ci degi harnic5 gi dind productii bune, nu poate fi linig- tit5 nici cu fum, nici cu pulveriziri cu ap5.

Aria de extindere a albinei de rasii galbenii ocup5 larg spatiul Siriei gi Palestinei, unde cunoscutul cercet5tor B a 1 d e n s p e r g h e r a studiat-o gi catalogat-o drept, Apis syriaca; ea e harnicii, destul de blinds, cu m5tci foarte prolifice, cu o inclinare accentuatii spre roit, cl5dind in aceasti perioadii sute de botci.

Din Siria si Palestina rasa galben5 se bifurc5: o parte spre nord, in Asia Minorci yi alta spre sud, in Egipt. Prima ocupi spatiul Asiei Minore, con- stituind subrasa de Anatolia conside- rat5 de F r. A d a m s ca una din cele rnai harnice albine gi care d5 re- colte chiar gi in anii secetogi. Culoarea ei este galben-portocaliu brumat, apro- piat5 fntrucitva de albina cipriot5, dar mult diferit5 de aceasta, avind corpul rnai mic, iar din punct de ve- dere al caracterului, e blind& ugor de minuit.

Mai spre nord albina de ras5 gal- ben5 atinge versantul sudic a1 Mun- tilor Caucazieni formind rasa transcau- cazian5 galbeni de ses, Apis mellifera remipes, care se deosebegte de rasa caucazian5 sur5 de munte de pe versantul opus gi despre care s-a scris rnai sus c5 face parte din increnggtura rasei negre. Caracteristica rasei ,,galbene de ses" e c5 albina e foarte blind5, roiegte cam mult, c5p5cegte fagurii la ,,umedl', deci mierea din celule atinge suprafata inferioarci a c5picelului de cear5, cu miitci foarte prolifice si in- g5duitoare cu suratele lor, putind tr5i in acelagi stup douti gi chiar trei m5tci.

0 subras5 format5 din caucaziana galben5 de ges sau derivat5 din cea sirian5, mai este albina galben5 din Iran, Apis meda - cu mitci foarte prolifice, albine harnice dar putin mai irascibile ca surorile de la nord sau vest.

Ramificatia sudic5 a albinei siriene pitrunde in Egipt unde ea constituie o subrasi distinct5, Apis mellifera fas- ciata. Caracteristic la ea gisim ter- gitul abdominal a1 2-lea gi a1 3-lea de culoare rogu viu, dar avind ultimul tergit de la virful abdomenului d e culoare negru lucios. Perigorii de pe corp au o culoare albicios-cenugie.

ALBINA 28 ALDINA .-

Este mult rnai mic5 decit albina de ras5 galbeni europeanl din care de- riv5 gi destul de prolific5. 0 ciud5te- nie a ei e c5 Pn stup, al5turi de matc5, mai sint alte 10-20 m5tci rnai mici, care nu sint fecundate si depun un mare numlr de ou l de trintor. Au un caracter agresiv, nu reactioneazl la fum, dar devin docile cind sint pulverizate cu apg.

Din albina galben5 egiptean5 de- riv6 albina galben5 african5, Apis mellifera adansoni, ce ocupi Africa Central6 cuprinsl intre cele dou5 pus- tiuri: la Nord - Sahara, la sud - Kalahari. Albina are corpul mic, ase- m5n5toare cu cea indiang; caracterul s5u e irascibil.

0 derivatie a albinei galbene egip- tene spre vest, inspre pustiul Sahara constituie subrasa saharian5 care e blind5, harnicti, cu limba mai lung5 chiar decit cea caucazian5 de 7,7 mm pin5 la 8,2 mm. Primele tergite abdo- minale au inele largi de culoare galben-rosu, mrirginite cu o dung5 nea- gr5 ; a1 treilea tergit este rnai ingust; ultimele doul, de culoare neagri au perigori galbeni. Trintorii sint rnai mari ca la alte rase; ei au un tergit colorat cu galben-royu, asem5nZtor cu a1 albinelor. Matca lungl, de culoare galben-rosu-argmiu, are virful abdomenului negru. Albina are o puternic5 musculaturi a aripilor fiind nevoit5 s i zboare la dep5rt5ri de 8-9 km pentru cules, infruntind vremea de arsiti cu vinturi uscate ale pustiului.

fn continentul asiatic predominri trei specii de albine tot de ras5 gal- benl. Rasa indian5, Apis indica, ase- mangtoare cu cea melifer5; e blind5, se minuiegte f5ri fum qi destul de pro- ductivl. Aria ei de raspindire e in Ceilon, Indonezia dar mai ales Ja- ponia. Aceasta din urm5 are unelc caracteristici deosebite, incit prof.

0 k a d a st6 la indoial5 dac5 nu ar f i chiar o specie aparte. Apis japonica folosegte acul foarte rar si prefer6 s5 atace muycind cu mandibulele sale puternice. Ele nu folosesc de loc pro- polisul; cl5desc faguri la temperaturi rnai joase, cu peretii dintre celule foarte subtiri, dar cu baza trirombic5 foarte groasl.

fn tinuturile din jurul Oceanului Indian se rnai g5sesc inc5 dou5 specii aparte de albine: Apis dorsata ~i Apis floraea ce nu prezint5 prea mult inte- res pentru noi, neputind fi domesticite.

Prima este denurnit5 albina uriag6, clidegte un singur fagure adesea lung de doi metri, cu baza de sus de 10 cm grosime, solid legat5 de creanga unui arbore; matca e lung5 de 37 mm iar albinele m5soar5 16 mm. Are un caracter foarte irascibil.

Cea de a doua specie este, Apis floraea, albina cea rnai mic5, cu o lungime de 7 mm, cu faguri cu celule abia de 3 mm i~ diametru; cl5degte yi ea un singur fagure cel mult de 15 cm.

Caracteristic pentru aceste dou5 specii din Extremul Orient e c l ele sint albine cslltoare de la ses la munte yi ind5rgt la vale, in c5utare de cules rnai ales pe timp secetos.

In sfirgit incheiem acest capitol despre rasele de albine amintind c5 in America Centrali, in special in Mexic, tr5iesc populatii de albine far5 ac, specia Apis Melipona bechi, sub dou5 varietiti: prima, mai apropiati de albinele obignuite, t r i ind in comuni- t i t i pins la 4 000 de albine intr-un stup primitiv a1 biigtinagilor, qi a doua, s5lbatic5, neacceptatl de b5gti- nasi ling5 gospod5ria lor gi care face faguri din celuloz5, la fel ca viespile.

Stadiile de dezvoltare ale albinei. Albina p5r5segte fagurele natal in mod normal dup5 21 de zile de la data cind

ALBINA 29 ALBINA

matca a depus pe fundul unei celule un ou fecundat. Dezvoltarea sa are loc in douti perioade: prima este cea embrionar6, ce se face in ou gi care dureaz6 trei zile iar a doua, perioada postembrionarg, cuprinde stadiul larvar de 6 zile, dup6 care larva este c6- p6cit5, urmind stadiul nimfal de 12 zile, pin6 iese din celul5 o albin6 com- plet5.

Oul are o form5 aproape cilindricg, cu un cap5t mai subtire gi altul mai gros, m6surind in medie 1,71 mm cu un diametru inegal, cintsrind a zecea partme din miligram. M6rimea ou6lor este in raport cu bog6tia de polen cu care sint hr6nite albinele intr-o anu- mit6 perioad6, cit gi de num6rul de ou5 depus zilnic de ma tc l ; de pild5, o u d e din luna mai gi iunie cind populatia coloniei este foarte mare, iar matca este suprasolicitat6 s6 depunti ouri multe, acestea sint rnai mici; pe mBsur6 ce ea igi incetinegte activitatea, nude devin mai mari, pin5 ating miirimea normal6 obignuits, inspre toamn6.

Ciiloarea oull~i este alb-sidefie, avind o coajti chitinoas5 care nu e ne- todii, ci prezint6 nigte desene hexago-

nale asemiintitoare cu cele ale unui fagure. La cap6tul subtire, oul are o substant6 oarecum lipicioasii, care-i asigur6 aderenta pe fundul celulei. Deci el st6 in celul5 cu partea groasti in sus. La acest cap6t gros se vede un orificiu denumit micropil pe unde a p6truns spermatozoidul gi a fecundat ovulul, pentru ca din aceast5 impreu- nare s6 poatti iegi o albin6 lucr5toare sau o matc6, dup5 cum albinele vor hr6ni viitoarea larv6. Dac6 prin acest micropil nu p6trunde un spermato- zoid, oul a ramas nefecundat, iar din el se va nagte un trintor.

Analizind la microscop un ou, se va vedea c5 in interior se g6segte o celulg germinativti, adic6 un ovul, inconju- rat de gtilbenug, ce constituie hrana pentru germen.

Cind spermatozoidul intrti in ou prin micropil, el se unegte cu celula germinativ6. Dup6 trei ore incepe procesul de dezvoltare embrionar6, de inmultire a celulelor, dac5 temperatura cuibului este normal6.

Ou6le bune, depuse de matc6 in cuib, igi p5streaz5 infgtigarea lor exte- rioarti timp de trei zile, degi in acest interval ele gi-au schimbat pozitia gi

Ciclul de dezvoltare de la ou la nimfg: 1, 2, 3 - ou; 4 , 9 - larva; 10 - 11 - nimfa de 2 zile

ALBINA 30 ALBINA

au pierdut mult din greutate. fntr-a- deviir, un ou cintiiregte la depunerea lui in cuib circa 0,132 mg, dar ajunge la sfirgitul acestui stadiu abia in greutate de 0,080 mg -pin5 la 0,100 mg. De asemenea gi pozitia lui in celule se schimbii de cele mai multe ori. Apicul- torii au stabilit cii un ou st5 En pozitie verticalti in prima zi de la depunerea lui, oblic in ziua a doua gi culcat in pozitie orizontalii En ziua a treia. fnsii dupii cercet5torul E. J. D ii p r a w reiese cii nu exist5 o regulii precis5 de felul cum decurge aceast5 migcare qi c& sint ou5 din care se nasc larvele normale stind fnc6 in pozitie verti- calii, degi sint depuse acolo de matcti cu trei zile inainte.

fn acest interval de trei zile incepe fenomenul denumit mitozi, adicii de dedublare a fiecarei celule -0 bipar- titie succesivii a celulelor care ating un num5r foarte mare, cifrat la mi- lioane. Fiind inc5 in stare de embrion, se formeazg organele rudimentare. Astfel se pot observa: gura cu piirtile, ei componente, intestinul, membrele, traheele cu stigmatele de respirat Ian- tul ganglionar a1 sistemului nervos, acul, celulele de griisime, toate sub form; de muguri.

Larva apare in celul5 En cea de-a treia zi de la depunerea oului de catre matcii, ca un mic viermigor apod.

Larva miisoarii 1,6 mm, dar deja organele vitale ale embrionului au evoluat gi au prins forml, pe cind altele au rtimas tot ca nigte muguragi. De acum fnainte, timp de alte 18 zile ea intrii in perioada de metamorfoz5 postembrionarg, prin care pltipinda fiintii trece spre diferite modific5ri organice, pin& la iegirea din celul6 ca albin5 intreagii. Datorit5 faptului cii corpul siiu este alc5tuit din 13 segmente, larva se poate migca in cerc cu ajutorul mugchilor ce se contract5

gi se destind; ea inoat5 cu gura des- chis5 in 15ptigorul pus la dispozitie de doici in doze potrivite gi cit rnai des, alimentindu-se astfel din plin. fn plus, printr-un proces de osmozii, hrana aceasta piitrunde prin piele in organism. Din cind in cind se observii opriri de citeva secunde, pentru ca larva s& digere ceea ce luase ping atunci, ca apoi sii-;~i reja mi~c&rile, rotindu-se inot fn Igptigor.

f n acest stadiu, cercet5torul fran- cez M. M a t h i s, urmiirind evo- lu!,ia larvelor in dispozitive transpa- rente, a observat c5 ele absorb hrana, care ajut5 la formarea organismului gi elimin5 prin glandele lor salivare ex- cesul de ap6, pe care albinele-doici il ling cu mare aviditate, probabil da- torit5 bogiitiei lui in diastaze. In primele trei zile albinele-doici dau tu- turor larvelor liiptigor in doze potrivite cu vfrsta, gi cit rnai des. Doicile tinere, dupii H a y d a k, secret& lip- tigor cu un continut de vitamine rnai redus, qi tocmai din aceastg cauzii ele sint destinate ca sii alimenteze larvele rnai virstnice, care nu au atita nevoie de unele vitamine. fn tot timpul acestei hrsniri, N. P. L e v e n t a observat desele vizite f5cut.e de doici larvelor, vizite care intr-o or5 erau de 5 pin& la 15 pentru fiecare din ele; timpul folosit la fiecare hriinire va- riazti de la 7 secunde pin5 la 2 minute. fn medie se socotegte cii o alimentare dureazii circa 33 secunde. Pe m2surl ce larvele cresc, vizitele sint mai dese qi rnai lungi, rnai ales c5 ele au impli- ni t trei zile, iar hrana ce li se dii de aici inainte pin5 in ziua a gasea, cind se terlnin5 stadiul larvar, are un alt continut. fntr-adevtir, de unde pins atunci fn tubul digestiv a1 larvelor ce primeau 15ptigor de matc5 nu se vedea nici o urm& de altii hran8, Encepind

AJ.BINA 3 1 ALBINA

de la a patra zi, se g5sesc acolo gr5un- c5 atunci, cu acest schimb de hran5 ciori de polen. Doicile il dau larvelor Pntre doici gi larve se face gi acea cas- intr-un amestec pe care-1 preg5tesc in trare nutritiv5 cu un specific hormo- gusa lor. Intii ingereazl miere, apoi nal, care face ca in colonie albina lu- griiunciorii de polen gi la urm5 ap5, crltoare s5 fie o femel5 asexuat5, pro- formind un terci pe care-1 vars5 in ducindu-se o atrofie a organelor sale dreptul gurii, care se migc5 circular. S-a de reproducere. Durata acestor vizite calculat c5 pentru o larv5 pin5 la c5- de ingrijire a larvelor de catre doici plcirea ei se consum5 miere cit cu- variaz5 in raport de virsta lor, ince- prinde 113 din volumul unei celule, pind cu 30 secunde pin5 la 4 minute. iar polen jumatate din volumul aces- Spre sfirgitul stadiului larvar aceastti teia. durat5 este foarte mare, de citeva ore.

Cregterea larvelor i.n aceast5 perioa- Cercet5torul R. C h a u v i n, care d5 de activ5 hr5nire este prodigioas5 citeaz5 pe N e 1 s o n ~i S t u r t e- yi neintilnit5 pin5 acum la nici o w a n t, precizeaz5 c5 schimbul de fiintii din regnul animal. Aceasta se hran5 cel mai intens intre albinele- datoregte biotinei (vitamina H) din doici gi larve are Ioc, in special, in Itiptigor, hormonilor care actioneaz5 gi ultima faz5 a stadiului larvar, cu activeaz5 metabolismul, cit gi conside- putin inainte de clpgcire, cind ele rabilei rezerve de vitamine ce ele o stau cu capul introdus in celulele cu acumuleaeii. lntr-adevgr, dup5 repe- larve virstnice pin5 la 4 ore gi trei tate cint5rit-i s-a stabilit c5 dac5 la sferturi. Deci este just ceea ce sustine iegirea din ou larva are greutatea de M. H a y d a k c5 aceste pl5pinde 0, l mg, in a opta zi greutatea ei este fiinte acumuleaz5 rezerve considera- de 142,6 mg. Biologul G. E u g e n e bile de vitamine din hrana ce o pri- face o comparatie plastic5 gi foarte mesc. R. B e a u r a i n g stabilegte sugestiv5. El zice: ,,Un ou depus de - cii, de la stadiul larvar gi pin5 la albina matc5 cintiregte aproximativ o zecime maturii, este nevoie de 3,21 mg azot ; de mg, din care iese o larva care, in cum in mijlociu continutul in azot cele 6 zile de stadiu larvar, absoarbe aflat in diferite specii de polen cste g i asimileazg hrana reprezentind de de 3,1%, inseamng c5 albina are ne- 2 000 ori propria ei gteutnte; pastrind voie, in stadiile de formatie, de 100 proportiile, un copil de-a1 nostru, care mg polen cel putin. Alti cercetiitori cinthegte 3 kg la nagtere, ar trebui sustin c5 este necesar chiar mai mult, s l absosrb5 in 6 zile 6 tone de hranl considerind c5 obignuit 1000 de larve adic5 cite 1000 kg in 2G ore". fn urma ar consuma 154 g de polen gi 0,330 g acestei hr5niri bogate in substante apii. Aga se explic5 afluenta albinelor proteice, larvele nu numai c5 cresc, la ad5p5tor in tot cursul perioadei de dar igi acumuleaz5 o rezerv5 organic5 cregtere gi extindere a cuibului; or- insemnat5, formindu-gi ace1 corp gras ganismul larvei, cit iji al albinelor, care ocup5 in organismul lor un loc are nevoie de mult5 ap5. Aceasta se at i t de insemnat. Aceste vizite se in- g5seyte in mugchi in proportie de 78- multesc din ce in ce mzi mult pe m5- 80% ~i chiar peste aceast5 cifr5, atunci sur5 ce larvele cresc. ]In total, in 24 cind se fac analizele histologice. de ore, albineledoici viziteaz5 larvele Prodigioasa crejtere a larvelor in de la 570 pin5 la 1720 de ori, deci acest scurt timp de stadiu larvar a fn medie cam de 1 330 de ori. Se crede fost urm5rit5 de cercetltorul elvetian

op naaaur glel!a![os alsa !a[n[aa [n~a:, -ydga aqia!nqsuo:, a:, eu!q[y .no!Jalu! u~p ajur!u !aaeol!!a !!~!nia!a ~esa:,au !n[ -nuaS!so eaaapunalgd n.rluad '!!a!j!ao allnur n;> aatiqns gi!q8rod o pu~wrnoj 'ualod ap !.rnlsaa na !aoaun !B dnls u!p ~[!q!uods!p eaea3 u!p l!n)Fn[e [e!Ja3 -RT~ un n3 'aa~e[ !aagaa!j e[n[a:, alnu -IW oz u! asaagdg:, '[enp!a!pu! a[au -!q[e 'e[je ae-s !!jenl!s a:,!ao u~ .!:,!op -a[aulq[e ap 'aoi!%dg[ ?[nw few n3 'l!ugaq au!q !cur also l!:,na~u! 'ado j~1; el aaedndur! aads aaaa) aea.re[ [nla!nd 'auejao a[!!uo[o3 e[ ga le~raasqo e-s '!in?o~, .rnlndnls eu1![3om!u1 ul !.rganq -in? aoun '!,ro al[nur !cur a[as ap 'alia,r -0.1~~ as ejuaaaj!a 'apz g e[ 3sa[!qels o !!ile ae! '!n[no !areor, eaaaaejsap el ap ai!z 5'5 el !asp 'aao ap o&j el azej !a?sa:x ele.rnp 3sa1!qe')s ao[!~olg1aa~a3 ea~e,~!ao[ejq .g[elaaa esrrnd ui asu!durg ?u!s 'ale$rYanSaa ?soj nc nu aae.) r~p~zar a~arrn !adna as 'azaaalle as nrr I?s.iue~q e.1 n.i)uad soas rnu!lsalur ap rnat?ru -02s caiqdsap a&:, iue~~hati 'B[n[aa u! !a eaa!Sun[e n3 glep 0 .y~!Sun[e a!j!zod u! '!sunle gu~d saleis urn,, Tle!oao:,u! u!p 'e!i!zod !i-npu!qur!yas 'sns pr!d nEs [ndaoo nJ e[n[a3 a[durn aaalBaa:, gu![d u! elide[ dwtl Isax UI .!stop-a[au!q[e ap ten[ alsa [nsnpoad JR! '.,aael!8~n8aa'' BS!Z-ej.e 3 .!n[noeu~ -01s [nlnuliuoa 8aa)u! g3aeasap !i! a[a 'a[a.iae[ ns ,)rraueuraad ?aeluo., uj uiur -y al!:,!op pula 'g~n[aa u! !n[no eaaau -ndap el ap 12-6 e en!z U! jaap 'aeZ\.1e[ ntpuis ap apz !aur!l[n eieau!ur!p uy .a.rl?uoyzo[.>a ap aIu!nrr! !z o n.1 'ea~as -a; 1"-ap [a3 ri g1!3!dr?3 erap alsa ea pu!~ 'ea[!su!J le-ap [aa ap ,leuran 'F)!.) -pdr?:,au ?AJ~[ ap a,rcks u! rao n,rled ap 8 1ada.r as am ',,a.r![a!d?ufi ap [nsaao~d alsa cJsaa.6. .[nJo[ ej !! IQ luapa.)a.rd [a:, qns ~nsai ?[e gzeauraoj as '!dnlt?[u! a[ ea :alur!ats ea,rd gansgur !j.~aaac u! u!a -ap ale~odao~ ales a[!an4![a1irr! 'naaaur pu!.)sa,Ia ease[ [ea.ra?u! lsa,)n lo1 rr~

-ala[d -u~oau! nes gsd![ aue8.10 a[aun na a93 al6eu as lea !noaun f yle~oia!w ale?![el -!A o an aqel!.mleuI e[ gsunle el:,asu! .re! 'aen~e[ [n!peqs asa8unla~d !is aiak -JB[ '[BUIJOU qns apeas 30s1-91 ap alsa am:, '!n[nq!n:, eanlenadura~ pu~ -gjw!u U! a[es a[!aguraojsueal !i !anae[ e aa!n$a!a eunq naluad a)elguuIasuj aaeur o ea !B aae q1n3 u!p ennpIy3 .aa!laadsaa a[!:,)oq nes a[a[n[a:, :,sa~gd -p a[au!q[e ae! 'punj EI ap eueay e! gs e3 !OPUS 10d !cur as nu 'alel~onzap au!q a[aaaei 'gzeauran a3 In[aqel urp apaa as urna eie 'aeaae[ n!pe?s ap !z ease4 e-ap !a[a3 eurreaad ul .aJeolgn:, -n[ !au!q[e Jolaneao eaaeqoazap 301 ad au!i an:, '3 !au!urel!a a!aequoo gjuelsqns o ae!q:, nep a[ !a!op-alau!q[e ?a asa!nugq !!aolg?aaaa3 .!:,!ur u!urga aJeolga:,n[ pu!q[e ap aoIanae[ alaaeno !eurnu '!aaae[ eaael[oazap n:, laodea u! asaaeur lo1 as aae:, a[aue&o aalu!a

.a[aIn[a:, asaagdz:, a[au!q[e pup (e-g e en~z U! gu!d l[nw !cur ae!q:, !B !ao ap 000 ap !j. !Z e-I e u! gurd !ao ap 000 J ap 'a[!z 2 gdnp !ao 00~ ap 'aao gz a[aw -!~d u! !ao 01 ap :,saa:, a[aa.re[ 'n!)n[ -0~3 .JO)U!J~ e[ a!je[ndon ap aiaue8~0 !b a[a[nn!?sal '!altjur !i au!q[e el alas -eao :aaaanpoadaa ap !i a[e?!ua8 aiaue8 -ao yzeauraoj as a[!z alsaae u! $0~

sos~?lzur a!j un gp !4 [naae n:, 13quon u! pnsn as a:, sossia p!qo![ un glaaaas aaes sans ap adeo~de apue18 gnop aulq gasvoun:, as ys daau! !a[!anlnsaPi ale01 uaS!xo n.) ymaluaur!le as aaes u!~d a[aarieal !B a[aleu18!ls faolelns -a!., [n)e.rec[e a!nl!)suoa aaea ala8u!s !i ewlu! :e3 'a[e?!~ aue8ao alp yB run.) sohaau Inurals!s glo.izap as !.)unIe 'g3 ?!s!Y e am.) 'a a S a a q 11 a n a 7

ALBINA 33 ALBINA -- -. - - -- --

larv5 ca sg-i lase un spa1. i~ mai mare, c5ci impinge cu capul in sus marginile deja incepute, aga incit coristructoarea este nevoit6 s5 cr.oiasc5 gi s5 const~w- iascri oblonayul dup5 mrisura Iarvei. Aga se explicii de ce in unii ani, cind albinele ghsesc in flori mult polen yi hr5nesc larvele de albine lucr5toare c,u multe proteine, constructoar~le de oblonage sint nevoite s5 le fac& c351);i- cele putin nlai proemincnte decit c,b17- nui t .

Coiicomitcnt cu ctipliciren celulri, larva ia o pozilic dreapt5 in celulg si incepe s5 s ec~c te o substanf5 trampa- rent5 care, in colltart cu aerul, sr in- t Sregte forlnind fire m5t5soase foart e fine. Substanla este produs5 de glande nsemrin5toare cu tuburile malpighie- ne, care ins5 sc aflii de-a lungul intesii- nului gi a1 c5ror orificiu comun sc deschide direct in gurri. Cu aceastri substant5, t imp de 24 ore, larva irn- brac5 peretii celulci, frir5 a Iese, ca alte insecte.

Dup5 aceastri grea trud5 larva cade intr-un somn adinc t imp de 3 zile, i n care in interiorul s5u se produce o restructurare a organelor de t ip larvar in organe de nimfri. Nimfa incepe s5 se asemene cu al-

bina adult5. Corpul gras, care e rezerva sa organics de proteine, e ab- sorbit impreun5 cu vechile organe lar- vare, toate transformate intr-un terei specific. Proccsul acesta de resorbtie se numegte ,,histoliz5" si paralel t u el se produce cel de ,,histogenezriU, adic5 d e formarea unor celule, vezicule ger- minative de imago, deci a organelor interioare ale nimfei. Oreanele. si cele

iar o altii hran5 c i ~ afar5 nu mai pri- meste, scjderen in greutat.e este nor- mals. CercetBtorii N e I s o n g i S t u r t c n w a n t au constat,at cci numai in prima zi de la c5pZcire nimfa pierde 20 mg, c5c,i inainte de c5pticire cint5rea 160 mg, iar dup5 24 de ore avea numai 142 mg. La eclozionare albina cinttireyte 105,9 mg.

fn acest nou stadiu d c nirnf6, in locul inveligului de pin5 atunci tru- pul incepe sA se acoperc de perigori, is1. jnveligul s5u devine semichitjnos, j15st~indu-si t.otugi cu!oarea albti. Pe mSsur5 cc t i n~pu l trcce, culoarea peri- :o~*ilcr sc schimhR in ccnugiu. Cu do115

Morfologia larvei si nimfei: " I ,

trei p5rti a]e corpului, se A - larva de 3 ~ i l e : 1 - creier; 2 - gura; 8 - in- testin ; 4 - stigmate respiratorii; 6 - organe de diferent.iaz5, iar scheletul chitinos se reproductie; 6 - tubimalpighieni; 7 - ]ant nervos intgreste. in schimb, nimfa pierde din ganglionar; 8 - rudimente de picioare* 9 - glanda de tesut; 10 - bulb subesolagian. b - l a m la greutate mereu, ceea ce este exp]ica- cmdcire: 1 1 - gura; 1 2 - ochi. 13 - torace;

14 - abdomen; 15 - stigmate resiiratorll abdomi- bil, c5ci o datti ce ea igi consum5 pro- nale. c - nimta: 16 -tromps. 17 - antene. 18 - pria sa rezervg organic, de proteine, ochi comPu8i; 19 - torace; 20'- abdomen;'^, 11, 111 - picioare; (1T.A. Dade) 3 - A.B.C .... Apicol vol. I

ALBINA 34 ALBIN A

zile lnainte de ecloziune, nimfa ia culoarea natural5 a albinei. fn sfiqit, dup5 ultima n5pirlire care precede cu o zi iegirea din celul5, deci in cea de-a 21 zi de la depunerea oului de cl tre matcg, tin5ra fiints roade oblonul ce o desparte de lumea dinafar5 gi iese la lumin5. Pe peretii interiori ai celulei r5mine aderent5 c6m5guta de nimfii. Timpul necesar transformsrii ei din ou intr-o insect5 perfect5 se poate prelungi citeodat5 cu fnc5 1-2 zile, dar numai atunci -aga cum s-a spus - cind temperatura din stup nu a fost tot timpul normal5, sau cind colonia este mic5 or hrana primit5 nu a fost indestul5toare.

Pentru ca s5 ias5 insecte perfecte, trintorilor le trebuie cu trei zile mai mult -deci 24 de zile; fn schimb, pentru matc5 sfnt suficiente numai 16 zile. V. n. Matca, oul, larva.

Tabelul 1 Durata diferitelor stadii do dozvolt~re la m&tc& albinil lucr&toare g i trfntor.

SLadiul de dezvoltare de la ou la insecta ad , , l ta

Cu toat5 aparenta de insecte perfecte care, la putin timp dup5 ce au p5rlsit fagurele natal, par c5 intr5 in ritmul de viat5 a1 coloniei, s-a constatat c5 Pn prirnele zile acest tineret mai are nevoie de ajutor. Trintorii, care la fnceput nu gtiu cum sii se alimenteze, mai primesc hrana de la al-

Oul Larva in celulii ne-

ciipicitil Larva $i nimfa in celula

ciipiicitii fn total este nevoie pen-

tru dezvoltare de:

binele-doici. Tinerele albine lucrltoare, abia iegite din celule, primesc gi ele de la doici ceva hran5 glandu- lar5; dup5 aceea se indreapt5 spre fagurii cu plstur5, cu care se alimen- teazti din plin, ciici corpul lor gras s-a epuizat complet in perioada stadiului nimfal, cind nimfa nu a mai primit de loc hran5 dinafarii.

fn urm6toarele dou5 zile de alimentare cu p5sturii corpul gras, care este rezerva organic5 de proteine, se re- face pe deplin, iar glandele tinerei fiinte sfnt gata s5 intre fn functiune intr-o anumit5 ordine, incepind cu cele faringiene si mandibulare qi apoi cu cele cerifere. Se punea intrebarea: cum se poate ca intr-un timp aga scurt ele s5-gi poat5 asigura o nou5 rezerv5 corporal5. Cunoscutul cresc5tor de m6tci J o e S m i t h (S.U.A.) a observat c6 albinele tinere, de fndat5 ce iegeau din celule, se indreptau spre fagurii din cuib cu puiet deschis. S-a crezut la inceput c5 o fac pentru ingrijirea puietului, dar s-a constatat c5 ele se alimentau din prinzul bogat in lilptisor pe care doicile il dau larvelor tinere pin5 la vfrsta de 3 zile. Numai dup5 ace& 0sp5t in- t5ritor ele consum5 gi p5stur5, cfnd igi fncep truda lor fn stup cu serviciul de ,,cur5titoareU, urmind s5 treacg apoi. gi prin amlea pe care colmia 'le-ar solicita in raport cu necesitatile mo- mentului. fn hrana ei zilnic5, de acum inainte, va consuma miere gi polen.

fnfgtigarea exterioarii gi anatomia albinei. Albina are la exterior un in- veli? tare, ce contine chiting, proteine gi alte substante, secretate de celulele epidermei. Acest invelig protejead in- sects de lovituri. Sub cuticul5, ca o c5ptugeal5, se afl3 hipoderma, for- mat5 din celule elastice $i care in unele imprejursri sfnt celule secretoare ale diferitelor organe.

5,5

7,6

16 zile

3 3 3

6

12 , ---

21 zile

6,5

14,5

24 zile

ALBINA 35

Corpul albinei este alcgtuit din trei piirti distincte: capul cu antenele, ochii, gura cu mandibule. Apoi toracele cu membrele legate de el: dou5 perechi de aripi membranoase gi trei perechi de picioare. f n sfirgit, cea de-a treia parte, abdomenul, este format din segmente agezate in ordine des- crescindl spre virful abdomenului. Pllcile de pe partea dorsal5 sint denumite tergite, iar cele de pe partea ven- tral5, sternite.

Capul gi toracele, gi ceva mai putin abdomenul, au un invelig piiros, mai des la albinele tinere gi care dispare pe m5sur5 ce albina imbltrinegte. Pe acest invelig piiros se prinde polenul florilor atunci cind albinele culeg nectar din corole. Cu ajutorul periutelor de la picioare ele adun l acest polen prins de perigori, stringindu-l in cele dou5 coyulete de la picioarele poste- rioare.

Capuf este articulat cu to~acele si legat de acesta printr-o scurt l !i pu- ternic5 musculatur5 denumitri git (cer- vix). Prin acesta se face comunicarea organelor din cap cu cele din torace, printr-un orificiu pentagonal aflat la baza capului, denumit foramen.

Capul albinei are form5 triunghiula- r5, pe cind cel a1 trintorului este aproape rotund. Lateral stau ochii care ii dau albinei posibilitatea de a cuprinde fn cimpul vizual o mare suprafat5 de teren. Ei sint ochi compugi, alc5tuiIi din mii de fatete, a1 c5ror numiir va- ria25 dup5 rase, latitudini gi intensi- tatea luminii solare; cu cit aceasta din urm5 este mai mic5 cu at i t ochii albinelor din acea regiune au fatete mai multe. Fatetele, denumite gtiintific ,,omnatid ii", au forma exagonall cu dimensiuni de 2 microni. In medie, albina are circa 4 000-4 500 omna- tidii, matca 3 500, iar trintorul circa 9 000 de fiecare ochi compus. fntre

Capul albinei: 1 - oceli; 2 - frunte 3 - ochicompugi; 4 - antene; 5 - clipeus; 6 2 buza anterioaril; 7 - man- dibula; R - palpele externe ale limbii; 9 - pal- prle mijlocii ale limbii; 10 - palpele interne ale

limbii; 11 - limba; 12 - lingurita limbii

acestea se viid cu lupa nigte perigori ca genele ochiului omenesc, care au . rolul s5 inl5ture efectul razelor lumi- noase venite pieziq gi care le-ar tul- bura vederea. Fiecare fa te t l hexago- nal5 este un ochi aparte cu cristalinul, bastonqele retiniene gi corneea sa. Fiecare fatet5 primegte imaginea ce-i st5 inainte cu toate elementele incon- jurltoare. Fatetele au nervi proprii, care transmit impresiile la nervul op- tic principal, iar acesta reactioneazii dup5 imprejur6ri. Deci albina vede deodat5 tot orizontul locului in care - zboar6 gi se poate orienta foarte bine. Biologul S t u m p e r a stabilit c l el este sensibil la lumina polarizatg ce o reflect5 cerul albastru. Aceasta particularitate ing5duie albinelor s5 se poat5 orienta intotdeauna in raport

ALBINA 36 ALBINA ~ I

cu pozitia soarelui, chiar cind timpul este noros gi el nu se vede pe cer.

,,Ochiul cu fatetele lui - scrie L i n d a u e r -este un minunat a- parat de mlsurare a unghiurilor, prin intermediul clrora pozitia soarelul poate fi determinatg cu o aproximatie de 2-3 grade". fn afar6 de aceasta, constat5 el, ,,albinele au capacitatea de a socoti cu precizie prin aceast5 orientare fat5 de soare, drumul str5- b5tut de astru a t i t ziua cit qi noaptea. Aceast5 capacitate le este inn5scut5; In acelagi timp albinele cunosc dife- rentele regionale gi sezoniere in par- cursul soarelui" .

Ochiul albinei este sensibil numai la gase culori: albastru, ultraviolet, galben, verde-albgstrui, purpuriu gi violet. Dup5 v o n F r i t c h ele v5d unele flori albe in alte culori gi altfel decit le vedem noi, ciici acestea absorb o parte din razele ultraviolete ale spectrului solar. Culoarea rogie o v5d in negru, iar albul la albine este o combinatie de culori complementare: ultra-violetul cu albastrul-verzui, gal- benul cu violetul gi albastrul cu pur- puriul.

fn afar5 de ochii mari, cu care albina vede la depiirtare, ea mai are in frunte alti trei ochi mici indreptati in sus, denumiti oceli, cu care adun5 imaginea neclar5 a ochiului compus mai ales in amurg, sporindu-i sensi- bilitatea fat5 de lumin5. Cu acegti ochi ajut5tori albina vede lucrurile din apropiere gi-i ajut5 la fixarea gi delimitarea precis5 a imaginilor pro- venite de la obiectele fixe pe care ur- meaz& a se ageza (flori, urdinig etc.). Cu ei albina igi d5 seama de luminozi- tatea imprejurimilor. Este gregitil pre- supunerea c& prin intermediul lor vede in interiorul stupului.

fn fat5 gi aproape de ochi, deasupra buzei superioare stau cele dou5 antene,

ca nigte cornite, formate fiecare din segmente: prima parte, denurnit5 sca- pel, este anexatl direct pe frunte, iar cea de-a doua, numitd flagel, este par- 1 tea prelungit5. La albina lucratoare si '1 matc5 antenele sint formate din 12 , segmenti, iar la trintori din 13. Pe opt segmente ale acestui flagel se g l - sesc organele de miros ale albinei, re- prezentate prin nigte pl5cute cu orifi- cii poroase gi conice in care se afl l terminatiile nervilor olfactivi. Pl5cu- tele conice sint acoperite de o pielit5 foarte subtire, prin care pot ugorp5- trunde efluviile mirositoare. Cu ajutorul antenelor, albinele unei colonii se recunosc intre ele dup5 mirosul par- ticular a1 fiecgreia. Tot pe antene gi in imediata apropiere a organelor de miros, se g5sesc organele de pip5it re- prezentate prin nigte perigori senzo- riali foarte fini, la baza c5rora se afl5 gi terminatiile nervilor tactili.

fntrucit nu s-a @sit c5 albina ar avea un organ special pentru percepe- rea sunetelor, la care ele ins5 reactio- neaz5 prompt, se crede c5 tot prin intermediul organelor tactile albinele percep orice vibratie, de orice intensi- tate, pin5 la ultrasunete, pe care noi

.

nu le putem auzi. Unii cercetgtori sustin c5 sunetele ar f i percepute printr-un sistem de corzi amplasate la picioare, in tibie ; un sistem asemlnltor, dup5 cercetltorul ceh I. S a v i n, se afl5 gi la baza antenelor.

Gura, aflat5 in partea inferioarg a capului, f5cind parte din aparatul bucal qi digestiv, este descrisl la acest capitol. I

Toracele este alcatuit din patru I inele lipite intre ele, care au trei pe- I rechi de stigmate pentru expiratie. 1 Primul inel, denumit protorax, poart5 articulat5 pe el prima pereche de picioare. Pe cel de-a1 doilea gi care este cel mai mare dintre ele, denumit me-

ALBINA 37 ALBINA

zotorax, sint prinse picioarele mijlocii cit gi aripile mari. Ultima pereche de picioare cft gi aripile mici sint articu- late pe cel de-a1 treilea inel, denumit metatorax. Cel de-a1 4-lea poartl nu- mele de epitorax, el face leg5tura cu abdomenul si acolo se ggsegte punctul de echilibru a1 corpului albinei.

P i c i o a r e 1 e sint o imbinare de rnai multe segmente, unele mai lungi, altele mai scurte. Primele doul sint scurte gi fac legltura cu toracele; apoi urmeazl trei mai lungi - tibia gi metatarsul, care se qi termin5 cu 15bu- fele; acestea sint compuse dintr-un lant de patru articulatii mici, denumite tars, ce au la virf gheare. Sub fiecare gheartl se g5segte o pernutl ce lucreaz5 ca o ventuzl, cu care albina poate p5gi pe suprafete lucioase qi care secret5 o substant5 lipicioasl. Ghearele au pe ele perigori ca nigte perii cu care albina igi curtlf5 antenele. Acestea fiind sediul simturilor trebuie s5 fie deseori curiitate de praf sau pulbere a polenului ; in acest scop albina are la picioarele anterioare o scobiturtl pe primul articol a1 tarsului,

Piciorul albinei : I - c08ulet pentm

polen; 2 - perluta de cu15tat &

Periuta pentru curatat antenele:

I - pintenul; 2 - periuta

care este adev5ratul aparat de cur5tat a1 antenelor, mirgini t l cu perigori deqi, agezati circular.

Picioarele, in afar5 c5-i servesc albinei la migcare, mai fac gi serviciul de colectoare a polenului din flori gi transportul lui in stup. Cele posteri- oare au o adinciturl pe femur, mlrgi- ni t5 de perigori indoiti inluntru, formind un fel de cogulet in care albina indeas5 bine granulele de polen ca s5 nu cad5 in timpul zborului. La des- c5rcarea ghemotocului de polen din cogulet ea se servegte de un pinten mic, dar puternic, aflat la cea de-a doua pereche de picioare. Pe picioare, albinele au peri degi gi rigizi cu care igi currita haina ptlroas5 a corpului, aco- perit de polen, pe care apoi il fndeasi5 in cogulete.

A r i p i 1 e. Albina are dou5 aripi mari gi lungi gi alte dou5 mai mici sub primele ; ele sint alc5tuite dintr-o retea de nervuri c

abc apicol vol1 -c.i.hristea si l.s.padurean

Documents