aaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaa BASICAREA FRUNZELOR DE PIERSICTaphrina deformans Piersicul se cultiva in majoritatea tarilor din Europa, dar marea productie europeana, de circa 4 milioane tone, se obtine in cateva tari (Italia, Spania, Grecia, Franta, Moldova si Romania). Intrucat valoarea alimentara a piersicilor rezulta din compozitia lor completa si echilibrata, valoarea energetica a fructelor este de 34-76. In stare proaspata, piersicile sunt indicate in bolile infectioase acute, hipertensive si reduc continutul de colesterol din sange. Basicarea frunzelor de piersic este raspandita in toate zonele de cultura a piersicului din tara noastra, producand pagube insemnate in anii cu precipitatii abundente. Ciuperca ataca frunzele, lastarii, florile si fructele. Atacul pe frunze se manifesta sub forma de umflaturi sau basicari de diferite dimensiuni si forme, manifestandu-se pe partea superioara a frunzelor. Partile deformate ale frunzei sunt la inceput moi, decolorate, iar mai tarziu sunt puternic ingrosate, de culoare verde-galbuie, apoi rosie-violacee. Frunzele atacate sunt de doua ori mai mari decat cele sanatoase, casante si sunt acoperite cu o pulbere fainoasa, albicioasa, iar mai tarziu se brunifica si se usuca. Frunzele cad masiv de pe pomi, ceea ce duce la declinul pomului. Lastarii atacati au cresteri reduse, sunt deformati si ingrosati, iar ramurile bolnave prezinta ingrosari fusiforme. Fructele atacate prezinta pete neregulate albe-galbui, sau rosii-violacee, cu margini neregulate. Combaterea daunatorului Taphrina deformans Basicarea frunzelor de piersic este produsa de Taphrina deformans. Patogenul ierneaza ca miceliu de rezistenta in tesuturile lastarilor atacati si sub forma de ascospori intre solzii mugurilor. Primavara, la dezmugurirea pomilor pe timp de ploaie, fructificatiile ciupercii infecteaza tesuturile tinere, apoi miceliul evolueaza in frunzele tinere. Conditiile optime de infectie sunt temperatura de 15 grade C, umiditatea ridicata si de lunga durata, precum si organele vegetative tinere. Majoritatea soiurilor de piersic sunt sensibile la atacul patogenului in anii ploiosi. Pentru combatere se recomanda cultivarea soiurilor rezistente si aplicarea tratamentelor chimice la avertizare. In vederea combaterii bolii se recomanda, in primul rand, unele masuri culturale cum sunt: amplasarea plantatiilor de piersic pe terenuri usoare, calde, ferite de curentii reci. Se vor aplica, de asemenea, masurile de igiena culturala care constau in taierea si distrugerea lastarilor atacati, precum si in adunarea si arderea frunzelor cazute sau ingroparea lor prin aratura. Aceste masuri vor fi completate intotdeauna de tratamente chimice. In acest scop se vor efectua tratamente cu zeama bordeleza 2% sau alte produse pe baza de cupru, toamna dupa caderea frunzelor sau primavara inainte de pornirea in vegetatie. La umflarea mugurilor florali se trateaza cu zeama bordeleza 1% sau cu Turdacupral 0,5%. Dupa scuturarea petalelor, la 10-15% scuturare se executa inca doua sau trei tratamente (la intervale de 10-14 zile) cu unul din produsele Captadin 50 sau Merpan 50 PU -0,25%, Dithane M45- 0,2%, Dithane Neotec 75 WG BASICAREA FRUNZELOR DE PIERSICTaphrina deformans Piersicul se cultiva in majoritatea tarilor din Europa, dar marea productie europeana, de circa 4 milioane tone, se obtine in cateva tari (Italia, Spania, Grecia, Franta, Moldova si Romania). Intrucat valoarea alimentara a piersicilor rezulta din compozitia lor completa si echilibrata, valoarea energetica a fructelor este de 34-76. In stare proaspata, piersicile sunt indicate in bolile infectioase acute, hipertensive si reduc continutul de colesterol din sange. Basicarea frunzelor de piersic este raspandita in toate zonele de cultura a piersicului din tara noastra, producand pagube insemnate in anii cu precipitatii abundente. Ciuperca ataca frunzele, lastarii, florile si fructele. Atacul pe frunze se manifesta sub forma de umflaturi sau basicari de diferite dimensiuni si forme, manifestandu-se pe partea superioara a frunzelor. Partile deformate ale frunzei sunt la inceput moi, decolorate, iar mai tarziu sunt puternic ingrosate, de culoare verde-galbuie, apoi rosie-violacee. Frunzele atacate sunt de doua ori mai mari decat cele sanatoase, casante si sunt acoperite cu o pulbere fainoasa, albicioasa, iar mai tarziu se brunifica si se usuca. Frunzele cad masiv de pe pomi, ceea ce duce la declinul pomului. Lastarii atacati au cresteri reduse, sunt deformati si ingrosati, iar ramurile bolnave prezinta ingrosari fusiforme. Fructele atacate prezinta pete neregulate albe-galbui, sau rosii-violacee, cu margini neregulate. Combaterea daunatorului Taphrina deformans Basicarea frunzelor de piersic este produsa de Taphrina deformans. Patogenul ierneaza ca miceliu de rezistenta in tesuturile lastarilor atacati si sub forma de ascospori intre solzii mugurilor. Primavara, la dezmugurirea pomilor pe timp de ploaie, fructificatiile ciupercii infecteaza tesuturile tinere, apoi miceliul evolueaza in frunzele tinere. Conditiile optime de infectie sunt temperatura de 15 grade C, umiditatea ridicata si de lunga durata, precum si organele vegetative tinere. Majoritatea soiurilor de piersic sunt sensibile la atacul patogenului in anii ploiosi. Pentru combatere se recomanda cultivarea soiurilor rezistente si aplicarea tratamentelor chimice la avertizare. In vederea combaterii bolii se recomanda, in primul rand, unele masuri culturale cum sunt: amplasarea plantatiilor de piersic pe terenuri usoare, calde, ferite de curentii reci. Se vor aplica, de asemenea, masurile de igiena culturala care constau in taierea si distrugerea lastarilor atacati, precum si in adunarea si arderea frunzelor cazute sau ingroparea lor prin aratura. Aceste masuri vor fi completate intotdeauna de tratamente chimice. In acest scop se vor efectua tratamente cu zeama bordeleza 2% sau alte produse pe baza de cupru, toamna dupa caderea frunzelor sau primavara inainte de pornirea in vegetatie. La umflarea mugurilor florali se trateaza cu zeama bordeleza 1% sau cu Turdacupral 0,5%. Dupa scuturarea petalelor, la 10-15% scuturare se executa inca doua sau trei tratamente (la intervale de 10-14 zile) cu unul din produsele Captadin 50 sau Merpan 50 PU -0,25%, Dithane M45- 0,2%, Dithane Neotec 75 WGv