7/25/2019 A M 11.pdf

1/27

ANALIZA MEDICAMENTULUI

CURS/AM 11

7/25/2019 A M 11.pdf

2/27

SPECTROSCOPIA IN IR

7/25/2019 A M 11.pdf

3/27

Spectroscopia in domeniul infrarosu(IR) este cea mai potrivitametoda de identificare a prezentei gruparilor functionale polare din

structura moleculelor compusilor organici.

7/25/2019 A M 11.pdf

4/27

Radiatiile IRconstituie acea parte a spectruluielectromagnetic ale carui lungimi de unda sunt superioare

spectrului vizibil si inferioare undelor radio si microundelor.

7/25/2019 A M 11.pdf

5/27

Datorit faptului c domeniul lungimilor de und acoperit de radiaiainfraroie este mare, domeniul de frecven n infrarou se mparte n treisubdomenii :1. infrarou apropiat (NIR);2. infrarou mediu (MIR);3. infrarou ndeprtat (FIR).

De interes in controlul medicamentelor sunt primele doua subdomenii. Spectroscopia n infrarou apropiat/NIR, reprezint metoda ideal pentru

analiza rapid de amestecuri de substane, cu aplicaii n special n chimiaalimentar, in domeniul medicamentului i in cosmetic. Spectroscopia n infrarou mediu/MIR, este la ora actual una din tehnicile

analitice cele mai performante pentru analiza calitativ a substanelororganice.

7/25/2019 A M 11.pdf

6/27

Spectrele de absorbtie in infrarosu, (spectre IR), sunt spectrespectredede vibratievibratiealemoleculelor.

Spectrul de absorbtie in IR se obtine grafic prin reprezentarea transmitanteiin procente, in functie de numarul de unda, adica T% = I/I0.100,

in care T% = transmitanta substantei de analizat,Io = intensitatea radiatiei incidente,

I = intensitatea radiatiei transmise.

Se obisnuieste sa se exprime lungimea de unda a radiatiei in IR in cm

(1/),

unitate care este proportionala cu frecventa.

7/25/2019 A M 11.pdf

7/27

SpectrometriaSpectrometriaIRIR esteesteoo tehnicatehnicaprinprincare potcare pot fifiobtinuteobtinuteinformatiiinformatiiimportanteimportanteprivindprivindstructurastructurachimicachimicaaa moleculeimoleculei..

Benzile de absorbtie IR, sunt caracteristice moleculei integrale, ceea ce leconfera caracteristici de amprenta spectrala a moleculei, si se folosescpentru identificare si dozare.

Spectrometria IR (ca tehnica de analiza calitativa sigura), a dus la

alcatuirea de cataloage spectrale IR, o adevarata biblioteca de spectreIR pentru identificarea substantelor.

Identificarea prezentei unor grupari functionale este relativ simpla cuajutorul spectrelor IR, deoarece legaturile multiple determinainregistrarea unor benzi de absorbtie caracteristice, situate intr-un anumitdomeniu , domeniu in care practic nu se inregistreaza benzi datoratevibratiilor altor grupari functionale.

7/25/2019 A M 11.pdf

8/27

7/25/2019 A M 11.pdf

9/27

7/25/2019 A M 11.pdf

10/27

7/25/2019 A M 11.pdf

11/27

SpectrulSpectrulin IR alin IR al probeiprobeidede analizatanalizat ( solida, lichida saugazoasa) prelucrata prin una din metodele indicate in FR X, secompara cu spectrulspectrulin IRin IR obtinutobtinutcu ocu o substantasubstantadede referintareferinta

prelucrata in aceleasi conditii cu proba de analizat.

Tehnica este extrem de rapida (cateva minute), precisa,nedistructiva si poate inlocui in multe situatii analize laborioase.

In monografiile din FEur, FR X, se foloseste identificarea prinspectre IR, dar intotdeauna se cupleaza cu o alta metoda deidentificare (reactii chimice, cromatografie).

7/25/2019 A M 11.pdf

12/27

Pozitia unei benzi de absorbtie din spectrul IR depinde de mai multi factoricum ar fi: masele relative ale atomilor si constantele de forta ale legaturilor

implicate in excitarea vibrationala, precum si de geometria moleculei.

Ex.: Nitroderivatii (R-NO2) sunt caracterizati prin identificarea in spectrul IRa doua benzi intense situate in jurul valorii de 1560 si 1350 cm1 datoratevibratiilor de alungire simetrica si asimetrica a legaturilor NO. Conjugareacu un sistem de legaturi multiple duce la scaderea numerelor de unda cu

aproximativ 30 cm1.

Ex.: Dioxidul de carbon(O=C=O) din aerul atmosferic poate duce lainregistrarea unei benzi de absorbtie situate la 2349 cm1

7/25/2019 A M 11.pdf

13/27

7/25/2019 A M 11.pdf

14/27

In practica spectrele IR pot fi inregistrate utilizand doua tipuri diferite despectrometre IR:

a) aparate clasice cu fascicul dublu de radiatie electromagnetica si nul optic.

b) aparate moderne cu iradiere in pulsuri si transformata Fourier (FTIR),

Ambele tipuri de spectrometre IR se bazeaza pe acelasi principiu defunctionare: radiatia electromagnetica din domeniul IR emisa de o sursaluminoasa este trecuta peste proba si apoi este analizata radiatiaemergenta a carei intensitate apare modificata de interactiunea cumoleculele compusului organic.

SpectrometreleSpectrometreleIR cuIR cu transformatatransformataFourierFourier au inlocuit aparateleaparateleclasiceclasiceabia dupa dezvoltarea tehnicilor informatice moderne capabile sainregistreze si sa prelucreze mari cantitati de date. Tehnica folosita sebazeaza pe operatia matematica cunoscuta sub numele de transformatatransformataFourier Fourier prin care o functie exprimata in domeniul de timp estetransformata intr-o functie in domeniul de frecvente; desi aceasta

transformare necesita o mare putere de calcul, ea nu mai reprezinta unfactor limitativ pentru calculatoare de serie larga, produse in prezent.

7/25/2019 A M 11.pdf

15/27

Aplicatii ale spectrofotometriei in IR

Spectrele in IR sunt folosite primordial la identificarea substantelormedicamentoase,dar si la determinarea puritatii(mai rar, doar atuncicand impuritatea este peste 5% raportat la masa probei) sau indeterminari cantitative(bazate tot pe o relatie de tip Lambert-Beer).

Una din principalele aplicatii ale spectrofotometriei in IR este aceea deidentificare a formelor polimorfe ale substantelor medicamentoase pentruca fiecare polimorfa are parametri sai fizici proprii, care determinadiferentele intre ei.

Ex: barbitalul, cu 6 forme polimorfe.

7/25/2019 A M 11.pdf

16/27

VALIDAREA METODELOR DE ANALIZAVALIDAREA METODELOR DE ANALIZA

ControlulControlulcalitatiicalitatiise asigura printr-o organizare potrivita,judicioasa, in baza unei metodologiimetodologiiscrisescrise,, validatavalidatatehnictehnic,,datatadatatasisiaprobataaprobata, ceea ce asigura calitatea rezultateloranalitice.

Tehnicile si metodele de analiza si control utilizate, seadapteazaadapteazacontinuucontinuuevolutiei cunostiintelor teoretice siprogreselor tehnice in constructia aparatelor/instrumentelorde analiza, inclusiv in ceea ce priveste calculatoarele sibazele de date.

7/25/2019 A M 11.pdf

17/27

ProceduraProceduraanaliticaanalitica se refera la modul de efectuarea aanalizei; este necesar sa se descrie in detaliu, pasiinecesari pentru a efectua fiecare test, inclusiv date

despre: prelevarea si prelucrarea probei; prepararea standardului de referinta si a reactivilor; folosirea aparaturii;

obtinerea curbei de calibrare; folosirea formulelor de calcul; etc

In functie de tipul metodei de analiza, in procesul de validarea metodei, trebuie sa se evalueze diferite caracteristici/parametri de validare.

7/25/2019 A M 11.pdf

18/27

In prezent, se acorda o atentie sporita metodelor de analiza siperformantelor lor pentru realizarea carora se utilizeazainstrumente sofisticate, automatizate, capabile de autoreglare,incluziv in privinta reducerii zgomotului de fond si interferentelor,instrumente care beneficiaza de programe de calculator variatesi performante in prelucrarea statistica a datelor.

In determinarile analitice este cunoscut si acceptat faptul casemnalul analitic masurat este alcatuit din 2 componente:semnalul analitic adevarat/propriu-zis sisemnalul analitic intamplator/parazit/zgomotul de fond.

Cantitatea si structura zgomotului de fond depinde deexperiment, adica de tipul si de conditiile de lucru.

7/25/2019 A M 11.pdf

19/27

Mijloacele de curatire/netezire a semnalului analitic dezgomotul de fond , au drept scop reducerea matematica asemnalului parazit/zgomotului de fond, acesta avand de

regula o frecventa relativ mai inalta decat cea a semnaluluianalitic, care intereseaza.

De multe ori, este dificila eliminarea matematica azgomotului, fara a elimina unele informatii chimice, de mareinteres.

Validarea unei metode analitice, conform FarmacopeeiStatelor Unite ale Americii , este procesul prin care sestabilete prin studii de laborator, dac acea metod

ndeplinete condiiile pentru aplicaiile analitice pentru care

a fost pus la punct.

7/25/2019 A M 11.pdf

20/27

Validarea si revalidarea metodelor de analiza trebuie sa se faca: inaintea folosirii lor in analiza curenta;

cand se modifica una/mai multe conditii pentru care a fostelaborata sau validata;

cand este modificata o metoda astfel incat aceasta nu maicorespunde scopului initial pentru care a fost elaborata;

Validarea se desfasoara in conformitate cu strategia generalastabilita prin norme intocmite de agentiile de supraveghere indomeniu.

7/25/2019 A M 11.pdf

21/27

7/25/2019 A M 11.pdf

22/27

7/25/2019 A M 11.pdf

23/27

De exemplu criteriul de liniaritate este prezentat diferit de la un document laaltul, n cazul n care acesta apare printre criterii.

Acelai lucru se ntmpl pentru exactitatea mediei care poate ficonfundat cu exactitatea n unele documente.

Ex.: n limba romn confuzia este foarte uoar, datorit faptului cpentru termenii din limba englez i francez (trueness/justesse iaccuracy/exactitude) exist un

singur cuvnt romnesc - exactitateexactitate..

De aceea s-a propus pentru trueness echivalentul exactitatea medieipentru c se refer la exactitatea dintre media mai multor msurtori i ovaloare convenional adevrat.

7/25/2019 A M 11.pdf

24/27

ValidareaValidareaeste o metodologie prin care trebuie sa se demonstreze ca o metodao metodaanalitica corespunde scopului propusanalitica corespunde scopului propus si se realizeaza pe baza unui planstrategic care trebuie sa includa:

Scopul, Caracteristicile, Performantele, limitele de acceptanta, parametri examinati, limita de cuantificare,

limita de detectie/limita detectabilitatii, acuratetea/exactitatea, fiabilitatea, randamentul, precizia/fidelitatea, repetabilitatea, reproductibilitatea, selectivitatea/specificitatea, linearitatea, robustetea/soliditatea, conditiile experimentale, domeniul de concentratie si aplicare, intreg calculul statistic.

7/25/2019 A M 11.pdf

25/27

O definire simplista, foarte simplista a acestor termeni, ar fi:

ExactitateExactitate- grad de concordan ntre rezultatul unei msurri i ovaloare adevrat a analitului.

LimitLimitdede detecdetecieie- limita cea mai de jos a domeniului de aplicarepractic a metodei (cea mai mic valoare (concentraie, cantitate,etc) care poate fi detectat.

LimitaLimitaminimminimdede cuantificarecuantificare cea mai mic concentraie de analit

care poate fi determinat cu un nivel acceptabil al repetabilitii iacurateii

LiniaritateaLiniaritatea- proprietate a metodelor de msurare ce caracterizeazun domeniu de concentraie. Odefinire

RepetabilitateaRepetabilitatea fidelitatea, condiii de repetabilitate.

ReproductibilitateaReproductibilitatea, fidelitatea n condiii de reproductibilitate.

7/25/2019 A M 11.pdf

26/27

RobusteRobusteeaea- sensibilitate n raport cu variaia unuia sau mai multorparametri.

SensibilitateSensibilitateincrucisataincrucisata-- sensibilitate in raport cu inteferentelegenerate de alti analiti;

SelectivitateSelectivitate - gradul n care o metod rspunde ntr-un mod unic la unanalit cerut.

IncertitudineIncertitudineparametru asociat rezultatului unei msurri, carecaracterizeaz imprastierea valorilor ce, n mod rezonabil , ar putea fiatribuite masurandului .

DomeniuDomeniudede lucrulucru(a unei metode de analiz) interval stabilitexperimental i verificat statistic prin etalonarea procedurii, situat ntreconcentraia sau masa cea mai mic i concentraia sau masa ceamai mare.

DeplasareaDeplasarea(unei metode analitice) diferena rezultatelor uneimetode rezultate n raport cu un material de referinta.

7/25/2019 A M 11.pdf

27/27

MULTUMESC !MULTUMESC !