--'

Luminita BUCSAN

A FOST ODATA CA NIGIODATAAuxiliarul meu pentru lecturi

Fige de lecturd in cAte 2 ore!

Clasa a lV-a

Coordonator: Georgiana GOGOESCU

Cartea RomdneasclEDUCATIONAL

@uPRmNIsFiga l.QCOALA

Cire;arii (fragment), de Constuntin Chiri1d......... ........,..............,5

Figa 2. TOAMNACdutdm o frunzd, cle Marin Sor'

Figa3. FAMILIAPlicul, de Tudor Arghezi... ,............,.............,.....19

ti(a Figa A.IARARomAnia pitoreascd (fragment), de Alexanclru V1ahu1d.,..........., .,......,..,............27

Figa 5. JOCURILa Medeleni (fragment), de Ionel Teodoreanu...,... ...................35

Figa 6. JUCAKIPovestea frindelului (fragment), de Andrew Clements........... ,.............,...........,,.43

Figa 7 . EUCURII HIEERNALEPoveste de iarnd, dc Mircea 5Anfimbreanu............., ...".......'...'51

Figa 8. MELEAGURI DE ?OVE1TEGulliver tn lara piticilor (fragment), de Jonathan 5wift.............. ....'.........'..'...'.59

Figa 9. AYENTURACdrtjle junglei (ftagment), de Rudyard Kipling....'....'.... ...........67

Fiqa lo.inrAl',trlAntMicul Prin! (fragment), de Antoine de Saint-Exupdry. .....'...'...75

Figa 1 1. gAREAToRt ?AgcALEDe Paqti, de Tudor Arghext........................ ...'......".....................8.3

Figa 12. MITURI

13

Legenda culorilor lumii Qegendd)

Figa 1 3.iH Lu vrR NEcUVANTAToARELoRHoinar, de Emil Ghrkanu.......,,.. ................,...,.97

Figa 1 4. rAnALau I cOPr LARTET

Acolo unde nu mai e trotusr (fragment), de Shel Silve/stein....,.......... ,.......,...105

Figa 15. BUCURIILE VACANTEICum cdntd marea, de Dimitrie Anghel............,... ..,.................112

sI COALA

Prin pegterd se inlelege orice cavitate subteran[ naturalE cu ieqire la suprafald aflatd in scoa{a

Plmdntului. Este vorba de goluri naturale, cdci omul sapd mine, galerii, pufuri, tunele, dar nu peqteri.

in acelaqi sens cu,,peqtera" se folosesc de multe ori cuvintele ,,cavemd" gi,,grotd". Unele peqteri

pdstreazd urme de vieluire ale omului preistoric.

Formarea peqterilor a inceput de cand pe PAmant a cdzut prima picdtura de ploaie. Este nevoie

de mii de ani pentru ca ploaia sd poatd sipa o peqteri aqa cum sunt cele care pot fi vlztrte astAzi.

intre om qi peqterd a existat, din cele mai vechi timpuri, o relalie speciald. Omul primitiv a

folosit peqtera ca addpost, loc de cult qi de manifestare artisticd.

in lume sunt foarte multe pegteri unde s-au descoperit schelete ale oamenilor primitivi. intrecutul indeplrtat intre 100 000 9i 35 000 de ani in urm5, Europa era populati de neanderthalieni.

in Rom6nia, urmeie 1or au fost descoperite in Pegtera Muierilol vechi de 39 000 de ani sau urma de

picior pietrificatd in Peqtera Ghelarul de la VArtop, veche de 62 000 de ani.

Civiliza[ia s-a niscut in pegterd, dovad[ std qi prima forml de manifestare artisticd a omului

ajunsd pdnd 1a noi. Picturi qi sculpturi descoperite in pegteri din aproape toatd Europa. Peqterile de

la Lascaux, Franfa, conlin 600 de animale qi simboluri desenate sau pictate qi un singur chip de

om. Grotte des Trois-Frdres, din sudul Franlei, conline picturi de figuri umane, inclusiv misteriosul

,,vrdjitor" - jumdtate om, jumdtate cal. Pegtera Altamira, in Spania, are tavanul acoperit de picturi,

mai ales de bizoni. in Romlnia au fost descoperite in Pegtera Cuciulat frumoase picturi reprezent6nd

un cdlu1, o panterd qi o siluetd umand.

(surs a http : //ro. gowikipe d ia. org)

,,intr-o lume din ce in ce mai grbbit6, care igi indreapt[ privirile 9i speran]eie doar spre viitor,

poate p[rca oaxecum anacronic sd te mai ocupi de trecut. $i totuqi, este inevitabil s[ te intrebi cine

suntem gi de unde venim, cum am ajuns la starea de ast[zi? De la cine qi ce am mo$tenit? $i atunci

incepi sd priveqti inddrdt, sd afli ce a fost inainte de noi."(Profesor univ. emerit dr. Ioan Donisd)

NE IUCAM!PREDTCITE CU TERMEl{l DATI

lmagineazd-Ij faptul ci participi la o Sesiune

de comunicdri in cadrul Seminarului Nalional

de Explorare a Mediului. Utilizeazd cei patru

termeni prezenli in diagrama aldturatA $i

alcdtuiegte oral o scurtd prezentare.

TITLUL LECTURil : CtRESARtt (FRAGMENT)AUTOH|L: CONSTAINilN bHBTTA

/

Unul dintre grupuri, cel pe care sorfii, 9i duiogia lui Ursu, il hdrdziserd primei intdlniri, primilorfiori, ajunsese la intrarea pegterii. Celdlalt abia se mai zdrea undeva, depafte, pe coasta mgntelui.Cireqarii incepeau sd batd la poarta marelui vis...

Toli se sculaserd o datd cu zorli, fdrd sd-i trezeascd cineva, iqi impdrlird merindele cu cdntarulinfailibil al camaraderiei, apoi uneltele, qi abia apoi se strdnseserd. in jurul felei de masd a$temutape iarbd de gospodinele amu{ite. in timpul mesei se stabilise programul emisiunilor T,F.lr-., absolutobligatoriu, cea mai severd lege a expediliei. Desprriirea se oficiase chiar acolo, pe platou, cu glumegi incurajdri, dar gi cu o umbrd de histete. Grupul Luciei luase imediat drumul'muntelui, grupul luiIonel se abdtuse, pentru scurtd vreme, la o coliba de bdme asupritd de uitare gi ruind, de unde seaprovizionase cu cdteva scdnduri, cam gubrede, dar care ar fi putui folosi 1a confeclionarea plutei. Altepoveri, grele gi sdcditoare, ap[sau umerii incdrcali ai visdtorilor. [...] Abia cdnd se opriserd in fala gduriiintunecoase, ascunsi de arbori. gi bolovani, rbsunard primele cuvinte, adicd primele exclamalii. Darinainte de a sfredeli intunericul, se mai uitari odati in depdrtiri gi braJele loi fluturasera un semn dedragoste gi durere unor mogdldeJe care n-aveau dreptul la primii fiori ai visului.

Grota ii intdmpind binevoitoare gi primele exclamalii ale cutezdtorilor furd exclamalii de surprizdgi pldcere. Pdtrunseserd induntru, printr-o crdpiturd ca un triunghi de cdrbune, incdlzili qiiranspirali, qise pomeniserd deodati inviluiti in rlcoare gi linigte, iar luminaira discretd qi odihnitoare. Dar senzaliade pldcere nu duri multi vreme. Dupd prima recunoagtere, un amestec de dezamigire gi deziluzieincerca sd pund stdpinire pe ei. Antreul pegterii, camera de primire, era loarte sArac:-o scobiturd frrdasperitdli, fhrd cotloane, frrd podoabele de calcar pe .ut" qi l. imaginaseri, frrd urme gi semne care

:a-il?art: cu fantezia in noaptea timpurilor. O scobiturd oarecare, iu boltdjoasd, ingusiandu-se sprefund. Inaintare cu prudenta spre intuneric Ai chiar dupd primii pagi alurd senzalia ci sunt inghesuiliqi amenin{a{i cu strivirea. Bezna se ingroga, iar fundul pegterii ie indeparta transformdndu-se intr-untunel din ce in ce mai ingust qi mai scund.

In sfdrqit, Ionel dddu semnalul pe care-l a$teptau to!i: lumind! Fiat lux! cum il corectd Maria.Patru lanteme puteraice igi impreunar[ razele intr-un mdnunchi orbitor. Tunelul in care intraserd. eradestul de larg qi de primitor gi mult mai generos decAt antreul din urma lor perelii lui erau umezi,tavanul avea crdpituri profunde, iar mai departe se zlreau iegituri, vdgiuni 9i bolovani rdzleli.

Cel mai fericit era Tic. Parcd intrase intr-o impErdlie a minunilor. Nici nu mai voia sd gtie deceilalli. Uneori rimdnea in urma lor, alteori o lua inainte, qi igi plimba lantema peste tot. C6uta 9icerceta totul: firide, scobituri, crapdturi, gropi, orice spaliu mai ciudat care putea fi un addpost sau unascunzig pentru cutia fermecatd. intr-un cotlonaq cam zurliu la inceput, dai imediat cuminlindu-se gioprindu-se in barajul muntelui, Tic zEri cAteva pietre, cAteva piekicile, care pe ling6 bolovanii uriagide pdnd atunci, pdreau nepoftite in peqterd. Le ridic[ dejos, le cdntdri, apoi striga:

-

- Ionel! Stai! Am gdsit ceva...Prichindelul rdmdsese in urmd qi Ionel il a$tepta cateva clipe, destul de nerdbd6tor, dar cdnd zdri

pietrele din m6na lui, il pufni risul.

- Pietre obignuite, ndtiraule... le glseqti in orice curle. Nicio scofald...Cam impohiva inimii, prichindelul aruncd pietrele, dar nu-i trecu nicio clipd prin minte sd

renunJe la cdutlri.O luase inaintea tuturor, iscodind cu botul curios al lantemei pereJii tunelului. tangulicd i se

strecura printre picioare numai cdnd nu trebuia gi asta il cam necdjea pe ciufulici, dar nu intr-atata incAtsd uite cu cdti iscusinJi igi indeplinise rolui de cdrmaci in ajun. it apostroia Oe cateva ori, chemdndul cu

imilorntelui.

intarulernutibsolutglumerul luirde se

i. Altegdurii.i. Darmn de

lprizirrati, 9inzatiailuzie'a larae caree spreresui{intr-un

vlaia.16, erarnezi,

tie deuta qi

;au unr-se qi

uriagi

d zdri

lte sd

dise. incdtu-l cu

numele de momente rele gi astfei cdlelul acceptd rolul de treni. Ldngd un bolovan ca un cub g6si cdteva

pietre gi chiar se gdndi sd transforme una dintre ele in piesi de colecJie, dar amintindu-qi dispreful luiIonel qi gdndindu-se cd ar putea fi iardgi batjocorit, renunli, degi cu inima indoit6. iqi puse in cap si nu

mai caute altceva decdt ascunziguri... Dar nu-qi termind gdndul pentru cd il inlepeni vocea lui Ionel:

- StaJi! Victor! Vino repedel Uita{i-v[ qi voi! Pun mdna-n foc cd-s rdmiqile de granit paleozoic...

Ionel avea in mAnd chiar piatra pe care era s-o ia Tic. Amdr6t nevoie mare, pu$tiul se o!5ri la el:

- Ei qi! Mare scofal[! De cdnd le-am vdzut eu! daci nu dideam cu piciorul in ele nici tu nu le gbseai!

- Mai bine puneai mAna, il repezi Ionel. Tu gtii, md gIgduJd, ce vdrsti au pietrele astea?... Cam

o mie dou5 sute de milioane de ani...

- $-ale mele, alea pe care le-ai anmcat?... Ce, dlea n-aveau mecar weo noud sute de milioane? Las[...

Victor ii liniqti pe toli anunJandu-i c[ nu mai este mult pdnd la intrarea primului salon, bineinjeles

dacd pegtera nu se rdzvritise impotriva hd{ii.Din fericire pegtera fusese cuminte. Dupd numai cAteva minute, tinerii pdtrunser[ intr-o incdpere

largd, ca o sal[ de bal, luminati shaniu de razele care se firigau iscusit prin niqte crlpdturi subtiri ca firuIde a![. Cdnd lantemele incendiard cu lumina lor unit6 salonul, exclamaJii uluite ii salutard splendorilegeneroase. Zeci de fu(uri albiciogi se sp6nzuraser[ de cupola neagrd, iar in mijloc, stalactitele gi

stalagmitele aproape cd-gi atingeau vdrfurile. $i mai erau ciorchini de marmurd lipiti de vreun perete,

gi firide tainice, qi statui ciudate, gi coliere suspendate, 9i stinci singulare ca niqte vdrfuri de sdge{i,

qi alte forme, gi reliefuri bizare, gi mereu spalii negre, ca nigte stele ale intunericului, nenumdrate

podoabe cioplite 9i finisate gi qlefuite de sute de milioane de ani megteri. Tinerii se infruptau din ele

cu priviri qi fantezii flAmande, 9i exclamaliile erau foptite, sau ticute pe buze fierbinJi. Iar Tic, refugiatin spa{iul anilor lui, inJelese, in sffirgit, cdt de intelept fusese acel care alesese pegtera drept ascunziq

al cutiei fermecate. Iar Maria, fascinatd, se shlduia s[-gi aminteascd visele ei pentru a le compara cu

miracolele care-o inconjurau.Parci simlind-o cum arde gi tremurd in visele ei, Ionel incerc[ s-o trezeasci:

- $i totuqi, de la spaliu la relief, toate podoabele de aici se datoreazd apei gi bioxidului de

carbon care transfor...Maria ii fixd raza lanternei drept in ochi:

- Care transformd calcarul in bicarbonat de calciu, lipd ea. $tiq domnule mare savant. Dacd ai rrduce

qi fiin{a ta nesuferitdla elementele de bazi: hidrogen, oxigen, fosfor, carbon, calciu, etceter4 etcetem-.. n-ai

mai fi in stare sd faci observa{ii qtiin}ifice qi nici n-ai mai simli regrete ci te-ai legat de mine.'.

Fata spusese totul inh-o suflare. Ionel nici nu aw timp sd deschidd gum, mai ales cb lantema

dugmand ii ardea toatd fa{a. Dar erau numai ei doi in locul acela. Victor gi Tic ajunseserd la capltul

salonului, urmatri de un Jombi cam nelinigtit.

- Atenliune! ajunse vocea lui Victor la urechile celor doi. Am dat de apd!

Vocabular:

T.F.F. : transmisiune fErd fir

1. Cum se organizeazd Cireqarii dimineala?a. Cireqarii se trezesc odatd cu zorii, iqi impart echitabil merindele, apoi uneltele, dupd care se

strAng in jurul mesei.

b. Cireqarii se trezesc tiirziu, igi impart merindele, apoi uneltele, dupd care stabilesc programul.

c. Cireqarii se trezesc odat[ cu zorii, iqi impart sarcinile, dupd care strdng corturile.

d. Cireqarii se trezesc, apoi se strang in jurul mesei pentru a stabili programul zilei.

2' Grupul Cire;arilor se imparte. CompleteazS tabelul cu informaJii din text care indicd traseul fieciruia.

Grupul lui lonel

3. Care este cea mai severd lege a expediliei? De ce crezi acest lucru?

4. Grupul lui lonel pdtrunde in groti. Identifica stirile diferite pe care le triiesc copiii.

5. i fericitc este cet mal Iericit dinffe roti. De ce? Sel ecteaz6,, din text. informatiile notrivifeCe face Tic? De unde stiu?

Se conecteazi cu tunelul.

Cerceteazd.

Descoperi.

6 - Conform informaliilor din harli, copiii pntnrnd in primul salon al peqterii, o incdpere largd, ca o sald de bal.Identificb, din text, elementele observate de exploratori, apo i conpleteaz|, diagramacu infoJmtiile solicitate.

Primul salon al pegterii-->

cdruia.

l, rmagineazd-li o intamplare la care iei parte alrturi de grupur cire;arii. ce alte spalii ai

identificat? Ce al auzit? Cum te-ai simtit?incadreaz5-te in maximum 15 randuri. Fii atent la aqezarea in pagind, la logica enunfur or qi

la expresivitate ! Nu uita s[ utilizezi corect semnele de punctualie qi de ortografie !

l. Redacteazd un scurt mesaj pe care copiii l-ar putea tmnsmite pbrinlilor prin sistemul T.F.F..Utilizeazd cuvintele: expediyie, platou, plan.

2. Selecteazd, din text, perechi de substantive / adjective pofrvite, conform informaliilor solicitatein tabelul de mai jos:

leba

ht€.

3. Alcdtuieqte cAte un enun! in care crintele poartd, inlelept Ei era sd fie substantive.

4. Rescrie propozilia, trecand toate verbele la timpul viitor:Cduta ;i cerceta tolul: scotoceafiride, cotrobdia in scobituri, crdpdturi, gropi, urmdreaorice spaliu mai ciudat.

5. Utilizez corect ortografia! Formuleazd cdte o propozilie pohivitd pentru fiecare dinhe exemplele:

cam / c-am; cea / ce-a.

%wcwh@wruawww. Completez impreund cu colegii mei blazonul Cireqailor.

1. Numele grupului2. Scopul expediliei3, Sentimentele copiilor lainborea in grotd4. Miracolele din peEterd5. Prediclii despreurmdtoarea *pedilie

/-

)

\5

I \

/s

\

2