A IACOB.

igan

n€rtiei

Viorica S. Constantinescu. -

978-606-8982-71-7

y Gimms Miirchenjonal, pentru prezenta edilie

lSonaIducalional, Iasi, 2019aqi - 700124

iei cir.ti, fdrd acordul Editurii,brrritate cu Legea nr.8/1996.

FRATII GRIMM

A fost odat5...Om s5,rac, om bogat

Traducere din limba germand

de Viorica S. CONSTAI{TINESCU

Ilustralii de Silviu PUICA

Edilie ingrijiti de Laura CATRINESC{J

rAtsB,

(Lb-G-ETJC ItONAt

,n

Cunprimsr.,r r'r s.irac,6rr"-1 l:,;g..-Lt,/ -r

',i,-r lpe;r ti tiistel.- 7/ :0

r-l ioc:il ii ;, ; :a re citriiii si rilr-ise;r zi,/

U' irsul cel tiintii 1 19

!,pilrJ r_rsrLl / 29

I,r-:1'- r:i ei pi:statite,/ j5

'l-lei s.rr.,tc clli.ri 7' 1l)

I'r :.i:i:.-gii: rt:i,r =l

1i'..se:-- {-lor -,-ie-s t ut' r f 4(t

i- ,liltirtr, \ I t,tl)r,l ,/ ,

l'.e,.ti sl .-at'ir-,el / 57

rVlantia / 65

Jorircle ri joriir--el / 72i\'loi]rir.t gaiiuusei ,/ 75

J Iarrs lei rrorcccs,/ 7il

I{egele r,. rr-Li.,te1i:i ,-lt. .rur / 36

Colbrl / 93

ftufi1a Rogie / 99

ldrdncula cea isteald / 104Doctorul 9tie-Tot / 108

Impdrdlelul 9i ursul / 112Ptogtli / 11,6

Povestea unei cucuvele / 721Calfa de morar cea sdrmani gi pisicula / 123

Croitoragul cel istel / 128Cei doi drumeli / 132

.ns

Ft/ 5e/10

lar:,seazd / 1\r/19

D

P/35

/40

/43

ttz / 46

t/ 52t/ 57j

el/72

ti/ 75s/78

:aw / 86]

Om sirac, om bogatemult, foarte demult, la inceputurile lumii, cAndDumnezeu mergea din cdnd in cAnd pe pdmAnt sdvadi ce mai fac oamenii, s-a intAmplat c4 irrtr-o seard,

obosit fiind, sd nu mai poati ajunge in Rai unde locuiegteel. in cale ii apdrurA doud case, una peste drum de ceaiaitd.O casd era mare gi frumoasd, cealaltd micd 9i ddrdpdnatd. Ceamare era a unui om bogat, cea micd a unui om sXrac. AtunciDumnezeu se gAndi: ,,Bogatului n-o sd-i fie greu sd-mi dea gimie addpost peste noapte, aga cd am sd rdmAn Ia el". Cdndatzi pe cineva bdtAnd la poartd, bogatul deschise fereastrasi-l intrebd rdstit pe strdin ce vrea.

Dumnezeu rdspunse:

- Ag vrea un addpost pentru o noapte.Bogatul 1l privi pe cildtor din cap pAnd in picioare gi, cum

Dumnezeu era imbrdcat ca un om modest gi nu arita delocca unul care ar fi avut bani mulli in buzunar, dddu din capgi strigd:

- Nu te pot gdzdui. Camerele mele sunt pline de seminlegi ierburi gi, dacd i-ag primi pe toli cei care-mi bat la ugdcerAndu-mi addpost, ag ajunge sd iau gi eu cArja in mAnd si sdplec i4 lume sd cergesc. Cautd-ti in altd parte loc de innoptat.

Apoi trAnti fereastra 9i-1 lisd pe Bunul Dumnezeu fir drum.

4

Atunci, DumnezerL irrtoarse spateie casei bogatului 9i seduse peste drurn la casa cea mice si siricdcioasd. Nici nuapucd bine sd batd la u95, c;i omui apiru ir.r pragul c.rsci si-1pofti inaiuntru.

- RimAneli 1a noi peste noapte, zise el. E deja intuneric 9inu puteli merge mai departe.

Asta-i pldcu lui Dumnezeu 9i intri.Nevasta sdracului ii intinse prietenoasi rnAna, ii uri bun-

venit,.rpoi ii rugd si se simtA in largul 1ui. ii rnai zise cJr r.ruau cine stie ce de mAncare, dar cAt au o vor impdrti bucurogicu el. Puse cartofii la fiert 9i, cAnd furd gata, Bunul Dumnezeuse asezd la masd impreutrd cu ei si mArrcd tare multumit ciera oaspetele unor oameni asa de buni 9i cle primitor-i. Dupdce terminard cu mAncatul, cum se apropia ora culcdrii, femeiai1 chemd deoparte pe bdrbatul ei si-i zise:

- $tii ceva, dragul meu, omul ista trebuie si fie foarteostenit dupd atAta clrum, a9a cd ar fi bine sd-l ldsirn pe el sbdoarmi in patul nostru, iar noi ne vom agterne niste paiedrept culcug.

- Foarte bine, r:dspunse bdrbatul, md duc si-l poftesc. Sise duse la Bunul Dumnezeu si-l rugi sd doarmd el in patul lorca sd-si odihneasci in tihnd ciolanele, iar Bunului Dumnezeuii pldcu rnult ce-l propuneau oamenii aceia sdrmani.

A doua zi, sdrmanii se sculard dis-de-dimineafd sd-i pregd-teasci musafirului micul dejun. Se gdndeau sd puni pe masitot ce aveau ei mai bun in casd. CAnd soar-ele diminetii pd-tr"unse prin ferestruicd, Bunul Dumnezeu se trezi 9i toli treimdncarS, apoi oaspetele se pregdti de drum. Din usi, se in-toarse spre ei gi le zise:

- Pentru cd suntefi oameni buni si cu mild in suflet, pune-!i-vi trei dorinle cici se vor indeplini.

Atunci siracul zise:

rtele casei bogatului gi sei 9i sdrdcdcioas5. Nici nuapiru in pragul casei gi-l

zise el. E deja intuneric si

tre.

benoasd mAna, ii uri bun-rgul lui. ii mai zise cd nuau o vor impdrfi bucurogird gata, Bunul Dumnezeui m6ncd tare mulfumit cdnrni 9i de primitori. Dupdxopia ora culcdrii, femeia-i zi'sp.:

ista trebuie sd fie foartefi bine si-l ldsdm pe el sde vom agterne nigte paie

, md duc sd-l poftesc. $ii sd doarmd e1 in patul lore, iar Bunului Dulnnezeuirii aceia sdrmani.;dedimineafd sd-i pregi-

3Andeau sd puni pe masdind soarele diminetii pd-lnezeu se trezi gi tofi treide drum. Din ugi, se ln-

gi cu rnild in sufle! pune-ni.

- Ce sd ne dorim mai mult decAt sXndtate gi, cdt vom trdi,sd avem ce pune pe masd. A treia dorintd nu gtiu care ar mai fi.

Bunul Dumnezeu zise:

- N-ai vrea se ai gi tu o casd noud?- Ba cum sd nu, dacd s-ar putea, am fi foarte bucurogi.Atunci Bunul Dulnnezeu le implini dorinla 9i transformd

cisula lor sdrdcdcioasd intr-una noud. Apoi, le dddu binecu-vAntarea gi plecd in drumul iui.

Era deja ziud demult c6nd se trezi bogatul de peste drum.Se duse ca sd deschidd fereastra gi vdzu o casi mare, noud,acoperitd cu ligld rogie, exact pe locul unde cu o zi inaintefusese casa cea veche a sdracului. Fdcu ochii mari, o chemd gipe nevasti-sa 9i-i zise:

- Ei poftim, spune-mi gi mie ce s-a intAmplat? Aseardacolo era o colibd veche, acum e o casd noue. Du-te repede lavecin gi vezi care-i treaba.

Femeia bogatului trecu drumul gi-l intrebd pe sdrac cum sepetrecuse minunea, iar acesta ii povesti:

- Aseard a venit la noi un drume! sdrman care ciutaaddpost pentru o noapte. Azi dimineafd ne-a spus sd ne pu-nem trei dorinle pe care ni le-a indeplinit: sindtate, pdineacea de toate zilele 9i o casd noud 1n locul celei vechi.

Nevasta bogatului se duse repede acasd gi-i povesti berba-tului ei cele aflate. Acesta zise:

- imi vine sd-mi dau cu pumnii 1n cap de prost ce-am fost;dacd ag fi gtiut! Strdinul aceia a bdtut mai int6i la noi sd ceardaddpost. Eu insd l-am refuzat.

- Du-te repede, zise femeia, ia calul gi aleargd dupd el,poate-l pfinzi gi adu-l inapoi sd-i spunem 9i noi trei dorinfe.

Bogatul urmd sfatul cel burr, alergi pe cal gi-l ajunse dinurmd pe Bunui Dumnezeu, ii vorbi frumos, plin de dragoste giomenie gi-l rugd sd nu-i ia in nume de rdu cd nu l-a primit seara

r'-:':itli ct:, a{,.:1--ittri: i:, rj, -a i,t.i: r;1r,r ia: cl-icia i:t l_t ,j:isit_it. r-u.,r:,i'ii;i

'la!:l.tii?. ll;r:-,-:e t:, i:-r;lti.:it'..r:;.r t..iil] ll.t:itl.ill ilti,:tf r]t:tci:li,l

':-.r'rc/ti:i !airf r, '-., iri.

- ,,il,,':!!1,:-:t-l,it -'it-,,,t1 l ' rtt, a :,r, -1.,--L 1..,1 r_1,-j.- . r,-,ar:tj; i;lli-.-:ji:,.ri]l-i t;ii '.It t;, tiiti:.

:r,.]-jr-iia.,,:f'f,rriiilrl::l-r;i::alai'.:tL:pLr:r.i_rsi;tlrit:i,,i r_.j r...,.i: r': r ''i ,

':;i '-i-;r-",.

,--ir:|i'r: :r;:L-tj ! l-r , 1: , .i):.):t'1,,-::;:.1]]ar ,.:j .-ii i: ut;l i iti1lrj ir.1 i_iji.,ir,-ii. I :ri-''l i-r:, i:'.t:l:t,.it.:e -:it,--,,--i, ,:r l-;i,"!,t:;a,:t ,itite tLrr-.i1til Ai:L:friti.ir-:tt::iDLrrltre:tl-l ii l:r,:.;t:e..- .,- ..,ir-. r-,,:.r a.-i-, .,,,.,,.,i irttl:rii-

a L1 ,r:rra, r-:

n;,;" , ll,ig;1i;',','.r.t1;-L r-',,Lijrijl i. ! j: r::. j :-;r: ., lt i!!-,;rtil aii.r:"ir-r.::tr. si. ia.i ::rj':-i- l.riir,. j-.t;-| .:-:,t::t,.:,t r:t i::iir-!:, ,t;tt!aililL-it_i.-:i! !.i ;,_.:lr-,.:li:.'. ,l.lit l:rs,,j it',ti: ij,-: tli,r ;r:t-.1:;:t:;rr:tj:r jlt:i:.cr.irrj.;:,t:i:L i r-i rt c'.1l ii r-lt:.t at r_: ir-til1.t:1. i t l::: -l:,.,:l,t itlit-t l_:.:-_.r,]]i L .,,,.i,t1t itit rt-,t,,ii..) :;i.; lr ii:iit::5: ll'r ..ir:. I l. - l_ -,. - ,_ t, .. I lii,1s,:cit!-.c:, ii::ge. c;i rlt |,,ir:l:;, ,,:;i.i,,] aLiiiitlti., j_1".;:,,', r:ii.rr., Lis.,t rtu_lllil i ;::t!ti1i:i:.

- iiu!re-ii-ei p-iiLlii siiiE.i ei .Ltrirrci, lurics:.3i, cun-t zise, catui set pribusi t.r ;:iir.rAnt 9i i-rL1 se rnai i.ic-iic..

Asi,r ii iu'irlpiinit;i cea Cintai dorintd.Curn cr-.-, r1c feiul 1ui zgtli.cit, irri r.ru sA Iasc saua acolo, o ]ui

.-r; si-c rruse ilt spatr:. ,,lv'l;il ri ar.rr;i Ljrr-1-it.lie clc ir\plinit,,, isi lirilei cur:ari. $i l'relgca pc;,.rs, piut piaf sj iri.qip, ia vrcne de.rri,ia,zii,crind soitreic:rr.c'le priicrl,ic, s.inc1itr,.1rL-s-. ce si-ar nrai pi:ie:clori, dar rimic nu-ir.enea ill cap. ,,frar-cd nii_arg tlori tot ce-i pelurne;r asta, toate bogiliiie ei, asa mi-s c1c amestecate toate inc.rp. Ba r,,reau ur-ra, ba alta, si pAni la ur.md parci nimic nu.' :vreau. Iltcepuse sa.tsudc gi se gAndi:,,Daci as fi un simplutdran bavarez care ar tl-pltui sd-si puni trei clorinie, n-as;tveaprobleme. Mi-ag dori rnai intai bere de-ajr-rns, apoi bcre cAt potbea 9i apoi ul1 butoi de bere ir.r pltrs,,. CAnd se gAnclea ci a gasit

:tat cheia 9i n-a gdsit-o, 9i agadin drumul lui, ar putea sta

zeu, dacd mai trec weodatd

ar putea si-gi pund gi el treii. Burul Dumnezeu ii spuse; dar cd ar fi mai bine si n-oar putea face fericit. Atunci,.ucd acasd cd-i vor fi impli-

i se vor implini dorinfele sialare, gdndindu-se ce qi-arini si simti dintr-odati onrcd din somn, vdzu cumare- fi bAtu pe gAt si-l linig-minte, Lisa", dar Lisa nu-l

mci, furios.p.tmant 9i nu se mai ridicd.rtd.

,ru si lase gaua acolo, o ludorinle de implinit", igi ficui nisip,la weme de amiazd,ndu-se ce gi-ar mai puteaParcd mi-ag dori tot ce-i peni-s de amestecate toate ind la urmd parcd nimic nundi: ,,Dacd ag fi un simplumi trei dorinfe, n-ag aveade-ajuns, apoi bere cAt pot. C6nd se gAndea cd a gisit

in sfArgit ceva ce sd-9i doreascd, lndat4 i se pdrea ci-i preapufin; ii era ciudd cd, fu1 vreme ce eI, fldmAnd gi insetat, cdrain spate gaua aceea nenorocitd pe aga cdldure, nevasta luistdtea in casd la rdcoare, bea gi mAnca linigtitd. Asta il infuriepeste mdsurd 9i, fdrd sd-si dea seama ce face, igi zise: ,,Bine arfi sd scap de gaua asta gi se stea ea acasd in ga, sd nu se poatdda jos, in loc s-o car eu". Dar nici nu termind de spus ultimulcuvAnt, ci-i 9i dispdru gaua din spate, aga ce socoti ce gi a douadorinld ii fusese implinit5.

Se cdtrdni qi mai tare si se grdbi se ajunge acase, ceci voiasd se inchidd in odaia lui 9i sd gdseascd ceva de pret ce 9i-arputea dori. Dar cAnd ajunse acasA, numai ce deschise u9a cd-gi

9i vdzu nevasta cdlare pe ga fdrd sd poatd sd se deajos.Femeia gemea 9i striga dupi ajutor.

- Stai aga, ai rdbdare, ai sd fii indatd mulfumitd. Cdci ilivoi da toate bogdliile din lume, numai nu te migca de aco1o,ii zise bdrbatul.

Ea insd il fdcu in toate felurile 9i-i strigd:

- La ce-mi {olosesc mie toate bogdfiile din lume cAnd tre-buie sd stau intr-o 9a? Tu mi-ai fdcut-o,, acum trebuie sd rndajuli sd cobor din ga.

De voie, de nevoie, trebui sd-gi pund a treia dorinld: sifie nevasta lui dezlegati de pocinog. $i dorinia ii fu indatiindepliniti.

Aga cd s-a ales cu nimic altceva decat cu supirare, chin,batjocurd 9i cu un cal pierdut. Sdracul insd trdi fericit, credin-cios gi cu frica lui Dumnezeu gi, daci n-o fi murit intre timp,mai trdiegte gi azi.

Vulpea 9i gAgteleulpea poposi odatd pe o pajiste unde era un cArd degAgte frumoase gi grase, zicAndu,si bucuroasi insinea ei: ,,Am venit taman la }anc, stali asa, am si vd

mdndnc pe rAnd, una cate una,,. GAstele gigdird de fricd siincepuri si se jeiuiascd 9i s-o roage sd le crule viala. Vulpeainsi nici nu vru sd audd una ca asta gi spuse:

- Nu aveli nicio scdpare, trebuie sd muriti!in cele din urmd, o gascd igi 1ud inima in dinti 9i grii astfel:- Dacd tot trebuie sd murim aga de tinere, bietele de noi,

dd-ne un semn de mirinimie gi lasd-ne si ne rugdm, sd numurim cu sufletele pline de picate. Apoi ne vom ageza larAnd ca tu s-o alegi pe cea mai grasd.

- Bine, zise vulpea, nu-mi cereJi mult, o rugdciune decdinfd, acolo, treacd de la mine! Rugafi_vd, eu vd astept.

Atunci prima gdscd incepu sd se roage:

- Ga, ga, ga, ga, ga, ga. ..lll$i cum nu mai inceta, a doua nu mai avu rdbdare sd_i vini

rdndul 9i incepu gi ea:

- Ga, ga, ga, ga, ga, ga...lllA treia 9i a patra o urmard si curAnd gdgdiau toate.Si dacd incd s-or mai fi rugAnd, mai gdgdie 9i azi.

10

--,

i gdgtele CiocArlia care cAntisi danseazd,

n om, odati, gi-a pus in gAnd sd plece intr-o cdldtorie1ungd, iar la despdrlire intrebd pe fiecare dintre celetrei fiice ale lui, ce sd le aducd in dar. Cea mare isi

dori perle, cea mijlocie diamante, iar cea micd spuse cd ea arvrea o ciocArlie care gtie sd cAnte gi si danseze.

- Bine, zise tatil, daci am si pot prinde una, am sd !i-oaduc.

Apoi le sdruti pe toate trei 9i plecd la drum.CAnd se apropie timpul si se intoarcA acasa, curnpdrd perle

9i diamante pentru cele doui fiice mai mari, dar o ciocArliecare sd cAnte gi sd danseze, degi cdutd peste tot, nu gisi 9i rduii mai pdru, cdci mezina era copila lui preferati 9i ar fi vrutsd-i ducd 9i ei ceva.

Drumul spre cas; trecea printr-o pddure in mijlocul cdreiase afla un castel minunat. LAngi e1, un copac si, tocmai sus,in vArful copacului, ziri o ciocArlie care canta 9i sdlta de pe ocreangd pe alta. ,,Ei, mi-a iegit tocmai la timp in cale", isi zisee1 bucuros 9i-9i strigd slujitorul, poruncindu-i si urce in copacgi sd prindd pasdrea. Dar, dintr-odati, in fatd le apdru un leu,

:ajiste unde era un cArd de. zrcAndu-si bucuroasd in..:'. ,a tanc, stali aga, am si vd

-ii.rele gagaira de frica;i,.t: si le crule viafa. Vulpea.:,',.i spuse:'-::t si muritil. ' ':r:ra irr d irrti si graiaslfel:'-. .ie r.nere, bietele de rroi,-:si-rre sd ne rugdm, sd nu.-..:e. -\poi ne voln ageza la

e:eti niult, o rugdciune dei::g.rti-r'i, eu vd astept.:e rLrage:

l rlrai ar.u rdbdare sd-i vind

::inil gigdiau ioate.. r-nai gdgiie gi azi.

71

care isi scuturd coalna si urld asa de puternic, incAt frunzeiecopacului incepurd sd tremure:

- Cine-i acela care vrea si-mi fure ciocAr.lia, r.dcni el, casi-l mdn;inc pe loc?l

Atunci omul spuse:

- N-arn gtiut ci pasirea-i a ta, vreau sd_nri repar gresealagi sd-mi rdscunrpir vina cu o sumi trrLmusicd tle bani.

Leul zise la rAndul lui:

- Nu te iei-t decAt dacd-rnr promiti ci_mi vei da mie fiintacare-fi va iegi mai intdi in cale ia intoarcerea acasd. Daci f:rcicunr ili spu11 eu, ifi crut r.iafa si, pe deasupra, iti ddruiescciocArlia pentru fiica ta.

Omul se codi ce se codi, zicAnd:

- Dar ar putea fi chiar fiica mea cea mici, copila meapreferatd! Ea e cea care imi iese intotdeauntr prima in intArn_pinare cAnd md intolc de undeva acasd.

Slujitorul, cdruia ii era foarte frici, spuse insi:- Ei, stipdne, dal nu-i musai sd vi intAmpine rnezina dum_

neavoastrd, poate fi gi un cdine sau o pisici.Atunci, omul se ldsd convins, lud ciocArlia si-i promise leului

cd-i va da lui fiinta careJ va intAmpina mai intAi la sosirea acasi.Cdnd ajunse si dddu si intre in curte, cine ii iegi inainte?

Nirneni alta decAt fiica cea mrcd, copila 1ui preferatA. Ea alergispre ei, il sdrutd 9i-1 hnbritisd, iar cAntl vizu cd_i adusese sicAntdtoarea, nu mai putu de bucurie.

Tatdl insd nu nurnai cd nu se bucuri, ci incepu sd plAngd,zicAndu-i:

- Copila mea dragd, pasdrea asta am cumpdrat_o multprea scump pentru cd te-am promis pe tine unui leu, iar dacdte voi d.r, te va sf6sia 9i mAnca.

Si-i povesti mai departe cum se petrecuserd lucruriie, apoio rugi si nu se duci in pddure, orice s_ar intdmpla.

12